Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/28-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 18-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Ședința a început la ora 16.22.

Lucrările ședinței au fost conduse de domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Constantin Niță și Nicolae Leonăchescu, secretari.

 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Rog pe domnii secretari de ședință să poftească, să putem începe lucrările. Din partea Opoziției, domnul Leonăchescu, din partea majorității, domnul Borbély. este un echilibru. Aș ruga de la Grupul PSD, domnul Constantin Niță să poftească pentru a începe lucrările.

Stimați colegi,

În speranța că din partea majorității va sosi secretarul desemnat să participe la conducerea ședinței de astăzi, declar deschisă ședința noastră de astăzi, urându-vă o săptămână bună tuturor.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Am o problemă de procedură.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Procedură? Da, vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Constat că ne facem un obicei din a nerespecta programul care ne-a fost înaintat la semnarea listelor de prezență. Nu înțeleg care este situația și această acțiune este încurajată inclusiv de membrii Biroului, președinți de ședință sau secretari de ședință care nu manifestă seriozitatea, zic eu, necesară pentru ca activitatea noastră să fie percepută corespunzător și de către opinia publică. Îmi aduc aminte că anul trecut am fost prezent cu o delegație în Cehia, discutam cu colegi ai noștri din diverse comisii care însă erau cu ochii pe monitoare și în momentul în care se anunța întreruperea pauzei sau terminarea pauzei, chiar dacă erau într-o activitate oficială cu noi, se grăbeau să fie prezenți în sală pentru a participa la dezbateri. Nu înțeleg de ce această indisciplină de tip balcanic aici, în Parlamentul României.

Prin urmare, solicit să se analizeze de către Biroul permanent posibilitatea sancționării pecuniare a acelor președinți de ședință sau secretari de ședință care nu se prezintă la orele stabilite pentru începerea activităților din program.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim. Nu era o intervenție procedurală, totuși v-am lăsat să vă duceți gândul până la capăt. fără îndoială că vom studia în Biroul permanent această propunere a dumneavoastră privind sancționarea celor care trebuie să aibă totul pregătit pentru a începe ședința.

Declar ședința de astăzi, luni, 18 martie, deschisă,, anunțându-vă că din totalul de 343 de deputați și-au înregistrat prezența la lucrări un număr de 221 și din cei 122 absenți, un număr de 24 sunt în alte acțiuni parlamentare aprobate. În aceste condiții, intrăm în ordinea de zi și continui prin a vă prezenta informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Camera Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 4 din 2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82 din 1998 privind înregistrarea fiscală a plătitorilor de impozite și taxe, adoptată de Senat în ședința din 11 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize: Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului este 8 aprilie 2002.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 22/2002 privind executarea obligațiilor de plată ale instituțiilor publice, stabilite prin titluri executorii, adoptat de Senat în ședința din 11 martie 2002.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Temen de depunere: 8 aprilie 2002.

3. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Armenia privind colaborarea în combaterea criminalității, în special a formelor ei organizate, semnat la Erevan la 31 octombrie 2001, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 18 aprilie 2002.

4. Proiectul Legii minelor, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru industrii și servicii; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termen de depunere a raportului: 3 mai 2002.

După ce v-am prezentat această informare, vreau să vă prezint programul de lucru în perioada 18-22 martie 2002.

Pentru luni, cerând scuzele de rigoare colegilor noștri, de la ora 16.00 până la ora 18.30, dezbateri asupra problemelor înscrise pe ordinea de zi. la ora 17.00, pe ordinea de zi este inclusă alegerea unui chestor al Camerei Deputaților. procedeul: vot secret cu bile, pe locul vacant apărut în urma demisiei domnului chestor Meșca.

La 18.30-19.30, expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului;

19.30-20.00 – prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Pentru marți – 8.30-9.20 – timp afectat pentru intervenții ale deputaților; 9.30-11.00 – vot final asupra unor proiecte de legi. Ora 11.00 – dezbaterea moțiunii inițiată de 53 de deputați, și, în cursul după-amiezii, de la 15.00 la 18.00, activitate în comisiile parlamentare.

Miercuri, 20 martie, se preconizează o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului. În legătură cu aceasta, cele două Birouri se vor reuni mâine dimineață și veți primi, în cursul dimineții de mâine, confirmarea acestei ședințe care se referă, în principal la angajarea răspunderii Guvernului asupra proiectului de Lege privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării.

După amiază, 15.00-18.00 – activitate în comisiile parlamentare, iar joi, 21 martie, 8.30-12.30 – activitate în comisiile parlamentare, vineri, 22 martie, fiind rezervată activităților deputaților în circumscripții electorale.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, vă informez că vă puteți exercita dreptul de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi:

- Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.13/1999 pentru modificarea alin.1 al art.3 din Legea nr.105/1997 pentru soluționarea obiecțiunilor, contestațiilor și a plângerilor asupra sumelor constatate și aplicate prin actele de control sau de impunere ale organelor Ministerului Finanțelor.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.171/2001 pentru aprobarea modificării denumirii și clasificării mărfurilor din Tariful vamal de import a României, precum și a texelor vamale de bază aferente acestora.

- Lege privind respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.46/2000 pentru modificarea literei a) din alin.3 al art.7 din Ordonanța Guvernului nr.119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

- Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.83/1999 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii publice.

- Legea privind regimul juridic al fundațiilor județene pentru tineret, a municipiului București și al Fundației Naționale pentru Tineret,

- Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.85/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.119 din 1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv.

- Legea privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.103/2000 pentru modificarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele legale de igienă și sănătate publică.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.77/2001 privind reabilitarea și revitalizarea Centrului Istoric București;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.87/2001 privind serviciile publice de salubrizare a localităților;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.157/2000 privind prorogarea sistemului prevăzut la art.III din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.134/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor.

- Legea pentru ratificarea Convenției civile asupra corupției, adoptată la Strasbourg la 4 noiembrie 1999.

- Legea pentru acceptarea unor amendamente la Convenția privind Organizația Maritimă Internațională, adoptată la Geneva la 6 martie 1948.

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.183/2001 pentru ratificarea Protocolului adițional nr.11, semnat la București la 16 noiembrie 2001, la Acordul Central European de Comerț Liber (CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene și în alte state.

Continuăm lucrările noastre, luând în dezbatere inițiativele legislative de pe ordinea de zi, evident până la ora 17.00, când vom trece la procedura de vot secret cu bile privind înlocuirea unui chestor în Biroul permanent.

Vă voi supune dezbaterii Raportul Comisiei de mediere dezbaterii la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.144/2001 privind îndeplinirea de către cetățenii români, la ieșirea din țară, a condițiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene. vă voi supune acest raport de mediere exact așa cum el a fost redactat cu numerele curente, începând de la nr.1.

Dacă la nr.crt.1 există opinii, dacă nu, supun votului dumneavoastră ... Scuzați-mă! într-adevăr, nu m-am uitat pe textul propus, este textul Camerei Deputaților, deci, în aceste condiții, nu îl supunem la vot. Același lucru și poziția nr.2 privind alin.1.

La pct.2, supun votului dumneavoastră, alin.2 de la art.1, unde textul adoptat de Comisia de mediere este textul Senatului. Dacă există alte opinii? Dacă nu există, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă există voturi împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate, textul a fost adoptat.

La pct.3 există un text al Camerei Deputaților, deja adoptat, pe care nu vi-l mai supun votului dumneavoastră și un text comun, la alin.1 și 2 ale art.2. Dacă în legătură cu acest text comun există opinii?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În condițiile în care legea are un caracter ordinar, supun votului dumneavoastră, în ansamblu, raportul de mediere.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă există voturi împotrivă? Nu.

Abțineri? O abținere. Pentru aspectul democratic, au fost 2 abțineri. Îmi cer scuze, vă mulțumesc.

Deci, cu 2 abțineri a fost adoptat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.44/1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.44 din 1994 privind veteranii de război, precum și unele drepturi ale invalizilor și văduvelor de război. Îl vom discuta în același mod și supun dezbaterii dumneavoastră textul aflat la pct.1 din raport. Dacă există opinii în legătură cu acest text adoptat?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poz.nr.2, alin.b) al art.13, este vorba de un text comun, până acolo curg textele Camerei Deputaților, deci nu este cazul să ne mai pronunțăm. Dacă pentru acest text comun există opinii care doresc a fi exprimate? Dacă nu, în continuare, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziția nr.3 este textul Camerei Deputaților, ca și poziția nr.4, deci, nu le mai supunem discuției. textul comun de la lit.f). Dacă în legătură cu acest text comun sunt opinii? Nu sunt. Vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat, ca și textul diferit de la lit.g) care este adoptat în varianta Senatului. Dacă în legătură cu acest text sunt opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

În continuare, toate celelalte texte din raportul de mediere au fost adoptate, până la poziția nr.6, în varianta Camerei Deputaților, deci, ele nu se mai dezbat în Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

În final, având în vedere caracterul ordinar al legii, supun votului dumneavoastră raportul în ansamblul său, ceea ce echivalează cu vot final, deci, vă rog să vă pronunțați.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt. Vă mulțumesc.

adoptat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul Legii grădinilor zoologice și acvariilor publice.

Supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de de mediere la proiectul Legii grădinilor zoologice și acvariilor publice. în raport, la poziția nr.1, și anume adoptarea textului Senatului, dacă există opinii care vor să fie exprimate? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

La poziția nr.2, textul este al Camerei Deputaților, deci nu este cazul să mai dezbatem. Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblul său, echivalând cu vot final la lege, care are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

adoptat.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice.

În continuare, vă supun atenției dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile și instituțiile publice. Dacă în legătură cu poziția 1 din raport există opinii care doresc să fie exprimate? Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Text adoptat.

Poziția nr.2 unde este vorba de un text comun rezultat din mediere. Dacă cineva dorește să se pronunțe? Vă rog. Domnul deputat, domnul ministru, nu putem spune altfel, în calitate de deputat, Acsinte Gaspar, vă rog.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că, în cadrul procedurii parlamentare de dezbatere a rapoartelor comisiilor de mediere, plenul poate să decidă în final asupra variantei pe care și-o alege: varianta propusă de Comisia de mediere, varianta uneia dintre cele două Camere și, în final, s-ar putea ajunge și la un text de compromis. Nu pun în discuție poz.2, domnule președinte, care se referă la art.7, alin.1, văd că este un text comun în unanimitate și, din cauza aceasta, v-aș ruga să supuneți separat la vot cele două alineate. Asupra alin.1 nu am nici un fel de obiecțiune. Cu privire la alin.2, eu găsesc că este judicioasă soluția propusă de către Senat și, ca atare, propun plenului Camerei Deputaților ca alin.2 al art.7 să fie aprobat în varianta Senatului și nu textul comun pe care l-a propus Comisia de mediere care, în mod nejustificat, elimină, printre instituțiile exceptate de la prevederile alin.1, Agenția Națională de Presă, Rompres. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule ministru, cred că nu o să ne luați în nume de rău, dumneavoastră ca un expert în chestiuni regulamentare, sigur voi pune la vot separat, însă voi pune la vot și alin.2, cel în varianta comisiei. apoi, sigur, dacă aceasta nu se va aproba, voi supune la vot, așa cum ați cerut, variantele Senatului și sigur, a Camerei.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte, sigur, corect este să puneți mai întâi la vot varianta propusă de Comisia de mediere și în măsura în care această variantă nu întrunește numărul de voturi, se va supune la vot varianta pe care am propus-o. Procedural este așa cum ați spus dumneavoastră. Am considerat că nu mai este necesar să fac această precizare, pentru că practica aceasta este, totdeauna se supune mai întâi la vot textul propus de Comisia de mediere.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

în legătură cu poziția nr.2 din raport, vă supun primul alineat în care este un text în legătură cu același subiect.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Vreau să spun și eu câteva cuvinte.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Da, vă rog.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Mi se pare firească intervenția domnului ministru și coleg, Gaspar, este, într-adevăr, pe deplin justificată menținerea Agenției Naționale de Presă Rompres între instituțiile pentru care nu se aplică prevederile alin.1, având în vedere importanța deosebită pe care aceasta o joacă pentru informarea opiniei publice. Chiar dacă în ultima perioadă constatăm tentativele din ce în ce mai insistente ale Puterii de a și-o subordona. Sperăm că, până la urmă, Agenția Națională de Presă va rămâne ceea ce este prin definiție și nu va deveni o agentură afiliată activităților de dezinformare ale ministrului informației publice. Dar, având în vedere importanța acestei agenții, consider că este justificată menținerea sa între instituțiile cărora nu li se aplică reducerile prevăzute la alin.1.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc pentru intervenție. Ar fi fost bine însă să interveniți chiar când discutam alin.2, pentru că tocmai aceasta s-a propus, eu o să supun votului dumneavoastră și alin.1 în primul rând.

Cine este pentru acest text comun adoptat de comisie? Vă mulțumesc.

Dacă cineva este împotrivă? Nu este.

Dacă se abține cineva? Nu se abține.

În aceste condiții, alin.1 de la poz.2 a fost adoptat așa cum a reieșit din textul comun.

În ceea ce privește alin.2, cu argumentele care au fost expuse aici, vă supun întâi varianta comisiei, care este un text comun. Dacă există alte opinii? Opiniile s-au exprimat.

În aceste condiții vă consult.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați! 91 de voturi împotrivă.

Dacă se abține cineva? Nu se abține.

Din prezența de 222, este prea puțin... Vă cer scuze, în aceste condiții trebuie să reluăm votul, domnule ministru, pentru că nu s-au numărat voturile pentru. Aveți dreptate.

Deci, încă o dată vă rog să vă exprimați.

Cine este pentru textul comun, așa cum rezultă el din raportul comisiei? Nimeni. În aceste condiții, este inutil să supunem la vot împotrivă sau abțineri.

Cine este împotrivă? Sigur, o largă majoritate.

Se abține cineva? 5 abțineri.

Deci, cu 5 abțineri și majoritatea împotrivă, acest alineat a fost respins.

Vă spun votului dumneavoastră, așa cum a fost propus de la această tribună, textul adoptat de Senat.

Cine este pentru acest text? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu 6 abțineri a fost adoptat textul Senatului.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul de mediere. legea, în ansamblul ei, are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice.

În continuare, vă supun dezbaterii raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.60 din 2001 privind achizițiile publice.

poziția 1. Dacă sunt opinii?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.2. Dacă există opinii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.3. Dacă există opinii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.4 – este adoptată în varianta Camerei Deputaților; deci, nu o supunem discuției.

Textul comun de la poz.nr.5. Dacă există opinii?

Dacă nu există, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

La poz.nr.5, textul a fost adoptat.

Poz.nr.6. Vă supun alin.3 de la modificarea art.4, unde textul adoptat este textul Senatului, ca și alin.4.

Dacă există obiecțiuni?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat, de la poz.nr.6.

Poz.nr.7 – un text comun.

Dacă există opinii în legătură cu acest text?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.nr.8. Dacă există opinii în legătură cu textul rezultat din mediere?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? O abținere.

Cu o abținere, textul este adoptat.

Poz.nr.9, în ansamblul său. Dacă există opinii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.nr.10. Dacă există opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.11, privind art.9, alin.2.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.12, privind art.11, alin.1, lit.e).

Dacă există opinii care doresc să fie exprimate?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.13, privind art.12, lit.b), e) și h).

Dacă există opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.nr.14. Dacă există și alte păreri?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Poz.nr.14 – text adoptat.

Poz.nr.15. Dacă există opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Poz.nr.15 - text adoptat.

Poz.nr.16 din raport, privind art.20, alin.2, 3 și 4.

Dacă există opinii, care vor să fie exprimate? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.nr.17, privind art.21.

Textul adoptat de comisie este textul Senatului.

Dacă există opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.18 din raport, privind art.22, alin.1, 3, 4 și 5 – textul Senatului.

Dacă există opinii? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.19, privind art.23 – varianta Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.20 din art.26, alin.4.

Dacă există opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.21 din raport – textul Senatului, privind art.27, partea introductivă, lit.b).

Dacă există opinii care doresc să fie exprimate? Nu sunt.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.22, privind art.28, alin.1 – textul Senatului, adoptat în mediere.

Dacă există și alte opinii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.23, în care se propune textul Senatului.

Dacă există opinii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.24; de asemenea, textul Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.25, textul Senatului, privind art.35.

Dacă există și alte opinii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.26, privind art.37.

Dacă sunt și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.27, textul Senatului.

Dacă sunt și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.28, textul Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.29, privind art.44, alin.4, lit.a) din ordonanță.

Dacă sunt și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Poz.29 – text adoptat.

Poz.30 – textul Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.31, privind art.51, alin.1, partea introductivă, și alin.2 și 3, cu excepția alin.3, care este varianta Camerei Deputaților.

Dacă există alte opinii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.32, privind art.52 – textul Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.33, adoptat în varianta Senatului, în comisia de mediere.

Dacă există și alte opinii? Nu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.34, privind art.61.

Dacă există și alte opinii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.35, privind art.63, alin.5 – varianta Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.36, privind art.66, alin.1 și alin.2, în varianta Senatului.

Dacă există și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.37, privind art.68.

Dacă există și alte opinii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.38, privind art.70, textul în varianta Senatului.

Dacă sunt și alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.39, privind art.71, alin.4.

Dacă există alte opinii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.nr.40, privind art.73.

Dacă există comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.41, privind art.80, în varianta Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Text adoptat.

Poz.42, privind art.81, text în varianta Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu nu sunt. Text adoptat.

Poz.43, art.84, textul Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu. Abțineri? Nu. Text adoptat.

Poz.44, art.85, alin.1, 2, 3, alin.4 lit.a) și alin.5 – toate, cu excepția alin.5, care este un text comun, în varianta Senatului.

Dacă există comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.45, privind art.89, alin.2, 3 și 4.

Dacă sunt comentarii?

Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Cine este împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.46. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Poz.47, privind art.96, textul Senatului.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Text adoptat.

Având un caracter ordinar, vă supun legea, în ansamblul ei, aprobării dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Legea a fost adoptată.

Alegerea unui chestor al Camerei Deputaților.

În continuare, vom trece la punctul care figura la noi pentru ora 17, cu o întârziere de 9 minute. Deci, trecem în cea de a doua parte a ședinței noastre în plen, astăzi, urmând să procedăm la alegerea unui chestor al Camerei Deputaților.

Dau cuvântul domnului deputat Lucian Augustin Bolcaș, liderul Grupului parlamentar al PRM, pentru a prezenta propunerea Grupului parlamentar al PRM.

Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În numele Grupului parlamentar al Partidului România Mare, propunem în funcția de chestor pe domnul deputat Vasilescu Nicolae, urmând ca domniile voastre să apreciați, prin vot, propunerea noastră.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule Bolcaș.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

În aceste condiții, vom trece la procedura de vot care este, după cum bine știți, vă reamintesc, un vot secret cu bile și se desfășoară după cum urmează: fiecare deputat va primi de la secretar câte două bile- una albă și una neagră -, care vor fi introduse în cele două urne, pe care le avem în față.

Bila albă introdusă în urna albă și bila neagră introdusă în urna neagră înseamnă vot pentru lista de candidați, iar bila neagră introdusă în urna albă și bila albă introdusă în urna neagră înseamnă vot contra.

Distribuirea bilelor urmează să se facă pe baza apelului nominal.

Ca urmare, începem efectuarea apelului nominal, distribuirea bilelor și exercitarea votului.

Dacă bilele sunt la dispoziția domnului chestor, atunci, îl rog pe domnul secretar Leonăchescu să dea citire listei deputaților pentru exercitarea votului.

Vă mulțumesc.

Iertați-mă, domnule secretar Leonăchescu.

Da, domnule ministru.

 
 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Având în vedere că trebuie să se exprime votul – un vot secret – asupra numirii într-o funcție, trebuie în primul rând să vă asigurați dacă în sală există cvorumul necesar, cel puțin 173 de deputați, pentru ca, după aceea, să se poată constata rezultatul votului. Că în momentul în care nu există cvorumul, degeaba se desfășoară procedura de vot.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Am înțeles, domnule ministru. Vă mulțumesc pentru această specificare.

Rog domnii secretari, înainte să dea citire listei, că n-o să facem un apel nominal și după aceea votul cu bile, domnule Leonăchescu, vă invit aici să numărăm și să vedem dacă avem cvorumul propus de regulament.

Vă rog, vreți să luați cuvântul în continuare?

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, procedură, domnule președinte, dacă-mi permiteți.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă rog, în legătură cu procedura.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Da, în legătură cu procedura.

Dacă nu vor fi în sală 173 de deputați, înseamnă că votul nu este valid. Deci, nu este nevoie să se mai citească încă o dată, sau o numărătoare în clipa de față.

Numărul de bile ridicate de la domnii secretari vor fi cele care vor decide.

Vă mulțumesc. (Rumoare, vociferări)

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

În principiu, dumneavoastră vă adresați sălii și eu aud ce spuneți.

Vă mulțumesc pentru intervenție.

Ideea este că, în momentul în care voturile se vor exprima dacă nu sunt 173 de voturi exprimate, cel puțin, votul nu este valid. Aveți dreptate, dar este păcat să procedăm la un vot care să fie invalidat după ce l-am și desfășurat, că un vot cu bile este o procedură care durează.

În aceste condiții, rog secretarii, cum rog șefii grupurilor parlamentare să invite în sală pe toți deputații prezenți în Camera Deputaților. Deci, insist: rog șefii grupurilor parlamentare să-și invite în sală pe toți cei care sunt prezenți în Camera Deputaților și poate regăsim și prezența de pe listă.

Da, se confirmă cvorumul.

Vă mulțumesc.

Vă rog să luați loc și, în continuare, stimați colegi, dau cuvântul domnului secretar Leonăchescu, pentru a citi lista deputaților, pentru a proceda la vot.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Abiței Ludovic - prezent
- Afrăsinei Viorica - prezentă
- Albu Gheorghe - absent
- Ana Gheorghe - absent
- Anastasescu Olga Lucheria - absentă
- Andea Petru - prezent
- Andrei Ioan - prezent
- Andronescu Ecaterina - absentă
- Antal Istvan - prezent
- Anton Marin - prezent
- Antonescu George Crin Laurențiu - prezent
- Antonescu Niculae Napoleon - prezent
- Apostolescu Maria - prezentă
- Arghezi Mitzura Domnica - prezentă
- Ariton Gheorghe - prezent
- Armaș Iosif - prezent
- Arnăutu Eugenu - prezent
- Asztalos Ferenc - absent
- Baban Ștefan - prezent
- Babiuc Victor - absent
- Baciu Mihai - prezent
- Bahrin Dorel - prezent
- Baltă Mihai - prezent
- Baltă Tudor - prezent
- Bar Mihai - prezent
- Bara Radu Liviu - prezent
- Barbu Gheorghe - prezent
- Bartoș Daniela - absentă
- Bădoiu Cornel - absent
- Bălăeț Mitică - prezent
- Bălășoiu Amalia - prezentă
- Băncescu Ioan - prezent
- Bâldea Ioan - prezent
- Becsek-Garda Dezideriu Coloman - absent
- Bentu Dumitru - absent
- Bercăroiu Victor - prezent
- Berceanu Radu Mircea - absent
- Bereczki Endre - prezent
- Birtalan Ákos - prezent
- Bivolaru Ioan - prezent
- Bleotu Vasile - absent
- Boabeș Dumitru - prezent
- Boagiu Anca Daniela - absentă
- Boajă Minică - prezent
- Boc Emil - prezent
- Bogea Angela - prezentă
- Boiangiu Cornel - absent
- Bolcaș Augustin Lucian - prezent
- Böndi Gyöngyike - prezentă
- Borbely Laszlo - prezent
- Bozgă Ion - prezent
- Bran Vasile - prezent
- Brînzan Ovidiu - prezent
- Brudașca Damian - prezent
- Bucur Constantin - prezent
- Bucur Mircea - prezent
- Buga Florea - absent
- Burnei Ion - prezent
- Buruiană Aprodu Daniela - prezentă
- Buzatu Dumitru - prezent
- Buzea Cristian Valeriu - prezent
- Calcan Valentin Gigel - absent
- Canacheu Costică - absent
- Cazan Gheorghe Romeo-Leonard - absent
- Cazimir Ștefan - absent
- Cășunean-Vlad Adrian - prezent
- Cerchez Metin - prezent
- Cherescu Pavel - prezent
- Chiliman Andrei Ioan - prezent
- Chiriță Dumitru - prezent
- Ciontu Corneliu - prezent
- Ciuceanu Radu - prezent
- Ciupercă Vasile Silvian - absent
- Cîrstoiu Ion - prezent
- Cladovan Teodor - prezent
- Cliveti Minodora - prezentă
- Coifan Viorel-Gheorghe - absent
- Cojocaru Nicu - prezent
- Crăciun Dorel Petru - prezent
- Creț Nicoară - prezent
- Cristea Marin - prezent
- Crișan Emil - prezent
- Dan Matei-Agathon - absent
- Daraban Aurel - prezent
- Dinu Gheorghe - prezent
- Dobre Traian - prezent
- Dobre Victor Paul - prezent
- Dobrescu Smaranda - prezenă
- Dolănescu Ion - prezent
- Dorian Dorel - absent
- Dorneanu Valer - absent
- Dragomir Dumitru - prezent
- Dragoș Liviu Iuliu - prezent
- Dragu George - absent
- Drăgănescu Ovidiu-Virgil - prezent
- Drețcanu Doina-Micșunica - prezentă
- Dumitrescu Cristian Sorin - absent
- Dumitriu Carmen - absentă
- Duțu Constantin - absent
- Duțu Gheorghe - prezent
- Enescu Nicolae - prezent
- Erdei Doloczki Istvan - prezent
- Eserghep Gelil - absent
- Fâcă Mihail - prezent
- Firczak Gheorghe - absent
- Florea Ana - prezentă
- Florescu Ion - prezent
- Fotopolos Sotiris - prezent
- Frunzăverde Sorin - prezent
- Gaspar Acsinte - prezent
- Georgescu Florin - absent
- Georgescu Filip - prezent
- Gheorghe Valeriu - prezent
- Gheorghiof Titu Nicolae - prezent
- Gheorghiu Adrian - prezent
- Gheorghiu Viorel - prezent
- Gingăraș Georgiu - absent
- Giuglea Ștefan - prezent
- Godja Petru - prezent
- Grădinaru Nicolae - absent
- Grigoraș Neculai - prezent
- Gubandru Aurel - prezent
- Gvozdenovici Slavomir - prezent
- Hașotti Puiu - prezent
- Hogea Vlad Gabriel - prezent
- Holtea Iancu - prezent
- Hrebenciuc Viorel - absent
- Ianculescu Marian - prezent
- Ifrim Mircea - prezent
- Ignat Miron - prezent
- Iliescu Valentin Adrian - prezent
- Ionel Adrian - prezent
- Ionescu Anton - absent
- Ionescu Costel Marian - prezent
- Ionescu Dan - absent
- Ionescu Daniel - prezent
- Ionescu Mihaela - prezentă
- Ionescu Răzvan - prezent
- Ionescu Smaranda - prezentă
- Iordache Florin - absent
- Iriza Marius - prezent
- Iriza Scarlat - prezent
- Ivănescu Paula Maria - absentă
- Jipa Florina Ruxandra - absentă
- Kelemen Atilla Bela Ladislau - absent
- Kelemen Hunor - prezent
- Kerekes Károly - prezent
- Kónya-Hamar Sandor - prezent
- Kovács Csaba-Tiberiu - absent
- Kovács Zoltan - prezent
- Lari Iorga Leonida - absentă
- Lazăr Maria - prezentă
- Lăpădat Ștefan - prezent
- Lăpușan Alexandru - prezent
- Leonăchescu Nicolae - prezent
- Lepădatu Lucia Cornelia - prezentă
- Lepșa Victor Sorin - prezent
- Loghin Irina - prezentă
- Luchian Ion - prezent
- Magheru Paul - prezent
- Maior Lazăr Dorin - prezent
- Makkai Grigore - prezent
- Man Mircea - prezent
- Manolescu Oana - prezentă
- Marcu Gheorghe - absent
- Mardari Ludovic - prezent
- Marin Gheorghe - prezent
- Marineci Ionel - absent
- Márton Árpád Francisc - prezent
- Mălaimare Mihai-Adrian - prezent
- Mărăcineanu Adrian - prezent
- Mândrea-Muraru Mihaela - prezentă
- Mândroviceanu Vasile - prezent
- Mera Alexandru Liviu - prezent
- Merce Ilie - prezent
- Meșca Sever - prezent
- Miclea Ioan - absent
- Micula Cătălin - absent
- Mihalachi Vasile - prezent
- Mihăilescu Petru Șerban - absent
- Mincu Iulian - prezent
- Mircea Costache - prezent

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Domnule secretar, vă rog o singură secundă, pentru un scurt anunț. Stimați colegi, v-aș ruga să nu plecați în urma apelului pentru că numărătoarea va fi foarte rapidă și, în cazul în care primul tur de scurtin nu se realizează numărul de voturi, jumătate plus unu din membrii Camerei, urmează turul al doilea unde jumătate din cei prezenți pot decide. Și, în aceste condiții, v-aș ruga să rămâneți în continuare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

- Mirciov Petru - absent
- Miron Vasile - prezent
- Mitrea Miron Tudor - absent
- Mitrea Manuela - absentă
- Mitu Dumitru Octavian - absent
- Mițaru Anton - prezent
- Mînzînă Ion - prezent
- Mocioalcă Ion - prezent
- Mocioi Ion - prezent
- Mogoș Ion - absent
- Mohora Tudor - prezent
- Moisescu George Dumitru - prezent
- Moisoiu Adrian - prezent
- Moiș Văsălie - prezent
- Moldovan Petre - prezent
- Moldovan Carmen Ileana - prezentă
- Moldoveanu Eugenia - prezentă
- Moraru Constantin Florentin - prezent
- Motoc Marian-Adrian - prezent
- Muscă Monica Octavia - prezentă
- Mușetescu Tiberiu-Ovidiu - absent
- Naidin Petre - prezent
- Nan Nicolae - prezent
- Nassar Rodica - absentă
- Naum Liana Elena - prezent
- Nădejde Vlad-George - prezent
- Năstase Adrian - absent
- Năstase Ioan Mihai - prezent
- Neacșu Ilie - prezent
- Neagu Ion - prezent
- Neagu Victor - absent
- Neamțu Horia Ion - prezent
- Neamțu Tiberiu Paul - absent
- Nechifor Cristian - prezent
- Negoiță Liviu Gheorghe - absent
- Nica Dan - absent
- Nicolae Ion - prezent
- Nicolaescu Gheorghe-Eugen - prezent
- Nicolescu Mihai - prezent
- Nicolicea Eugen - prezent
- Niculescu Constantin - absent
- Niculescu-Duvăz Bogdan Nicolae - prezent
- Nistor Vasile - absent
- Niță Constantin - prezent
- Oltean Ioan - prezent
- Olteanu Ionel - absent
- Oltei Ion - prezent
- Onisei Ioan - prezent
- Palade Doru Dumitru - prezent
- Pambuccian Varujan - prezent
- Pașcu Ioan Mircea - absent
- Pataki Iulia - prezentă
- Patriciu Dinu - absent
- Păduroiu Valentin - prezent
- Pășcuț Ștefan - prezent
- Păun Nicolae - prezent
- Pécsi Ferenc - prezent
- Pereș Alexandru - prezent
- Petrescu Ovidiu Cameliu - prezent
- Petruș Octavian Constantin - prezent
- Pleșa Eugen Lucian - prezent
- Podgoreanu Radu - prezent
- Pop Napoleon - prezent
- Popa Constanța - prezentă
- Popa Cornel - prezent
- Popa Virgil - absent
- Popescu Ioan Dan - absent
- Popescu Costel-Eugen - prezent
- Popescu Dorin Grigore - absent
- Popescu Gheorghe - absent
- Popescu Kanty Cătălin - prezent
- Popescu Virgil - prezent
- Popescu Bejat Ștefan Marian - prezent
- Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton - prezent
- Posea Petre - prezent
- Predică Vasile - absent
- Pribeanu Gheorghe - prezent
- Priboi Ristea - absent
- Purceld Octavian-Mircea - prezent
- Pușcaș Vasile - absent
- Puwak Hildegard-Carola - prezentă
- Puzdrea Dumitru - prezent
- Radan Mihai - prezent
- Ráduly Róbert Kálmán - prezent
- Raicu Romeo Marius - prezent
- Rasovan Dan Grigore - absent
- Rădoi Ion - prezent
- Rădulescu Grigore Emil - prezent
- Roșculeț Gheorghe - prezent
- Rus Emil - prezent
- Rus Ioan - prezent
- Rușanu Dan Radu - absent
- Sadici Octavian - prezent
- Sali Negiat - absent
- Sandache Cristian - prezent
- Sandu Alecu - absent
- Sandu Ion Florentin - prezent
- Sassu Alexandru - prezent
- Saulea Dănuț - absent
- Savu Vasile Ioan - absent
- Săpunaru Nini - absent
- Sârbu Marian - absent
- Sbârcea Tiberiu Sergius - prezent
- Selagea Constantin - prezent
- Sersea Nicolae - prezent
- Severin Adrian - absent
- Simedru Dan Coriolan - prezent
- Sirețeanu Mihail - prezent
- Sonea Ioan - prezent
- Spiridon Nicu - prezent
- Stan Ioan - absent
- Stan Ion - prezent
- Stana-Ionescu Ileana - absentă
- Stanciu Anghel - prezent
- Stanciu Zisu - absent
- Stănescu Alexandru-Octavi - absent
- Stănișoară Mihai - prezent
- Stoian Mircea - absent
- Stoica Valeriu - absent
- Stroe Radu - prezent
- Stuparu Timotei - absent
- Suciu Vasile - prezent
- Suditu Gheorghe - prezent
- Székely Ervin-Zoltán - prezent
- Szilágyi Zsolt - prezent
- Șnaider Paul - prezent
- Ștefan Ion - prezent
- Ștefănescu Codrin - prezent
- Ștefănoiu Luca - absent
- Știrbeț Cornel - prezent
- Tamás Sándor - absent
- Tărâță Culiță - prezent
- Târpescu Pavel - absent
- Tcaciuc Ștefan - absent
- Teculescu Constantin - absent
- Timiș Ioan - absent
- Toader Mircea Nicu - absent
- Todoran Pavel - prezent
- Tokay Gheorghe - prezent
- Toró Tiberiu - prezent
- Tudor Marcu - absent
- Tudose Mihai - prezent
- Tunaru Raj-Alexandru - absent
- Țibulcă Alexandru - prezent
- Țocu Iulian Costel - prezent
- Varga Attila - prezent
- Vasile Aurelia - prezentă
- Vasilescu Nicolae - prezent
- Vasilescu Lia Olguța - prezentă
- Vasilescu Valentin - prezent
- Vekov Károly-János - absent
- Verbina Dan - absent
- Vida Iuliu - prezent
- Videanu Adriean - absent
- Vișinescu Marinache - absent
- Voicu Mădălin - absent
- Voinea Florea - prezent
- Winkler Iuliu - prezent
- Wittstock Eberhard-Wolfgang - prezent
- Zăvoianu Dorel - prezent
- Zgonea Valeriu Ștefan - prezent

Vă mulțumesc. Și vă rog să-mi permiteți să votez și eu.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar.

Stimați colegi, înainte de a ruga Biroul să se retragă pentru numărătoarea voturilor, am plăcerea să vă informez că este prezentă la lucrările noastre o delegație condusă de domnul Jean Le garrec, președintele Comisiei pentru afaceri culturale, familiale și sociale din Adunarea Națională Franceză.

C'est un grand plaisir pour nous, monsieur le president, votre presence, de vous et de votre collegues. (Aplauze)

Rog Biroul să se retragă pentru numărătoare.

Stimați colegi, vă fac rugămintea să aveți foarte puțină răbdare, ca să nu spun puțintică, pentru că va dura foarte puțin numătoarea și s-ar putea să avem nevoie de prezență pentru cel de al doilea tur de scrutin. Mulțumesc.

(Urmează o mică pauză pentru numărarea voturilor)

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Stimați colegi,

Dau cuvântul domnului secretat Leonăchescu pentru a comunica rezultatul votului, după care, până la întrebări și interpelări o să vă rog să aveți bunăvoința să continuăm lucrările în plen.

Vă rog, domnule Leonăchescu.

 
 

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proces-verbal referitor la rezultatul votului cu privire la alegerea unui membru al Biroului permanent al Camerei Deputaților.

În temeiul prevederilor art. 116 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii Biroului permanent au procedat la verificarea și numărarea voturilor exprimate de către deputați, prin vot secret, cu bile, asupra propunerii privind alegerea unui chestor, în conformitate cu dispozițiile art. 23 și 26 din Regulament, și au constatat următoarele: numărul total al deputaților – 343; numărul deputaților prezenți – 241; numărul total de voturi exprimate – 241; numărul de voturi anulate – 0; numărul de voturi valabil exprimate – 241. Din care: voturi pentru alegere – 210; voturi contra alegerii – 31.

Potrivit art. 23 alin. 3 și art. 26 din Regulament, alegerea se face cu majoritatea voturilor deputaților. Ca urmare a faptului că din totalul de 343 deputați au votat pentru 210 și 31 contra, ceea ce reprezintă majoritatea voturilor cerute de Regulament, domnul deputat Nicolae Vasilescu este ales în funcția de chestor al Camerei Deputaților. Semnează comisia. Îi dorim succes.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu, felicitându-l pe domnul Nicolae Vasilescu.

Stimați colegi,

V-aș ruga, totuși, să rămâneți în sală, să continuăm lucrările până la 18,30, până la ora la care avem programul nostru, adoptat de noi, cu lucrările privind dezbaterile în plenul Camerei Deputaților.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenții de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecția victimelor de război.

Continuăm, deci, cu ordinea de zi, supunându-vă atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenții de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecția victimelor de război.

Domnul președinte al Comisiei pentru drepturile omului, domnul Nicolae Păun. Vă rog.

Da, scuzați-mă, reprezentantul Guvernului. Vă rog să vă prezentați.

 

Domnul Cristian Niculescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați.

Cristian Niculescu, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe.

România a devenit parte la Convențiile de la Geneva din 1949 privind dreptul internațional umanitar, prin Decretul nr. 183 din 14 mai 1954.

În momentul ratificării convențiilor, România a formulat rezerve care se referă, în esență, la necesitatea obținerii consimțământului statului, a cărui cetățenie o dețin victimele conflictelor armate, în situațiile în care un stat membru, neutru, sau un organism umanitar și-ar asuma sarcinile prevăzute în convenții pentru puterile protectoare, la cererea puterii deținătoare. Rezerve identice au fost făcute în momentul ratificării de toate statele comuniste, pentru rațiuni de ordin politic, caracteristice războiului rece. După 1989 au dispărut rațiunile de ordin politic aflate la baza formulării de rezerve.

În anul 1999, cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la adoptarea Convențiilor de la Geneva, președintele Comitetului internațional al Crucii Roșii a solicitat oficial autorităților române să analizeze posibilitatea retragerii rezervelor formulate în momentul ratificării convențiilor de la Geneva.

Menționăm că, în prezent, dintre statele Europei centrale și de est, foste membre ale Tratatului de la Varșovia, numai Polonia și România nu și-au retras încă rezervele formulate în momentul ratificării Convențiilor de la Geneva din 1949.

În acest scop a fost elaborat proiectul de lege alăturat, pe care vă rugăm să-l supuneți spre aprobare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Nicolae Păun, vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Păun:

Domnule președinte,

Doamnelor deputați,

Stimați deputați,

Comisia pentru drepturile omului, culte și probleme ale minorităților naționale a luat în dezbatere Proiectul de Lege privind retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenții de la Geneva din 12 august 1949.

Vreau să fac următoarele mențiuni: că acest proiect de lege vizează anumite amendamente de tehnică legislativă și, prin urmare, dacă vor exista discuții și obiecții în timpul dezbaterilor, atunci voi putea da lămuriri. În alt context, comisia a avizat favorabil.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În acest context, stimați colegi, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru retragerea rezervelor formulate de România la cele patru Convenții de la Geneva din 12 august 1949 pentru protecția victimelor de război.

În legătură cu dezbaterile generale, noi fiind într-o dezbatere ordinară, dacă sunt puncte de vedere reprezentând grupurile parlamentare. Dacă nu sunt, atunci trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă în legătură cu titlul există obiecțiuni sau alte puncte de vedere? Nu există.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul este votat.

Proiectul de lege conține un articol unic pe care vi-l supun votului dumneavoastră, în formularea, așa cum a fost prezentată, ca amendament, de către comisie.

Dacă există, în legătură că acesta, comentarii? Nu sunt.

Dacă nu, cine este pentru articolul unic, așa cum a fost el amendat în raportul comisiei? Vă mulțumesc.

Dacă sunt împotrivă? Nu sunt.

Dacă sunt abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră aceast proiect de lege. Legea are caracter ordinar.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Vă mulțumesc. Adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2001 pentru ratificarea Protocolului referitor la definirea noțiunii de „produse originare și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitațile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.192/2001 pentru ratificarea Protocolului referitor la definirea noțiunii de "produse originare" și metodele de cooperare administrativă, anexă la Acordul European instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte.

Vă rog. Fiind procedură de urgență, rog din partea biroului comisiei să propună timpii pentru dezbatere.

 

Domnul Ráduly Róbert-Kálmán:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Dat fiind faptul că avem de-a face cu o aprobare de ordonanță de urgență care a ratificat un protocol și ținând cont și de faptul că această comisie sesizată în fond propune adoptarea în forma prezentată de Senat, vă propun 5 minute pe total și un minut de intervenție. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu.

Supun dezbaterii dumneavoastră, în timpii prevăzuți, propuși, proiectul de lege.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu.

La titlu. Dacă sunt puncte de vedere? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Titlul adoptat.

Articolul unic. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Articolul unic adoptat.

La titlul ordonanței? Nu dorește nimeni.

La articolul unic al ordonanței? Nu.

Vă supun, în consecință, proiectul de lege votului final.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Adoptat.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990 (amânarea votului final).

Supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției Europene privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiunii, încheiată la Strasbourg la 8 noiembrie 1990.

Din partea inițiatorului. Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Consiliul Europei a adoptat la 8 noiembrie 1990 Convenția Europeană privind spălarea, descoperirea, sechestrarea și confiscarea produselor infracțiuni, pe care România a semnat-o la 18 martie 1997.

Principalele prevederi ale convenției se referă la măsurile pe care statele părți trebuie să le adopte în legislația lor națională, pentru a pune în aplicare acest instrument juridic internațional de cooperare, cum sunt: măsurile de confiscare, de investigare, cele provizorii, precum și incriminarea infracțiunilor de spălare a banilor.

Având în vedere avizul favorabil al Consiliului Legislativ, precum și avizul comisiei sesizate în fond, respectiv Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog, domnule președinte, să supuneți spre adoptare plenului proiectul de lege în forma în care a fost prezentată de către Guvern. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim și noi, domnule ministru.

Dacă din partea biroului Comisiei juridice există intervenții? Dacă nu există, trecem la dezbaterea generală, fiind în procedură ordinară.

Dacă din partea grupurilor parlamentare există opinii pentru dezbateri generale? Dacă nu, trecem la dezbaterea proiectului de lege.

În legătură cu titlul? Dacă există obiecțiuni? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Titlul adoptat.

Articolul 1.

Dacă există obiecțiuni?

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Adoptat.

Articolul 2, dacă există obiecțiuni? Nu există.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul 2 adoptat.

Având în vedere caracterul de lege organică, o transmitem pentru vot final, în zilele prevăzute pentru vot final.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Reabilitarea rețelei de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate în Focșani, România, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 și la București la 10 octombrie 2001.

Vă supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura "Reabilitarea rețelei de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate din Focșani, România", semnat la Bruxelles la 20 august 2001 și la București la 10 octombrie 2001.

Din partea inițiatorului, doamna ministru Puwak, vă rog.

 

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Este vorba de ratificarea unui memorandum de finanțare din cadrul Programului ISPA, reabilitarea rețelei de canalizare și a stației de epurare a apelor uzate în Municipiul Focșani.

Este vorba despre un program de investiții, un proiect de investiții, al cărui cost total este de peste 15 milioane EURO, din care finanțarea ISPA este de 11.748.000 EURO, iar cofinanțarea este asigurată printr-un acord de împrumut de la Banca Europeană de Investiții.

Beneficiarul final este Compania de utilități publice Focșani și vă rog, domnule președinte, să supuneți adoptării Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat, prezentul proiect. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Dacă din partea biroului comisiei cineva vrea să intervină? Vă rog.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Stimați colegi,

Domnule președinte,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 8/2002, a întocmit raport favorabil, propune dezbaterea și adoptarea plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat. Menționăm că suntem în prezența unei legi ordinare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale reprezentanții grupurilor parlamentare doresc să ia cuvântul? Dacă nu, vă mulțumesc.

Atunci trecem la dezbaterea pe articole.

Dacă la titlu există obiecțiuni? Nu există. Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Nu există.

Abțineri? Nu sunt.

Titlul adoptat.

Articolul unic. Dacă există obiecțiuni? Nu există.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Nu sunt.

Adoptat.

La titlul ordonanței? Nu sunt.

La art.1. Nu sunt.

La art.2. Nu sunt.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, vă supun proiectul de lege în ansamblul său votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Nu sunt.

Adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.26/2002 pentru ratificarea amendamentelor convenite între Guvernul României și Comisia Europeană, prin schimb de scrisori, semnate la București, la 17 octombrie 2001, și la Bruxelles, la 11 decembrie 2001, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Extinderea Stației de epurare a apelor uzate Dănuțoni -etapa de tratare biologică, Valea Jiului, România, semnat la Bruxelles, la 22 decembrie 2000, și la București, la 13 mai 2001.

În continuare, supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 26 din 2002 pentru ratificarea amendamentelor convenite între Guvernul României și Comisia Europeană prin schimb de scrisori, semnate la București la 17 octombrie 2001 și la Bruxelles la 11 decembrie 2001, la Memorandumul de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare, pentru măsura Extinderea stației de epurare a apelor uzate Dănuțoni, etapa de tratate biologică, Valea Jiului, România, semnat la Bruxelles în 22 decembrie 2000 și la București în 13 mai 2001.

Din partea inițiatorului, doamna ministru Puwak, vă rog.

 

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În cazul acestei ordonanțe este vorba de un amendament la un memorandum de finanțare pe care dumneavoastră ați avut amabilitatea să îl ratificați, dar, dat fiind faptul că în procesul de implementare a acestui proiect, reprezentanții Comisiei europene și ai autorităților adiministrației publice au identificat anumite dificultăți, este nevoie de prelungirea perioadei de valabilitate a acestuia până la 31 decembrie 2006, față de 31 decembrie 2005.

Acest lucru nu se poate face decât printr-un schimb de scrisori care s-a realizat între coordonatorul național ISPA și directorul general al Direcției generale politici regionale din cadrul Comisiei Europene, cu ratificarea de către Parlament. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, doamna ministru.

Dacă din partea comisiei, pentru că observ că dumneavoastră faceți în raport recomandarea să fie adoptată în varianta Senatului...

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune în unanimitate ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Senat.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim.

Dacă din partea grupurilor parlamentare, la dezbateri generale, cineva dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

În condițiile acestea, trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul.

Dacă există obiecțiuni? Nu există.

În aceste condiții, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu.

Abțineri? Nu.

Titlul adoptat.

Articolul unic.

Dacă există obiecțiuni? Nu există.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic adoptat.

La titlul ordonanței dacă aveți obiecții? Nu.

La articolul unic al ordonanței? Nu.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Adoptat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind grantul acordat în cadrul Instrumentului pentru Politici Structurale de Preaderare pentru proiectul Asistență în vederea organizării Comitetelor de Monitorizare ISPA în România, semnat la Bruxelles la 16 iulie 2001 și la București la 10 octombrie 2001.

În continuare, supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11 din 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind grantul acordat în cadrul Instrumentului pentru politici structurale de preaderare pentru proiectul Asistență în vederea organizării comitetelor de monitorizare ISPA în România, semnat la Bruxelles la 16 iulie 2001 și la București la 10 octombrie 2001.

Din partea inițiatorului, doamna ministru Puwak. Vă rog.

 

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În această ordonanță este vorba de o asistență tehnică de care unitatea de monitorizare a Programului ISPA, o monitorizare continuă, laborioasă și complexă de către Comisia Europeană, care se realizează în cadrul Ministerului integrării europene are nevoie de o componentă de asistență tehnică care este în valoare totală de 160.000 EURO.

V-aș ruga să aveți amabilitatea să adoptați forma care a fost agreată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumim, doamna ministru.

Dacă din partea comisiei cineva ia cuvântul? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

În legătură cu Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.11/2002, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât, în unanimitate, ca el să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Senat.

Suntem, de asemenea, în prezența unei legi ordinare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc și eu.

În aceste condiții, din partea grupurilor parlamentare, dacă la dezbateri generale cineva dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Atunci, trecem la dezbaterea pe articole.

Supun dezbaterii titlul.

Dacă există obiecțiuni? Nu există.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

În aceste condiții, titlul a fost adoptat.

Articolul unic.

Dacă există obiecțiuni? Nu există.

În aceste condiții, vi-l supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Articolul unic adoptat.

Dacă la titlul ordonanței sunt obiecții? Nu sunt. Adoptat.

La art.1? Nu sunt. Adoptat.

La art.2? Nu sunt. Adoptat.

Având în vedere că ne aflăm în fața unei legi cu caracter ordinar, supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2002 pentru ratificarea Memorandumului de Finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura Construirea variantei de ocolire a orașului Sibiu la standardele de autostradă, pe Coridorul de transport european nr.IV, România, semnat la Bruxelles la 20 august 2001 și la București la 10 octombrie 2001.

În continuare, supun dezbaterii dumneavoastră Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23 din 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare convenit între Guvernul României și Comisia Europeană privind asistența financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru politici structurale de preaderare pentru măsura Construirea variantei de ocolire a orașului Sibiu la standardele de autostradă pe coridorul de transport european nr. 4, România, semnat la Bruxelles, la 20 august 2001 și la București la 10 octombrie 2001.

Din partea inițiatorului, doamna ministru, aveți cuvântul.

 

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Această ordonanță se referă la un proiect care cred că este de importanță deosebită pentru infrastructura din România. Este vorba de varianta de ocolire de tip autostradă, de-a lungul coridorului 4, în jurul orașului Sibiu, care va fi inclusă în viitoarea autostradă dintre București și granița cu Ungaria.

Este vorba de un proiect al cărui cost total este de peste 90 milioane EURO, din care finanțare nerambursabilă de 67, aproape 68 de milioane de EURO, iar cofinanțarea este asigurată de Guvernul României și este de peste 22 milioane de EURO. Beneficiarul final este Administrația națională a drumurilor.

Vă rog să aveți amabilitatea să adoptați acest proiect în forma în care a fost transmis de Senat către Camera Deputaților. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Mulțumim, doamna ministru.

Dacă din partea comisiei ia cineva cuvântul?

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.23/2002, Comisia pentru buget, finanțe și bănci a hotărât în unanimitate ca acesta să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma prezentată de Senat. Suntem în prezența unei legi ordinare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Dacă la dezbateri generale cineva dorește să ia cuvântul. Din partea Grupului parlamentar al Partidul România Mare.

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Doamna ministru,

Eu consider că este foarte importantă realizarea unor asemenea centuri de ocolire a marilor orașe, nu numai din spațiul transilvan, ci din întreaga Românie, acest fapt conducând la depoluarea orașelor respective și o mai bună conservare a patrimoniului arhitectonic existent și nu în ultimul rând la decongestionarea orașelor și, evident, reducerea cotei de accidente care se întâmplă, din păcate, destul de frecvent.

Eu am, însă, o nedumerire. N-am nimic împotrivă, mă bucur că Transilvania este reprezentată prin orașul Sibiu în această operă foarte importantă de realizare a centurilor de ocolire, dar aș fi vrut să cunosc care au fost criteriile de selecție ale orașelor, dacă există anumite solicitări externe în acest sens, pentru ca să se înceapă tocmai la Sibiu, nu s-a putut începe în altă parte și dacă ni se poate spune de către inițiator ce alte orașe în etapa următoare sunt vizate, pentru a beneficia de variante ocolitoare similare, având în vedere că sunt orașe cu o populație mai mare decât a Sibiului care, din păcate, nu sunt avute în vedere nici de Agenția națională a drumurilor și nici, se pare, de alte organisme ale actualului Guvern.

Solicit această clarificare, întrucât, Municipiul Cluj Napoca, pe care-l reprezint, este într-o situație deosebită, având în vedere că o asemenea centură ocolitoare ar fi utilă și datorită accidentelor frecvente întâmplate pe Dealul Feleacului, cu pierderi importante de vieți omenești și cu distrugeri materiale care numai în ultimii ani s-au cifrat la peste 50 miliarde lei.

Aceeași întrebare s-ar dori, în același timp, și o invitație de meditație din partea factorilor de decizie guvernamentală: pe viitor să fie introdus și municipiul nostru, cu mai mare rapiditate, pe deasupra considerentelor de ordin politic, într-un asemenea program de politici structurale de preaderare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Și noi vă mulțumim. Nu face parte, de fapt, din dezbaterea noastră. Din păcate, era mai degrabă pentru partea următoare a ședinței noastre în plen, și anume întrebări și interpelări, unde era potrivită întrebarea. Vă asigur că sunt multe orașe care sunt în acestă situație și nu numai în Ardeal, și nu numai dincolo de munți, dar și în partea aceasta și, cu siguranță, că multe întrebări de soiul acesta ar putea să decurgă... Doamna ministru, nu este în procedurile noastre. Dacă doriți, totuși, să dați un răspuns, vă rog.

 
 

Doamna Hildegard Carola Puwak:

Vă mulțumesc.

Orașul Sibiu a fost ales în cadrul strategiei care a fost elaborată de Ministerul Transporturilor în ceea ce privește, de fapt, aceste coridoare europene. În general, pe acest instrument de preaderare ISPA, atât pentru infrastructura de mediu, cât și pentru cea de transport, finanțările se acordă în baza strategiilor care au fost convenite cu Comisia Europeană. Există criterii tehnice, care s-au folosit în stabilirea priorităților.

Această strategie poate fi consultată, este inclusiv pe site-ul Ministerului Integrării Europene. Și cu siguranță, în măsura în care Comisia Europeană va finanța alte programe și alte infrastructuri în România și dacă și orașul dumneavoastră se va califica, vom sprijini acest demers.

 
 

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

Dacă mai sunt alte opinii, dar nu așteptând un răspuns? Acestea, repet, le trecem la întrebări sau interpelări. Nu mai sunt.

Atunci, supun dezbaterii dumneavoastră proiectul de lege și ordonanța pe articole.

În legătură cu titlul, dacă sunt și alte opinii?

Dacă nu, cine este pentru acest titlu? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Titlul adoptat.

Articolul unic.

Dacă, în legătură cu acesta, sunt obiecțiunii? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt. Articolul unic este adoptat.

În aceste condiții, supun dezbaterii, în continuare, ordonanța.

În ceea ce privește titlul ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Adoptat.

Art. 1. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Adoptat.

Art. 2. Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

În aceste condiții, cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt. Art. 2 adoptat.

Supun ordonanța în ansamblul ei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Adoptată.

Având în vedere caracterul ordinar al legii, supun legea în ansamblul său votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Nu sunt. Abțineri? Nu sunt.

Legea este adoptată și vă mulțumesc.

 
Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

În continuare, trecem la întrebări și interpelări și îl invit pe domnul vicepreședinte Ciontu să preia conducerea lucrărilor. Vă mulțumesc foarte mult.

 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă propun să începem.

Îl întreb pe domnul deputat Damian Brudașca dacă în legătură cu măsurile legislative pentru delimitarea bunurilor imobiliare aparținând domeniului public de componentele bazei materiale a unităților de învățământ are ceva de completat? Dacă nu, să ascultăm răspunsul. Domnul Vasile Molan, secretar de stat, este pregătit să vă răspundă.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Ascult răspunsul.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine. Vă rog, domnule secretar de stat, răspundeți dumneavoastră și, apoi, dacă deputatul mai are ceva de adăugat, să spună.

 
 

Domnul Vasile Molan:

Am trei răspunsuri, domnule președinte.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Sunt tot pentru domnul Brudașca, prezentați-le pe toate trei. De acord, domnule deputat?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

De acord.

 
 

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educației.

Răspund interpelărilor domnului deputat Damian Brudașca.

1) Referitor la faptul că unele calculatoare puse la dispoziția elevilor participanți la concursurile școlare erau defecte, precizăm că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că acest aspect nu a fost adevărat. S-a înregistrat o singură contestație, după 2 zile, deci, în afara prevederilor prevăzute de regulament.

În ceea ce privește modul de stabilire a subiectelor pentru olimpiadă, precizăm următoarele. În acest an școlar, organizarea olimpiadelor județene a suferit unele modificări, în sensul că subiectele pentru faza județeană s-au elaborat de Ministerul Învățământului sau de inspectoratele școlare, în funcție de hotărârile care s-au luat de specialiștii în domeniu.

La începutul lunii ianuarie, s-a anunțat că în acest an județul Cluj este organizatorul prestigiosului concurs interjudețean "Grigore Moisil", iar singura dată posibilă pentru organizarea acestuia era 3 februarie 2002. La acest concurs urma să participe lotul județului, pentru a se antrena în vederea olimpiadei naționale.

În aceste condiții, inspectorul de specialitate a decis, împreună cu consiliul consultativ al inspectorilor de informatică, să se organizeze olimpiada ca și până în prezent, cu o săptămână înaintea Concursului "Grigore Moisil", primindu-se în acest sens acordul inspectorului de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Ulterior, acesta a transmis un mesaj urgent, pentru a anunța despre obligativitatea desfășurării olimpiadei în data de 9 martie 2002. Doamna inspector de specialitate a județului Cluj nu a putut lua cunoștință de acest fapt decât cu o zi înaintea desfășurării probei din 26 februarie, întrucât în această perioadă se desfășura evaluarea directorilor.

Acesta este motivul pentru care olimipiada de informatică s-a desfășurat anticipat. În data de 9 martie, au fost folosite subiectele naționale pentru departajarea unor elevi, care au avut punctaje egale în faza anterioară. Precizăm totodată că această situație a fost adusă la cunoștința inspectorului școlar general al Inspectoratului școlar general Cluj.

Menționăm, de asemenea, că reorganizarea olimpiadei de informatică la nivelul județului Cluj este imposibilă în acest moment, datorită timpului foarte scurt rămas până la desfășurarea fazei naționale a olimpiadei de matematică.

Cu deosebită considerație.

2) Un alt răspuns. Generalizarea învățământului obligatoriu de 9 clase urmează să se facă începând din anul școlar 2003-2004 și nu din 2002-2003, generația care se află acum în clasa a VII-a urmând să fie prima care va urma 9 clase obligatorii. Având în vedere includerea clasei a IX-a în învățământul obligatoriu, programele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru clasa a IX-a au fost gândite încă de la început pe o aceeași structură și în corelație, la nivelul profilului de formare al obiectivelor cadru și obiectivelor de referință.

Descongestionarea programelor școlare a fost o preocupare constantă a ministerului, ultima descongestionare a programelor pentru clasele I-II a fost făcută prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. În vederea corelării planurilor cadru și a programelor școlare pe structura de 9 ani a învățământului obligatoriu, Ministerul Educației și Cercetării a declanșat o consultare a cadrelor didactice și a părinților și a primit mai multe propuneri din teritoriu cu privire la modalitatea optimă de includere a clasei a IX-a în învățământul obligatoriu.

La mijlocul lunii ianaurie 2002, la Colegiul "Sfântul Sava" din București, a avut loc o întâlnire a grupurilor de lucru pentru modificarea planurilor cadru și a programelor școlare, în vederea generalizării învățământului obligatoriu. Modificările avute în vedere pentru programele școlare se referă la cele pentru întreg ciclul gimnazial, dar și liceal, inclusiv la descongestionarea conținutului lor.

Grupurile de lucru sunt pe cale de a finaliza propunerile referitoare la planurile cadru de învățământ, urmând ca, după adoptarea acestora, să fie elaborată forma finală a programelor școlare, adaptate unui învățământ obligatoriu de 9 clase. Ministerul Educației și Cercetării are intenția de a păstra examenul de capacitate prevăzut în Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu aceeași structură ca și până acum. În situația în care se va decide susținerea sa după clasa a VIII-a, ministerul va înainta Parlamentului propunerea corespunzătoare, în vederea modificării Legii învățământului.

3) Și a treia interpelare. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat sunt de drept proprietatea acestora. Prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul a înțeles să denumească toate bunurile mobile, toate obiectele de inventar din unitatea de învățământ respectivă. Deci, prin "terenuri și clădiri" se înțelege totalitatea bunurilor imobile afectate procesului de învățământ, iar prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul s-a referit la totalitatea bunurilor imobile din unitatea de învățământ.

Referitor la veniturile provenite din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publică, regula este cea consacrată la art. 16 pct. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Prin Ordonanța de urgență nr. 184/2001 a fost instituită o excepție de la această regulă, și anume: "Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii realizate în condițiile legii din: activitatea de producție, ateliere-școală, ferme agricole etc., prestări de servicii, taxe de la persoane fizice și juridice, venituri din închirieri de spații, donații, sponsorizări și alte venituri realizate din activitatea de învățământ; activități cultural-educative, ale internatelor și cantinelor pentru preșcolari și elevi. Veniturile astfel realizate vor fi utilizate exclusiv de către aceste unități", am încheiat citatul.

Cu deosebită considerație, ministrul învățământului.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Damian Brudașca are ceva de adăugat?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnul ministru,

Eu vă mulțumesc pentru efortul făcut de către minister în vederea întocmirii răspunsurilor la cele trei întrebări pe care le-am adresat Ministerului Educației și Cercetării.

În cazul primul răspuns, la întrebarea nr. 419A din 11 martie a.c., țin să-l informez pe domnul secretar de stat că documentarea făcută nu este decât parțial adevărată. Un grup de elevi, participanți la faza județeană a olimpiadei de informatică Cluj, au depus la inspectoratul școlar, personal, domnului inspector școlar general Constantin Corega, o listă cu probleme care rezultau din modul defectuos în care a fost organizată faza județeană a acestei olimpiade.

Între altele, pentru cunoștința domnului ministru și a ministerului pe care dânsul îl reprezintă, trebuie să se cunoască faptul că la Cluj-Napoca unele dintre calculatoarele puse la dispoziția elevilor erau defecte, iar în momentul în care acest lucru a fost adus la cunoștința profesorilor supraveghetori, aceștia au ridicat pur și simplu din umeri, fără să creeze premisele ca acest concurs important să fie desfășurat în condiții adecvate.

La întrebarea nr. 420A, legată de organizarea prelungirii învățământului general obligatoriu, în parte, sunt satisfăcut de măsurile care se vede că vor fi luate și mă bucură faptul că se are în vedere o descongestionare a programei de învățământ pentru o perioadă mai amplă, nu doar cea menționată de mine, respectiv, perioada claselor V-VIII. Este de dorit, însă, ca aceasta să se facă în condiții de competență, propunându-se soluții și manuale care să-i învețe cu adevărat pe elevi valorile importante ale culturii, literaturii și istoriei naționale.

În legătură, însă, că răspunsul pe care l-a formulat domnul ministru pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2001, dați-mi voie să-mi exprim câteva puncte de vedere, pe care, de altfel, le-am și adus la cunoștința ministerului și la care, din păcate, nu s-a răspuns. Eu am sesizat faptul că în Legea învățământului art. 166 alin. 1 și 2 se menționează: "Baza materială a învățământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educației Naționale, al instituțiilor și unităților de învățământ și de cercetare științifică din sistemul de învățământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior".

La alin. 2, în înțelesul prevederilor alin. 1: "Baza materială a învățământului cuprinde spații pentru procesul de învățământ și cercetare științifică, mijloace de învățământ și de cercetare aferente, biblioteci, edituri, tipografii, stațiuni didactice și de cercetare, unități de micro-producție, ateliere școlare...", nu mai fac înșiruirea.

Eu am insistat să se clarifice câteva aspecte care nu rezultă din răspunsul pe care l-am primit. Între altele, consider că este esențial a fi stabilit cu exactitate domniul public, mai ales bunurile imobiliare aparținând acestuia, în condiții în care există Legea nr. 213 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, ce stabilește cu claritate modul de administrare, regimul juridic al acesteia și asigură protejarea domeniului public. Mai mult, art. 135 al Constituției alin. 5 prevede că: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile".

Or, cum să asiguri respectarea tuturor acestor prevederi legislative, dacă nu știi sau în baza căror acte legislative în vigoare nu poți determina ce face parte din domeniul public al unui municipiu, spre exemplu, sau al oricărei localități?

În cazul în care se consideră că tot ceea ce este îngrădit, curtea unității de învățământ, este domeniu public, cum, de altfel, ar fi înțelesul în această ordonanță, în administrarea consiliilor locale, apare o contradicție cu prevederile art. 2 al ordonanței, unde se precizează că: unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii realizate în condiții legii din venituri din închirieri de spații. Contradicția rezultată din aceasta, potrivit Legii nr. 213/1998 art. 16 alin. 1, este următoarea: "Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale" și, deci, în nici un caz, al unităților de învățământ. În acest sens, închirierea bunurilor imobiliare ce intră sub incidența prevederilor ordonanței se poate face exclusiv de către consiliul local, prin adoptarea unor hotărâri.

În cazul în care se consideră că doar terenul pe care este realizată unitatea de învățământ preuniversitar de stat, adică, terenul de sub construcție este domeniu public, ce se întâmplă cu restul terenului? Adică, cine este proprietarul de drept al acestuia? În acest caz, de asemenea, veniturile sunt exclusive ale bugetelor locale.

O altă problemă care se pune este modul cum se delimitează domeniul public, conform ordonanței. Astfel, este notat că: "Celelalte componente ale bazei materiale sunt în proprietatea școlilor". Dacă, dacă, de exemplu, biblioteca școlii sau sala de sport sau chiar sala de mese, dacă nu există cantină, care, mai întotdeauna, este în același corp de clădire cu unitatea de învățământ, cu clasele de învățământ, nu se consideră ca făcând parte din domeniul public, cum se face notarea acestuia în cazul respectiv? Se notează că din totalul de 2 mii de metri, să luăm aleatoriu, câți sunt ai unității de învățământ, un număr de metri pătrați, ce corespund bibliotecii, sunt în proprietatea școlii și, deci, spațiul poate fi închiriat?

Sunt doar câteva aspecte, ar mai fi și altele, pe care mi le-am notat aici, pe care le supun din nou atenției ministerului, pentru că nici ordonanța nici răspunsul care a fost formulat, nu dau soluții corespunzătoare pentru evitarea hățișului și încurcătorilor la care vor fi supuse în viitor, atât unitățile școlare, respectiv, inspectoratele și unitățile administrativ-teritoriale. Și este de dorit o claritate mai "de cristal" din acest punct de vedere, pentru mai buna funcționare a raporturilor între instituții și unitățile administrativ-teritoriale. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat, solicitați răspuns acum la punctele nevralgice sau așteptați în scris completarea?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

În scris.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

În scris. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Eugen Lucian Pleșa a solicitat un răspuns în legătură cu problema restituirii caselor naționalizate atribuite ilegal..., nu mai spun cui, ce scrie aici. Vreți să mai completați sau ascultați întâi răspunsul? Ascultați răspunsul.

Îl rog pe domnul Ioan Călin, secretar de stat la Ministerul Administrației Publice, să vă dea răspunsul.

 
 

Domnul Ioan Călin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prezint răspunsul la întrebarea domnului deputat Lucian Eugen Pleșa, adresată domnului ministru Octav Cozmâncă. Întrebarea domnului deputat constă, în esență, în mai multe acuzații aduse domnului Traian Băsescu și organelor de justiție, are "îi evacuează în mod ilegal și brutal din locuințe pe cetățenii simpli, prin manevre derulate în justiție".

Pentru acuzațiile aduse domnului Traian Băsescu, îl rugăm pe domnul deputat să se adreseze acestuia. Iar pentru cele formulate împotriva organelor de justiție îl informăm că Ministerul Administrației Publice nu este în măsură să răspundă.

Ministerul Administrației Publice nu este în măsură să răspundă nici la problema privitoare la "modul în care se va soluționa nevoia de locuințe a cetățenilor nevinovați, evacuați din locuințe în urma unor sentințe judecătorești abuzive și ilegale, la care unii primari, și în special domnul Traian Băsescu, din București, au anchiesat, chiar cu entuziasm, încurajând impostorii și vânătorii de averi nemeritate", întrucât ministerului nostru nu îi intră în competențe asemenea probleme. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Problema e următoarea. Eu vă spun că sunt nemulțumit de modul cum s-a înțeles să mi se răspundă, pentru că relația primărie-Guvern-prefectură și toate acestea, eu le urmăresc, aceste relații, de prin ’90, iar din 1991 chiar documentat. Când am sesizat ceea ce am sesizat, m-am gândit că rolul prefectului este acela de a veghea la aplicarea legii.

Or, ceea ce se întâmplă în București – și se întâmplă și în alte municipii – în legătură cu aceste dispoziții, să spun eu, așa, nelegale, în primul rând (dar sunt niște dispoziții care îi trec prin cap lui Băsescu, așa cum crede el), această acțiune trebuie stopată. Stopată, de cine? De prefectul care urmărește sau veghează la aplicarea legii.

Or, prefecții sunt, cum să spun, tentaculele Guvernului la nivelul județului sau al municipiului București. La nivelul Capitalei, oricine merge și-i face o notificare lui Băsescu, spune: "Casa aia e a mea!", fără prea multe dovezi, acest domn primar general se grăbește și dă verdicte.

Cine vreți să-l acuze? Cine vreți să-l ducă în fața instanței, pentru abuz în serviciu? Eu, deputat?

Deci, închei: doream și de aceea am făcut apelul către domnul ministru Cozmâncă, ca domnia sa, prin prefecți, să verifice cele reclamate de mine și să ia măsuri în consecință pentru aceasta.

În legătură cu cealaltă problemă, cu care dumneavoastră mă cam trimiteți la plimbare, ca și cum eu aș fi un naiv, dar sunt un băiat cu educație și mă abțin, deși vreau să vă spun că mă pricep: hotărârile judecătorești de restituire sunt date pe alte criterii decât pe legile în vigoare. Vreau să vă spun că nu există temei legal pentru restituiri din astea, unor persoane care depășesc un anume grad de rudenie. Moștenitorii acceptați sunt până la gradul II de rudenie și asta este scris în Legea nr. 112, lucru neabrogat. Or, la nivelul primăriilor, la nivelul judecătoriilor se dau astfel de sentințe!

Chiar domnul coleg al dumneavoastră, domnul Fleșariu, în cadrul comisiei noastre, la administrație, s-a revoltat o dată, spunând: "Domnule, păi, cum, o dispoziție e mai tare decât legea?" Și eu l-am întrebat: "Dar o sentință judecătorească e mai tare decât legea?"

Pentru că acești președinți, judecători, pe baza unor, știute de ei, interese, nu știu care (ori nu se pricep și n-au ce căuta, ori iau bani și n-au ce căuta acolo), dau sentințe paralele și, în final, oamenii sunt azvârliți în stradă! Și culmea e că semnează documente, respectiv, sentințe judecătorești, în care se acuză! Oricine, care știe puțină carte, vede că totul este tratat paralel cu legea!

Și cu aceasta închei, cine să vină să-i pună pe oamenii ăia să-și facă datoria? Repet, judecătorii să-și facă datoria după lege! Pentru că nu cred că legea trebuie să facă ceea ce crede că e bine să facă, ceea ce consideră judecătorul respectiv. Deci, trebuie să existe cineva care să verifice cum își face datoria fiecare cetățean, dacă vreți, de la 1 la 23 de milioane! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Să înțeleg că nu mai așteptați un alt răspuns, acum?

 
 

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Nu, aștept să-mi spună dacă înțeleg greșit, ca, prin instituția prefecturii, să verifice aceste dispoziții, date de primarul Traian Băsescu! Dispoziții de restituire! S-a făcut vreo anchetă?

Să vadă cât e de subțire, domnule ministru, dosarul prin care se hotărăsc restituiri din astea, de imobile, în dreptul unor persoane, care, mulți, nu mai sunt de mult în țară, iar alții nici măcar nu mai vin pe aici! Am cazuri concrete, în care reședința Ambasadorului Coreeii de Sud, de pe Pangratti... Vă dau eu actele, să vedeți că o revedică cineva de prin Anglia, de la o cutie poștală!

Rog, prin intermediul domnului ministru Cozmâncă, să se dispună o verificare, ceva, din partea prefecturii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, puteți să-i răspundeți domnului deputat?

 
 

Domnul Ioan Călin:

Îmi pare rău că domnul deputat s-a declarat nemulțumit de răspuns, dar aceasta este competența Ministerului Administrației Publice. Și îmi pare rău că trebuie să o și spun, dânsul are dreptate, noi cunoaștem asemenea situațiuni, prefecții, nu numai cel de București, dar și din țară, atacă unele hotărâri ale primarilor, numai că cea care soluționează, în final, este tot instanța judecătorească. Și eu spuneam foarte clar că nu are atribuțiuni Ministerul Administrației Publice în a aprecia legalitatea hotărârilor instanțelor judecătorești.

Cred că aici este neînțelegerea. Ministerul Administrației Publice nu poate acționa, deși prefecții, ca reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, acționează chiar în instanță hotărârile pe care le consideră nelegale, dar, în final, se aplică hotărârea pe care a adoptat-o instanța.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă un răspuns în legătură cu măsurile legale de întrajutorare a familiei Moldovan din Cluj. Tot domnul ministru este rugat să dea răspuns la această solicitare.

 
 

Domnul Ioan Călin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Damian Brudașca fac următoarele precizări. Întrebarea formulată de domnul deputat este privitoare la rezolvarea situației financiare precare a doamnei Moldovan Letiția, domiciliată în localitatea Gherla, județul Cluj, care aduce la cunoștința domnului deputat, printr-un memoriu, faptul că aplicarea prevederilor Legii nr.412/2001 este un atribut exclusiv al autorităților administrației publice locale. Dumneaei trebuie să se adreseze primăriei din orașul Gherla, care are obligația să facă cercetarea și ancheta socială și să primească ajutorul minim garantat.

Referitor la faptul că, în ceea ce o privește pe doamna Moldovan, aplicarea prevederilor acestei legi s-a făcut defectuos în orașul Gherla din județul Cluj, Ministerul Administrației Publice a solicitat, prin prefectul județului Cluj, reexaminarea acestui caz și va urmări aplicarea în mod riguros a prevederilor legale. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Brudașca, v-aș ruga să ascultăm și răspunsul la aceeași întrebare din partea Ministerului Muncii, în persoana domnului secretar de stat Ion Giurescu, și, apoi, dacă aveți dumneavoastră ceva de prezentat, vă rog să o faceți.

 
 

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, eu pot să răspund în două moduri: 1) să citesc exact ceea ce Legea nr.416 privind venitul minim garantat prevede în rezolvarea acestor situații, și probabil că acest lucru este foarte cunoscut de dumneavoastră, sau pot să vă spun că memoriul pe care noi l-am primit de la dumneavoastră a fost trimis la Direcția generală de muncă și solidaritate socială din județul Cluj pentru a efectua o anchetă socială. Pe baza acestei anchete, se va propune acordarea unui ajutor financiar în vederea depășirii acestei situații, ajutor ce urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. Deci acest lucru poate să facă Ministerul Muncii la ora aceasta. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu doresc să mulțumesc celor doi domni secretari de stat pentru faptul că au luat în analiză problema ridicată de doamna Moldovan Letiția. Sunt convins că, cu acest prilej, chiar dacă competențele sunt dispuse la nivelul județului, se vor constata unele disfuncționalități, pentru că, din câte sunt informat, înainte de a se ajunge la biroul meu parlamentar, au fost parcurse unele etape, dar s-a trezit petenta că vorbește la pereți goi.

Sunt de asemenea bucuros de promisiunea făcută de către domnul ministru privind posibilitatea ajutorării printr-o hotărâre de Guvern, având în vedere situația cu totul și cu totul deosebit de gravă din punct de vedere pecuniar și material pe care această familie o are.

M-aș bucura dacă, cu același prilej, s-ar revedea și un caz anterior pe care l-am semnalat ministerului domniei sale, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, având în vedere că până la această dată, din câte sunt informat, ajutorul promis încă nu a parvenit.

Mulțumesc oricum pentru luarea în discuție și analiză a problemelor sociale de importanța și gravitatea celui pe care vi l-am semnalat.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Tot domnul deputat Damian Brudașca a solicitat clarificarea poziției Ministerului Culturii față de abuzurile și ilegalitățile comise de directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca.

Îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să formuleze răspunsul.

 
 

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, domnul deputat Brudașca ne-a solicitat cu cinci interogații pe această temă, și voi încerca să îi răspund, după ce l-aș ruga respectuos să nu se mai gândească la posibilitatea ca secretarul de stat, colegul meu, domnul Dumitru Pâslaru, să fie pasibil de închisoare pentru favorizarea infractorului. Știu că de multe ori imaginația poate fi debordantă, dar, fără îndoială, ea are și limite.

În ceea ce privește întrebările, aceste întrebări pornesc de la un comunicat pe care unii dintre cei de la Opera Maghiară din Cluj l-au dat, încercând să arate că nu l-au acuzat pe director.

Domnul deputat, la prima întrebare, consideră că noi am dat dovadă de gravă superficialitate, neverificând toate semnăturile celor care sunt membrii corului. Noi nu facem poliție sindicală și, în nici un caz, nu vom face niciodată asemenea verificări. O instituție sau o parte a unei instituții a dat un răspuns, el a apărut și în presa clujană, și noi ne-am referit la el și atâta tot.

A doua întrebare privește pe un fost economist al Operei Maghiare, domnul Csulok Sandor, care s-a pensionat și locuiește în Ungaria, dar, cu toate acestea, este și folosit ca director economic. Interesându-ne, am aflat că domnul Csulok Sandor locuiește și în Cluj și nu este vorba de nici o inginerie financiară. El primește bani pentru acele trei ore de muncă pe zi, întrucât, se pare, până în momentul de față, postul fiind liber, el având o mare experiență, nu a fost găsită o altă persoană.

A treia întrebare privește o anumită afirmație publică a actualului director, cum că l-a concediat pe unul din foștii lideri sindicali, de asemenea, un cetățean maghiar, la presiunea Ministerului Culturii și Cultelor. Din ceea ce am analizat noi, reiese că nu a fost vorba niciodată că acest cetățean român de origine maghiară este alături de încă un fost lider, persoana care a stârnit, în colaborare cu Biroul Cartelului ALFA din Cluj, un întreg scandal față de care toți ceilalți membri ai Operei sunt potrivnici.

În ceea ce privește datele care sunt deținute, conform cărora "Ministerul Culturii din Ungaria ar aloca 50.000.000 de forinți pentru a sprijini activitatea cultural iredentistă a Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca", am citat pe domnul deputat, cercetarea noastră arată următorul lucru: acești bani au venit prin intermediul Fundației "Corvineum" numai pentru un sprijin ocazional – turnee, festivaluri, artiști, invitații, producții. Cum noi avem o lege a fundațiilor care ne permite și nouă să acționăm într-un anumit fel, noi nu putem să controlăm decât chipul în care banii au venit și cum au fost cheltuiți. Dacă banii sunt dați pentru scopurile fundației, conform legii, noi nu ne putem amesteca. Vă amintesc că în același fel procedăm și noi prin unele fundații - mă gândesc la "Ginta Latină" de la Chișinău - cu românii de peste hotare.

În ceea ce privește ultima întrebare, referitoare la dubla cetățenie, domnule deputat, noi ne-am interesat. Sigur, aici nu pot să pun mâna în foc; poate informațiile dumneavoastră sunt mai precise. Domnul director general Simon Gabor este cetățean român și locuiește la Cluj. Dacă după numirea sa în funcție a devenit și cetățean maghiar, ceea ce el nu ne-a comunicat în momentul în care i-am cerut datele, el nu s-a referit la această situație. Dar, dacă informația dumneavoastră este exactă, evident, vom analiza situația nou creată. În momentul în care a fost numit nu era și cetățean maghiar.

Vreau, de asemenea, să cer scuze pentru faptul că în 4 martie nici eu, nici secretarul de stat nu eram în București ca să vă putem da răspunsul în legătură cu Roșia Montană. Vreau să întreb dacă ați primit răspunsul scris și dată sunteți mulțumit, domnule deputat.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Este prima dată când avem bucuria și onoarea să participați la interpelări și răspunsuri la întrebări pe probleme care privesc ministerul dumneavoastră.

Eu am apreciat abilitățile dumneavoastră, fac parte din calitățile pe care vi le admir – de om de cultură. Răspunsurile pe care mi le-ați dat au fost foarte frumoase, au fost convingătoare pentru cei care cunosc mai puțin problema. Pe mine însă nu m-au convins decât în foarte mică măsură. Eu doar am menționat posibilitatea ca un membru al ministerului pe care îl conduceți să facă obiectul prevederilor art.264 din Codul Penal. Nu am amenințat pe nimeni. Am atenționat. Pentru că din atitudinea pe care a avut-o domnul secretar de stat al relației cu Parlamentul din partea ministerului dumneavoastră până acum, din răspunsurile pe care mi le-a dat, este evident, și stenogramele o vor confirma, că domnia sa nu s-a postat în interesul ministerului, ci a luat partea celui care ar fi trebuit să fie verificat. Inclusiv folosirea acelui comunicat la care și dumneavoastră ați făcut referire, în care mi se aduc, ca deputat al României, direct de către directorul acestei instituții a statului român, desigur, o serie de elemente de descalificare, eu nu pot să apreciez și să susțin când un secretar de stat al Guvernului României își însușește asemenea puncte de vedere în care un deputat al României este descalificat de către Guvernul țării mele.

În legătură cu formulările dumneavoastră potrivit cărora domnul Csulok Sandor este un economist de neînlocuit, vreau să vă informez că prezența domniei sale în România este sporadică și nu motivează faptul că, lună de lună, domnia sa primește bani ai bugetului României pentru o activitate pe care nu o desfășoară. Dacă de la Ministerul Culturii se vede că aceasta este o legalitate, eu nu am decât să vă felicit pentru o asemenea interpretare a legilor țării.

În legătură cu afirmația referitoare de concedierea domnului Laszlo Robert, aș vrea să vă spun că aceasta a fost făcută în prezența președintelui Cartelului ALFA al filialei Cluj, deci nu a fost făcută nici la crâșmă, unde este foarte frecvent întâlnit domnul Simon Gabor, un bețiv notoriu din păcate, care face de rușine o instituție de cultură, nu a fost făcut nici pe stradă nici în parc, ci într-o discuție oficială, pe baza căreia a fost întocmită o scrisoare la care nici până în momentul de față ministerul dumneavoastră nu a dat un răspuns. Vă reamintesc scrisoarea: nr.189 din 6 august 2001. Conform legilor României în vigoare, răspunsul ar fi trebuit să fie dat în termen de 30 de zile.

De asemenea, am apreciat abilitatea cu care ați trecut peste răspunsul la întrebarea numărul 4, ca și peste cea de la numărul 5.

Vă informez concret, domnule ministru, că numitul Simon Gabor este cu dublă cetățenie, are mașină cu număr de Ungaria. Se știe foarte clar că în România orice persoană care și-a adus o mașină din străinătate, într-un termen prevăzut de lege, trebuie să o înscrie în circulație cu un număr de înregistrare românesc. Având doar calitatea dublă de cetățean român și maghiar, domnia sa poate să folosească o mașină cu numere de înregistrare din Ungaria pe teritoriul României, fără să încalce legile românești.

În altă ordine de idei, eu aș vrea să vă spun în acest context, și mă bucur că am această ocazie, că, de altfel, domnul Simon Gabor a afirmat în repetate rânduri că la Opera Maghiară din Cluj nu sunt valabile legile românești, ci se aplică numai legile maghiare în vigoare pe timpul Ungariei dualiste. Am în acest sens martori oculari, dacă vreți, sau auditivi care au fost și sunt dispuși să vă informeze și personal în legătură cu asemenea informații.

Dacă pentru dumneavoastră nu este important ce se întâmplă la această operă care este finanțată de la bugetul României, dacă este indiferent faptul că se dau spectacole și se fac turnee gratuit, dacă vă este indiferent faptul că într-un document oficial pe care mi l-ați trimis dumneavoastră, ministerul, se afirmă că în contul acestei instituții s-au adus beneficii de 2.800 de dolari, pentru ca într-un răspuns ulterior al domnului secretar de stat să se pluseze la 8.500 de dolari, când datele sunt clare, că pentru fiecare turneu s-au luat minimum 2.000 de dolari, dacă nu vă interesează aceste sume, eu dați-mi voie să am anumite îndoieli cu privire la obiectivitatea abordării și tratării cazului Simon Gabor.

Nu am nimic cu cetățeanul de origine maghiară Simon Gabor; am însă o atitudine critică, în calitate de deputat de Cluj, cu infractorul Simon Gabor, care dovedește, prin comportamentul său, că nu se circumscrie prevederilor legilor românești în vigoare.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Răzvan Theodorescu.

 
 

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule deputat,

Vă mulțumesc pentru informația în legătură cu dubla cetățenie. În mod normal, ar trebui să fiu vineri la Cluj. Nu știu dacă voi putea să vin pentru o anumită ceremonie, dar vă promit că la proxima ocazie mă voi întâlni și cu domnul Gabor, pe care l-am întâlnit o singură dată până acum, și voi discuta foarte limpede cu domnia sa. Dacă se încalcă Constituția și are dublă cetățenie, vom discuta în această nouă grilă care nu exista când a dat concursul.

În ceea ce privește favorizarea cuiva, vă asigur că nu este vorba de așa ceva. Noi ne implicăm deopotrivă în discuția foarte dificilă de la Teatrul Maghiar privindu-l pe Tompa Gabor, și ne implicăm și în aceste lucruri. Am trimis și o parte a corpului de control acolo.

Din raportul Corpului de control în legătură cu cei doi salariați la care v-ați referit și dumneavoastră, și este un raport care nu îl exonerează pe domnul Simon Gabor de o serie întreagă de vini care, mă rog, nu sunt majore, se spune însă și vă citez: "S-a constatat că cei doi salariați, și este vorba de cei la care v-ați referit dumneavoastră, sunt vinovați, ei reușind să compromită instituția prin procedeele și comportamentul neadecvat manifestat în cadrul ansamblului coral. Toți cei care au fost chemați la discuții, colegi ai celor doi, s-au disociat și au afirmat că sindicatul din care au făcut parte este în curs de desființare juridică." Și această chestiune vă promit, domnule deputat, că o vom verifica. Mă voi opri mai mult asupra acestui caz și, repet, fiți siguri că la Ministerul Culturii și Cultelor nu există o atitudine părtinitoare.

În ceea ce privește suma, ea pare a fi cea care a fost cuprinsă prima oară în documentul nostru. Domnul secretar de stat a vorbit despre o sumă care ne-a fost comunicată ulterior. Vom vedea care este diferența. În orice caz, este cert că vin niște bani, dar ne interesează, evident, și cum vin acești bani.

Deci sesizarea dumneavoastră nu va face decât să continue o analiză pe care o voi face direct la Cluj, și vă mulțumesc din acest punct de vedere.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

O rog pe doamna secretar de stat Manolescu Maria, de la Ministerul Finanțelor, să dea răspuns solicitării făcute de deputatul Ilie Merce în legătură cu datoriile la buget ale companiilor de presă, radio și televiziune.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Ministerul Finanțelor a formulat proiectul de răspuns, în conformitate cu prevederile art.111 din Ordonanța Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, în care sunt foarte clar precizate limitele Ministerului Finanțelor în ceea ce privește furnizarea anumitor elemente care vizează datoriile unor agenți economici.

Am prezentat răspunsul general domnului deputat. Urmează ca datele concrete cu privire la societățile în cauză care au caracter confidențial să-i fie transmise domnului deputat în scris în zilele următoare. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Merce, aveți ceva de spus în legătură cu răspunsul dat? Poftiți.

 
 

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

am avut o discuție cu doamna secretar de stat vis-a-vis de acest răspuns la interpelarea mea. Într-adevăr, răspunsul este incomplet, și urmează ca într-un timp de o săptămână să primesc răspunsul pe care l-am cerut de fapt, cu precizările făcute de doamna ministru.

Pe mine mă interesa cuantumul datoriilor pe care îl au la bugetul statului companiile de televiziune, radio și mass-media și modul în care Ministerul Finanțelor înțelege să recupereze aceste datorii care trenează de foarte multă vreme, cu o toleranță de-a dreptul suspectă. Deci, aștept de la Ministerul Finanțelor un răspuns lămuritor și, mai ales, modul în care înțelege să recupereze aceste datorii imense, după câte știu eu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Adrian Moisoiu așteaptă un răspuns în legătură cu reeșalonarea datoriilor de către actualul Guvern.

O rog pe doamna ministru să dea acest răspuns.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Ministerul Finanțelor informează următoarele: în conformitate cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în semestrul I 2001, Ministerul Finanțelor Publice a avut sarcina elaborării unui proiect de act normativ privind îmbunătățirea cadrului legal referitor la acordarea de înlesniri la plată a obligațiilor bugetare restante. În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice a elaborat iar Guvernul României a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, ordonanță care a fost aprobată și de către cele două Camere ale Parlamentului.

Aplicarea măsurilor prevăzute în această ordonanță de urgență reprezintă o alternativă de recuperare a obligațiilor bugetare restante atât înaintea începerii executării silite, cât și în timpul efectuării acesteia, cu scopul ameliorării încasării veniturilor bugetare, a diminuării costului gestiunii arieratelor din punct de vedere material și a resurselor umane, permițând contribuabililor cu potențial economic să depășească dificultățile de conjunctură care au generat incapacitatea temporară de plată.

Volumul mare al obligațiilor restante este consecința climatului economic în care își desfășoară activitatea agenții economici, a accesului greoi la creditele comerciale, precum și a faptului că o parte din creanțe se sting prin compensări între agenții economici, ceea ce conduce la lipsa lichidităților necesare achitării obligațiilor bugetare.

Înlesnirile la plată se pot acorda numai pentru creanțele fiscale neplătite în termenul legal sau parțial plătite la scandența legală, cu excepția taxelor de timbru plătite anticipat prestării serviciului taxabil.

Aranjamentele la plata obligațiilor restante la bugetul de stat sunt o practică internațională, reprezintă o etapă premergătoare executării silite, în scopul recuperării arieratelor.

Înlesnirile la plată reprezintă o formă de recuperare a arieratelor bugetare, o garanție a încasărilor ritmice la bugetul de stat atât a ratelor eșalonate și a majorărilor datorate pe perioada eșalonării, cât și a obligațiile curente.

Stingerea arieratelor prin acordarea înlesnirilor la plată reprezintă o metodă de recuperare care evită falimentul agenților economici în cauză, împiedicând astfel apariția unor fenomene, cum ar fi blocajul economic-financiar, fenomene sociale generate de disponibilizări masive de personal, precum și scăderea numărului de contribuabili.

Practica a demonstrat că recuperarea creanțelor prin modalități de executare silită este o procedură de durată, cu costuri ridicate, prin care nu s-au obținut venituri importante la bugetul de stat.

Modalitatea de recuperare a arieratelor prin procedura de executare silită și, mai ales, prin sechestru imobiliar conduce efectiv la desființarea acestor societăți, cu efecte grave pentru întreaga economie, pentru că refacerea fiecărui sector de activitate în viitor se va face cu eforturi financiare mult mai mari decât cele care presupun menținerea acestora cu ajutorul statului, prin acordarea unor înlesniri la plată a obligațiilor restante la bugetul statului.

Menționăm că la data de 30 septembrie 2001, din analiza datelor transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, încasările la bugetul de stat nu mai vin. Înlesniri acordate în anii anteriori aflate în derulare la această dată au fost în sumă de circa 5.000 de miliarde de lei.

Așa cum cunoașteți foarte bine, până la această dată, Ministerul Finanțelor nu a acordat reeșalonări la plată. Au fost acordate într-un număr restrâns de cazuri, circa 12 societăți, reeșalonări pe bază de hotărâre de Guvern. Cea mai mare parte dintre aceștia funcționează în domeniul energiei și utilităților, însă, ca urmare a nerespectării graficelor de plată, aceștia și-au pierdut facilitățile respective, astfel încât, din totalul de 12, la această dată, circa trei agenți economici își păstrează graficele și respectiv beneficiază de aceste reeșalonări.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Și eu mulțumesc doamnei ministru pentru răspunsul pe care domnia sa l-a dat. Părerea mea este că este ușor incomplet, pentru că chiar la afirmația făcută în finalul celor spuse, când se referea la faptul că sunt agenți economici care nu respectă această reeșalonare, nu am mai auzit ce se întâmplă și ce face Ministerul Finanțelor în acest caz și, cum am înțeles că numai trei au respectat graficul și nouă nu au respectat, atunci înseamnă că pierderile pentru economia statului sunt teribile.

Deci, în asemenea condiții, vine întrebarea, și aș aștepta răspunsul, să văd cu ce se garantează această respectare a reeșalonării, ce măsuri ia Ministerul Finanțelor - efective, nu teoretice - privind plata acestor datorii către bugetul statului. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Doamna ministru, puteți să îi răspundeți acum domnului deputat?

 
 

Doamna Maria Manolescu:

Bineînțeles că următorul pas, în cazul în care un grafic de reeșalonare nu a fost respectat, îl reprezintă executarea silită. În acest sens, Ministerul Finanțelor are numeroase sechestre puse pe diverse active ale societăților în cauză, procesul de executare însă, așa cum rezulta și din materialul prezentat, din răspunsul la interpelarea formulată, nu este foarte ușor. De ce? Tocmai datorită faptului că solicitarea pentru anumite categorii de active, deci ținând seama de profilul acestora, nu este foarte mare.

În al doilea rând, ele reprezintă componente din anumite capacități de producție care, în multe situații, este greu să funcționeze independent.

În al treilea rând, prețurile de valorificare a acestor active, în multe situații, sunt nesemnificative, deci prețurile oferite în acest proces de executare sunt foarte mici comparativ cu valoarea reală a acestora. Acesta era și motivul pentru care arătam că, în anumite situații, executarea silită nu este cea mai bună posibilitate de executare a unor creanțe bugetare, iar, în multe cazuri, agenții economici respectivi au un număr de personal destul de mare și o procedură de faliment, de asemenea, nu este indicată, tocmai datorită efectelor financiare pe care le are prin procesul de disponibilizare a personalului și prin toate celelalte fenomene adiacente acestor măsuri.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, și eu, doamnă ministru.

Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă două răspunsuri. Primul răspuns în legătură cu stoparea ilegalităților comise la Fundația "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca și al doilea răspuns în legătură cu posibilitățile legale de recuperare a sumei depuse la Banca Populară Minerva, de către cetățeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca.

O rog tot pe doamna ministru Manolescu Maria să ne dea răspunsurile.

 
 

Doamna Maria Manolescu:

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Damian Brudașca referitoare la Fundația "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.422-A/2002, vă comunicăm următoarele.

Activitățile desfășurate de Fundația "Corvineum" din Cluj-Napoca au făcut obiectul unor verificări din partea Gărzii Financiare și Poliției, în cursul lunii februarie a.c. Până în prezent, Garda Financiară nu a constatat nereguli din punct de vedere fiscal. O situație, însă, concretă privind gestionarea fondurilor bănești urmează să fie stabilită în perioada 18 – 24 martie a.c., când se vor relua verificările la această fundație, asupra aspectelor respective.

De altfel, pe problema interpelată, în termen de 15 zile, se va formula și un răspuns scris, în care vor fi prezentate, în detaliu, concluziile controlului ce va continua la această fundație.

Asigurându-vă de colaborarea noastră, domnul ministru vă roagă să primiți expresia sentimentelor de respect și considerație, dânsul a semnat răspunsul.

Referitor la cea de-a doua interpelare a domnului deputat, răspunsul, de această dată, a fost formulat de către Banca Națională a României, care supraveghează activitatea bancară și care a avut preocupări în ceea ce privește intrarea în legalitate a unor cooperative de credit, organizații de credit care au trebuit să se reorganizeze.

Iată ce ne comunică Banca Națională la solicitarea noastră. Potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2000 modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.272/2000, organizațiile cooperației de credit, care sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de credit, au avut dreptul de a opta pentru reorganizarea ca organizații cooperatiste de credit, conform dispozițiilor ordonanței și autorizarea de către Banca Națională a României sau pentru schimbarea formei juridice în socități comerciale pe acțiuni și autorizarea lor ca bănci, potrivit prevederilor Legii nr.58/1998, respectiv potrivit Legii bancare.

Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, cu sediul în Galați, Str.Navelor, Bloc Siret nr.1, parter, din județul Galați, au optat pentru reorganizarea ca organizație cooperatistă de credit, în acest sens fiind înregistrată la Banca Națională a României, în data de 13 februarie 2001, cererea privind avizarea prealabilă a constituirii rețelei cooperatiste de credit formată din Casa Centrală Minerva și cooperativele de credit asociate la aceasta.

Banca Națională precizează că nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei bănci populare-cooperativă de credit cu denumirea Banca Populară Minerva, având sediul în Cluj-Napoca, Bd.21 Decembrie 1989, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o unitate teritorială fără personalitate juridică a cooperativei de credit sus-menționate.

Cererea adresată de reprezentanții rețelei nu a fost aprobată de Banca Națională a României, întrucât nu au fost respectate prevederile Ordonanței nr.97/2000 modificată, din următoarele motive, ne spune Banca Națională. Documentația prezentată este incompletă și nu este întocmită în conformitate cu dispozițiile ordonanței și ale reglementărilor date în aplicarea acesteia; documentația este insuficientă, din evaluarea soldului de fezabilitate s-a considerat că rețeaua cooperatistă nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse; nu au fost respectate o serie de prevederi ale ordonanței, pe care Banca Națională le enumeră în mod explicit. Totodată, arată că, în baza Ordonanței nr.97/2000, modificată, reprezentanții rețelei cooperatiste de credit Minerva au contestat hotărârea Băncii Naționale a României, contestație care, de asemenea, a fost respinsă de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, prin Hotărârea nr.245/28 iunie 2001.

Potrivit dispozițiilor Ordonanței nr.97, modificată, organizațiile cooperației de credit care au fost respinse, în oricare dintre etapele procesului de autorizare, se dizolvă prin efectul legii și intră în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea cooperației de consum și a cooperației de credit.

În conformitate cu prevederile art.202 din Ordonanța nr.97 modificată, hotărârile Consiliului de administrație pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 15 zile de la comunicarea primită de la Banca Națională. Banca Națională a României nu deține informații din care să rezulte că, în cazul rețelei cooperatiste "Minerva", s-ar fi apelat la această cale de atac.

În ceea ce privește depozitele constituite de deponenți la Cooperativa de credit Banca Populară "Minerva", precizăm că, pentru recuperarea acestora, deponenții trebuie să se adreseze instanțelor judecătorești competente, iar, în cazul în care, în baza art.262 din Ordonanța nr.97, procesul de lichidare deja s-a declanșat, aceștia pot să se înscrie la masa credală, urmând să-și recupereze depunerile pe această cale.

Deosebit de cele de mai sus, Banca Națională a României, potrivit legislației în vigoare, menționează că nu are responsabilități pe linia supravegherii băncilor populare și nici în ceea ce privește recuperarea de către deponenți a depozitelor constituite la acestea, depozitele respective nefiind garantate așa cum se întâmplă în cazul băncilor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, și eu, doamnă ministru.

Poftiți, domnule deputat Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnă ministru,

Eu vă mulțumesc pentru răspunsuri.

În legătură cu primul răspuns legat de Fundația "Corvineum", aș vrea să vă informez, să vă supun atenției faptul că ceva pute în această chestiune, de vreme ce parlamentari ai UDMR de Cluj au intervenit, din datele pe care le dețin, la Poliția Economică a județului Cluj și la celelalte organe financiare, pentru a se stopa verificările în materie și pentru a-i scoate basma curată pe cei care sunt implicați în deturnări de sume impresionante care vin prin această filieră. Probabil că acea verificare pe care o promite domnul ministru, pentru care-i mulțumesc, va avea în vedere și aspectul respectiv.

Acum, în legătură cu cel de al doilea răspuns, care este un pic mai complex și am sentimentul că, în Guvernul României, și o rog pe doamna ministru, față de care am o considerație sinceră, cu totul deosebită, apreciind profesionalismul domniei sale, de excepție, am impresia, totuși, că în Guvernul României, nu știe stânga ce face dreapta.

Să vă demonstrez de ce spun acest lucru, dar mi se pare că este destul de grav, în datele sale, dar este confirmat de două răspunsuri primite de la două departamente importante ale Guvernului Năstase. Prin răspunsul pe care l-a dat Banca Națională a României, însușit de către Ministerul Finanțelor, se spune că această bancă aproape nu ar exista. Prin răspunsul dat de către Ministerul de Interne, sub semnătura domnului Ioan Rus, pe care-l am aici, în față, se spun următoarele: "la data de 24.04.2001, prin încheierea nr.1348, judecătorul delegat pe lângă Oficiul Registrului Comerțului Cluj a dispus autorizarea constituirii și înmatriculării S.C. Minerva Cooperativa de credit Cluj, cu număr de înmatriculare J-12/655/2001 și sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str.General Traian Moșoiu nr.18, Cluj".

Evident că eu nu mă pricep la toate hățișurile care au fost menționate în răspuns, foarte multe dintre ele de competența economiștilor, însă atrag atenția că această bancă, totuși, există. Că există este faptul că, la 25.10.1999, deci cu mult înainte ca ea să fie autorizată, și aici Banca Națională ar fi trebuit să-și spună cuvântul, a încheiat, cu cetățeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, contractul de depunere, de depozit nr.56, pentru suma de 10 milioane, cu o dobândă de 67%, pe o perioadă de 6 luni.

Acum, când încearcă acest om în vârstă și bolnav să-și recupereze banii, este purtat de la Ana la Caiafa: banca există, dar nu există, i se recomandă să se adreseze la Galați, celui care este președintele Consiliului de administrație, numitul Harabagiu Romeo Aurelian, iar de la Galați nu i se răspunde la nici una dintre scrisorile, dintre solicitările pe care le-a făcut.

După părerea mea, ceva pute în Danemarca, dar probabil și la această bancă. Cineva are interesul să acopere o inginerie financiară importantă, căreia i-au căzut victimă persoane în vârstă, care și-au depus, atrași de dobânda destul de tentantă, și-au depus veniturile la această bancă.

Eu rog Ministerul Finanțelor, în cadrul competențelor sale legale, având în vedere acest caz, care s-ar putea să nu fie singular, nici la Cluj-Napoca și nici în alte centre unde funcționează filiale ale acestei cooperative de credit, să analizeze cu toată seriozitatea și responsabilitatea cazuri de acest fel și să încerce să intervină pentru ca escrocheriile de o asemenea amploare să nu continue, întrucât ele atrag un oprobiu și o imagine defavorabilă asupra activității financiar-bancare a întregii țări.

De asemenea, recomandarea pe care mi-o face, și Ministerul Finanțelor, și Ministerul de Interne, ca cetățeanul în cauză să se adreseze justiției este un fel de injecție la picior de lemn. De ce? Este persoană în vârstă, este fără venituri... Adică, după ce a mai pierdut 10 milioane de lei, reactualizați ar fi, undeva, la cel puțin 20 de milioane de lei, acum să-și mai cheltuie banii prin instanțele de judecată, care știm foarte bine cum acționează, mai ales în situații în care proștii se adresează justiției, în speranța să li se facă dreptate.

Deci, doamnă ministru, repet ceea ce am spus: am, față de dumneavoastră, chiar dacă am văzut că aveți anumite rețineri și ați și punctat că semnătura este a ministrului, iar sentimentele nu le însușiți, eu vă prețuiesc, în mod deosebit, profesionalismul și competența și am încredere că nu veți lăsa această problemă doar la răspunsul pe care l-ați formulat, răspuns prin care ministerul dumneavoastră se spală pe mâini de o asemenea responsabilitate.

E adevărat, sunt oameni mărunți, oameni nesemnificativi, privit la ansamblul activităților dumneavoastră, dar, din asemenea oameni mărunți și care sunt batjocoriți de asemenea șacali financiari, din aceștia este format poporul român.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că mai așteptați o completare la răspuns? Nu?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Nu, aștept acțiuni!

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnă ministru, dacă, totuși, considerați că...

 
 

Doamna Maria Manolescu:

O foarte scurtă precizare aș vrea să fac. De fapt, ce ne-a spus Banca Națională: la Banca Națională a României, nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei Bănci Populare Cooperativă de Credit cu denumirea Banca Populară "Minerva", având sediul în Cluj-Napoca, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o entitate teritorială fără personalitate juridică a Cooperativei de Credit din Galați și probabil că așa este.

Avem același punct de vedere în ceea ce privește existența Băncii. Singura problemă este că, de fapt, autoritatea este cea de la Galați, cea de la Cluj este numai o filială.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumim, doamnă ministru. Vă mulțumim pentru participare.

Am înțeles că domnul ministru este bolnav, îi urăm multă sănătate și îl așteptăm la următoarele interpelări.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Întrucât din partea Ministerelor Justiției și Interne încă nu s-a prezentat nimeni, să trecem la interpelări.

Domnul deputat Emil Boc a prezentat în scris.

Domnul deputat Ștefan Baban.

Poftiți. Cu rugămintea să prezentați obiectul interpelării, cât mai concis.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Așa voi face, nu vreau să ne prindă ora 21 aici.

Una din interpelări este adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu și îl rog să ne comunice de ce nu există un act normativ sau o prevedere legală privind obligația statului de a plăti penalizări pentru fiecare zi de întârziere la plata diferențelor reținute în plus la impozitul pe venit, așa cum s-a procedat în cazul rambursărilor de t.v.a. Sau se consideră că nivelul plăților către contribuabil este destul de mic, în raport cu acela al contribuabilului, care este obligat să plătească penalități dacă depășește termenul de plată a diferențelor de impozit pe venit, în cazul celor care au de achitat statului această diferență.

Este vorba de egalitate între cetățean și stat, în privința datoriilor reciproce.

Cea de-a doua interpelare este adresată domnului ministru al agriculturii, domnul Ilie Sârbu, se referă la IAS-uri.

Depun, și această interpelare, și cealaltă la Secretariat, pentru a ajunge unde trebuie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Damian Brudașca, tot așa, operativ...

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Trei interpelări.

Una adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și se referă la sprijin în vederea introducerii pe Lista monumentelor cu valoare excepțională, monumentelor sub egida UNESCO, a Bisericii din Cizer, biserică construită în 1773 de către Horea, a cărei stare materială este îngrozitoare, cu șanse reale de distrugere.

A doua interpelare este adresată domnului Mircea Dan Geoană, ministrul afacerilor externe, și se referă la necesitatea de a se acționa pentru recuperarea efectivă, nu doar microfilmarea sau fotocopierea documentelor din Arhivele românești aflate peste hotare, în mod deosebit a celor din Ungaria, având în vedere nivelul excepțional susținut de Guvern, în care se găsesc relațiile reciproce româno-maghiare. Să profităm de acest lucru, nu doar să dăm ungurilor și ce nu este al lor.

A treia este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, prin care apreciez eforturile de înnoire a manualelor școlare, dar îi atrag atenția asupra unor aberații, în cazul manualului de clasa IX-a și clasa X-a de liceu, în care se fac reale deservicii procesului de instrucție și educație, în varianta de manual propusă de către Editura Humanitas pentru cele două clase.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Emil Rus.

Se pregătește doamna deputat Mihaela Muraru.

 
 

Domnul Emil Rus:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează domnului Ovidiu Tiberiu Mușetescu și se referă la situația existentă la Societatea comercială MOPAL SA Bistrița, fost Complex de prelucrare a lemnului care a fost privatizat în 1998.

SC ELECTRONUM SA București a achiziționat majoritatea acțiunilor. A urmat un management foarte defectuos, multe acțiuni frauduloase...

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule Emil, tema, obiectul! Vă rog frumos.

 
 

Domnul Emil Rus:

Sunt la obiect.

Domnule președinte, rezum ca să termin.

 
 

Domnul Emil Rus:

În acest context, solicit domnului ministru trimiterea unei echipe de control care să verifice toate acțiunile postprivatizare care au avut loc la SC MOPAL Bistrița SA, precum și la celelalte societăți comerciale: Covoare, Metalurgica din Beclean, MEFIL Bistrița, Mina Valea Vinului din cadrul Exploatării miniere Rodna, în care există aceleași neajunsuri pe aceeași temă.

Aceeași interpelare o adresez și domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanțelor, cu întrebarea, cu rugămintea să dispună o analiză de fond asupra modului în care au fost sancționate emiterile unor cecuri fără acoperire de către cei menționați mai sus.

Interpelările sunt făcute în scris, așa că aștept respectuos răspunsurile.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

E în ordine. Vă mulțumesc.

Doamna deputat Mihaela Muraru și se pregătește doamna deputat Naum Liana.

 
 

Doamna Mihaela Mândrea Muraru:

Solicit doamnei ministru Daniela Bartoș să examineze, din perspectiva politicii de sănătate și a politicii de personal a ministerului pe care-l conduce, aspectele discriminatorii, pe criterii de vârstă și de sex, ale procedurii de acreditare pentru sistemul asigurărilor sociale și de sănătate.

Comisia Națională de Acreditare a emis două decizii, nr.6 și nr.9 din iunie 2001, prin care, în completarea Legii nr.145/1997, refuză medicilor dreptul de a funcționa și de a fi remunerați prin sistemul asigurărilor de sănătate, după vârsta de 65 de ani bărbații și 60 de ani femeile, cu unele excepții privind zonele sau specialitățile medicale deficitare.

Discriminarea de vârstă, în cazul acestei profesii, este contrară cerințelor de calitate și experiență cerută de majoritatea pacienților. Discriminarea de sex nu are nici o rațiune.

Chiar dacă, Consiliul Național al Asigurărilor de Sănătate nu aparține Executivului, practicile de reglementare peste lege, în virtutea unor considerente proprii de politică sanitară sau de resurse umane, ar trebui să fie corelate cu politica ministerului și, cu atât mai mult, să țină seama de nevoile reale obiective și subiective ale populației.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Doamna deputat Naum Liana. Domnul Eugen Nicolaescu este? Domnul Bozgă nu este. Domnul Sadici se pregătește.

 
 

Doamna Liana Naum:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea este adresată domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii.

Având în vedere situația grea în care se află agricultura României, prin abandonarea sistemului de irigații, în perioada 1997 – 2000, vă rugăm să ne prezentați care sunt măsurile luate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, privind repunerea în funcțiune a sistemului de irigații pe teritoriul României, pentru a diminua efectele secetei.

Doi: care este suprafața de teren agricol care preconizați a fi irigată anul acesta.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Octavian Sadici. Urmează domnul Ioan Sonea.

 
 

Domnul Octavian Sadici:

Domnule președinte,

Interpelarea mea se adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, și domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, și are două probleme pe care le ridic.

Este intrarea în țară, cu scutire de taxe vamale, a importurilor de ouă din Republica Moldova. Zilnic intră în jur de 7 TIR-uri cu ouă, fiecare având o capacitate de 259 mii bucăți.

Capacitatea Republicii Moldova, prin fermele pe care le are, nu poate acoperi aceste cantități de ouă. De aici, rezultă că ouăle intră din Turcia, Polonia, Ucraina, prin granițele Republicii Moldova și sunt scutite de taxe vamale. În acest mod, sunt duși spre faliment producătorii autohtoni.

O altă problemă este concesionarea unor suprafețe de teren aparținând Agenției Domeniilor Statului, suprafețe acoperite cu sere, livezi și vii și care nu pot fi privatizate din acest motiv.

Voi încerca să fiu cât mai scurt și să exemplific. În speță, este cazul SC Sere Bârlad, cu o suprafață de 29 de hectare, terenul acesta fiind concesionat abuziv, înainte de vânzarea serelor.

Un alt caz este investiția făcută, după 1990, de către SC PROTAGRO Zorleni, pe o suprafață de 800 de hectare, pentru înființarea unor plantații de viță de vie și pomi. Mai e vorba de Ivănești, Vaslui, 50 de hectare teren și 50 de hectare SC VITACONS Huși.

Sunt investiții care nu pot fi privatizate din cauză că sunt concesionate terenurile ca fiind terenuri arabile.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Sonea. Se pregătește domnul Ludovic Mardari.

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului ministru Octav Cozmâncă și se referă la consecințele schimbării denumirilor unor străzi sau localități asupra veniturilor bănești ale persoanelor care, de fapt, nici nu sunt consultate, în cele mai multe cazuri, asupra acestor schimbări, care înseamnă buletin de identitate, permis de conducere, certificat de înmatriculare, pașapoarte și alte documente, care, toate, însumate se ridică la niște sume care, oricum, au consecințe asupra veniturilor unei familii.

Consider că trebuie analizată situația și găsite măsuri care să nu influențeze, în mod prea puternic, veniturile persoanelor.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Ludovic Mardari. Urmează domnul Adrian Moisoiu.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări.

Prima este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice, și se referă la încălcarea legilor de către unii proprietari de oi din județul Timiș, cu acceptul tacit al organelor puterii locale.

A doua interpelare este adresată doamnei Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării, și se referă la existența unei prevederi greșite, în Ordinul Ministerului Educației și Cercetării nr.3670/17.04.2001 și aplicarea acestei prevederi în mod discriminatoriu în județul Timiș.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul Adrian Moisoiu. Se pregătește domnul Mircea Ifrim.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, interpelarea mea sau întrebarea, dacă vreți să spunem așa, se răsfiră în trei direcții. În principal, este adresată domnului ministru Mihai Nicolae Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, dar cu cotă parte către domnul Petru Șerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului și, respectiv, domnului Răzvan Theodorescu, ministrul culturii și cultelor. De ce? Pentru că, de fapt, scopul întrebării sau obiectul întrebării este acesta: UDMR-ul este considerată o uniune culturală, UDMR-ul este considerată și o uniune de partide, dat fiind faptul că este reprezentată și în Parlamentul României. UDMR-ul primește subvenție și pe linie culturală și pe linie politică?! Ministerul Finanțelor vreau să lămurească problema și așa, și așa, domnul Șerban Mihăilescu rog să răspundă pe linie a partidelor politice, iar domnul Răzvan Theodorescu pe linia Ministerului Culturii. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Mircea Ifrim. Și, ultimul, domnul Dumitru Bălăeț, din cei prezenți.

 
 

Domnul Mircea Ifrim:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Interpelarea mea se adresează ministrului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, domnului ministru Miron Mitrea. Are la bază situația care devine din ce în ce mai critică în domeniul traficului intern aerian, este vorba de Aeroportul București-Băneasa care, prin asocierea cu Grifco S.A., înregistrează o serie de pierderi, este vorba de investiții făcute pentru modernizare ca acest aeroport să devină internațional, iar la ora actuală, în realitate este închis traficului regulat intern și internațional, neexistând decât curse charter sau private, avioane mici. De asemenea, este o situație foarte gravă prin faptul că se pare că se dorește desființarea tuturor aeroporturilor din țară, cu excepția Iașiului, Timișoarei și Clujului, ceea ce înseamnă să revenim la o situație cu 80 de ani în urmă și de asemenea, un lucru foarte punctual, faptul că Aeroportul Internațional Otopeni și-a permis să facă un contract de asociere cu 90 de taximetriști, interzicând astfel orice fel de concurență, iar tarifele sunt de-a dreptul aberante și nu fac decât să ne scadă prestigiul în exterior.

La interpelarea mea, vreau să subliniez că doresc să am răspunsul de la domnul ministru Miron Mitrea, întrucât așa este Regulamentul Camerei, pentru că aș vrea ca să putem desfășura și o discuție în fața membrilor Parlamentului, problema fiind deosebit de importantă. Revin întrucât am mai făcut o interpelare cu conținut asemănător în urmă cu 4 luni de zile, la care nu am primit decât un răspuns totalmente formal, drept pentru care doresc ca să se respecte Regulamentul Camerei de această dată. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dumitru Bălăeț.

 
 

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu am două interpelări; prima se adresează domnului Adrian Năstase, prim-ministru al Guvernului României, și are ca obiect intenția Guvernului de a se muta în cadrul noii clădiri a Bibliotecii Naționale. Considerăm această mutare ca inadecvată, pentru că, în ansamblul ei, clădirea Bibliotecii Naționale a fost concepută după norme și standarde internaționale de bibliotecă, peste jumătate din suprafața ei totală, pe toate etajele, o constituie depozitele de carte pentru zece milioane de unități care zac acum răspândite în peste 15 depozite nefuncționale și inadecvate. Aceste noi depozite au o structură de rezistență a plafoanelor de peste 1000 de ori mai mare decât pentru clădirile obișnuite și transformarea lor în birouri pentru guvern constituie nu numai o pierdere financiară foarte mare, ci și o crimă împotriva culturii naționale, ele fiind unicat pentru țara noastră. De aceea, solicit ca domnul prim-ministru să ne comunice cât mai urgent atitudinea domniei sale în această privință, pentru că, constatările la fața locului ne arată că Biblioteca Națională poate intra în funcțiune cu o investiție mult mai mică decât aceea care este antecalculată și într-un timp mult mai scurt, depinde de modul cum se concepe această problemă.

A doua interpelare îl vizează pe domnul Octav Cozmâncă, ministrul Administrației publice. Este vorba de situația de la Centrul de recuperare și reabilitare neuropsihică Plătărești, aflat pe raza comunei Plătărești, județul Călărași, unde, de peste 6 luni de zile, nu s-au primit salariile personalului. 90 de angajați nu au mijloacele de subzistență necesare. În plus, nici cei 210 internați în acest spital-cămin nu mai dispun de mijloacele de subzistență. Datorită lipsei de hrană a început să se manifeste fenomenul de moarte prin inaniție. Nu credem că este normal ca niște inadecvări administrative cauzate la nivelul trecerii bugetului prevăzut pe anul 2002 din plan central prin intermediul Secretariatului de Stat pentru Handicapați la Consiliul județean Călărași să ducă la asemenea anomalii cu repercusiuni grave asupra vieții oamenilor.

De aceea, rog să ni se comunice de către domnul Cozmâncă măsurile urgente pe care le va lua pentru a rezolva această problemă și a se integra în legalitate. Mulțumesc.

 
 

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu și vă urez o seară cât mai tihnită.

Ședința s-a încheiat la ora 20.06.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 1:14
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro