Plen
Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/28-03-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 18-03-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 18 martie 2002

16. Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

................................................

În continuare, trecem la întrebări și interpelări și îl invit pe domnul vicepreședinte Ciontu să preia conducerea lucrărilor. Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă propun să începem.

Îl întreb pe domnul deputat Damian Brudașca dacă în legătură cu măsurile legislative pentru delimitarea bunurilor imobiliare aparținând domeniului public de componentele bazei materiale a unităților de învățământ are ceva de completat? Dacă nu, să ascultăm răspunsul. Domnul Vasile Molan, secretar de stat, este pregătit să vă răspundă.

Domnul Damian Brudașca:

Ascult răspunsul.

Domnul Corneliu Ciontu:

Bine. Vă rog, domnule secretar de stat, răspundeți dumneavoastră și, apoi, dacă deputatul mai are ceva de adăugat, să spună.

Domnul Vasile Molan:

Am trei răspunsuri, domnule președinte.

Domnul Corneliu Ciontu:

Sunt tot pentru domnul Brudașca, prezentați-le pe toate trei. De acord, domnule deputat?

Domnul Damian Brudașca:

De acord.

Domnul Vasile Molan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Sunt Vasile Molan, secretar de stat la Ministerul Educației.

Răspund interpelărilor domnului deputat Damian Brudașca.

1) Referitor la faptul că unele calculatoare puse la dispoziția elevilor participanți la concursurile școlare erau defecte, precizăm că în urma cercetărilor efectuate s-a constatat că acest aspect nu a fost adevărat. S-a înregistrat o singură contestație, după 2 zile, deci, în afara prevederilor prevăzute de regulament.

În ceea ce privește modul de stabilire a subiectelor pentru olimpiadă, precizăm următoarele. În acest an școlar, organizarea olimpiadelor județene a suferit unele modificări, în sensul că subiectele pentru faza județeană s-au elaborat de Ministerul Învățământului sau de inspectoratele școlare, în funcție de hotărârile care s-au luat de specialiștii în domeniu.

La începutul lunii ianuarie, s-a anunțat că în acest an județul Cluj este organizatorul prestigiosului concurs interjudețean "Grigore Moisil", iar singura dată posibilă pentru organizarea acestuia era 3 februarie 2002. La acest concurs urma să participe lotul județului, pentru a se antrena în vederea olimpiadei naționale.

În aceste condiții, inspectorul de specialitate a decis, împreună cu consiliul consultativ al inspectorilor de informatică, să se organizeze olimpiada ca și până în prezent, cu o săptămână înaintea Concursului "Grigore Moisil", primindu-se în acest sens acordul inspectorului de specialitate din cadrul Ministerului Educației și Cercetării. Ulterior, acesta a transmis un mesaj urgent, pentru a anunța despre obligativitatea desfășurării olimpiadei în data de 9 martie 2002. Doamna inspector de specialitate a județului Cluj nu a putut lua cunoștință de acest fapt decât cu o zi înaintea desfășurării probei din 26 februarie, întrucât în această perioadă se desfășura evaluarea directorilor.

Acesta este motivul pentru care olimipiada de informatică s-a desfășurat anticipat. În data de 9 martie, au fost folosite subiectele naționale pentru departajarea unor elevi, care au avut punctaje egale în faza anterioară. Precizăm totodată că această situație a fost adusă la cunoștința inspectorului școlar general al Inspectoratului școlar general Cluj.

Menționăm, de asemenea, că reorganizarea olimpiadei de informatică la nivelul județului Cluj este imposibilă în acest moment, datorită timpului foarte scurt rămas până la desfășurarea fazei naționale a olimpiadei de matematică.

Cu deosebită considerație.

2) Un alt răspuns. Generalizarea învățământului obligatoriu de 9 clase urmează să se facă începând din anul școlar 2003-2004 și nu din 2002-2003, generația care se află acum în clasa a VII-a urmând să fie prima care va urma 9 clase obligatorii. Având în vedere includerea clasei a IX-a în învățământul obligatoriu, programele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru clasa a IX-a au fost gândite încă de la început pe o aceeași structură și în corelație, la nivelul profilului de formare al obiectivelor cadru și obiectivelor de referință.

Descongestionarea programelor școlare a fost o preocupare constantă a ministerului, ultima descongestionare a programelor pentru clasele I-II a fost făcută prin Ordinul ministrului educației și cercetării nr. 3915/31.05.2001. În vederea corelării planurilor cadru și a programelor școlare pe structura de 9 ani a învățământului obligatoriu, Ministerul Educației și Cercetării a declanșat o consultare a cadrelor didactice și a părinților și a primit mai multe propuneri din teritoriu cu privire la modalitatea optimă de includere a clasei a IX-a în învățământul obligatoriu.

La mijlocul lunii ianaurie 2002, la Colegiul "Sfântul Sava" din București, a avut loc o întâlnire a grupurilor de lucru pentru modificarea planurilor cadru și a programelor școlare, în vederea generalizării învățământului obligatoriu. Modificările avute în vedere pentru programele școlare se referă la cele pentru întreg ciclul gimnazial, dar și liceal, inclusiv la descongestionarea conținutului lor.

Grupurile de lucru sunt pe cale de a finaliza propunerile referitoare la planurile cadru de învățământ, urmând ca, după adoptarea acestora, să fie elaborată forma finală a programelor școlare, adaptate unui învățământ obligatoriu de 9 clase. Ministerul Educației și Cercetării are intenția de a păstra examenul de capacitate prevăzut în Legea învățământului nr. 84/1995, republicată, cu aceeași structură ca și până acum. În situația în care se va decide susținerea sa după clasa a VIII-a, ministerul va înainta Parlamentului propunerea corespunzătoare, în vederea modificării Legii învățământului.

3) Și a treia interpelare. Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2001 pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr. 84/1995 terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea unitățile de învățământ preuniversitar de stat fac parte din domeniul public al unităților administrativ-teritoriale în a căror rază își desfășoară activitatea. Celelalte componente ale bazei materiale a unităților de învățământ preuniversitar de stat sunt de drept proprietatea acestora. Prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul a înțeles să denumească toate bunurile mobile, toate obiectele de inventar din unitatea de învățământ respectivă. Deci, prin "terenuri și clădiri" se înțelege totalitatea bunurilor imobile afectate procesului de învățământ, iar prin "celelalte componente ale bazei materiale", legiuitorul s-a referit la totalitatea bunurilor imobile din unitatea de învățământ.

Referitor la veniturile provenite din închirierea sau concesionarea bunurilor proprietate publică, regula este cea consacrată la art. 16 pct. 1 din Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Prin Ordonanța de urgență nr. 184/2001 a fost instituită o excepție de la această regulă, și anume: "Unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii realizate în condițiile legii din: activitatea de producție, ateliere-școală, ferme agricole etc., prestări de servicii, taxe de la persoane fizice și juridice, venituri din închirieri de spații, donații, sponsorizări și alte venituri realizate din activitatea de învățământ; activități cultural-educative, ale internatelor și cantinelor pentru preșcolari și elevi. Veniturile astfel realizate vor fi utilizate exclusiv de către aceste unități", am încheiat citatul.

Cu deosebită considerație, ministrul învățământului.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat Damian Brudașca are ceva de adăugat?

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Domnul ministru,

Eu vă mulțumesc pentru efortul făcut de către minister în vederea întocmirii răspunsurilor la cele trei întrebări pe care le-am adresat Ministerului Educației și Cercetării.

În cazul primul răspuns, la întrebarea nr. 419A din 11 martie a.c., țin să-l informez pe domnul secretar de stat că documentarea făcută nu este decât parțial adevărată. Un grup de elevi, participanți la faza județeană a olimpiadei de informatică Cluj, au depus la inspectoratul școlar, personal, domnului inspector școlar general Constantin Corega, o listă cu probleme care rezultau din modul defectuos în care a fost organizată faza județeană a acestei olimpiade.

Între altele, pentru cunoștința domnului ministru și a ministerului pe care dânsul îl reprezintă, trebuie să se cunoască faptul că la Cluj-Napoca unele dintre calculatoarele puse la dispoziția elevilor erau defecte, iar în momentul în care acest lucru a fost adus la cunoștința profesorilor supraveghetori, aceștia au ridicat pur și simplu din umeri, fără să creeze premisele ca acest concurs important să fie desfășurat în condiții adecvate.

La întrebarea nr. 420A, legată de organizarea prelungirii învățământului general obligatoriu, în parte, sunt satisfăcut de măsurile care se vede că vor fi luate și mă bucură faptul că se are în vedere o descongestionare a programei de învățământ pentru o perioadă mai amplă, nu doar cea menționată de mine, respectiv, perioada claselor V-VIII. Este de dorit, însă, ca aceasta să se facă în condiții de competență, propunându-se soluții și manuale care să-i învețe cu adevărat pe elevi valorile importante ale culturii, literaturii și istoriei naționale.

În legătură, însă, că răspunsul pe care l-a formulat domnul ministru pe marginea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2001, dați-mi voie să-mi exprim câteva puncte de vedere, pe care, de altfel, le-am și adus la cunoștința ministerului și la care, din păcate, nu s-a răspuns. Eu am sesizat faptul că în Legea învățământului art. 166 alin. 1 și 2 se menționează: "Baza materială a învățământului de stat constă în întregul activ patrimonial al Ministerului Educației Naționale, al instituțiilor și unităților de învățământ și de cercetare științifică din sistemul de învățământ existent la data intrării în vigoare a prezentei legi, precum și în activul patrimonial redobândit sau dobândit ulterior".

La alin. 2, în înțelesul prevederilor alin. 1: "Baza materială a învățământului cuprinde spații pentru procesul de învățământ și cercetare științifică, mijloace de învățământ și de cercetare aferente, biblioteci, edituri, tipografii, stațiuni didactice și de cercetare, unități de micro-producție, ateliere școlare...", nu mai fac înșiruirea.

Eu am insistat să se clarifice câteva aspecte care nu rezultă din răspunsul pe care l-am primit. Între altele, consider că este esențial a fi stabilit cu exactitate domniul public, mai ales bunurile imobiliare aparținând acestuia, în condiții în care există Legea nr. 213 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, ce stabilește cu claritate modul de administrare, regimul juridic al acesteia și asigură protejarea domeniului public. Mai mult, art. 135 al Constituției alin. 5 prevede că: "Bunurile proprietate publică sunt inalienabile".

Or, cum să asiguri respectarea tuturor acestor prevederi legislative, dacă nu știi sau în baza căror acte legislative în vigoare nu poți determina ce face parte din domeniul public al unui municipiu, spre exemplu, sau al oricărei localități?

În cazul în care se consideră că tot ceea ce este îngrădit, curtea unității de învățământ, este domeniu public, cum, de altfel, ar fi înțelesul în această ordonanță, în administrarea consiliilor locale, apare o contradicție cu prevederile art. 2 al ordonanței, unde se precizează că: unitățile de învățământ preuniversitar de stat pot obține venituri proprii realizate în condiții legii din venituri din închirieri de spații. Contradicția rezultată din aceasta, potrivit Legii nr. 213/1998 art. 16 alin. 1, este următoarea: "Sumele încasate din închirierea sau din concesionarea bunurilor proprietate publică se fac, după caz, venit la bugetul de stat sau la bugetele locale" și, deci, în nici un caz, al unităților de învățământ. În acest sens, închirierea bunurilor imobiliare ce intră sub incidența prevederilor ordonanței se poate face exclusiv de către consiliul local, prin adoptarea unor hotărâri.

În cazul în care se consideră că doar terenul pe care este realizată unitatea de învățământ preuniversitar de stat, adică, terenul de sub construcție este domeniu public, ce se întâmplă cu restul terenului? Adică, cine este proprietarul de drept al acestuia? În acest caz, de asemenea, veniturile sunt exclusive ale bugetelor locale.

O altă problemă care se pune este modul cum se delimitează domeniul public, conform ordonanței. Astfel, este notat că: "Celelalte componente ale bazei materiale sunt în proprietatea școlilor". Dacă, dacă, de exemplu, biblioteca școlii sau sala de sport sau chiar sala de mese, dacă nu există cantină, care, mai întotdeauna, este în același corp de clădire cu unitatea de învățământ, cu clasele de învățământ, nu se consideră ca făcând parte din domeniul public, cum se face notarea acestuia în cazul respectiv? Se notează că din totalul de 2 mii de metri, să luăm aleatoriu, câți sunt ai unității de învățământ, un număr de metri pătrați, ce corespund bibliotecii, sunt în proprietatea școlii și, deci, spațiul poate fi închiriat?

Sunt doar câteva aspecte, ar mai fi și altele, pe care mi le-am notat aici, pe care le supun din nou atenției ministerului, pentru că nici ordonanța nici răspunsul care a fost formulat, nu dau soluții corespunzătoare pentru evitarea hățișului și încurcătorilor la care vor fi supuse în viitor, atât unitățile școlare, respectiv, inspectoratele și unitățile administrativ-teritoriale. Și este de dorit o claritate mai "de cristal" din acest punct de vedere, pentru mai buna funcționare a raporturilor între instituții și unitățile administrativ-teritoriale. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat, solicitați răspuns acum la punctele nevralgice sau așteptați în scris completarea?

Domnul Damian Brudașca:

În scris.

Domnul Corneliu Ciontu:

În scris. Vă mulțumesc.

Domnul deputat Eugen Lucian Pleșa a solicitat un răspuns în legătură cu problema restituirii caselor naționalizate atribuite ilegal..., nu mai spun cui, ce scrie aici. Vreți să mai completați sau ascultați întâi răspunsul? Ascultați răspunsul.

Îl rog pe domnul Ioan Călin, secretar de stat la Ministerul Administrației Publice, să vă dea răspunsul.

Domnul Ioan Călin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Prezint răspunsul la întrebarea domnului deputat Lucian Eugen Pleșa, adresată domnului ministru Octav Cozmâncă. Întrebarea domnului deputat constă, în esență, în mai multe acuzații aduse domnului Traian Băsescu și organelor de justiție, are "îi evacuează în mod ilegal și brutal din locuințe pe cetățenii simpli, prin manevre derulate în justiție".

Pentru acuzațiile aduse domnului Traian Băsescu, îl rugăm pe domnul deputat să se adreseze acestuia. Iar pentru cele formulate împotriva organelor de justiție îl informăm că Ministerul Administrației Publice nu este în măsură să răspundă.

Ministerul Administrației Publice nu este în măsură să răspundă nici la problema privitoare la "modul în care se va soluționa nevoia de locuințe a cetățenilor nevinovați, evacuați din locuințe în urma unor sentințe judecătorești abuzive și ilegale, la care unii primari, și în special domnul Traian Băsescu, din București, au anchiesat, chiar cu entuziasm, încurajând impostorii și vânătorii de averi nemeritate", întrucât ministerului nostru nu îi intră în competențe asemenea probleme. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc domnului secretar de stat.

Problema e următoarea. Eu vă spun că sunt nemulțumit de modul cum s-a înțeles să mi se răspundă, pentru că relația primărie-Guvern-prefectură și toate acestea, eu le urmăresc, aceste relații, de prin ’90, iar din 1991 chiar documentat. Când am sesizat ceea ce am sesizat, m-am gândit că rolul prefectului este acela de a veghea la aplicarea legii.

Or, ceea ce se întâmplă în București – și se întâmplă și în alte municipii – în legătură cu aceste dispoziții, să spun eu, așa, nelegale, în primul rând (dar sunt niște dispoziții care îi trec prin cap lui Băsescu, așa cum crede el), această acțiune trebuie stopată. Stopată, de cine? De prefectul care urmărește sau veghează la aplicarea legii.

Or, prefecții sunt, cum să spun, tentaculele Guvernului la nivelul județului sau al municipiului București. La nivelul Capitalei, oricine merge și-i face o notificare lui Băsescu, spune: "Casa aia e a mea!", fără prea multe dovezi, acest domn primar general se grăbește și dă verdicte.

Cine vreți să-l acuze? Cine vreți să-l ducă în fața instanței, pentru abuz în serviciu? Eu, deputat?

Deci, închei: doream și de aceea am făcut apelul către domnul ministru Cozmâncă, ca domnia sa, prin prefecți, să verifice cele reclamate de mine și să ia măsuri în consecință pentru aceasta.

În legătură cu cealaltă problemă, cu care dumneavoastră mă cam trimiteți la plimbare, ca și cum eu aș fi un naiv, dar sunt un băiat cu educație și mă abțin, deși vreau să vă spun că mă pricep: hotărârile judecătorești de restituire sunt date pe alte criterii decât pe legile în vigoare. Vreau să vă spun că nu există temei legal pentru restituiri din astea, unor persoane care depășesc un anume grad de rudenie. Moștenitorii acceptați sunt până la gradul II de rudenie și asta este scris în Legea nr. 112, lucru neabrogat. Or, la nivelul primăriilor, la nivelul judecătoriilor se dau astfel de sentințe!

Chiar domnul coleg al dumneavoastră, domnul Fleșariu, în cadrul comisiei noastre, la administrație, s-a revoltat o dată, spunând: "Domnule, păi, cum, o dispoziție e mai tare decât legea?" Și eu l-am întrebat: "Dar o sentință judecătorească e mai tare decât legea?"

Pentru că acești președinți, judecători, pe baza unor, știute de ei, interese, nu știu care (ori nu se pricep și n-au ce căuta, ori iau bani și n-au ce căuta acolo), dau sentințe paralele și, în final, oamenii sunt azvârliți în stradă! Și culmea e că semnează documente, respectiv, sentințe judecătorești, în care se acuză! Oricine, care știe puțină carte, vede că totul este tratat paralel cu legea!

Și cu aceasta închei, cine să vină să-i pună pe oamenii ăia să-și facă datoria? Repet, judecătorii să-și facă datoria după lege! Pentru că nu cred că legea trebuie să facă ceea ce crede că e bine să facă, ceea ce consideră judecătorul respectiv. Deci, trebuie să existe cineva care să verifice cum își face datoria fiecare cetățean, dacă vreți, de la 1 la 23 de milioane! Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Să înțeleg că nu mai așteptați un alt răspuns, acum?

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Nu, aștept să-mi spună dacă înțeleg greșit, ca, prin instituția prefecturii, să verifice aceste dispoziții, date de primarul Traian Băsescu! Dispoziții de restituire! S-a făcut vreo anchetă?

Să vadă cât e de subțire, domnule ministru, dosarul prin care se hotărăsc restituiri din astea, de imobile, în dreptul unor persoane, care, mulți, nu mai sunt de mult în țară, iar alții nici măcar nu mai vin pe aici! Am cazuri concrete, în care reședința Ambasadorului Coreeii de Sud, de pe Pangratti... Vă dau eu actele, să vedeți că o revedică cineva de prin Anglia, de la o cutie poștală!

Rog, prin intermediul domnului ministru Cozmâncă, să se dispună o verificare, ceva, din partea prefecturii. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnule ministru, puteți să-i răspundeți domnului deputat?

Domnul Ioan Călin:

Îmi pare rău că domnul deputat s-a declarat nemulțumit de răspuns, dar aceasta este competența Ministerului Administrației Publice. Și îmi pare rău că trebuie să o și spun, dânsul are dreptate, noi cunoaștem asemenea situațiuni, prefecții, nu numai cel de București, dar și din țară, atacă unele hotărâri ale primarilor, numai că cea care soluționează, în final, este tot instanța judecătorească. Și eu spuneam foarte clar că nu are atribuțiuni Ministerul Administrației Publice în a aprecia legalitatea hotărârilor instanțelor judecătorești.

Cred că aici este neînțelegerea. Ministerul Administrației Publice nu poate acționa, deși prefecții, ca reprezentanți ai Guvernului în teritoriu, acționează chiar în instanță hotărârile pe care le consideră nelegale, dar, în final, se aplică hotărârea pe care a adoptat-o instanța.

Domnul Corneliu Ciontu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă un răspuns în legătură cu măsurile legale de întrajutorare a familiei Moldovan din Cluj. Tot domnul ministru este rugat să dea răspuns la această solicitare.

Domnul Ioan Călin:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La întrebarea domnului deputat Damian Brudașca fac următoarele precizări. Întrebarea formulată de domnul deputat este privitoare la rezolvarea situației financiare precare a doamnei Moldovan Letiția, domiciliată în localitatea Gherla, județul Cluj, care aduce la cunoștința domnului deputat, printr-un memoriu, faptul că aplicarea prevederilor Legii nr.412/2001 este un atribut exclusiv al autorităților administrației publice locale. Dumneaei trebuie să se adreseze primăriei din orașul Gherla, care are obligația să facă cercetarea și ancheta socială și să primească ajutorul minim garantat.

Referitor la faptul că, în ceea ce o privește pe doamna Moldovan, aplicarea prevederilor acestei legi s-a făcut defectuos în orașul Gherla din județul Cluj, Ministerul Administrației Publice a solicitat, prin prefectul județului Cluj, reexaminarea acestui caz și va urmări aplicarea în mod riguros a prevederilor legale. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Domnule deputat Brudașca, v-aș ruga să ascultăm și răspunsul la aceeași întrebare din partea Ministerului Muncii, în persoana domnului secretar de stat Ion Giurescu, și, apoi, dacă aveți dumneavoastră ceva de prezentat, vă rog să o faceți.

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, eu pot să răspund în două moduri: 1) să citesc exact ceea ce Legea nr.416 privind venitul minim garantat prevede în rezolvarea acestor situații, și probabil că acest lucru este foarte cunoscut de dumneavoastră, sau pot să vă spun că memoriul pe care noi l-am primit de la dumneavoastră a fost trimis la Direcția generală de muncă și solidaritate socială din județul Cluj pentru a efectua o anchetă socială. Pe baza acestei anchete, se va propune acordarea unui ajutor financiar în vederea depășirii acestei situații, ajutor ce urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern. Deci acest lucru poate să facă Ministerul Muncii la ora aceasta. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Eu doresc să mulțumesc celor doi domni secretari de stat pentru faptul că au luat în analiză problema ridicată de doamna Moldovan Letiția. Sunt convins că, cu acest prilej, chiar dacă competențele sunt dispuse la nivelul județului, se vor constata unele disfuncționalități, pentru că, din câte sunt informat, înainte de a se ajunge la biroul meu parlamentar, au fost parcurse unele etape, dar s-a trezit petenta că vorbește la pereți goi.

Sunt de asemenea bucuros de promisiunea făcută de către domnul ministru privind posibilitatea ajutorării printr-o hotărâre de Guvern, având în vedere situația cu totul și cu totul deosebit de gravă din punct de vedere pecuniar și material pe care această familie o are.

M-aș bucura dacă, cu același prilej, s-ar revedea și un caz anterior pe care l-am semnalat ministerului domniei sale, Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, având în vedere că până la această dată, din câte sunt informat, ajutorul promis încă nu a parvenit.

Mulțumesc oricum pentru luarea în discuție și analiză a problemelor sociale de importanța și gravitatea celui pe care vi l-am semnalat.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Tot domnul deputat Damian Brudașca a solicitat clarificarea poziției Ministerului Culturii față de abuzurile și ilegalitățile comise de directorul Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca.

Îl rog pe domnul ministru Răzvan Theodorescu să formuleze răspunsul.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, domnul deputat Brudașca ne-a solicitat cu cinci interogații pe această temă, și voi încerca să îi răspund, după ce l-aș ruga respectuos să nu se mai gândească la posibilitatea ca secretarul de stat, colegul meu, domnul Dumitru Pâslaru, să fie pasibil de închisoare pentru favorizarea infractorului. Știu că de multe ori imaginația poate fi debordantă, dar, fără îndoială, ea are și limite.

În ceea ce privește întrebările, aceste întrebări pornesc de la un comunicat pe care unii dintre cei de la Opera Maghiară din Cluj l-au dat, încercând să arate că nu l-au acuzat pe director.

Domnul deputat, la prima întrebare, consideră că noi am dat dovadă de gravă superficialitate, neverificând toate semnăturile celor care sunt membrii corului. Noi nu facem poliție sindicală și, în nici un caz, nu vom face niciodată asemenea verificări. O instituție sau o parte a unei instituții a dat un răspuns, el a apărut și în presa clujană, și noi ne-am referit la el și atâta tot.

A doua întrebare privește pe un fost economist al Operei Maghiare, domnul Csulok Sandor, care s-a pensionat și locuiește în Ungaria, dar, cu toate acestea, este și folosit ca director economic. Interesându-ne, am aflat că domnul Csulok Sandor locuiește și în Cluj și nu este vorba de nici o inginerie financiară. El primește bani pentru acele trei ore de muncă pe zi, întrucât, se pare, până în momentul de față, postul fiind liber, el având o mare experiență, nu a fost găsită o altă persoană.

A treia întrebare privește o anumită afirmație publică a actualului director, cum că l-a concediat pe unul din foștii lideri sindicali, de asemenea, un cetățean maghiar, la presiunea Ministerului Culturii și Cultelor. Din ceea ce am analizat noi, reiese că nu a fost vorba niciodată că acest cetățean român de origine maghiară este alături de încă un fost lider, persoana care a stârnit, în colaborare cu Biroul Cartelului ALFA din Cluj, un întreg scandal față de care toți ceilalți membri ai Operei sunt potrivnici.

În ceea ce privește datele care sunt deținute, conform cărora "Ministerul Culturii din Ungaria ar aloca 50.000.000 de forinți pentru a sprijini activitatea cultural iredentistă a Operei Maghiare de Stat din Cluj Napoca", am citat pe domnul deputat, cercetarea noastră arată următorul lucru: acești bani au venit prin intermediul Fundației "Corvineum" numai pentru un sprijin ocazional – turnee, festivaluri, artiști, invitații, producții. Cum noi avem o lege a fundațiilor care ne permite și nouă să acționăm într-un anumit fel, noi nu putem să controlăm decât chipul în care banii au venit și cum au fost cheltuiți. Dacă banii sunt dați pentru scopurile fundației, conform legii, noi nu ne putem amesteca. Vă amintesc că în același fel procedăm și noi prin unele fundații - mă gândesc la "Ginta Latină" de la Chișinău - cu românii de peste hotare.

În ceea ce privește ultima întrebare, referitoare la dubla cetățenie, domnule deputat, noi ne-am interesat. Sigur, aici nu pot să pun mâna în foc; poate informațiile dumneavoastră sunt mai precise. Domnul director general Simon Gabor este cetățean român și locuiește la Cluj. Dacă după numirea sa în funcție a devenit și cetățean maghiar, ceea ce el nu ne-a comunicat în momentul în care i-am cerut datele, el nu s-a referit la această situație. Dar, dacă informația dumneavoastră este exactă, evident, vom analiza situația nou creată. În momentul în care a fost numit nu era și cetățean maghiar.

Vreau, de asemenea, să cer scuze pentru faptul că în 4 martie nici eu, nici secretarul de stat nu eram în București ca să vă putem da răspunsul în legătură cu Roșia Montană. Vreau să întreb dacă ați primit răspunsul scris și dată sunteți mulțumit, domnule deputat.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Este prima dată când avem bucuria și onoarea să participați la interpelări și răspunsuri la întrebări pe probleme care privesc ministerul dumneavoastră.

Eu am apreciat abilitățile dumneavoastră, fac parte din calitățile pe care vi le admir – de om de cultură. Răspunsurile pe care mi le-ați dat au fost foarte frumoase, au fost convingătoare pentru cei care cunosc mai puțin problema. Pe mine însă nu m-au convins decât în foarte mică măsură. Eu doar am menționat posibilitatea ca un membru al ministerului pe care îl conduceți să facă obiectul prevederilor art.264 din Codul Penal. Nu am amenințat pe nimeni. Am atenționat. Pentru că din atitudinea pe care a avut-o domnul secretar de stat al relației cu Parlamentul din partea ministerului dumneavoastră până acum, din răspunsurile pe care mi le-a dat, este evident, și stenogramele o vor confirma, că domnia sa nu s-a postat în interesul ministerului, ci a luat partea celui care ar fi trebuit să fie verificat. Inclusiv folosirea acelui comunicat la care și dumneavoastră ați făcut referire, în care mi se aduc, ca deputat al României, direct de către directorul acestei instituții a statului român, desigur, o serie de elemente de descalificare, eu nu pot să apreciez și să susțin când un secretar de stat al Guvernului României își însușește asemenea puncte de vedere în care un deputat al României este descalificat de către Guvernul țării mele.

În legătură cu formulările dumneavoastră potrivit cărora domnul Csulok Sandor este un economist de neînlocuit, vreau să vă informez că prezența domniei sale în România este sporadică și nu motivează faptul că, lună de lună, domnia sa primește bani ai bugetului României pentru o activitate pe care nu o desfășoară. Dacă de la Ministerul Culturii se vede că aceasta este o legalitate, eu nu am decât să vă felicit pentru o asemenea interpretare a legilor țării.

În legătură cu afirmația referitoare de concedierea domnului Laszlo Robert, aș vrea să vă spun că aceasta a fost făcută în prezența președintelui Cartelului ALFA al filialei Cluj, deci nu a fost făcută nici la crâșmă, unde este foarte frecvent întâlnit domnul Simon Gabor, un bețiv notoriu din păcate, care face de rușine o instituție de cultură, nu a fost făcut nici pe stradă nici în parc, ci într-o discuție oficială, pe baza căreia a fost întocmită o scrisoare la care nici până în momentul de față ministerul dumneavoastră nu a dat un răspuns. Vă reamintesc scrisoarea: nr.189 din 6 august 2001. Conform legilor României în vigoare, răspunsul ar fi trebuit să fie dat în termen de 30 de zile.

De asemenea, am apreciat abilitatea cu care ați trecut peste răspunsul la întrebarea numărul 4, ca și peste cea de la numărul 5.

Vă informez concret, domnule ministru, că numitul Simon Gabor este cu dublă cetățenie, are mașină cu număr de Ungaria. Se știe foarte clar că în România orice persoană care și-a adus o mașină din străinătate, într-un termen prevăzut de lege, trebuie să o înscrie în circulație cu un număr de înregistrare românesc. Având doar calitatea dublă de cetățean român și maghiar, domnia sa poate să folosească o mașină cu numere de înregistrare din Ungaria pe teritoriul României, fără să încalce legile românești.

În altă ordine de idei, eu aș vrea să vă spun în acest context, și mă bucur că am această ocazie, că, de altfel, domnul Simon Gabor a afirmat în repetate rânduri că la Opera Maghiară din Cluj nu sunt valabile legile românești, ci se aplică numai legile maghiare în vigoare pe timpul Ungariei dualiste. Am în acest sens martori oculari, dacă vreți, sau auditivi care au fost și sunt dispuși să vă informeze și personal în legătură cu asemenea informații.

Dacă pentru dumneavoastră nu este important ce se întâmplă la această operă care este finanțată de la bugetul României, dacă este indiferent faptul că se dau spectacole și se fac turnee gratuit, dacă vă este indiferent faptul că într-un document oficial pe care mi l-ați trimis dumneavoastră, ministerul, se afirmă că în contul acestei instituții s-au adus beneficii de 2.800 de dolari, pentru ca într-un răspuns ulterior al domnului secretar de stat să se pluseze la 8.500 de dolari, când datele sunt clare, că pentru fiecare turneu s-au luat minimum 2.000 de dolari, dacă nu vă interesează aceste sume, eu dați-mi voie să am anumite îndoieli cu privire la obiectivitatea abordării și tratării cazului Simon Gabor.

Nu am nimic cu cetățeanul de origine maghiară Simon Gabor; am însă o atitudine critică, în calitate de deputat de Cluj, cu infractorul Simon Gabor, care dovedește, prin comportamentul său, că nu se circumscrie prevederilor legilor românești în vigoare.

Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul ministru Răzvan Theodorescu.

Domnul Răzvan Theodorescu:

Domnule deputat,

Vă mulțumesc pentru informația în legătură cu dubla cetățenie. În mod normal, ar trebui să fiu vineri la Cluj. Nu știu dacă voi putea să vin pentru o anumită ceremonie, dar vă promit că la proxima ocazie mă voi întâlni și cu domnul Gabor, pe care l-am întâlnit o singură dată până acum, și voi discuta foarte limpede cu domnia sa. Dacă se încalcă Constituția și are dublă cetățenie, vom discuta în această nouă grilă care nu exista când a dat concursul.

În ceea ce privește favorizarea cuiva, vă asigur că nu este vorba de așa ceva. Noi ne implicăm deopotrivă în discuția foarte dificilă de la Teatrul Maghiar privindu-l pe Tompa Gabor, și ne implicăm și în aceste lucruri. Am trimis și o parte a corpului de control acolo.

Din raportul Corpului de control în legătură cu cei doi salariați la care v-ați referit și dumneavoastră, și este un raport care nu îl exonerează pe domnul Simon Gabor de o serie întreagă de vini care, mă rog, nu sunt majore, se spune însă și vă citez: "S-a constatat că cei doi salariați, și este vorba de cei la care v-ați referit dumneavoastră, sunt vinovați, ei reușind să compromită instituția prin procedeele și comportamentul neadecvat manifestat în cadrul ansamblului coral. Toți cei care au fost chemați la discuții, colegi ai celor doi, s-au disociat și au afirmat că sindicatul din care au făcut parte este în curs de desființare juridică." Și această chestiune vă promit, domnule deputat, că o vom verifica. Mă voi opri mai mult asupra acestui caz și, repet, fiți siguri că la Ministerul Culturii și Cultelor nu există o atitudine părtinitoare.

În ceea ce privește suma, ea pare a fi cea care a fost cuprinsă prima oară în documentul nostru. Domnul secretar de stat a vorbit despre o sumă care ne-a fost comunicată ulterior. Vom vedea care este diferența. În orice caz, este cert că vin niște bani, dar ne interesează, evident, și cum vin acești bani.

Deci sesizarea dumneavoastră nu va face decât să continue o analiză pe care o voi face direct la Cluj, și vă mulțumesc din acest punct de vedere.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu, domnule ministru.

O rog pe doamna secretar de stat Manolescu Maria, de la Ministerul Finanțelor, să dea răspuns solicitării făcute de deputatul Ilie Merce în legătură cu datoriile la buget ale companiilor de presă, radio și televiziune.

Doamna Maria Manolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ilie Merce, Ministerul Finanțelor a formulat proiectul de răspuns, în conformitate cu prevederile art.111 din Ordonanța Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, în care sunt foarte clar precizate limitele Ministerului Finanțelor în ceea ce privește furnizarea anumitor elemente care vizează datoriile unor agenți economici.

Am prezentat răspunsul general domnului deputat. Urmează ca datele concrete cu privire la societățile în cauză care au caracter confidențial să-i fie transmise domnului deputat în scris în zilele următoare. Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Merce, aveți ceva de spus în legătură cu răspunsul dat? Poftiți.

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte,

am avut o discuție cu doamna secretar de stat vis-a-vis de acest răspuns la interpelarea mea. Într-adevăr, răspunsul este incomplet, și urmează ca într-un timp de o săptămână să primesc răspunsul pe care l-am cerut de fapt, cu precizările făcute de doamna ministru.

Pe mine mă interesa cuantumul datoriilor pe care îl au la bugetul statului companiile de televiziune, radio și mass-media și modul în care Ministerul Finanțelor înțelege să recupereze aceste datorii care trenează de foarte multă vreme, cu o toleranță de-a dreptul suspectă. Deci, aștept de la Ministerul Finanțelor un răspuns lămuritor și, mai ales, modul în care înțelege să recupereze aceste datorii imense, după câte știu eu.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Domnul deputat Adrian Moisoiu așteaptă un răspuns în legătură cu reeșalonarea datoriilor de către actualul Guvern.

O rog pe doamna ministru să dea acest răspuns.

Doamna Maria Manolescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Ministerul Finanțelor informează următoarele: în conformitate cu prevederile programului de guvernare pe perioada 2001-2004, în semestrul I 2001, Ministerul Finanțelor Publice a avut sarcina elaborării unui proiect de act normativ privind îmbunătățirea cadrului legal referitor la acordarea de înlesniri la plată a obligațiilor bugetare restante. În acest sens, Ministerul Finanțelor Publice a elaborat iar Guvernul României a aprobat Ordonanța de urgență a Guvernului nr.43/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.11/1996 privind executarea creanțelor bugetare, ordonanță care a fost aprobată și de către cele două Camere ale Parlamentului.

Aplicarea măsurilor prevăzute în această ordonanță de urgență reprezintă o alternativă de recuperare a obligațiilor bugetare restante atât înaintea începerii executării silite, cât și în timpul efectuării acesteia, cu scopul ameliorării încasării veniturilor bugetare, a diminuării costului gestiunii arieratelor din punct de vedere material și a resurselor umane, permițând contribuabililor cu potențial economic să depășească dificultățile de conjunctură care au generat incapacitatea temporară de plată.

Volumul mare al obligațiilor restante este consecința climatului economic în care își desfășoară activitatea agenții economici, a accesului greoi la creditele comerciale, precum și a faptului că o parte din creanțe se sting prin compensări între agenții economici, ceea ce conduce la lipsa lichidităților necesare achitării obligațiilor bugetare.

Înlesnirile la plată se pot acorda numai pentru creanțele fiscale neplătite în termenul legal sau parțial plătite la scandența legală, cu excepția taxelor de timbru plătite anticipat prestării serviciului taxabil.

Aranjamentele la plata obligațiilor restante la bugetul de stat sunt o practică internațională, reprezintă o etapă premergătoare executării silite, în scopul recuperării arieratelor.

Înlesnirile la plată reprezintă o formă de recuperare a arieratelor bugetare, o garanție a încasărilor ritmice la bugetul de stat atât a ratelor eșalonate și a majorărilor datorate pe perioada eșalonării, cât și a obligațiile curente.

Stingerea arieratelor prin acordarea înlesnirilor la plată reprezintă o metodă de recuperare care evită falimentul agenților economici în cauză, împiedicând astfel apariția unor fenomene, cum ar fi blocajul economic-financiar, fenomene sociale generate de disponibilizări masive de personal, precum și scăderea numărului de contribuabili.

Practica a demonstrat că recuperarea creanțelor prin modalități de executare silită este o procedură de durată, cu costuri ridicate, prin care nu s-au obținut venituri importante la bugetul de stat.

Modalitatea de recuperare a arieratelor prin procedura de executare silită și, mai ales, prin sechestru imobiliar conduce efectiv la desființarea acestor societăți, cu efecte grave pentru întreaga economie, pentru că refacerea fiecărui sector de activitate în viitor se va face cu eforturi financiare mult mai mari decât cele care presupun menținerea acestora cu ajutorul statului, prin acordarea unor înlesniri la plată a obligațiilor restante la bugetul statului.

Menționăm că la data de 30 septembrie 2001, din analiza datelor transmise de direcțiile generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București, încasările la bugetul de stat nu mai vin. Înlesniri acordate în anii anteriori aflate în derulare la această dată au fost în sumă de circa 5.000 de miliarde de lei.

Așa cum cunoașteți foarte bine, până la această dată, Ministerul Finanțelor nu a acordat reeșalonări la plată. Au fost acordate într-un număr restrâns de cazuri, circa 12 societăți, reeșalonări pe bază de hotărâre de Guvern. Cea mai mare parte dintre aceștia funcționează în domeniul energiei și utilităților, însă, ca urmare a nerespectării graficelor de plată, aceștia și-au pierdut facilitățile respective, astfel încât, din totalul de 12, la această dată, circa trei agenți economici își păstrează graficele și respectiv beneficiază de aceste reeșalonări.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Și eu mulțumesc doamnei ministru pentru răspunsul pe care domnia sa l-a dat. Părerea mea este că este ușor incomplet, pentru că chiar la afirmația făcută în finalul celor spuse, când se referea la faptul că sunt agenți economici care nu respectă această reeșalonare, nu am mai auzit ce se întâmplă și ce face Ministerul Finanțelor în acest caz și, cum am înțeles că numai trei au respectat graficul și nouă nu au respectat, atunci înseamnă că pierderile pentru economia statului sunt teribile.

Deci, în asemenea condiții, vine întrebarea, și aș aștepta răspunsul, să văd cu ce se garantează această respectare a reeșalonării, ce măsuri ia Ministerul Finanțelor - efective, nu teoretice - privind plata acestor datorii către bugetul statului. Mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc.

Doamna ministru, puteți să îi răspundeți acum domnului deputat?

Doamna Maria Manolescu:

Bineînțeles că următorul pas, în cazul în care un grafic de reeșalonare nu a fost respectat, îl reprezintă executarea silită. În acest sens, Ministerul Finanțelor are numeroase sechestre puse pe diverse active ale societăților în cauză, procesul de executare însă, așa cum rezulta și din materialul prezentat, din răspunsul la interpelarea formulată, nu este foarte ușor. De ce? Tocmai datorită faptului că solicitarea pentru anumite categorii de active, deci ținând seama de profilul acestora, nu este foarte mare.

În al doilea rând, ele reprezintă componente din anumite capacități de producție care, în multe situații, este greu să funcționeze independent.

În al treilea rând, prețurile de valorificare a acestor active, în multe situații, sunt nesemnificative, deci prețurile oferite în acest proces de executare sunt foarte mici comparativ cu valoarea reală a acestora. Acesta era și motivul pentru care arătam că, în anumite situații, executarea silită nu este cea mai bună posibilitate de executare a unor creanțe bugetare, iar, în multe cazuri, agenții economici respectivi au un număr de personal destul de mare și o procedură de faliment, de asemenea, nu este indicată, tocmai datorită efectelor financiare pe care le are prin procesul de disponibilizare a personalului și prin toate celelalte fenomene adiacente acestor măsuri.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, și eu, doamnă ministru.

Domnul deputat Damian Brudașca așteaptă două răspunsuri. Primul răspuns în legătură cu stoparea ilegalităților comise la Fundația "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca și al doilea răspuns în legătură cu posibilitățile legale de recuperare a sumei depuse la Banca Populară Minerva, de către cetățeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca.

O rog tot pe doamna ministru Manolescu Maria să ne dea răspunsurile.

Doamna Maria Manolescu:

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Damian Brudașca referitoare la Fundația "Corvineum", cu sediul în Cluj-Napoca, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.422-A/2002, vă comunicăm următoarele.

Activitățile desfășurate de Fundația "Corvineum" din Cluj-Napoca au făcut obiectul unor verificări din partea Gărzii Financiare și Poliției, în cursul lunii februarie a.c. Până în prezent, Garda Financiară nu a constatat nereguli din punct de vedere fiscal. O situație, însă, concretă privind gestionarea fondurilor bănești urmează să fie stabilită în perioada 18 – 24 martie a.c., când se vor relua verificările la această fundație, asupra aspectelor respective.

De altfel, pe problema interpelată, în termen de 15 zile, se va formula și un răspuns scris, în care vor fi prezentate, în detaliu, concluziile controlului ce va continua la această fundație.

Asigurându-vă de colaborarea noastră, domnul ministru vă roagă să primiți expresia sentimentelor de respect și considerație, dânsul a semnat răspunsul.

Referitor la cea de-a doua interpelare a domnului deputat, răspunsul, de această dată, a fost formulat de către Banca Națională a României, care supraveghează activitatea bancară și care a avut preocupări în ceea ce privește intrarea în legalitate a unor cooperative de credit, organizații de credit care au trebuit să se reorganizeze.

Iată ce ne comunică Banca Națională la solicitarea noastră. Potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2000 modificată și completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.272/2000, organizațiile cooperației de credit, care sunt organizate și funcționează în baza prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea și funcționarea cooperației de credit, au avut dreptul de a opta pentru reorganizarea ca organizații cooperatiste de credit, conform dispozițiilor ordonanței și autorizarea de către Banca Națională a României sau pentru schimbarea formei juridice în socități comerciale pe acțiuni și autorizarea lor ca bănci, potrivit prevederilor Legii nr.58/1998, respectiv potrivit Legii bancare.

Cooperativa de credit Banca Populară Minerva, cu sediul în Galați, Str.Navelor, Bloc Siret nr.1, parter, din județul Galați, au optat pentru reorganizarea ca organizație cooperatistă de credit, în acest sens fiind înregistrată la Banca Națională a României, în data de 13 februarie 2001, cererea privind avizarea prealabilă a constituirii rețelei cooperatiste de credit formată din Casa Centrală Minerva și cooperativele de credit asociate la aceasta.

Banca Națională precizează că nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei bănci populare-cooperativă de credit cu denumirea Banca Populară Minerva, având sediul în Cluj-Napoca, Bd.21 Decembrie 1989, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o unitate teritorială fără personalitate juridică a cooperativei de credit sus-menționate.

Cererea adresată de reprezentanții rețelei nu a fost aprobată de Banca Națională a României, întrucât nu au fost respectate prevederile Ordonanței nr.97/2000 modificată, din următoarele motive, ne spune Banca Națională. Documentația prezentată este incompletă și nu este întocmită în conformitate cu dispozițiile ordonanței și ale reglementărilor date în aplicarea acesteia; documentația este insuficientă, din evaluarea soldului de fezabilitate s-a considerat că rețeaua cooperatistă nu poate asigura realizarea obiectivelor propuse; nu au fost respectate o serie de prevederi ale ordonanței, pe care Banca Națională le enumeră în mod explicit. Totodată, arată că, în baza Ordonanței nr.97/2000, modificată, reprezentanții rețelei cooperatiste de credit Minerva au contestat hotărârea Băncii Naționale a României, contestație care, de asemenea, a fost respinsă de Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, prin Hotărârea nr.245/28 iunie 2001.

Potrivit dispozițiilor Ordonanței nr.97, modificată, organizațiile cooperației de credit care au fost respinse, în oricare dintre etapele procesului de autorizare, se dizolvă prin efectul legii și intră în lichidare, cu respectarea prevederilor Legii nr.109/1996 privind organizarea cooperației de consum și a cooperației de credit.

În conformitate cu prevederile art.202 din Ordonanța nr.97 modificată, hotărârile Consiliului de administrație pot fi atacate la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 15 zile de la comunicarea primită de la Banca Națională. Banca Națională a României nu deține informații din care să rezulte că, în cazul rețelei cooperatiste "Minerva", s-ar fi apelat la această cale de atac.

În ceea ce privește depozitele constituite de deponenți la Cooperativa de credit Banca Populară "Minerva", precizăm că, pentru recuperarea acestora, deponenții trebuie să se adreseze instanțelor judecătorești competente, iar, în cazul în care, în baza art.262 din Ordonanța nr.97, procesul de lichidare deja s-a declanșat, aceștia pot să se înscrie la masa credală, urmând să-și recupereze depunerile pe această cale.

Deosebit de cele de mai sus, Banca Națională a României, potrivit legislației în vigoare, menționează că nu are responsabilități pe linia supravegherii băncilor populare și nici în ceea ce privește recuperarea de către deponenți a depozitelor constituite la acestea, depozitele respective nefiind garantate așa cum se întâmplă în cazul băncilor.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc, și eu, doamnă ministru.

Poftiți, domnule deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte de ședință,

Doamnă ministru,

Eu vă mulțumesc pentru răspunsuri.

În legătură cu primul răspuns legat de Fundația "Corvineum", aș vrea să vă informez, să vă supun atenției faptul că ceva pute în această chestiune, de vreme ce parlamentari ai UDMR de Cluj au intervenit, din datele pe care le dețin, la Poliția Economică a județului Cluj și la celelalte organe financiare, pentru a se stopa verificările în materie și pentru a-i scoate basma curată pe cei care sunt implicați în deturnări de sume impresionante care vin prin această filieră. Probabil că acea verificare pe care o promite domnul ministru, pentru care-i mulțumesc, va avea în vedere și aspectul respectiv.

Acum, în legătură cu cel de al doilea răspuns, care este un pic mai complex și am sentimentul că, în Guvernul României, și o rog pe doamna ministru, față de care am o considerație sinceră, cu totul deosebită, apreciind profesionalismul domniei sale, de excepție, am impresia, totuși, că în Guvernul României, nu știe stânga ce face dreapta.

Să vă demonstrez de ce spun acest lucru, dar mi se pare că este destul de grav, în datele sale, dar este confirmat de două răspunsuri primite de la două departamente importante ale Guvernului Năstase. Prin răspunsul pe care l-a dat Banca Națională a României, însușit de către Ministerul Finanțelor, se spune că această bancă aproape nu ar exista. Prin răspunsul dat de către Ministerul de Interne, sub semnătura domnului Ioan Rus, pe care-l am aici, în față, se spun următoarele: "la data de 24.04.2001, prin încheierea nr.1348, judecătorul delegat pe lângă Oficiul Registrului Comerțului Cluj a dispus autorizarea constituirii și înmatriculării S.C. Minerva Cooperativa de credit Cluj, cu număr de înmatriculare J-12/655/2001 și sediul în municipiul Cluj-Napoca, Str.General Traian Moșoiu nr.18, Cluj".

Evident că eu nu mă pricep la toate hățișurile care au fost menționate în răspuns, foarte multe dintre ele de competența economiștilor, însă atrag atenția că această bancă, totuși, există. Că există este faptul că, la 25.10.1999, deci cu mult înainte ca ea să fie autorizată, și aici Banca Națională ar fi trebuit să-și spună cuvântul, a încheiat, cu cetățeanul Chiorean Ioan din Cluj-Napoca, contractul de depunere, de depozit nr.56, pentru suma de 10 milioane, cu o dobândă de 67%, pe o perioadă de 6 luni.

Acum, când încearcă acest om în vârstă și bolnav să-și recupereze banii, este purtat de la Ana la Caiafa: banca există, dar nu există, i se recomandă să se adreseze la Galați, celui care este președintele Consiliului de administrație, numitul Harabagiu Romeo Aurelian, iar de la Galați nu i se răspunde la nici una dintre scrisorile, dintre solicitările pe care le-a făcut.

După părerea mea, ceva pute în Danemarca, dar probabil și la această bancă. Cineva are interesul să acopere o inginerie financiară importantă, căreia i-au căzut victimă persoane în vârstă, care și-au depus, atrași de dobânda destul de tentantă, și-au depus veniturile la această bancă.

Eu rog Ministerul Finanțelor, în cadrul competențelor sale legale, având în vedere acest caz, care s-ar putea să nu fie singular, nici la Cluj-Napoca și nici în alte centre unde funcționează filiale ale acestei cooperative de credit, să analizeze cu toată seriozitatea și responsabilitatea cazuri de acest fel și să încerce să intervină pentru ca escrocheriile de o asemenea amploare să nu continue, întrucât ele atrag un oprobiu și o imagine defavorabilă asupra activității financiar-bancare a întregii țări.

De asemenea, recomandarea pe care mi-o face, și Ministerul Finanțelor, și Ministerul de Interne, ca cetățeanul în cauză să se adreseze justiției este un fel de injecție la picior de lemn. De ce? Este persoană în vârstă, este fără venituri... Adică, după ce a mai pierdut 10 milioane de lei, reactualizați ar fi, undeva, la cel puțin 20 de milioane de lei, acum să-și mai cheltuie banii prin instanțele de judecată, care știm foarte bine cum acționează, mai ales în situații în care proștii se adresează justiției, în speranța să li se facă dreptate.

Deci, doamnă ministru, repet ceea ce am spus: am, față de dumneavoastră, chiar dacă am văzut că aveți anumite rețineri și ați și punctat că semnătura este a ministrului, iar sentimentele nu le însușiți, eu vă prețuiesc, în mod deosebit, profesionalismul și competența și am încredere că nu veți lăsa această problemă doar la răspunsul pe care l-ați formulat, răspuns prin care ministerul dumneavoastră se spală pe mâini de o asemenea responsabilitate.

E adevărat, sunt oameni mărunți, oameni nesemnificativi, privit la ansamblul activităților dumneavoastră, dar, din asemenea oameni mărunți și care sunt batjocoriți de asemenea șacali financiari, din aceștia este format poporul român.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Înțeleg că mai așteptați o completare la răspuns? Nu?

Domnul Damian Brudașca:

Nu, aștept acțiuni!

Domnul Corneliu Ciontu:

Doamnă ministru, dacă, totuși, considerați că...

Doamna Maria Manolescu:

O foarte scurtă precizare aș vrea să fac. De fapt, ce ne-a spus Banca Națională: la Banca Națională a României, nu a fost înregistrată o cerere de autorizare a unei Bănci Populare Cooperativă de Credit cu denumirea Banca Populară "Minerva", având sediul în Cluj-Napoca, entitatea la care se face referire fiind, probabil, o entitate teritorială fără personalitate juridică a Cooperativei de Credit din Galați și probabil că așa este.

Avem același punct de vedere în ceea ce privește existența Băncii. Singura problemă este că, de fapt, autoritatea este cea de la Galați, cea de la Cluj este numai o filială.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumim, doamnă ministru. Vă mulțumim pentru participare.

Am înțeles că domnul ministru este bolnav, îi urăm multă sănătate și îl așteptăm la următoarele interpelări.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 1:10
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro