Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/02-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 22-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 2002

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.

Ședința a început la ora 16,50.

Lucrările au fost conduse de domnii Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, și Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistați de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

 

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Vă rog să îmi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi, anunțându-vă că, din cei 344 de deputați, sunt prezenți 262, 82 absenți, dintre care 35 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a intra în parcurgerea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, dați-mi voie să vă prezint Informarea cu privire la inițiative legislative înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul privind Fondul de dezvoltare socială - faza a II-a) între România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și dezvoltare, semnat la București, la 16 ianuarie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportuluI: 29 aprilie 2002. În conformitate cu prevederile art. 107 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Arabă Egipt privind asistența judiciară în materie penală, transferul condamnaților și extrădarea, semnată la Cairo, la 28 iunie 2001, primit de la Administrația Prezidențială.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize, Comisia pentru politică externă, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale. Termenulde depunere a raportului: 13 mai 2002.

3. Propunerea legislativă privind asigurările sociale de sănătate, inițiată de un număr de 5 parlamentari PNL.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depuenre a raportului: 24 iunie 2002.

4. Propunerea legislativă privind declararea comunei Băbeni, județul Vâlcea, oraș, inițiată de 6 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 mai 2002.

5. Propunerea legislativă privind modificarea alin. 1 al art. 22 din Legea nr. 84/1995 - Legea învățământului, inițiată de domnul deputat Eberhard Wolfgang Wittstock.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2002.

6. Propunerea legislativă privind sistemul național de pensii, inițiată de domnul deputat Ioan Mihai Năstase.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 24 iunie 2002.

7. Propunerea legislativă privind vânzarea spațiilor aflate în proprietatea privată a statului, destinate sediilor partidelor politice, inițiată de domnul deputat Constantin Niță.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avie, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 iunie 2002.

8. Propunerea legislativă .pentru modificarea și completarea alin. 3 al art. 5 din Legea nr. 118/1996 privind constituirea și utilizarea Fondului special al drumurilor publice, inițiată de domnul deputat Petre Naidin.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru industrie și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenulde depunere a raportului: 15 mai 2002

9. Propunerea legislativă pentru aborgarea Ordonanței de urgență nr. 85/14.0.2001 și Ordonanței de urgență nr. 166/17.12.2001 și menținerea prevederilor art. 48, 79 și 80 din Legea nr. 164/2001, așa cum au fost adoptate de Parlamentul României, inițiată de domnul deputat Ioan Mihai Năstase.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenule depunere a raportului: 24 iunie 2002

10. Propunerea legislativă privind organizarea și funcționarea birourilor de carte funciară, inițiată de un număr de 8 parlamentari.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități: pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice.

Termenul e depunere a raportului: 30 aprilie 2002.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:

În continuare, vă prezint o Notă cu privire la legile depuse la secretarul general al Camerei Deputaților pentru sesizarea de către dumneavoastră a Curții Constituționale, în conformitate cu art. 217 alin. 2 și 3 din Legea nr. 47 a Curții Constituționale:

- Legea pentru ratificarea Acordului între România și Statele Unite ale Americii privind statutul forțelor Statelor Unite ale Americii în România, semnat la Washington, la 30 octombrie 2001, adoptat în procedură de urgență.

- Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorități și instituții publice.

  • Legea pentru modificarea și completarea unor dispoziții ale Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială.
Informare privind demisia domnului deputat Victor Babiuc din Grupul parlamentar al PNL și declararea sa ca independent.

Vă rog să îmi permiteți să vă mai prezint cererea domnului deputat Victor Babiuc, deputat în Circumscripția electorală nr. 24 Brașov, prin care ne aduce la cunoștință că în urma demisiei din Partidul Național Liberal nu înțelege să mai facă parte din Grupul parlamentar PNL și va acționa în calitate de deputat independent.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior (amânarea dezbaterilor)

Primul proiect înscris pe ordinea de zi a acestei săptămâni este Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior.

Comisia pentru învățământ? Este domnul președinte al comisiei aici, că nu îl văd prin sală?

 

Domnul Anghel Stanciu (din sală):

Sunt aici, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să propuneți plenului timpii de dezbatere, aflându-ne în procedură de urgență.

Am uitat să vă anunț că domnul președinte al Comisiei pentru învățământ a cerut o pauză pentru consultări cu Guvernul.

(După o scurtă pauză.)

 
 

Domnul Anghel Stanciu:

Stimate domnule președinte,

Stimată doamnă ministru,

Stimați colegi,

Vă cerem îngăduința de a ne permite ca timpul să-l aducem în discuție în altă zi, deoarece mai sunt câteva elemente, nu atât importante, dar, totuși, definitorii, prin care încercăm ca un lucru, să zicem, bun, să-l facem și mai bun.

Cu permisiunea dumneavoastră și cu acceptul doamnei ministru, pe care îl va exprima, dacă considerați necesar, cerem să trecem astăzi peste acest punct de pe ordinea de zi, urmând ca, mâine, să discutăm unele aspecte care ar putea să facă din această ordonanță una constituțională (deoarece sunt unii colegi care susțin că ar încălca Constituția). Noi sperăm să venim cu un text care să aibă, de fapt, osatura celui din ordonanță, dar să încercăm să evităm un eventual atac la Curte, privind constituționalitatea acestuia. V-am mulțumi pentru înțelegere.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru a nu începe dezbaterile în contradictoriu și pentru a da posiblitate comisiei să se înțeleagă cu ministerul, vă propun să amânăm dezbaterea acest proiect până joi, în ședința din plen.

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2002 privind funcționarea sistemului național unic pentru apeluri de urgență (amânarea votului final).

Trecem la următorul proiect, care este cel pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2002 privind funcționarea Sistemului național unic pentru apeluri de urgență.

Comisia de industrie este pregătită?

Din partea inițiatorului, cine prezintă? Poftiție, domnul ministru.

 

Domnul Dinu Malacopol (secretar de stat, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne aflăm în fața dumneavoastră pentru aprobarea proiectului Ordonanței Guvernului nr. 18/2002 referitor la necesitatea asigurării unui sistem operativ de anunțare, recepționare și transmitere în cel mai scurt timp către serviciile specializate în intervenții de urgență a apelurilor telefonice într-un domeniu care privește valorile socio-umane, pe de o parte, și angajamentele României privind aquis-ul comunitar, pe de altă parte.

Prin prezentul proiect de act normativ se propune constituirea dispeceratelor pentru apeluri de urgență și introducerea numărului telefonic unic pentru apeluri de urgențe: 112, folosit la nivel european de statele care au trecut deja la aplicarea prevederilor europene în materie.

Proiectul de lege a fost examinat de Comisia pentru industrie și servicii, precum și de Comisia pentru comunicații și tehnologia informației și suntem de acord cu toate amendamentele propuse de aceste comisii. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Comisiei pentru industrie și servicii, cine prezintă raportul? Domnul președinte Antal.

 
 

Domnul Istvan Antal:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În Comisia pentru industrie și servicii, la întocmirea Raportului asupra Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2002 a avut în vedere Avizul nr. 67/11.02.2002 al Consiliului Legislativ, care este favorabil proiectului de lege, Avizul nr. 37/5.03.2002 al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, care este favorabil proiectului de lege în forma .prezentată de inițiator și Avizul nr. 32/58/26.02.2002 al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, care a avizat favorabil proiectul de lege, cu amendamente admise.

La comisia noastră au fost depuse o serie de amendamente din partea colegilor și o parte din aceste amendamente au și fost aprobate, așa cum le voi prezenta mai târziu, în cursul susținerii raportului.

Proiectul de ordonanță are ca obiect de reglementare stabilirea atribuțiilor principale ale Sistemului național unic pentru apeluri de urgență ale serviciilor specializate cărora le sunt adresate apeluri de urgență, precum și ale Ministerului Telecomunicațiilor și Tehnologiei Informației și rețelelor telefonice de telefonie publică, rețelelor de servicii digitale integrate și serviciilor de telefonie mobilă, precum și sancțiunile contravenționale ce se aplică în cazul încălcării prevederilor proiectului de ordonanță.

Propunerea de reglementare urmărește, totdeauna, instituirea atribuțiilor principale ale Sistemului național unic pentru apeluri de urgență, precum și ale serviciilor specializate, la art. 6, cărora le sunt adresate apelurile de urgență, precum și obligațiile ce revin Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și proprietarilor rețelelor de telefonie publică, rețelor de servicii digitale integrate și serviciilor de telefonie mobilă.

În urma dezbaterilor din Comisia pentru industrie și servicii a Camerei Deputaților, s-au adus unele modificări, așa cum v-am mai precizat, față de forma adoptată de Guvern. Aceste modificări se referă, în principal, la persoana juridică ce va prelua bazele de date de la operatorii publici de telefonie fixă sau mobilă care furnizează servicii de comunicație în România.

În forma adoptată de Guvern, bazele de date erau preluate de furnizorul de servicii, în urma dezbaterilor din comisie și luând în considerare și amendamentele formulate de deputați, s-a hotărât ca bazele de date să fie preluate de către Serviciul de Telecomunicații Speciale.

Totdeauna, s-a considerat necesar ca și furnizorul de servicii să fie sancționat pentru neîndeplinirea obligațiilor privind securitatea și confidențialitatea bazelor de date cu care intră în contact. Astfel, în cadrul art. 18 alin. 1, s-a introdus lit. c), care prevede modul de sancționare a furnizorului de servicii în cazul nerespectării obligațiilor ce îi revin.

De asemenea, la art. 18 s-a introdus alin. 21, care instituie autoritatea care constată contravenția și aplică amenda furnizorului de servicii în cazul nerespectării obligațiilor privind securitatea și confidențialitatea bazelor de date cu care aceasta intră în contact.

O altă modificare față de textul adoptat de Guvern se referă la introducerea art. 9 alin. 1 prin care operatorii publici de telefonie existenți la data finalizării instalării Sistemului național unic pentru apeluri de urgență vor introduce numărul unic pentru apeluri de urgență în termen de 30 de zile de la această dată, iar nerespectarea acestei prevederi se va sancționa conform prevederilor de la următorul alineat.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare, potrivit prevederilor art. 72 din Constituția României.

Ca urmare a solicitării Comisiei pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor, Biroul Permanent a sesizat Comisia pentru industrie și servicii, în vederea reexaminării proiectului de lege, având în vedere și propunerile făcute de Comisia pentru tehnologia informațiilor și comunicațiilor. Potrivit prevederilor art. 60 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au reexaminat Proiectul de Lege și amendamentele formulate în ședința din 9 martie 2002, întocmind prezentul raport înlocuitor.

La examinarea prevederilor asupra cărora s-au formulat amendamente, au luat cuvântul, pentru a-și exprima punctul de vedere, autorii amendamentelor, ceilalți membri ai comisiei și reprezentanții Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei Informației.

Țin să vă informez că la lucrările comisiei au fost prezenți 24 de deputați, din totalul de 26 de membri. Raportul comisiei a fost adoptat cu 20 voturi pentru, din voturile celor prezenți, și în urma dezbaterii comisia propune admiterea, cu modificări a proiectului de lege. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? Domnul Raduly, din partea Grupului parlamentar UDMR.

 
 

Domnul Raduly Robert Kalman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că ne aflăm în fața dezbaterii unui proiect de lege privind aprobarea unei ordonanțe, care înseamnă, de fapt, încă un pas înainte în ceea ce privește armonizarea legislației din România cu cea în vigoare la nivel european, în domeniul telecomunicațiilor, de această dată. Credem că introducerea numărului unic pentru apeluri de urgență, 112, este un lucru bun. așa cum știm, implementarea sistemului a început deja în practică, lucrurile merg în direcția bună, în multe locuri deja Romtelecom a schimbat numerele de telefon care începeau cu 11, pentru a nu se crea apeluri eronate sau a se reduce numărul apelurilor eronate în sistem.

În comisie, am avut două obiective importante de soluționat, ambele au presupus dezbateri însemnate. Pe de o parte, problema legată de finanțarea acestui sistem, iar, pe de altă parte, problemele legate de securitatea și confidențialitatea bazelor de date care sunt puse la dispoziția operatorului Sistemului național unic pentru apeluri de urgență de către ceilalți operatori din telecomunicații.

Credem că, pe de o parte, soluția finanțării, în care am mers pe varianta în care actualii operatori sunt ținuți să suporte cheltuielile legate de funcționarea noului sistem, este cea mai bună, dar, și mai important, este singura soluție morală. Iar, pe de altă parte, în ceea ce privește securitatea și confidențialitatea bazelor de date puse la dispoziție de către operatori STS-ului, aici au fost mari discuții, până la urmă, credem că în comisie s-a adoptat soluția corectă, în care, pe de o parte, operatorul, iar, pe de altă parte, furnizorul este ținut să respecte legislația incidentă în vigoare.

Noi credem în necesitatea asigurării unui sistem operativ de anunțare, recepționare și transmitere în cel mai scurt timp către serviciile specializate în intervenții de urgență a apelurilor telefonice într-un domeniu care privește valorile socio-umane, pe de o parte. Dar credem, în același timp, în angajamentele României privind aquis-ul comunitar, drept pentru care grupul nostru parlamentar susține adoptarea acestui proiect de lege. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Poftiți, domnule Vasilescu. Din partea Grupului parlamentar PRM.

 
 

Domnul Valentin Vasilescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnilor reprezentanți ai Executivului,

În dezbaterile care au avut loc în comisie, membrii Partidului România Mare au avut anumite obiecțiuni, care, în principiu, se referă la una dintre problemele pe care și alți colegi de ai noștri au ridicat-o, referitor, în principiu, la securitatea datelor persoanelor, confidențialitatea acestor date, dar noi am mai ridicat și altă problemă, care se referă la fiabilitatea și posibilitatea acestei structuri de a fi dezvoltată, în sensul ca acest sistem să fie perfecționat și a i se adăuga și alte componente, astfel încât să facă față unor situații de catastrofă naturală sau de altă natură, astfel încât serviciile care au fost scoase din Sistemul național de apărare și, mă rog, dizlocate din această zonă, să poată interveni și să existe un plan unic de acțiune în acest sens.

Ceea ce, din câte am înțeles eu, nu se preconizează, datorită fondurilor mici de care dispune STS-ul, cu atât mai mult cu cât STS-ul se găsește acum în imposibilitatea de a-și plăti închirierea de la Romtelecom a liniilor pe care le-a închiriat, datorită sporirii taxelor pe care acest operator - care nu mai este neapărat al statului român - o face. Nu avem de la buget nici o altă posibilitate în ceea ce privește STS-ul, iar o nouă ordonanță, pe care, probabil, o să o discutăm săptămâna aceasta, se referă la posibilitatea STS-ului de a presta servicii la fel ca și Ministerul de Interne, din care să își poată acoperi aceste datorii.

E cumva, cum să spun eu, hilar, dacă nu îngrijorător pentru noi, pentru că statul nu reușește să acopere acele cheltuieli de care ar avea nevoie acest serviciu, dar, în același timp, creează, să spunem, o structură, care este utilă, dar pe care nu o poate continua sau finaliza în timp, nici peste 20 de ani.

Poate că ar fi mai bine ca aceste lucruri să fie precizate foarte clar, înainte de a fi aduse în fața Parlamentului, spre a fi aprobate, iar concepția să fie gata definitivată, nu să se mai adauge bucăți pe parcurs, astfel încât să îngreuneze realizarea acestui sistem.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru, din partea Grupului parlamentar al PSD.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că noi, Grupul parlamentar al PSD, credem că este imperioasă această necesitate a asigurării unui sistem operativ de anunțare, recepționare și transmitere și, sigur, într-un mod extrem de eficient și în cel mai scurt timp, către toate serviciile specializate în intervenții de urgență a tuturor .apelurilor telefonice într-un domeniu care privește valorile socio-umane, pe de o parte, și, pe de altă parte, angajamentele României privind aquis-ul comunitar, și se impune o astfel de aprobare a unei astfel de ordonanțe.

Vreau să îl informez pe colegul antevorbitor că în Comisia pentru industrie și servicii sigur că s-au făcut o serie de amendări, o serie de discuții și, spre satisfacția noastră, am remarcat că toți membrii acestei comisii care au participat la dezbateri au fost de acord cu forma finală a acestui raport, inclusiv membrii din partea Partidului România Mare.

Nu trebuie să considerăm sub nici o formă ca o impotență sau o situație "hilară", cum s-a spus aici, faptul că este, pe de o parte, e nevoie să implementăm un astfel de sistem de urgență și, pe de altă parte, că se apelează la credite externe în legătură cu rezolvarea eficientă a acestui sistem. Din punctul acesta de vedere, situația este echilibrată în cadrul acestei ordonanțe, prevederile respective respectând, pe de o parte, nevoile de integrare și, pe de altă parte, respectând și această piață liberă, în ceea ce privește externalizarea unor activități, inclusiv de la STS.

În consecință, domnule președinte, sigur că sub acest semnal al satisfacției că toate forțelel politice din Comisia pentru industrie și servicii au fost de acord cu partea finală, cu raportul, care are amendările necesare, suficiente, iar inițiatorul a fost de acord și și-a însușit toate aceste amendări - și unele din ele sunt de substanță, că am reușit să realizăm într-adevăr o lege de aprobare a unei ordonanțe echilibrată și care nu va ridica probleme deosebite pentru viitor. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, din partea Grupului parlamentar al PD.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Este evident, și din punctul nostru de vedere, că era nevoie de o lege pentru rezolvarea acestei chestiuni, iar faptul că Guvernul și-a asumat rezolvarea acestei situații îl considerăm un lucru pozitiv. Ceea ce, după părerea noastră, este greșit, însă, este faptul că, odată asumată această răspundere de către Guvern, nu a mers până la capăt și cu soluția respectivă, trecând practic răspunderea realizării acestui program, a acestui proiect pe spatele operatorilor privați din domeniu.

Chestiunea în sine, spusă altfel, este că tot acest sistem se realizează prin taxarea operatorilor privați, care sunt obligați să aducă o contribuție, până la plata întregului sistem și, ulterior, pentru întreținerea acestuia. Practic, ce se va întâmpla? E un lucru simplu: costul acestor tarife și servicii va crește la toți operatorii privați.

În consecință, întregul sistem este susținut de către cetățenii care folosesc telefonul într-un sens sau altul. Deci, serviciul nu este gratuit, ci, doar, nu este taxat, dar, practic, este susținut de cetățenii țării, care plătesc din buzunar, prin această creștere a tarifului, implementarea și, ulterior, funcționarea acestui sistem.

După părerea noastră, soluția este greșită, este o responsabilitate pe care Guvernul și-a luat-o și, în consecință, trebuia să găsească soluțiile ca, din bugetul Ministerului Comunicațiilor, să rezolve această chestiune. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Începem cu legea de aprobare.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La articolul unic, vă rog să urmăriți amendamentul nr. 2 din raport.

Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Adoptat în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător textul articolului unic.

La titlul ordonanței, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.1, preambulul, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La lit.a), vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.5. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Amendamentul de la pct.5 a fost admis în unanimitate și se modifică lit.a).

La lit.b), vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.6. Nu aveți obiecțiuni. A fost votat în unanimitate, și se modifică în mod corespunzător lit.b).

La lit.c), urmăriți amendamentul de la pct.7. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La lit.d), urmăriți amendamentul de la pct.8. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La amendamentul de la pct.9, vă rog să observați că comisia preia textul de la art.3 și îl transformă în lit.e). Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.9. Da, poftiți.

Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Nu sunt obiecțiuni, domnule președinte. Este dorința de a face textul în conformitate cu definițiile anterioare, unde, după cratimă, lipsește "sunt". Prin urmare, propun să se renunțe la verb și să avem forma "...serviciile de specialitate de intervenție - acele servicii de intervenție...", și textul curge mai departe.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își însușește această propunere, pentru a face acest text corelat cu celelalte.

Stimați colegi,

La rândul al doilea de la lit.e) dispare sintagma "sunt acele".

Cine este pentru lit.e), reformulată după cum a propus comisia? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri.

Unanimitate.

La art.2, urmăriți amendamentul de la pct.10. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul de la pct.10 a fost adoptat, și se modifică art.2 corespunzător.

La art.3, urmăriți amendamentul de la pct.11. Practic, dispare art.3, pentru că el a fost înglobat în lit.e) de la art.1.

La art.4, urmăriți amendamentul de la pct.12. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate, și se modifică în mod corespunzător art.4.

La art.5 lit.a), dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Adoptat în unanimitate în formula inițiatorului.

La art.5 lit.b), urmăriți amendamentul de la pct.15.

Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Aș vrea să propun și comisiei și plenului următoarea formă: "...analizează, direcționează și transmite operativ apelurile de urgență serviciilor specializate de intervenție, iar, în funcție de natura evenimentelor și de consecințele acestora, și autorităților competente."

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia își însușește punctul de vedere? Nu. Atunci, vă rog să interveniți.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Sigur, nu este o problemă de fond ceea ce propune domnul deputat, dar aceste direcționări și transmitere se realizează la serviciile specializate și la autoritățile competente. Nu putem să schimbăm modul de adresabilitate din acest punct de vedere.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Nu vreau să intru în polemică cu nimeni, dar noi le adresăm aceste apeluri serviciilor și autorităților, pentru că, dacă le adresăm doar instituțiilor, riscăm ca ele să nu fie luate în atenție. Deci este mai clar adresabilitatea cui: "...serviciilor și autorităților..." Aceasta este, după mine, redactarea corectă.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Având în vedere că verbul "direcționează" justifica mai degrabă formula comisiei, sunt celelalte verbe, iar ultimul este "transmite", și "transmite" se leagă de dativul - cui transmite. Comisia își însușește textul: "...transmite operativ serviciilor specializate..." și în final "...și autorităților competente." S-a reținut în stenogramă.

Supun votului dumneavoastră această reamenajare redacțională a textului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La lit.c) dacă aveți obiecțiuni.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Aceeași observație, în sensul "...transmite imediat secretariatului tehnic...", pentru a fi consecvenți.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La pct.16, în textul inițiatorului, textul este "...transmite secretariatului tehnic..." Sunteți de acord cu această articulare?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din banca comisiei):

Da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

La lit.d) și e) comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

La art.5 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.19.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Permiteți-mi, tot pentru o exprimare mai clară, după părerea mea, ca, în partea finală, să avem formularea: "...și, după caz, într-o limbă de circulație internațională...", nu "...în una din limbile de circulație internațională..." Este clar că este vorba de una dintre limbile internaționale, dar formularea mai exactă mi se pare a fi aceasta: ":..într-o limbă de circulație internațională..."

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, uneori, intevențiile sunt obligatorii; alteori, exprimarea este alternativă, de gustibus. Aici nu mi se pare o greșeală - faptul că se spune "...în una din limbile de circulație internațională..." Este cam același lucru.

Dorește cineva să intervină?

 
 

Domnul Damian Brudașca (din bancă):

Dar care sunt limbile de circulație internațională? În cazul acesta, ar trebui să fie enumerate și trecute în paranteză - engleză, franceză etc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Este același lucru.

Domnule coleg, atunci când sunt greșeli, dezarticulări, eu înțeleg, dar, când lucrurile sunt valabile în ambele exprimări, haideți să renunțăm la această formulare. Mulțumesc foarte mult.

La art.6 alin.1 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.6 lit.a), urmăriți amendamentul de la pct.21. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost admis, și a fost modificată lit.a).

La lit.b), c) și alin.2, comisia nu a operat amendamente. Nici dumneavoastră. Votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.7, urmăriți amendamentul de la pct.25. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost admis, și a fost modificat alineatul.

La art.7 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.26. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost votat, și a fost modificat alineatul.

La art.7 alin.3, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Rămâne cum a fost formulat de inițiator.

La art.8 alin.1, urmăriți amendamentul de la pct.28. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost votat în unanimitate, și se modifică art.8 alin.1.

La art.8 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.29. Nu aveți obiecțiuni. Amendamentul a fost admis, și textul a fost modificat.

La art.8 alin.3, urmăriți amendamentul de la pct.30. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La art.9, urmăriți amendamentul de la pct.31. Nu sunt obiecțiuni. A fost votat în unanimitate și a fost modificat textul.

Aveți observații la art.9? Poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Ca să fim consecvenți cu amendamentul de la poz.34, aș propune, domnule președinte, ca, după "mobilă", să apară virgulă și, de asemenea, după "comunicații". Textul este: "Operatorii publici de telefonie mobilă, care furnizează aceste servicii de comunicații, au obligația să asigure...", pentru a fi consecvenți cu redactarea pe care comisia a găsit-o valabilă la poz.34.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Corectura mi se pare firească și obligatorie. Dacă sunteți de acord cu aceste intervenții redacționale. Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

După art.9, comisia propune, prin amendamentul de la pct.32, un articol nou - art.91. Dacă aveți obiecțiuni. Amendamentul a fost admis și se introduce textul.

La art.10 dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Rămâne ca în formularea inițială.

La art.11, urmăriți amendamentul de la pct.34. Nu sunt obiecțiuni. Amendamentul a fost admis și textul se modifică.

La art.11 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.35.

Poftiți, domnule Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu aș sugera colegilor să luăm în discuție și să aprobăm varianta inițială, respectiv: "Furnizorul de servicii este obligat să asigure confidențialitatea și securitatea bazelor de date pe care le gestionează", părându-mi-se o formulare mult mai clară decât cea alambicată, propusă de câțiva colegi deputați.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Rog comisia să se pronunțe.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Nu este problema că această comisie a căutat în mod voit o formă alambicată, ci, pur și simplu, este un amendament de fond.

Nu se dorește ca această bază de date să fie pusă la dispoziția directă a furnizorului de servicii, ci a operatorului sistemului național pentru apeluri de urgență, respectiv a STS-ului, și acesta să poarte responsabilitatea acestor confidențialități și a tuturor obligațiilor pe care le incumbă o astfel de instituție, în legătură cu gestionarea unei baze de date de o asemenea complexitate și de o asemenea confidențialitate. Deci este o problemă de fond, ca să se înțeleagă că nu dorim că această bază de date să fie pusă în mod direct de către operatorii de telefonie mobilă către furnizorul de servicii, care este o persoană juridică efectiv oarecare.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Potrivit Regulamentului, sunt nevoit să supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei. Vă rog să îl urmăriți la pag.35. Ați auzit explicațiile domnului vicepreședinte al comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 13 voturi.

Abțineri?

13 voturi împotrivă, marea majoritate pentru și nici o abținere.

După art.11, vă rog să urmăriți amendament de la pct.36. Comisia introduce un nou text.

Poftiți, domnule Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Sper să nu se supere inițiatorii acestui amendament, însă le sugerez ca, după "asigură" și după "vigoare" să pună virgule, pentru o mai corectă exprimare în limba română.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Vreau să vă asigur că unele virgule le pune staful tehnic, după ce se modifică legea. Dacă intervenim la fiecare articol, la fiecare alineat ca să punem două virgule, nu mai ajungem la capăt cu legea aceasta.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Cu tot respectul, vreau să vă spun că eu votez textul, și nu intențiile de viitor ale stafului tehnic. Staful tehnic ar fi trebuit să o facă înainte de a ne prezenta această formă pentru dezbatere.

(Domnul Ludovic Mardari aplaudă.)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Ați avut o intervenție aplaudată la scenă deschisă și aprobată și de membrii comisiei.

Dacă dumneavoastră aveți vreo obiecțiune cu privire la introducerea celor două virgule. Nu. Adoptat în unanimitate.

La art.12, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

La art.13, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.38.

Poftiți, domnule Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Domnule președinte,

La art.13 alin.1 există, la amendamente respinse, un amendament depus de mine la poz.10. Aici revin cu ceea ce spuneam la început, și anume faptul că acest sistem absolut necesar și cu care sunt de acord este asumat de către statul român, și cred că este o chestiune de moralitate în primul rând ca să fie și finanțat sau să găsească alte soluții de finanțare decât taxarea firmelor private, care nu au de-a face cu sistemul respectiv.

Singura obligație a firmelor private, a operatorilor privați din domeniu este să transmită și să fie utili în acest sistem, dar nu să finanțeze acest lucru. Or, prin ceea ce se scrie în art.13 alin.1 și ulterior, prin celelalte alineate, practic toate firmele private, operatorii privați care lucrează în domeniu sunt taxați pentru ca acest sistem să fie implementat și ulterior să funcționeze.

Pe de altă parte, așa cum spuneam mai devreme, acest lucru, până la urmă, se va realiza printr-o creștere a prețurilor, tarifelor și serviciilor operatorilor privați și, deci, va fi suportat de populație.

Mi se pare absolut corect, dacă se dorește acest lucru, măcar să fie asumat și recunoscut de către Guvern, și anume că, până la urmă, cei care vor folosi telefonul, la fiecare apel, vor plăti pentru implementarea și finanțarea acestui sistem. Este o metodă netransparentă și, după părerea mea, imorală de a finanța acest sistem.

Cred că era mult mai normal ca acest lucru să se facă fie din bugetul Ministerului Comunicațiilor și Tehnologiei, fie prin altă metodă, dar care măcar să spună clar că cei care folosesc telefonul, indiferent ce apel dau - de la telefon public, de la mobil sau din rețeaua fixă, indiferent de operatorul la care sunt abonați, vor plăti permanent câte ceva pentru acest sistem.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Raduly, din partea Comisiei pentru industrii și servicii.

 
 

Domnul Róbert Kálmán Ráduly:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Iată că am ajuns la prima din cele două probleme delicate în ceea ce privește sistemul de implementare a apelurilor de urgență.

Antevorbitorul meu a vorbit de moralitate, așa cum v-am vorbit și eu la început, la dezbateri generale.

Da, într-adevăr, s-a discutat îndelung la comisie și s-a pus următoarea întrebare: cum este mai echitabil - să suporte cheltuielile de funcționare ale sistemului cel care beneficiază de seviciile acestea privind apelul de urgență sau să suporte aceste cheltuieli toți contribuabilii?

În prima variantă puteam să mergem pe includerea în tarif, în următoarea idee: astăzi, în România, penetrarea telefoniei fixe este de 19%, deopotrivă a telefoniei mobile, care, împreună, când discutăm de penetrarea pieței, nu pot fi adunate. În jur de 30% este penetrarea pe total a cetățenilor care au acces la telefonie fixă și la telefonie mobilă, deopotrivă.

În același timp, am întrebat cam care este procentul estimat din cei care vor apela numărul 112 de la telefoanele publice, și am primit un răspuns că acesta va fi cu mult sub 1%, undeva în jurul a 0,1%.

Drept urmare, comisia a mers pe soluția echitabilă, din punctul nostru de vedere, ca sistemul să fie finanțat din tariful acestor operatori.

Încă o dată vă spun: dacă mergeam pe cealaltă variantă - pe varianta susținerii din partea tuturor contribuabililor - era o soluție neechitabilă. Contribuiau la sistem și cei care nu beneficiau în mod direct de 112, neavând acces la serviciile de telefonie.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mi se pare că, punând astfel problema, de fapt ocolim adevărul.

Guvernul României și-a asumat acest lucru pentru toți cetățenii țării, nu pentru 19%, nu pentru 1%, nu pentru eu știu cât la sută. Acest sistem este pus la dispoziția oricui, indiferent de la ce fel de telefon.

Ne facem că de fapt nu înțelegem și căutăm o soluție echitabilă în afara moralității. Este o chestiune asumată de Guvernul României și plătită, prin această ordonanță, de către o parte din contribuabili, indirect, prin instituirea unei taxe pe operatorii privați din domeniu. Acesta este subiectul.

Dacă Guvernul României își asumă responsabilitatea pentru ceva și, după părerea mea, corect a făcut acest lucru, trebuie să își asume și soluția financiară, nu să o paseze mai departe pe alții, spunând că este echitabil față de populație. Nu! Este o responsabilitate a Guvernului, face parte dintr-un program de guvernare, și își asumă până la capăt. Aceasta este, de fapt, problema.

Dacă nu este corect din bugetul ministerului, trebuia să găsească o altă soluție, dar nu să se ducă să impoziteze operatorii privați și, prin aceasta, indirect, pe cei care utilizează telefonul.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bivolaru.

Și dacă inițiatorul dorește să intervină.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Suntem în zona într-un fel zisă a unor cheltuieli externe. De altfel, aici, principiul european, stimate coleg Sassu, este următorul: utilizatorul plătește. Deci, dacă marea majoritate a celor care utilizează sunt acele persoane care au acces la telefonie, în condițiile acestea, chiar dacă acest lucru se realizează în proporție de 99%, principiul "utilizatorul plătește" este echitabil sau, dacă vreți, moral, mai corect spus.

Sigur că și soluția pe care o propuneți dumneavoastră, practic, se oprește tot cu mâna în buzunarul cetățeanului, indiferent dacă plătesc acești operatori, pentru care văd că aveți o grijă deosebită. Și dacă ne vom adresa la bugetul de stat, care este cu totul alt punct de vedere, sigur că, de fapt, toate sursele bugetare sunt surse care planează asupra tuturor cetățenilor.

Este mult mai moral să mergem pe principiul "utilizatorul plătește" sau marea majoritate a utilizatorilor trebuie să-și suporte aceste costuri, decât să spunem că toți cei care nu utilizează trebuie să suporte. Este o problemă de morală, în fond.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Trebuie să vă spun că sunt impresionat de argumentele care au fost aduse în fața noastră și de grija pe care o au unii dintre colegi mai degrabă pentru finanțele Guvernului decât pentru finanțele populației.

Eu vreau să vă întreb, distinși domni din comisie, ce se întâmplă în statele occidentale unde, pe marginea drumului, pe marginea marilor rețele de circulație, există acele telefoane pe care oricine le poate accesa, de cine sunt suportate costurile de funcționare? Tot în sistemul pe care vreți dumneavoastră să ni-l propuneți? Am impresia că, din acest punct de vedere, este o diferență destul de mare.

Eu sunt convins că toate argumentele care au fost folosite de către domnul Sassu nu vor servi la nimic, așa cum nu servesc nici ale mele. De aceea, după ce terminăm această dezbatere, voi propune o nouă redactare, pentru eliminarea unor "pentru", obositoare ca număr în acest text.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Să răspundă ințiatorul la întrebare.

Poftiți, domnule ministru.

 
 

Domnul Dinu Malacopol:

Sistemul propus de noi este în integralitate european. Acesta este modul în care se finanțează sistemul 112 în toată Europa. Și, pentru că vorbim de transparență, este cel mai transparent mod posibil de plată de către utilizatorul efectiv al serviciului pentru folosirea acestui serviciu.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Sassu.

 
 

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Va fi și ultima intervenție, indiferent ce se va spune de aici înainte.

Nu este, după părerea mea, un mod transparent. Dacă aceasta este soluția, cred că trebuia recunoscut de la bun început faptul că aceia care sunt utilizatorii finali ai acestui sistem plătesc. Este foarte clar. Pe de altă parte, vă spun că nu este echitabil, pentru că, dacă vreți, 20% din populația țării plătește ceea ce, dacă se împărțea la 100%, venea mult mai ieftin.

Cred că, dincolo de faptul că este sau nu este la fel într-o parte sau alta, discutăm aici de moralitate, transparență, și un lucru foarte clar: fiecare să știe, când își asumă răspunderea, să o ducă până la capăt, nu să o arunce pe altcineva, în cazul nostru pe operatorii privați.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Domnule președinte...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule coleg.

Eu întotdeauna am remarcat constructivitatea poziției dumneavoastră, dar mă tem că, de data aceasta, este o dorință de a tergiversa lucrările cu intervenții repetate, ba de fond, ba de formulări, și ar fi bine să reveniți la acea constructivitate care este remarcată.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră sunteți atent la amendamentul de la pct.38, pe margine, pe ultima coloană, se spune: "Cuvântul "pentru" este prea des folosit în textul inițial", ceea ce m-a determinat să vin în sprijinul comisiilor care au supus dezbaterii și au găsit o nouă formulă și să îi ajut.

Dacă dumneavoastră apreciați că aceasta este o chestiune de deconstrucție, vă promit că nu voi mai lua cuvântul nici în seara aceasta, nici în alte ocazii.

Deci eu aș propune următoarea variantă: "Finanțarea funcționării sistemului național unic pentru apeluri de urgență și recuperarea investițiilor efectuate de către furnizorul de servicii pentru implementarea sistemului național pentru apeluri de urgență se fac prin instituirea unui tarif colectat de furnizorul de servicii de la operatorii publici de telefonie".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Tot au mai rămas trei "pentru", domnule coleg. Ați redus numărul cuvântului "pentru" de la patru la trei.

Comisia este de acord cu începerea textului direct cu "Finanțarea..."? Comisia susține să fie supus votului textul în formularea prevăzută în amendamentul de la pct.38 și potrivit Regulamentului, sunt obligat să procedez în acest fel.

Cine este pentru amendamentul de la pct.38 în formularea comisiei? Vă rog să vă exprimați votul. 66 de voturi pentru.

Împotrivă? 21 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu 66 de voturi pentru, 21 împotrivă și o abținere, amendamentul de la pct.38 s-a adoptat. În consecință, art13 alin.1 se modifică în mod corespunzător.

La art.13 alin.2, urmăriți amendamentul de la pct.39. Nu sunt obiecțiuni. A fost adoptat amendamentul și a fost modificat alineatul.

La art.13 alin.3, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Votat în unanimitate.

La art.13 alin.4, textul se transferă la art.15 alin.2. Urmăriți amendamentul de la pct.41. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.41. Nu aveți. Votat în unanimitate. Textul trece la art.15 alin.2.

Art.13 alin.5. Vă rog să urmăriți amendamentul 42. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.14 alin.1. Urmăriți amendamentul 43. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Art.14 alin.2. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1. Urmăriți amendamentul 45.

Domnule Niculescu, poftiți.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În acest art.15 alin.1, s-a propus ca cei care pot să aibă acces să încheie convenții cu gestionarul, furnizorul de servicii să fie constituite potrivit legii. În amendament s-a spus "ca persoane juridice", dar s-a uitat "care au și atribuții în acest domeniu".

Eu cred că inițiatorul a prevăzut foarte bine că trebuie să aibă și atribuții în acest domeniu, respectiv să aibă, în obiectul de activitate al persoanelor juridice, un domeniu care să se refere la acest apel de urgență.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Malacopol.

 
 

Domnul Dinu Malacopol:

S-a vorbit, la începutul acestei dezbateri, de posibilitatea de a păstra sistemul deschis pentru îmbunătățiri ulterioare. Acesta este sensul amendamentului propus de comisie, cu care am fost cu totul de acord.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Vă rog să observați că, păstrând ceea ce spuneți dumneavoastră, colegul meu adaugă propunerea ca aceste persoane juridice să aibă atribuții în acest domeniu.

Comisia, vă păstrați amendamentul?

 
 

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Da.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Niculescu:

Mă iertați că intervin. Persoana juridică nu definește și atribuțiile în domeniu, decât în momentul în care sunt declarate. Or, această persoană juridică poate aduce, la acest serviciu, și oameni care nu au nici o legătură, fie din structurile care sunt trecute aici, care nu au nici o legătură cu aceste apeluri de urgență.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Amintesc comisiei că există un principiu al specializării persoanelor juridice.

 
 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Trebuie să coborâm puțin în alin.2, ca să vedem despre ce fel de persoane juridice este vorba, despre ce fel de servicii. Este vorba de accesul la aceste servicii, care se poate realiza, acest acces, pe bază contractuală și pe noi nu ne interesează specializarea acestor persoane juridice, pentru că este problema de a asigura astfel de servicii către toate persoanele juridice interesate să apeleze la acest sistem de urgență. Nu este o problemă de atribuții în domeniul respectiv, că aceștia pot fi, la rândul lor, operatori în zona respectivă, operatori sau dispeceri în această problemă, că acolo am fi de acord.

Textul era suficient de ambiguu, chiar în ordonanță, s-a discutat acest lucru în comisie, s-a pus problema accesibilității la aceste servicii de urgență, de către orice persoană juridică și, sigur, necondiționat, care se face pe bază de contract și contra cost. Inclusiv agențiile matrimoniale, dacă cumva, este o problemă deosebită și sigur că s-ar putea să fie nevoie de ajutor. (Amuzament)

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul 45, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Stimați colegi, v-aș ruga să votați atunci când întreb, nu în cascadă, când vă aduceți dumneavoastră aminte!

Deci cine este împotrivă?

Întreb din nou cine este pentru? 40 de voturi pentru.20 de voturi au fost împotrivă. 40 de voturi pentru.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu 40 de voturi pentru, 20 împotrivă, 3 abțineri, s-a adoptat amendamentul 45.

După art.15 alin.1, comisia propune, pentru art.15 alin.2, un text preluat de la art.13. Urmăriți amendamentul 46. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul 46. Se introduce art.15 alin.2.

Art.16. Urmăriți amendamentul 47. Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

La art.17 și art.18 alin.1, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut.

Poftiți, domnule Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Dacă dumneavoastră citiți textul art.18 și, apoi, conținutul tuturor acestor puncte a), b) și c), constatați o redundanță, adică o prezență redundantă a expresiei "și se sancționează".

Avem în partea în alin.1, formula: "constituie contravenții, potrivit prevederilor prezentei ordonanțe, următoarele fapte și se sancționează după cum urmează".

Pentru a fi constructivi, eu vă sugerez, domnule președinte, ca, după definițiile acestea, să punem o linioară și să spunem, având în vedere că avem precizarea "și se sancționează", să punem, spre exemplu, la alin.a), "apelarea abuzivă sau alertarea falsă a dispeceratului pentru apeluri de urgență - de la 1 milion la 5 milioane de lei" și, în consecință, să se meargă și pe celelalte puncte, b) și c), pentru eliminarea acestei exprimări de tip redundant.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să mai citiți o dată propunerea, domnule deputat.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

La punctul a) "apelarea abuzivă sau alertarea falsă a dispeceratului pentru apeluri de urgență - de la 1 milion de lei la 5 milioane de lei".

La punctul b)...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, să adăugați "cu amendă", "cu amendă de la... la...".

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Cu amendă. "Cu amendă de la...". E mai corect așa. Și la fel și...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

S-a înțeles, s-a înțeles.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Și la fel la punctul c), după "infracțiune", "cu amendă de la 15 milioane la 500 milioane de lei".

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia e de acord.

Supun votului dumneavoastră cele 3 litere reformulate, cu precizarea că se elimină sintagma "se sancționează". "Apelarea abuzivă sau alertarea falsă a dispeceratelor pentru apeluri de urgență - cu amendă de la 1 milion la 5 milioane". La fel și la celelalte, se elimină sintagma "se sancționează". De acord?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-au votat amendamentele 50, 51, 52.

Pentru art.18 alin.2, dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut amendamente. Nu aveți. S-a adoptat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

După alin.2, prin amendamentul 54, comisia ne propune un alineat nou, 21. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul și se introduce alin.21.

La alin.3 și 4, comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

După art.18, comisia propune un nou art.19, prin amendamentul 57. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

După textele de la art.I, comisia ne propune un art.II nou, prin amendamentul 58. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate art.II.

Vă rog, în consecință, să observați că am parcurs textele acestui proiect de lege și ale ordonanței Guvernului. Este vorba de o lege cu caracter ordinar, dar, pentru că mâine e ședință de vot final și pentru a nu exista surprize, o supunem mâine votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.30/2002 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.3 alin.(2) lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar (amânarea votului final).

Următorul proiect: Proiectul de Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr.30/2002 pentru prorogarea termenului introdus la art.3, alin.2, lit.b) din Ordonanța de urgență nr.149/2001 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul de călători.

Cine prezintă acest proiect?

Poftiți.

 

Domnul Dan Banciu (consilier, MLPTL):

Doamnelor și domnilor deputați,

Ordonanța nr.30 avea în vedere prorogarea termenului de aplicare a majorării tarifelor, respectiv cei 41% cu care trebuiau majorate tarifele la transportul de călători începând cu data de 1 februarie. Ea a făcut o prorogare a termenului până la data de 1 aprilie.

Având în vedere că, ulterior, a apărut Ordonanța de urgență nr.35 și având în vedere și cele discutate în Senat, cât și în comisia din Camera Deputaților, am fost de acord cu respingerea acestui proiect de ordonanță, întrucât termenul pe care-l propune se include în termenele care vor fi prevăzute în Ordonanța nr.35.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei?

Domnule președinte Antal, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Țin să vă informez că Proiectul de Lege pentru respingerea ordonanței a fost avizat favorabil, în forma adoptată de Senat, de Comisia pentru buget, finanțe și bănci și de Comisia juridică, de disciplină și imunități ale Camerei Deputaților și, la fel, în urma dezbaterii, Comisia pentru industrii și servicii propune adoptarea, așa cum a adoptat și Senatul, deci respingerea acestei ordonanțe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la discuții? Da.

Poftiți, domnule deputat Palade.

 
 

Domnul Doru Dumitru Palade:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atât la punctul 4, cât și la punctul 5, acestea se referă la o serie de termene privind aplicarea unor tarife pe calea ferată, tarife în etape, prohibitive, cum le consideră Partidul România Mare, și, în condițiile în care, practic, în anul 2001, transportul feroviar a reprezentat, ca volum de activitate, practic, circa 15% din volumul de transport din 1989, credem că cineva dorește să desființeze această ramură din structura transporturilor românești.

Noi ne abținem la ambele puncte, la votarea acestor proiecte de lege, deoarece sunt puse în discuție o serie de termene, de aplicare a unor tarife. S-ar putea interpreta că ne opunem aplicării unei anumite date, dar am fi de acord cu altă dată și, de aceea, Grupul nostru parlamentar a hotărât să se abțină de la ambele proiecte de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Vom supune votului final Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr.30/2002, mâine, la ședința de vot final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2002 pentru modificarea art.3 alin.(2) lit.b din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.149/2001 privind instituirea Tarifului intern de călători în transportul feroviar de călători (amânarea votului final).

Următorul proiect este: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.35/2002 pentru modificarea art.3 alin.2 lit.b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.149 privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar.

Suntem în procedură de urgență. Rog comisia să propună timpii de dezbatere.

 

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Vă propunem 3 minute și câte 1 minut de fiecare intervenție.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni?

A, poftiți. Suntem în procedură de urgență, dar vă dau cuvântul.

În cadrul timpilor care s-au votat deja, vă rog să vă exprimați punctul de vedere.

 
 

Domnul Mircea Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, am să fac referire la ambele ordonanțe, și la cea cu nr.30, care a fost respinsă, și la Ordoanța nr.35.

Practic, demonstrează că intervenția Guvernului privind instituirea tarifului intern de călători în transportul feroviar, prin Ordonanța nr.49, nu a creat decât disfuncționalități în sistemul de transport feroviar și obligativitatea de a majora tariful în două etape a demonstrat, de asemenea, cât de nejustă a fost aplicarea acestei ordonanțe.

Pe de altă parte, vrea să arăt că motivația la Ordonanța nr.149 privind creșterea veniturilor pentru transportul intern de călători pe calea ferată nu a putut fi, sub nici o formă, justificată, deoarece, prin datele care au fost furnizate de Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, veniturile realizate în martie 2002, față de martie 2001, sunt cu 32% mai mici, ceea ce demonstrează că motivația pentru creșterea veniturilor și îmbunătățirea posibilităților și a modalităților de transport pe calea ferată nu se poate aplica.

Pe de o parte, nu s-a făcut altceva decât a crescut acest transport paralel pe șosele, acest transport creat de microbuze și autobuze în care tarifele lor sunt mult mai scăzute decât tarifele pe calea ferată. Și am să vă dau un exemplu: pe relația unde activez, între București și Galați, transportul la microbuz este 140.000 de lei, comparativ cu 250.000 de lei, cât e pe calea ferată, cu observația că acest tarif nu a crescut odată cu majorarea, 42%.

Pe de altă parte, vreau să susțin ideea că transportul pe calea ferată trebuie să fie un transport accesibil categoriilor sociale cu venituri mici, fiindcă transportul de călători pe calea ferată trebuie să fie, în primul rând, accesibil acestor categorii, iar cei care au bani, cei care dispun de venituri mari pot să meargă bine pe transportul rutier cu mașini proprii.

Dacă nu se va realiza o corelare a transportului de călători pe calea ferată cu transportul rutier, nu vom asista decât la o cădere vertiginoasă a transportului pe calea ferată, efectele fiind catastrofale și va trebui să reducem drastic transportul de călători pe calea ferată sau să luăm alte măsuri, cum trebuia să ia măsuri de revitalizare, de reorganizare și restructurare a transportului de călători pe calea ferată. Din acest motiv, cred că ar fi corect ca Guvernul să regândească o strategie privind acest transport de călători pe calea ferată, mai ales că se încalcă, în mod clar și flagrant, Ordonanța nr.36 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate care se stabilesc cu Oficiul Concurenței, în anexă fiind prevăzut, în mod indubitabil, că tariful de transport de călători trebuie să aibă avizul Oficiului Concurenței și, din datele pe care le avem noi, știu că acest aviz nu există.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Damian Brudașca, suntem în procedură de urgență, nu se fac dezbateri generale. Am făcut o excepție cu colegul dumneavoastră și vă amintesc că, din partea PRM-ului, domnul Palade a făcut deja un comentariu la acest proiect.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

La proiectul anterior, domnule președinte.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

La amândouă, a făcut.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu vroiam, de altfel, să susțin cauza Guvernului. Dacă nu-mi permiteți...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu vroiam să arăt că Guvernul este determinat de această situație, datorită unor situații create prin așa-zisa modernizare a Societății Naționale de Căi Ferate, în care s-a ajuns să se plătească tot felul de comisioane și să se plătească t.v.a. la relațiile între direcțiile care au fost constituite, astfel încât s-a ajuns calea ferată să fie nevoită să-și vândă alte active pentru a putea supraviețui. Este justificată, într-un fel, această idee, dar, în același timp, atrag atenția că este un act sinucigaș, întrucât prin aceasta, așa cum s-a subliniat de la această tribună, se creează premisele unei prăbușiri vertiginoase și a imposibilității căii ferate de a face față concurenței extrem de agresive din partea celorlalte mijloace de transport.

Deci, așa cum spunea și antevorbitorul, este de dorit ca ministerul să gândească constructiv, pe termen lung și să nu amenințe însăși existența acestui mijloc major pentru populația României.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la dezbaterea proiectului de lege și a ordonanței.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La textul articolului unic. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic al ordonanței de urgență. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând proiectul de lege și ordonanța de urgență, rămâne s-o supunem votului dumneavoastră final în ședința de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2002 privind valorificarea creanței deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra Societății Comerciale Artrom S.A. Slatina (amânarea votului final).

Următorul proiect: Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2002 privind valorificarea creanței deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare asupra Societății comerciale ARTROM Slatina.

Comisia pentru buget, vă rog să propuneți, domnule Grigoraș, timpii de dezbatere.

 

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/2002, propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Vă propunem 5 minute, 1 minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

Textul articolului unic al proiectului de lege, care cuprinde dispoziția de aprobare a ordonanței de urgență. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.1. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.2 și 3. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.5, și ultimul. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Parcurgând textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență, urmează supunem votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor (amânarea votului final).

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor.

Rog pe domnul deputat Grigoraș să propună timpii de dezbatere, în raport cu conținutul acestei legi.

 

Domnul Neculai Grigoraș:

Pentru dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.158/2001 privind regimul accizelor, vă propunem timp total 30 de minute, 2 minute pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți, în paralel, stimați colegi, proiectul de lege și cu raportul.

La titlul legii, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic. Semnalez comisiei că ordonanța a fost amendată de către dumneavoastră și, în aceste condiții, la textul articolului unic trebuie adăugată sintagma "cu următoarele modificări și completări".

Cine este pentru cuprinsul acestui articolului unic, cu această modificare și completare? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut obiecțiuni. Dacă aveți dumneavoastră? Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate.

Art.5. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.6. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.7 și 8. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.9 și 10. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.12. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.13, lit.a), nu sunt obiecțiuni din partea comisiei. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat în unanimitate art.13, lit.a).

Art.13, lit.b). Vă rog să urmăriți amendamentul 1. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 1? Nu aveți. Admis amendamentul 1. Se modifică, în mod corespunzător, art.13, lit.b).

Art.13, lit.c), d), e), f), g) și h) - comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art.14. Comisia nu a avut amendamente. Votat în unanimitate.

Art.15. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.16. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.17. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.18. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.19 și 20. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.21. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La "Scutiri", art.22 lit.a), comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.22, lit.b), urmăriți amendamentul 2 de la pag.3. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 2, modificat art.22, lit.b).

Art.22, lit.c), dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu. Votat în unanimitate.

Art.23. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

"Faptul generator", art.24. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

"Regimul documentelor fiscale", art.25. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Secțiunea IV, art.26, până la alin.6. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat art.26, cu cele 6 alineate.

După alin.6, comisia propune un alineat nou, 7, prin amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiunila amendamentul 3? Nu aveți. Admis amendamentul și se introduce alin.7 la art.26.

La art.27, până la alin.11, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră? Nu aveți. Admis, în unanimitate, în formularea inițiatorului.

La art.27, alin.12, urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4? Nu aveți. Votat în unanimitate. Se modifică, în mod corespunzător, alin.12.

"Scutiri", art.28, lit.a). Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nici dumneavoastră. Votat în unanimitate lit.a), în formularea inițiatorului.

Lit.b), urmăriți amendamentul 5. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate amendamentul. Se modifică lit.b).

Lit.c) și d). Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.28, lit.e). Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 6? Nu aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Lit.f), g), h) și i) de la art.28. Dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut. Nu aveți. Votate în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Lit.j), urmăriți amendamentul 7. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Admis amendamentul 7. Votat în unanimitate schimbarea lit.j). Art.28 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentelor.

Art.29. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.30. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

"Faptul generator", art.31. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

"Regimul documentelor fiscale", art.32 alin.1. Urmăriți amendamentul 8. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate amendamentul 8. Se modifică art.32 alin.1.

Art.32, de la alin.2 până la alin.8. Comisia nu a mai avut obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate coroborările celor 7 alineate făcute de către inițiator.

"Secțiunea V", art.33 și 34. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.35, 36, 37. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.38, lit.a). Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.38, lit.b). Urmăriți amendamentul 9. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 9, se modifică lit.b).

Art.38, lit.c) și d). Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votate în formularea inițiatorului. Art.38 va avea alcătuirea rezultată din votarea amendamentului 9.

Art.39. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.40, 41. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.42. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Capitolul II, art.43. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.43 - nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.44 - nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Cap.III, art.45, 46 - nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.47 alin.1, urmăriți amendamentul 10. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.47 alin.2. Nu sunt sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.47 final va avea alcătuirea rezultată din adoptarea amendamentului 10.

Art.48, 49, 50. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.51 - urmăriți amendamentul 11. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate, se modifică art.51.

Art.52 - urmăriți amendamentul 12. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate. Se modifică în mod corespunzător art.52.

Art.53, 54, 55, 56. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.57, urmăriți amendamentul 13. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Adoptat în unanimitate, se modifică în mod corespunzător art.57.

Art.58, 59. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.60 alin.1. Urmăriți amendamentul 14. Nu sunt obiecțiuni, admis în unanimitate amendamentul, se modifică alin.1 de la art.60.

Art.60 alin.2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.61. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Art.62. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formularea inițiatorului.

Anexa 1. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate în formularea inițiatorului.

Anexa 2. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa 4. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Anexa 5. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Stimați colegi,

Vă rog să reveniți la primele două amendamente și să urmăriți pct.15 din raport.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Și aici să facem o precizare, că anexele 1 și 2 la prezentul raport, înlocuiesc anexele 1 și 2 ale ordonanței de urgență, nu ale proiectului de lege, ale Ordonanței de urgență nr.158/2002 privind regimul accizelor.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Revenim, stimați colegi, la anexe.

Deci, pentru anexele 1 și 2, prin amendamentul 15, comisiile le-a înlocuit. Întreb dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 15? Stimate coleg, anexa 1 este cea din amendament.

 
 

Domnul Neculai Grigoraș:

Dar este o scăpare. La pct.7 la anexa 1, în loc de "țigări", "țigarete" și "țigări de foi". Este o scăpare a comisiei și ne cerem scuze.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, cu această precizare la anexa 1, cu această corectură, dacă sunteți de acord cu anexa 1, rectificată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

1 vot împotrivă de la președintele Comisiei de învățământ, care între timp s-a prezentat în plen.

La anexa 2, urmăriți vă rog anexa 2 reformulată potrivit amendamentului 15. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

De la anexele 3 până la 9, comisia nu a mai avut obiecțiuni, rămân în vigoare, potrivit comisiei, anexele din ordonanță. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți. Adoptate în unanimitate anexele 3 - 9, în formularea inițiatorului.

Vă rog să constatați că am parcurs proiectul de lege și ordonanța de urgență, este vorba de o lege cu caracter ordinar, o vom supune votului final mâine.

Se apropie ora punctului 2 din ordinea de zi de astăzi: interpelări și întrebări. Nu putem să luăm în 3 minute două ordonanțe. Vă rog frumos. (Răspunde domnului președinte Anghel Stanciu care a dorit să mai supună dezbaterilor două ordonanțe.)

 
Expunerea orală a întrebărilor și primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Începem procedura interpelărilor și a întrebărilor.

(Preia conducerea celei de a doua părți a ședinței plenului, domnul vicepreședinte Ovidiu-Cameliu Petrescu.)

- după o scurtă pauză -

 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul Andrei Ioan Chiliman a depus în scris o interpelare adresată domnului prim-ministru.

Doamna deputată Mihaela Ionescu a adresat o întrebare Ministerului Educației și Învățământului. Este? Poftiți!

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Săptămâna trecută am avut o interpelare adresată domnului ministru, la care a fost dat un răspuns, aș zice, paralel cu întrebarea mea. Totuși, am un răspuns scris care se pare că răspunde și la aceste două întrebări, așa că nu le mai pun. Mulțumesc. Aceasta discutam cu domnul ministru.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da și eu vă mulțumesc. Domnul Damian Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu am semnalat, domnule președinte de ședință, doamnei ministru Ecaterina Andronescu, faptul că noul domniei sale adjunct, fostul inspector școlar general al județului Cluj, este unul dintre cumularzii recunoscuți. Astfel, domnia sa, a rămas în continuare în funcția de inspector general școlar, deși, prima dată, și-a dat demisia din funcția de consilier al municipiului Cluj-Napoca, a revenit asupra ei. Este, în același timp, profesor titular de fizică, director al Colegiului Național "Emil Racoviță" și, actualmente, și secretar de stat la Ministerul Educației și Cercetării.

Eu am întrebat dacă domnia sa continuă să dețină toate funcțiile menționate mai sus și care este temeiul legal care justifică un astfel de cumul, pentru că, după știința mea, este unic la nivel național, dar s-ar putea să nu cunosc toate dedesubturile.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Din partea Ministerului Învățământului.

 
 

Domnul Radu Mircea Damian:

Domnule președinte,

Stimați deputați,

Răspunsul pe care îl dăm la interpelarea domnului deputat Damian Brudașcu este următorul: în prezent, domnul Constantin Corega nu cumulează mai multe funcții, deține numai funcția de secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, pentru care primește salariul. Totodată, beneficiază de rezervarea catedrei la Colegiul Național "Emil Racoviță" din Cluj-Napoca, în temeiul art.101 din Legea 128/97 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare.

Postul de inspector general la Inspectoratul școlar al județului Cluj este deținut în prezent de domnul profesor Cuibuș Valentin Claudiu. Cu deosebită considerație, semnează ministrul Ecaterina Andronescu. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca dacă aveți de făcut comentarii?

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Nu mă surprinde răspunsul, dar el nu este cel exact. Dacă ar fi adevărate cele susținute de doamna ministru, atunci s-ar fi organizat concurs pentru ocuparea postului de director la Colegiul Național "Emil Racoviță", ceea ce nu s-a întâmplat de foarte multă vreme, și, s-ar fi anunțat scoaterea la concurs și a postului de inspector general școlar. Din datele pe care le dețin, rezultă că domnul inspector general școlar, fost, nu dorește să renunțe la această funcție, pentru eventualitatea unor cutremure la nivelul conducerii ministerului, și, în cazul în care l-ar afecta un asemenea cutremur, să aibă unde să se întoarcă pe un scaun călduț. Oricum, mulțumesc ministerului că s-a deranjat să vină să dea acest răspuns chiar parțial adevărat.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumim. Poftiți domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Radu Mircea Damian (secretar de stat - Ministerul Educației și Cercetării):

Pentru ocuparea postului de inspector șef, numirea domnului Cuibuș Valentin Claudiu este cu delegație, până la organizarea concursului. Același lucru înțeleg că se întâmplă și pentru postul de director. Deci, toate etapele legale vor fi, cu strictețe, respectate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Domnul Damian Brudașcă a adresat o întrebare Ministerului Culturii, cu privire la conflictul existent la Opera Maghiară de Stat din Cluj-Napoca. Domnule ministru vă rog să răspundeți la întrebare.

 
 

Domnul Răzvan Theodorescu:

Legat de interpelarea domnului deputat Damian Brudașcu, vreau să răspund punctual la cele sesizate.

La primul punct, îmi face plăcere să-i dau dreptate, în sensul că am dispus un control la Opera Maghiară de Stat din Cluj, și, în urma definitivării raportului Corpului de control al ministrului, au rezultat elemente de abateri grave, care trebuiesc și cer și sesizarea unor organe în drept, care își vor începe ancheta. Este fără doar și poate că la Opera Maghiară vor trebui luate niște măsuri, însă nu putem să le luăm până nu avem răspunsul organelor în drept.

La punctul al doilea, care conține o serie de detalii, dar vreau să le precizez. Nu poate fi vorba de incompatibilitate între funcția de consilier, a unei doamne din Ministerul Culturii și Cultelor, și un eventual beneficiu personal de a se deplasa împreună cu opera, ea fiind invitată de organizator. La această deplasare, la care se referă domnul deputat, nici măcar nu s-a folosit de banii ministerului nostru, deși, ca specialistă, poate face deplasări, însoțind, dacă este cazul, ansambluri artistice în turnee.

Referitor la cheltuielile de deplasare, cazare și diurnă ale doamnei consilier Marcela Stoica, menționăm că acestea au fost suportate, integral, de organizatori. Faptul că a călătorit cu autocarul închiriat de Opera Maghiară de Stat Cluj-Napoca, a fost un gest de solidaritate de breaslă și un prilej de comunicare și de identificare a unor probleme legate de instituție. Insist pe această problemă, pentru a evidenția faptul că, oricum, doamnei consilier i s-ar fi decontat transportul, neavând nici un interes în a se folosi exclusiv de transportul cu autocarul. A fost efectiv o acțiune colegială și atâta tot.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Domnul Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Domnule ministru, vă mulțumesc pentru răspuns, pentru probitatea de care dați dovadă în sensul că, în sfârșit, s-a ajuns să se recunoască faptul că acolo este ceva putred. Pentru a ajuta în continuare ca cercetarea să fie obiectivă, imparțială și în interesul angajaților acestei instituții, care, surprinzător, deși sunt maghiari, s-au adresat unui deputat al PRM-ului să le rezolve problema, vă voi oferi un dosar cu o serie de declarații făcute de o parte dintre angajați, referitor la situația de la această instituție.

În ceea ce privește celălalt aspect, cu doamna Stoica Marcela, nu am nimic împotriva ideii de solidaritate și de participare la manifestări culturale de interes major. Singurul aspect care este oarecum mai deosebit, este acela că domnia sa a dovedit, după acest turneu, la care, după câte sunt informat, a fost și oaspetele personal al familiei Simon Gabor, la vila pe care și-au cumpărat-o la Budapesta, se pare, din banii care au fost sustrași pe parcursul timpului, domnia sa, a dovedit o anumită subiectivitate în tratamentul pe care l-a acordat sesizărilor sau solicitărilor venite din partea numitului Simon Gabor.

Deci, din acest punct de vedere, apreciez necesitatea ca formațiile artistice, ansamblurile artistice, să fie însoțite de oameni de specialitate, având în vedere și oportunitățile care sunt pentru încheierea de raporturi de colaborare.

Singurul lucru pe care-l cer, este acela al probității și obiectivității de care să dea dovadă, ulterior, în relațiile care privesc instituțiile de pe urma cărora au beneficiat de o asemenea deplasare.

Mulțumesc oricum pentru răspuns.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Domnul deputat Dan Verbina a adresat o întrebare privind stadiul elaborării Statutului și a Regulamentului de funcționare a Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol. Răspunde domnul secretar de stat Predilă. Răspundeți!

 
 

Domnul Gheorghe Predilă:

Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Verbina, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a analizat interpelarea dânsului și proiectul de hotărâre de guvern care se referă la statutul Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, proiectul hotărârii de guvern privind Regulamentul de organizare și funcționare a inspecției piscicole, și, la vremea respectivă, a constatat că Legea 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura și Legea 26/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinația agricolă și înființarea Agenției Domeniului Statului, conțin reglementări insuficient de clare și complete, referitoare la amenajările piscicole.

Ca urmare, ministrul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor emite Ordinul 276 din iulie 2001 privind organizarea activității de administrare a fondului piscicol, în scopul armonizării acestor reglementări și pentru finalizarea acțiunii de înființare și organizarea Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol.

În conformitate cu prevederile acestui ordin, în cursul lunii octombrie 2001, s-a elaborat proiectul unei ordonanțe de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.192 din 2001, prin care se stabilea patrimoniul Companiei Naționale de Administrare și sursele de finanțare pentru inspecția piscicolă. Proiectul de ordonanță a fost însușit de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, transmis la avizare Ministerului Apelor și Protecției Mediului care a răspuns că nu acceptă înființarea Companiei Naționale de Administrare a Fondului Piscicol, conform legislației proiectelor de legi de până atunci și hotărârilor ordonanței de urgență.

Întrucât, înființarea Companiei Naționale a Fondului Piscicol, este un angajament asumat de România prin documentul de poziție la cap.VIII "Pescuitul", Parlamentul României a preluat ca inițiativă parlamentară propunerea legislativă de modificare a legii, în sensul stabilirii unei administrări unitare a fondului piscicol, sub autoritatea statului. Până la adoptarea acestei inițiative parlamentare, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a inițiat un nou proiect de ordonanță, care modifică unele articole din Legea 192, în scopul urgentării înființării și organizării Companiei a fondului piscicol și a inspecției piscicole, care sunt instituții de interes public.

Proiectul hotărârii de guvern privind statutul Companiei Naționale a Fondului Piscicol a fost elaborat și va fi promovat după modificarea Legii 192. Proiectul hotărârii de guvern privind Regulamentul de organizare și funcționare a inspecției piscicole este avizat acum de Ministerul Integrării Europene, Ministerul de Interne și se află, pentru avizare, la Ministerul Finanțelor Publice.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Dacă domnul Verbina are de făcut comentarii? Poftiți.

 
 

Domnul Dan Verbina:

Răspunsul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, nu cred că este cel care trebuia să fie, deoarece întrebarea mea s-a referit la două hotărâri de guvern care trebuiau adoptate în termen de 60 de zile de la publicarea Legii 192/2001 privind fondul piscicol, pescuitul și acvacultura, care a fost publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr.200 din 20.04.2001. Deci, la un an de zile, nu am reușit să adoptăm două hotărâri de guvern și ne apucăm să facem ordonanțe de modificare a unei legi.

Cred că ceea ce s-a afirmat de către minister, nu este real și nu este benefic pentru dezvoltarea sectorului pescăresc, cu toate că, în inițiativa legislativă depusă la Senat, se reafirmă documentul de poziție, cap.VIII "Pescărie", documentul negociat și adoptat în luna iunie 2001, adoptat după adoptarea Legii 192 și publicarea ei în Monitorul Oficial. Deci, cred că ceea ce am întrebat, s-a referit strict la încheierea acestui capitol, negociat cu Uniunea Europeană, și nu cu modificări de ordonanțe prin ordonanțe de urgență a legilor în vigoare. Mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Dacă ministerul mai are vreun comentariu de făcut? Nu. Domnul deputat Damian Brudașcă a adresat o întrebare privind aplicarea prevederilor Legii 42/90 privind gratuitatea transportului în comun pentru revoluționari. Domnul secretar de stat Tudor Florescu răspunde.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la adresa dumneavoastră, vă pot comunica următoarele: Metrorex S.A. eliberează cartele de metrou beneficiarilor Legii nr.42/1990: revoluționarilor, urmașilor martiri ai Revoluției, răniților, precum și pensionarilor de invaliditate care și-au pierdut total sau parțial capacitatea de muncă în luptă pentru victoria Revoluției, în baza tabelelor transmise de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie 1989.

Vă anexăm și copia după adresa de înaintare a tabelelor pentru anul 2002.

Conform Hotărârii de Guvern nr. 482/99 privind înființarea Societății comerciale de transport cu metroul București, art.6 prevede: "în cazul efectuării de servicii publice de transport, de călătorii, pentru anumite categorii de persoane, care beneficiază, potrivit reglementărilor legale, de reducerea tarifelor de transport și de gratuități, prin actele normative care acordă aceste facilități, se vor prevedea compensații către Metrorex, până la nivelul tarifului aprobat".

Începând cu anul 2001, conform Legii bugetului de stat nr.216, publicat în Monitorul Oficial nr.214 din 26.04.2001, art.18, paragraful 12: "cheltuielile aferente gratuității și reducerilor la transportul pe calea ferată, metrou, auto și naval, de care beneficiază, în condițiile legii, persoanele ale căror drepturi sunt stabilite prin Legea nr.42/1990, sunt suportate din bugetul Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței la cap.60.01".

Deci, în aceste condiții, orice persoană care îndeplinește condițiile legale beneficiază de drepturile prevăzute de lege. Vă mulțumesc domnule deputat.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da. Domnul deputat Damian Brudașca dorește să comenteze răspunsul.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Eu am o nelămurire, domnule ministru. Problema aceasta este cu caracter general. Deci, indiferent de domiciliul cetățeanului, el beneficiază de toate aceste gratuități pe transportul în comun, oriunde s-ar afla în România. Aici este problema, domnule ministru. Am un caz al unor revoluționari de la Cluj-Napoca, veniți pentru o perioadă de timp la București, și, nu au beneficiat, li s-au pus greutăți în beneficierea de prevederile Legii 42. Deci, vă semnalez, cu tot respectul, această chestiune, pentru a da dispozițiile necesare ca toate instituțiile prestatoare de servicii în domeniul transporturilor pentru aceste categorii, să ia de bune actele care le sunt prezentate, respectiv legitimațiile eliberate de autorități competente. Aici era, de fapt, problema care doream să rezulte din răspunsul domniei voastre.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă doriți să comentați? Poftiți.

 
 

Domnul Tudor Florescu:

Domnule deputat, singurul lucru care trebuie să-l facă stimații domni, este să se adreseze Secretariatului pentru Problemele Revoluționarilor, li se face adresă și obține în mod automat și gratuitatea. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Mircea Ifirm adresase o întrebare, însă nefiind prezent, amânăm răspunsul pentru altă dată.

Domnul deputat Dorel Petru Crăciun a adresat o întrebare. Este prezent? Nu este. Deci, i se răspunde altă dată.

Domnul Damian Brudașca a adresat o întrebare privind soluționarea cererii unui cetățean din Cluj, arestat și deținut de autoritățile hortiste de ocupație, în 1944. De la Ministerul Muncii domnul secretar de stat Petre Ciotloș. Poftiți vă rog.

 
 

Domnul Petre Ciotloș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ca răspuns la întrebarea domnului deputat Damian Brudașcu, privind cazul numitului Vasile Nilcă, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Republicii nr.47, în ceea ce privește măsurile legale care trebuiesc întreprinse pentru a beneficia de facilitățile acordate persoanelor persecutate etnic și politic, formulăm următorul răspuns.

Întrucât din memoriul depus de domnul Vasile Nilcă și documentele anexate, nu rezultă clar perioadele în care a suportat persecuții și natura acestora, facem următoarele precizări: perioada în care persoana, cetățean român, a avut de suferit persecuții din motive etnice, respectiv 6 septembrie 1940- 6 martie 1945, intră sub incidența prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 105/1999, aprobată și modificată prin Legea 189/2000 cu modificările ulterioare și a normelor de aplicare a prevederilor acestei ordonanțe, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.127 din 2002. Astfel, conform prevederilor actelor normative sus-menționate, cererea și actele necesare pentru stabilirea drepturilor persoanelor persecutate etnic se depun la Casele teritoriale de pensii. Dovada încadrării în situațiile prevăzute de aceste acte normative, se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, conform prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 127/2002, iar în lipsa acestora, dovada persecuției din motive etnice, se face prin declarații cu martori, autentificate prin notariate. În scopul evitării eventualelor abuzuri, în stabilirea calității de persecutat din motive etnice, este necesar ca cel puțin unul din martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeași situație cu solicitantul. În cazul în care solicitantul depune documente oficiale din care rezultă doar începutul și sfârșitul perioadei de persecuție etnică, intervalul de referință pentru acordarea drepturilor poate fi stabilit prin proba cu martori. În această situație, sunt suficiente declarațiile martorilor autentificate prin notariat, fără a mai fi necesară respectarea condiției ca unul din martori să dovedească cu acte că s-a aflat în aceeași situație cu solicitantul.

Având în vedere faptul că pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor în temeiul Legii 189/2000 nu există termen limită, domnul Vasile Nilcă se poate adresa Casei județene de pensii Cluj, cu documente din care să rezulte faptul că în anul 1944 a fost deținut de către autoritățile hortiste de ocupație, iar în lipsa acestora poate face uz de proba cu martori. Perioada de după 6 martie 1945, în care o persoană a fost persecutată politic, intră sub incidența prevederilor Decretului-lege nr.118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum și celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările și completările ulterioare. Întrucât și în acest caz, pentru depunerea cererilor de acordare a drepturilor, în temeiul actului normativ sus-menționat, nu există un termen limită, domnul Vasile Nilcă se poate adresa Direcției de muncă și solidaritate socială Cluj.

 
 

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc. Un comentariu al domnului deputat Brudașca.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Mulțumesc domnului ministru, pentru răspunsul extrem de documentat pe care mi l-ați pregătit.

Vreau să vă asigur că, persoana în cauză, este un om de mare probitate morală, este un profesor universitar doctor. Este adevărat, mi-a scăpat și mie să verific perioada în care a fost deținut, în toamna anului 1944, vreme de două luni și jumătate, așa cum, dealtfel, rezulta și din documentele pe care le-am anexat memoriului domniei sale.

Voi verifica încă o dată, îi voi comunica răspunsul dumneavoastră și voi încerca să-l ajut, pentru a beneficia de drepturile legale, în acest caz.

Oricum, vă mulțumesc respectuos pentru răspuns și pentru calitatea documentării în această materie.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul secretar de stat Alexe Costache Ivanov, de la Ministerul Justiției, va răspunde la o întrebare adresată tot de domnul Damian Brudașca, privind situația generală de nepunere în aplicare a mandatelor de aducere, emise la Judecătoria Cluj-Napoca, pentru martorii în dosarul penal nr.13.344 din 2001.

 
 

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați deputați,

La întrebarea formulată de către domnul deputat Brudașca, Ministerul Justiției comunică următoarele:

"Din verificările dispuse, s-a constatat că dosarul penal nr.13.344/2001 a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Cluj-Napoca la 16 noiembrie 2001 și privește pe inculpații Lung Aurel, Lung Lucian, Ungureanu Daniela Niculina și Boncs Sorina, trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism, prevăzută și pedepsită de art.329 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a) Cod penal, ce prevede reținerea de circumstanțe agravante pentru săvârșirea faptei de 3 sau de mai multe persoane împreună.

Ca urmare a faptului că la unirea în fața instanței, inculpații și-au schimbat declarațiile din faza de urmărire penală, s-a considerat ca fiind absolut necesară, de către instanță, reaudierea martorilor care au dat declarații în cursul urmăririi penale. Deși au fost citați legal, martorii nu s-au prezentat în instanță pentru a fi audiați. Astfel că, în conformitate cu prevederile art.183 Cod procedură penală, s-a dispus aducerea lor cu mandat în fața instanței.

Conform prevederilor art.184 din Codul de procedură penală, mandatul de aducere se execută prin organele poliției. Însă, acestea au comunicat instanței imposibilitatea executării mandatelor de aducere, deoarece martorii, între timp, și-au schimbat domiciliile. Față de cele declarate, în faza de urmărire penală, urmând ca, potrivit art.183 alin.3 Cod procedură penală, să fie efectuate mai întâi cercetări, pentru a fi identificate noile domicilii ale martorilor.

Executarea mandatelor de aducere, se face prin organele Ministerului de Interne și, potrivit dispozițiilor art.198 Cod procedură penală, instanța de judecată are posibilitatea aplicării amenzilor judiciare împotriva celor care se fac vinovați de neaducere la îndeplinire a dispozițiilor acesteia, aceste fapte fiind considerate abateri săvârșite în cursul procesului penal.

Pentru că, așa după cum rezultă din cele arătate mai sus, martorii și-au schimbat între timp domiciliile, iar actualele lor domicilii nu se cunosc, Judecătoria Cluj-Napoca a cerut, printr-o adresă, comandantului Poliției municipiului Cluj-Napoca să urgenteze procedura de identificare a noilor domicilii ale martorilor, urmând ca, în cazul în care va constata că cei însărcinați cu îndeplinirea acestor măsuri, nu-și îndeplinesc în bune condițiuni, sarcina care le-a fost trasată, să ia măsurile pe care le va crede de cuviință împotriva acestora.

Vă rugăm să primiți, domnule deputat, asigurarea întregii mele considerații". Semnează doamna Mihaela Rodica Stănoiu, ministrul justiției.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Brudașca vrea să facă un comentariu. Poftiți.

 
 

Domnul Damian Brudașca:

Vă asigur, și pe dumneavoastră, și pe doamna ministru, de sentimente similare, dar vreau să vă spun, domnule ministru, un lucru care mi se pare foarte grav. În cazul în speță este vorba de emiterea a cinci mandate de aducere, nu de unul singur. Eu știu că Poliția Română nu lucrează cu viteza melcului. De asemenea, vreau să vă mai semnalez că, la aceeași Judecătorie din Cluj-Napoca, au fost o serie de procese în care s-au judecat țigani, sau rromi, sau spuneți-le cum doriți dumneavoastră, în care aceeași poliție, vigilentă, în alte condiții, uită să-i aducă cu mandat de aducere și după emiterea a două-trei sau mai multe asemenea mandate.

Deci, eu cred că este ceva putred în Danemarca. Semnalez ministerului dumneavoastră, cu tot respectul, să ia măsuri urgente în această direcție, pentru că am impresia că nu este vorba de o chestiune întâmplătoare, întrucât se cunosc relațiile pe care comandantul Poliției municipiului Cluj-Napoca le-a avut și le are cu lumea interlopă, inclusiv în susținerea acestuia pentru vânzări de valută, vânzări de aur și, de aici, probabil și această clemență nejustificată în a aduce în fața instanțelor, pentru ca acestea să-și poată desfășura activitatea acelor care se fac vinovați de o nerespectare a prevederilor Codului de procedură penală.

Eu am semnalat această situație, pentru că însuși președintele de ședință, la unul dintre procesele anterioare, a atras atenția aceluiași comandant asupra acestei situații de nepermis, în condițiile în care, poliția este chemată să participe și să sprijine actul de justiției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc. E bine că e ceva putred în Danemarca, pentru că e treaba lui Hamlet, și nu a noastră.

Domnul secretar de stat Fleșariu nu a ajuns de la Senat, ca să prezinte răspunsul la întrebare.

Din partea Ministerului Finanțelor este cineva? Da, din păcate, încă nu avem pe cineva de la Ministerul Finanțelor.

 
Prezentarea pe scurt de către deputați a întrebărilor adresate membrilor Guvernului.

Să trecem la secvența de interpelări.

Poftiți.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

În săptămânile trecute, am avut o interpelare la adresa domnului prim-ministru. Săptămâna trecută, văzând că nu primesc răspunsul, am abuzat de bunăvoința dumneavoastră și, de asemenea, am cerut răspunsul din partea dânsului.

După ce, de trei ori, fusesem afișat afară, o dată că domnul prim-ministru este plecat în străinătate, de două ori - că domnul ministru Hâncu n-a putut să participe la lucrări, astăzi primesc de la grup un răspuns în care mi se spune că nu face obiectul interpelărilor adresate Guvernului.

Iertați-mă, dar, după ce de trei ori mi s-a dat amânare, eu cred că întrebarea mea, interpelarea mea adresată domnului prim-ministru era pertinentă, mai ales că relațiile acestea din Protocolul PSD-UDMR, influențează - subliniez, influențează - întreaga activitate a noastră, legislativă și respectiv și acțiunile Guvernului.

În consecință, încă o dată îl rog pe domnul ministru Hâncu, sau cine este de cuviință, să vină și să dea un răspuns corespunzător.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule deputat, noi bunăvoință avem de câte ori vreți să interveniți, dar trebuie să aibă și Guvernul.

La secvența de interpelări, avem un număr impresionant de colegi care au depus interpelările în scris.

Cred că ar fi trebuit să le citească, dar, mă rog, e problema dânșilor.

A depus în scris doamna Maria Apostolescu, Paula Maria Ivănescu, Anghel Stanciu, Iancu Holtea, Vlad Hogea, Ștefan Baban, Mihai Stănișoară și Romeo Raicu, Damian Brudașca, Octavian Sadici, Lia Olguța Vasilescu, Ștefan Popescu-Bejat, Mona Muscă, Andrei Chiliman.

Acum, pentru cei care au bunăvoința să le citească, ceea ce e un lucru foarte bun.

Domnul Mircea Costache.

Poftiți.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data aceasta, adresez o interpelare domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, și ea se referă la comportamentul cel puțin ciudat al unor directori de direcții silvice județene, și, mai ales ai unor șefi de ocoale silvice, care, în anumite situații, când este pur și simplu fraudat fondul silvicol la scară mare - așa cum dădeam un exemplu și în interpelarea de lunea trecută, cu câte 20-30 de mii de metri cubi odată - nu se sesizează, lăsând alte foruri să reacționeze, în alte situații, aceiași șefi de ocoale manifestă pur și simplu exces de zel. Și am un caz concret, care este grăitor în acest sens.

Cetățeanul Alexe Dumitru, domiciliat în satul Ciuta, comuna Măgura, județul Buzău, pensionar, fost muncitor silvic, cu o pensie de 1.200.000 lei, soția oarbă, grav bolnavă, la data de 8 octombrie 2001, a tăiat un arbore de 12 cm diametru de pe terenul ce-i aparține - atenție! - deci, de pe propria proprietate personală, ca moștenitor al tatălui său.

Pădurarul Căpățână Viorel, de la Ocolul Silvic Pârscov, i-a încheiat proces-verbal de contravenție, pentru că nu a respectat Legea exploatării în regim silvic, n-a fost marcat arborele respectiv, specia fag 12 cm diametru, și i-a acordat o amendă pe care cetățeanul, pensionar, fost muncitor silvic, a achitat-o pe loc, în valoare de 71.876 de lei, cu chitanța nr. … din data de … Dar, șeful Ocolului Pârscov i-a aplicat și o amendă de 10 milioane lei, pentru aceeași pagubă adusă de pe propriul teren și din propria proprietate.

După ce s-a judecat la Pătârlagele și la Tribunalul Buzău, sentința a rămas definitivă și cetățeanul va trebui să plătească, dacă va avea de unde, suma de 10 milioane pentru acel fag uscat de pe terenul propriu.

Mi se pare că este realmente un caz de exces de zel, dar nu este singurul, și, întrucât noi știm ce înseamnă exportul de bușteni și exploatarea nemiloasă a pădurilor din România, fără ca reacțiile să fie similare și în acele cazuri, cerem domnului ministru Ilie Sârbu - și în cazul concret, și în general - să ne facă precizări în acest sens, în legătură cu măsurile pe care crede că trebuie să le întreprindă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ion Sonea este? Nu este.

Domnul Eugen Pleșa? Nu este nici dânsul.

Domnul Ludovic Mardare.

Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale. Se referă la discriminarea pe care o produce Direcția de muncă și solidaritate socială din județul Timiș, prin modul în care a înțeles să pună în aplicare prevederile Legii nr.189/2000, în cazul celor aproximativ 250 de refugiați din Ardealul de nord, locuitori, în prezent, ai județului Timiș, care au depus cereri din primăvara anului 2001 pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Onisei? Nu este.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Poftiți.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

O primă interpelare se adresează domnului ministru al administrației publice, Octav Cozmâncă, și anume asupra modului în care a fost numit noul secretar al Consiliului județean Mureș, în persoana domnului Ioan Tocănel, în condițiile în care dânsul este președinte al Consiliului județean al PSD-ului din județul Mureș. Chiar dacă se presupune că ar fi renunțat la această funcție, de la o zi la alta, mi se pare, pe undeva, forțată această numire.

O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării. Se referă la două situații concrete, care au fost dezbătute de mass-media în zilele trecute.

O primă întrebare, sau interpelare este: dacă concluziile anchetei și măsurile care se vor lua de la Colegiul Economic "Virgil Madgearu" din Ploiești, privind intoxicațiile în masă ale elevilor de la acest liceu, ne vor fi prezentate și nouă, aici, în Camera Deputaților?

De asemenea, în emisiunea din data de 18 aprilie, în jurul orei 20,00, pe programul 2 al Televiziunii Române, un cetățean din Tg.Secuiesc aducea la cunoștință că, istoria și geografia la școlile și liceele din Tg.Secuiesc și Odorhei se predau în limba maghiară și numai titlul lecțiilor respective se predau în limba română.

Dacă doamna ministru se hotărăște ca să trimită un control, care să verifice acest lucru din partea ministerului, și nu din partea inspectoratului școlar județean, acesta știindu-se că aparține unor inspectori generali care, fiind de naționalitate maghiară, bineînțeles, nu am încredere că ar fi obiectivi.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Paul Magheru.

Poftiți.

 
 

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

O primă interpelare este adresată doamnei ministru Daniela Bartoș, având ca obiect trecerea în domeniul public a comunei Bradca, a Secției exterioare Bradca, Spital teritorial Aleșd, ca spital comunal de sine stătător cu personalitate juridică.

Acțiunea de reorganizare și eficientizare a unor unități sanitare, periclitează existența câtorva spitale, printre care și Secția exterioară Bradca, Spital teritorial Aleșd.

La solicitarea Ministerului Sănătății și Familiei, o comisie formată din subprefectul județului Bihor, directorul Direcției de sănătate publică și directorul Casei de asigurări de sănătate, au efectuat o vizită la cele patru centre de sănătate din Bihor, printre care și Secția exterioară Bradca, Spital teritorial Aleșd.

Echipa de control a constatat că Spitalul din Bradca se încadrează în indicii stabiliți de Ministerul Sănătății și Famililei. De asemenea, condițiile privind amenajarea centrului, încălzirea saloanelor, hrana oferită bolnavilor, au fost apreciate ca fiind satisfăcătoare, în multe privințe - mai bune decât unele spitale orășenești.

Centrul de sănătate "Bradca" asigură și permanența necesară asistenței medicale de către medicii de familie. Mai sunt încă unele dificultăți, ca peste tot, cu asigurarea medicilor specialiști în ginecologie și psihiatrie, dar organele comunale, primăria, s-au obligat să asigure condiții stimulative și pentru asemenea specialiști.

În afara acestor constatări, făcute de o comisie specială, mai aducem câteva argumente, verificate de noi la fața locului, care susțin solicitarea organelor comunale Bradca, de transformare a Secției exterioare Bradca-Spital teritorial Aleșd, în unitate spitalicească de sine stătătoare, cu personalitate juridică.

Prezint în continuare, pe aproximativ o pagină și jumătate, câteva argumente suplimentare, pentru a se realiza acest lucru și, față de toate cele relatate, considerăm că sunt îndeplinite toate condițiile de calitate și eficiență, ca Spitalul comunal Bradca să funcționeze ca unitate sanitară de sine stătătoare, cu personalitate juridică, în interesul cetățenilor și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.

În ceea ce privește cealaltă - nici nu știu cum s-o consider -interpelare, sau întrebare, oricum n-au trecut decât cu ceva mai mult de 24 de ore de când am avut o întâlnire la Beiuș, cu câțiva reprezentanți ai unei fabrici din Beiuș, disperați de următoarea situație.

Înainte de a formula, totuși, întrebarea, un foarte scurt preambul: 127 de salariați de la S.C. Înfrățirea S.A. Oradea, Sucursala Fabrica de mașini-unelte Beiuș, n-au primit salariile de peste 3 luni - din februarie 2002. De patru ani, s-au încasat toate reținerile: contribuția la asigurări sociale, Casa asigurărilor de sănătate, impozitele -, fără să fie vărsate la bugetul de stat.

Consecința imediată este că salariaților nu li se recunoaște vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producție. Datorită incapacității de plată a deținătorului majoritar de acțiuni, canadianul de origine română Derețchi Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a-și înceta producția.

Întrebarea s-ar putea formula în felul următor: ce măsuri de verificare a bonității, deci a capacității de plată, va lua APAPS-ul - omisesem la început să vă spun că este adresată APAPS-ului -, pentru a scoate Fabrica de mașini-unelte din Beiuș, dintr-o situație inadmisibilă, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producție, cu consecințe sociale, economice și financiare, de-a dreptul dezastruoase?

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, nu reușim să aflăm ce interpelare.

Domnul deputat Ilie Merce este? Da, poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La data de 18 februarie 2002, am adresat o întrebare domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, prin care solicitam, în esență, situația exactă a marilor datornici din mass-media și măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru obligarea companiilor de presă, radio și televiziune, la executarea obligațiilor față de bugetul de stat.

Mi-a răspuns la această întrebare, Ministerul Finanțelor Publice, prin doamna Maria Manolescu, secretar de stat la acest minister, care, printre altele, afirma că, potrivit art.11 - de fapt 111 - din Ordonanța de Guvern nr.11/1996, referitor la secretul fiscal, Ministerul Finanțelor nu poate divulga lista societăților mass-media, debitoare la bugetele publice și cuantumul datoriilor lor, deși acest articol a fost abrogat deja, nr.544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, datele solicitate de noi încadrându-se în această categorie.

Refuz să cred că Ministerul Finanțelor Publice, invocând, în cazul de față, fără temei legal, secretul fiscal, favorizează concurența neloială între societățile mass-media care, în funcție de interesele Puterii, se văd astfel supuse unui regim fiscal discriminatoriu.

În consecință, insist ca Ministerul Finanțelor Publice să-mi comunice, inclusiv în scris:

1) lista celor 25 de societăți mass-media care au cumulat cele mai mari datorii către bugetele publice, ordonată descrescător, menționând în dreptul fiecăruia cuantumul actualizat al datoriilor totale - taxe, impozite, contribuții;

2) evoluția acestor datorii în ultimii 5 ani, pentru fiecare din cele 5 societăți mass-media situate pe primele 5 poziții, în lista solicitată la pct.1;

3) facilitățile fiscale, cuantumul și actul normativ prin care au fost acordate, de care a beneficiat fiecare din aceste societăți de la pct.2.

Conform informațiilor din mass-media, în luna februarie a acestui an, Ministerul Finanțelor Publice a fost solicitat de Autoritatea Americană de Supraveghere a Pieței de Capital "Security & Excenge Comision", să furnizeze informația privitoare la datoriile totale acumulate de Media Pro International S.A., către orice entitate a statului român, dar nu a onorat cererea, motiv pentru care solicit următoarele informații: care sunt societățile comerciale legate prin acționariat și activitatea de mass-media Pro International S.A., care este cuantumul datoriilor, actualizat, al fiecăreia dintre ele către bugetele publice, care este cuantumul facilităților fiscale de care ar fi beneficiat fiecare în ultimii 5 ani?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Cornel Popa este?

Da, poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Precizez că prezenta interpelare o fac la cererea patronatelor în domeniu, și ea este adresată primului-ministru, privind situația critică de pe piața alcoolului și băuturilor alcoolice.

Valoarea accizelor este stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aplicabilă de la 1.I.2002. Începând cu 1.V.2002, intră în vigoare ordonanța de urgență de modificare a Ordonanței de urgență nr.158/2001, prin care se realizează o majorare a accizelor la aceste produse.

Astfel, accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, înregistrează o creștere substanțială de 54%. Această decizie guvernamentală este abuzivă, netemeinic justificată și generatoare de grave consecințe negative în plan economic, social, precum și în planul politicii externe.

Caracterul abuziv al măsurii dispuse de Guvern, rezultă din faptul că art.9 din Legea patronatelor nu a fost respectat, la elaborarea proiectului de ordonanță nefiind consultată structura patronală, reprezentativă în domeniu. Mai mult, în ședința Consiliului Economic și Social din 17 aprilie 2002, proiectul de ordonanță, fiind respins de absolut toți membrii acestui forum.

Motivațiile din Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță sunt superficiale. Astfel: 1) se invocă faptul că accizele datorate la bugetul de stat, se situează încă mult sub nivelul minim impus de Directivele europene în domeniu și exceptate de majorare, preconizată pentru 1.V. este una dintre etapele intermediare ale programului de aliniere la nivelul minim, prevăzut de Directivele europene.

În politica de integrare a României, ca unitate europeană, unanim acceptată și sprijinită de toate forțele sociale și politice din țară, este imperios necesar a se ține seama de principiul corelării nivelului taxelor și impozitelor cu cel al venitului realizat de populație, în caz contrar, scăzând nivelul de trai al acesteia, impediment pentru integrare în Comunitate.

Creșterea nivelului accizelor trebuie efectuată simultan cu creșterea veniturilor celor supuși acestei taxe, ceea ce nu se realizează actualmente în România.

2) Autorii proiectului ordonanței susțin că urgența reglementării rezultă din necesitatea creșterii veniturilor încasate la bugetul de stat, în vederea echilibrării bugetului general consolidat.

Identificarea unei noi surse de venituri pentru bugetul de stat, nu trebuie să încalce, însă, un important principiu de funcționare a macroeconomiei, respectat cu strictețe în toate statele dezvoltate ale lumii, principiul stabilității legislative și financiare, potrivit căruia trebuie asigurat agenților economici un climat favorabil de desfășurare a afacerilor. Intervenția brutală a legiuitorilor, în mijlocul exercițiului anului fiscal, generează grave distorsiuni în activitatea firmelor, influențând negativ întreaga economie.

De asemenea, în contextul actual al pieței de alcool, distilate și băuturi alcoolice, la nivelul actual al accizei, doar 26% din producția anuală are proveniență legală. O creștere substanțială a accizei, cu siguranță nu va determina o creștere a veniturilor bugetare, ci, dimpotrivă, o nouă breșă de pierderi.

3) În Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță se mai invocă faptul că produsele supuse majorării accizelor, nu reprezintă în consumul populației, produse de strictă necesitate.

Din analiza anexelor la ordonanță, observăm o majorare selectivă a accizelor, în sensul omiterii de la prezenta etapă a unor produse, care, nici ele, nu fac parte din categoria celor de strictă necesitate, ca de exemplu, tutunul.

Apreciem că este vorba de o discriminare în condițiile în care acordurile cu FMI, precum și cu Uniunea Europeană, se referă la creșterea graduală a tuturor accizelor, iar Guvernul face o aplicare parțială.

Decizia actualului Guvern de evaluare a accizelor la alcool distilate și băuturi alcoolice produce grave consecințe economice și sociale:

1. Distrugerea industriei de profil, dar și afectarea unor sectoare colaterale: producătorii de ambalaje specifice, furnizorii de cereale sau fructe.

2. Generalizarea, la sfera națională, a producției la negru și creșterea corupției în structurile locale sau chiar centrale ale administrației de stat.

3. Reducerea veniturilor provenite din acest sector de activitate, având ca destinație bugetul de stat. Este contrar celui preconizat în nota de fundamentare.

4. Desființarea a aproximativ 50 de mii de locuri de muncă în branșă, și circa 100 de mii în ramurile conexe.

5. Orientarea consumatorului român spre produsele mai ieftine oferite de piața neagră, dar care sunt inferioare calitativ, sau chiar cu grad de periculozitate pentru sănătate. Relația matematică de directă proporționalitate, stabilită între nivelul taxelor și impozitelor și cel al evaziunii fiscale, se verifică și în cadrul accizelor la alcool distilate și băuturi alcoolice. La un nivel al accizelor de 30-40 euro pe hectolitru, practicat în perioada 1996-1997, dispare "rentabilitatea evaziunii fiscale". În 2001, la un nivel al accizelor de 65 euro pe hectolitru, cele 180 de fabrici de alcool și produse derivate, au furnizat doar 26% din producția anuală totală. Restul de 64% fiind rezultatul economiei subterane. La un nivel al accizei de 108 euro pe hectolitru, aplicabil de la 01.05.2002, apare ca evident efectul devastator al acestui cuantum pentru industria băuturilor alcoolice.

În concluzie, decizia Guvernului de majorare a accizelor de alcool, distilate și băuturi alcoolice, se dovedește a fi, prin amploarea și gravitatea consecințelor sale, un factor de obstrucționare a integrării României în structurile economice europene. De menționat este faptul că, aceeași concluzie a reieșit în urma unui studiu asupra taxelor indirecte, efectuat de către Institutul European în România; acest forum a statuat că principalul cost al majorării accizelor va fi "crearea de tensiuni în negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană". Guvernul Român trebuie să conlucreze cu FMI, precum și cu instituțiile Uniunii Europene, pentru transformarea benefică a economiei românești. În acest sens, el aplică măsurile propuse de partenerii externi, prin adaptare la contextul realității românești. Actualul guvern însă, derulează o aderare mecanică la structurile regionale, fără o armonizare organică cu problemele, adică națională.

De asemenea, remarcăm în politica Guvernului o inconsecvență în ceea ce privește colectarea veniturilor datorate bugetului de stat, pe de o parte, creșterea nivelului taxelor, impozitelor și prețurilor, cu impact direct asupra cetățeanului, iar pe de altă parte, se acordă printr-o serie de acte normative, (precum HG nr.1300/2001 privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat pentru unele societăți), facilități fiscale la plata datoriilor bugetare. Pentru anumite societăți comerciale, dintre care unele - clientelar politic.

Având în vedere cele expuse în prezenta, vă solicităm explicații în scris asupra fundamentării măsurii de evaluare substanțială a accizelor la alcool, distilate și băuturi alcoolice.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, o problemă amețitoare. Mă rog.

Domnul deputat Valentin Vasilescu. Este? Da. Mai este vreun domn deputat care dorește să citească vreo interpelare?

Poftiți, domnule Bejat. Ați depus și în scris și doriți să o citiți. Poftiți.

 
 

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O primă interpelare, se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase, și se referă la fenomenul corupției în domeniul silviculturii. Fenomenul corupției în domeniul silviculturii - cunoscut drept mafia pădurilor - înregistrează în ultimul timp o amploare îngrijorătoare. Camera Deputaților, în legislatura anterioară, a constituit o comisie de anchetă privind situația economiei forestiere din România. Vă informăm însă, că și la acea dată, anul 1999, situația era foarte proastă. Anexa nr. 30 la raport, privind constatările organelor de poliție din perioada 1990-1998, asupra unor cauze instrumentate în legătură cu ilegalitățile comise de administratorii unor societăți comerciale, cu obiect de activitate în exploatarea și valorificarea lemnului, sunt edificatoare. Intervențiile dumneavoastră anterioare - întrebări, interpelări, conferințe de presă, etc., au dorit să vă atragă atenția asupra acestui sector de activitate extrem de expus fenomenului de corupție. Din păcate, realitățile confirmate într-o bună măsură și în mass-media, dovedesc că fenomenul nu s-a redus, ba, dimpotrivă, a luat amploare, tabloul celor care comit ilegalități fiind completat cu membrii marcanți ai PSD, foarte apropiați și de dumneavoastră. În acest sens, exemplificăm relatările din "Cotidianul" de marți 16 aprilie 2002, "Rudele lui Culiță Tărâță arestate pe bandă", Adevărul din 23 ianuarie 2002 și "Academia Cațavencu" nr.3 din 22-28 aprilie 2002, ambele materiale referitoare la raportări fictive de peste 1000 de miliarde de lei la Romsilva, "Curentul" din 11 martie 2002, "Pădurile devastate de Vântu - o afacere bănoasă" și exemplele ar putea continua în domeniul punerii în posesie a pădurilor a vânătorii și multe altele.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne precizați care este politica dumneavoastră, a cabinetului pe care, cu onoare îl conduceți, în acest sector de activitate, în care să solicităm:

1. Situația privind constatările organelor de poliție în perioada 2001-aprilie - 2002, asupra cauzelor instrumentate în legătură cu ilegalitățile comisiei, de administratorii societăților comerciale cu obiect de activitate în explotarea și valorificarea lemnului, precum și din sistemul Romsilva, pe județe. Dorim să știm: agentul economic, persoana implicată, descrierea faptei pe scurt, prejudiciul actului normativ încălcat și modul de soluționare.

2. Punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu problema ridicată și modalitatea de soluționare competentă a deficiențelor ce se manifestă, evident, în sectorul forestier, în timpul guvernării dumneavoastră. Solicit răspuns în scris.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Petre Lificiu, referitoare la continua degradare a mediului, urmare a unor acțiuni umane insuficient fundamentate. Problemele de protecția mediului înconjurător, neglijate în sistemul comunist, au un tratament similar și în prezent, deși există legislație în domeniu, fie nu se aplică, fie este ignorată din start când este vorba de interese ale clientelei politice a PSD.

Vă aducem în atenție și vă cerem explicații scrise cu privire la lipsa studiului de impact asupra mediului și evaluarea alternativelor privind proiectul "Dracula Parc". În acest sens, vă rugăm să vedeți reacția oficială a Organizației "Green Peace" pentru Europa Centrală și de Est, una dintre cele mai importante organizații ecologiste din lume, care se opune proiectului "Dracula Parc", pentru că aduce atingere Cetății Sighișoara, monument protejat de către UNESCO, și bătrânei păduri de stejar de pe planul "Breite".

O problemă delicată cu impact social evident, este legată de gradul mare de poluare a mediului din Munții Apuseni. În acest sens, vă rugăm să ne precizați atitudinea ministerului, ce cu onoare îl conduceți, cu privire la dezvoltarea zonei, prin investițiile la Roșia Montana.

Este făcut un studiu de impact, să stabilim măsuri eficiente de exploatare fără riscuri majore asupra mediului și a populației din zonă? Solicităm răspuns scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

 
 

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la orele 19,30.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 28 noiembrie 2021, 11:59
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro