Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.67/02-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 22-04-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 aprilie 2002

11. Prezentarea pe scurt de către deputați a întrebărilor adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

................................................

Să trecem la secvența de interpelări.

Poftiți.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

În săptămânile trecute, am avut o interpelare la adresa domnului prim-ministru. Săptămâna trecută, văzând că nu primesc răspunsul, am abuzat de bunăvoința dumneavoastră și, de asemenea, am cerut răspunsul din partea dânsului.

După ce, de trei ori, fusesem afișat afară, o dată că domnul prim-ministru este plecat în străinătate, de două ori - că domnul ministru Hâncu n-a putut să participe la lucrări, astăzi primesc de la grup un răspuns în care mi se spune că nu face obiectul interpelărilor adresate Guvernului.

Iertați-mă, dar, după ce de trei ori mi s-a dat amânare, eu cred că întrebarea mea, interpelarea mea adresată domnului prim-ministru era pertinentă, mai ales că relațiile acestea din Protocolul PSD-UDMR, influențează - subliniez, influențează - întreaga activitate a noastră, legislativă și respectiv și acțiunile Guvernului.

În consecință, încă o dată îl rog pe domnul ministru Hâncu, sau cine este de cuviință, să vină și să dea un răspuns corespunzător.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnule deputat, noi bunăvoință avem de câte ori vreți să interveniți, dar trebuie să aibă și Guvernul.

La secvența de interpelări, avem un număr impresionant de colegi care au depus interpelările în scris.

Cred că ar fi trebuit să le citească, dar, mă rog, e problema dânșilor.

A depus în scris doamna Maria Apostolescu, Paula Maria Ivănescu, Anghel Stanciu, Iancu Holtea, Vlad Hogea, Ștefan Baban, Mihai Stănișoară și Romeo Raicu, Damian Brudașca, Octavian Sadici, Lia Olguța Vasilescu, Ștefan Popescu-Bejat, Mona Muscă, Andrei Chiliman.

Acum, pentru cei care au bunăvoința să le citească, ceea ce e un lucru foarte bun.

Domnul Mircea Costache.

Poftiți.

Domnul Costache Mircea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

De data aceasta, adresez o interpelare domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, și ea se referă la comportamentul cel puțin ciudat al unor directori de direcții silvice județene, și, mai ales ai unor șefi de ocoale silvice, care, în anumite situații, când este pur și simplu fraudat fondul silvicol la scară mare - așa cum dădeam un exemplu și în interpelarea de lunea trecută, cu câte 20-30 de mii de metri cubi odată - nu se sesizează, lăsând alte foruri să reacționeze, în alte situații, aceiași șefi de ocoale manifestă pur și simplu exces de zel. Și am un caz concret, care este grăitor în acest sens.

Cetățeanul Alexe Dumitru, domiciliat în satul Ciuta, comuna Măgura, județul Buzău, pensionar, fost muncitor silvic, cu o pensie de 1.200.000 lei, soția oarbă, grav bolnavă, la data de 8 octombrie 2001, a tăiat un arbore de 12 cm diametru de pe terenul ce-i aparține - atenție! - deci, de pe propria proprietate personală, ca moștenitor al tatălui său.

Pădurarul Căpățână Viorel, de la Ocolul Silvic Pârscov, i-a încheiat proces-verbal de contravenție, pentru că nu a respectat Legea exploatării în regim silvic, n-a fost marcat arborele respectiv, specia fag 12 cm diametru, și i-a acordat o amendă pe care cetățeanul, pensionar, fost muncitor silvic, a achitat-o pe loc, în valoare de 71.876 de lei, cu chitanța nr. … din data de … Dar, șeful Ocolului Pârscov i-a aplicat și o amendă de 10 milioane lei, pentru aceeași pagubă adusă de pe propriul teren și din propria proprietate.

După ce s-a judecat la Pătârlagele și la Tribunalul Buzău, sentința a rămas definitivă și cetățeanul va trebui să plătească, dacă va avea de unde, suma de 10 milioane pentru acel fag uscat de pe terenul propriu.

Mi se pare că este realmente un caz de exces de zel, dar nu este singurul, și, întrucât noi știm ce înseamnă exportul de bușteni și exploatarea nemiloasă a pădurilor din România, fără ca reacțiile să fie similare și în acele cazuri, cerem domnului ministru Ilie Sârbu - și în cazul concret, și în general - să ne facă precizări în acest sens, în legătură cu măsurile pe care crede că trebuie să le întreprindă.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ion Sonea este? Nu este.

Domnul Eugen Pleșa? Nu este nici dânsul.

Domnul Ludovic Mardare.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii și solidarității sociale. Se referă la discriminarea pe care o produce Direcția de muncă și solidaritate socială din județul Timiș, prin modul în care a înțeles să pună în aplicare prevederile Legii nr.189/2000, în cazul celor aproximativ 250 de refugiați din Ardealul de nord, locuitori, în prezent, ai județului Timiș, care au depus cereri din primăvara anului 2001 pentru acordarea drepturilor prevăzute de lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Ioan Onisei? Nu este.

Domnul deputat Adrian Moisoiu.

Poftiți.

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

O primă interpelare se adresează domnului ministru al administrației publice, Octav Cozmâncă, și anume asupra modului în care a fost numit noul secretar al Consiliului județean Mureș, în persoana domnului Ioan Tocănel, în condițiile în care dânsul este președinte al Consiliului județean al PSD-ului din județul Mureș. Chiar dacă se presupune că ar fi renunțat la această funcție, de la o zi la alta, mi se pare, pe undeva, forțată această numire.

O a doua interpelare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării. Se referă la două situații concrete, care au fost dezbătute de mass-media în zilele trecute.

O primă întrebare, sau interpelare este: dacă concluziile anchetei și măsurile care se vor lua de la Colegiul Economic "Virgil Madgearu" din Ploiești, privind intoxicațiile în masă ale elevilor de la acest liceu, ne vor fi prezentate și nouă, aici, în Camera Deputaților?

De asemenea, în emisiunea din data de 18 aprilie, în jurul orei 20,00, pe programul 2 al Televiziunii Române, un cetățean din Tg.Secuiesc aducea la cunoștință că, istoria și geografia la școlile și liceele din Tg.Secuiesc și Odorhei se predau în limba maghiară și numai titlul lecțiilor respective se predau în limba română.

Dacă doamna ministru se hotărăște ca să trimită un control, care să verifice acest lucru din partea ministerului, și nu din partea inspectoratului școlar județean, acesta știindu-se că aparține unor inspectori generali care, fiind de naționalitate maghiară, bineînțeles, nu am încredere că ar fi obiectivi.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Paul Magheru.

Poftiți.

Domnul Paul Magheru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

O primă interpelare este adresată doamnei ministru Daniela Bartoș, având ca obiect trecerea în domeniul public a comunei Bradca, a Secției exterioare Bradca, Spital teritorial Aleșd, ca spital comunal de sine stătător cu personalitate juridică.

Acțiunea de reorganizare și eficientizare a unor unități sanitare, periclitează existența câtorva spitale, printre care și Secția exterioară Bradca, Spital teritorial Aleșd.

La solicitarea Ministerului Sănătății și Familiei, o comisie formată din subprefectul județului Bihor, directorul Direcției de sănătate publică și directorul Casei de asigurări de sănătate, au efectuat o vizită la cele patru centre de sănătate din Bihor, printre care și Secția exterioară Bradca, Spital teritorial Aleșd.

Echipa de control a constatat că Spitalul din Bradca se încadrează în indicii stabiliți de Ministerul Sănătății și Famililei. De asemenea, condițiile privind amenajarea centrului, încălzirea saloanelor, hrana oferită bolnavilor, au fost apreciate ca fiind satisfăcătoare, în multe privințe - mai bune decât unele spitale orășenești.

Centrul de sănătate "Bradca" asigură și permanența necesară asistenței medicale de către medicii de familie. Mai sunt încă unele dificultăți, ca peste tot, cu asigurarea medicilor specialiști în ginecologie și psihiatrie, dar organele comunale, primăria, s-au obligat să asigure condiții stimulative și pentru asemenea specialiști.

În afara acestor constatări, făcute de o comisie specială, mai aducem câteva argumente, verificate de noi la fața locului, care susțin solicitarea organelor comunale Bradca, de transformare a Secției exterioare Bradca-Spital teritorial Aleșd, în unitate spitalicească de sine stătătoare, cu personalitate juridică.

Prezint în continuare, pe aproximativ o pagină și jumătate, câteva argumente suplimentare, pentru a se realiza acest lucru și, față de toate cele relatate, considerăm că sunt îndeplinite toate condițiile de calitate și eficiență, ca Spitalul comunal Bradca să funcționeze ca unitate sanitară de sine stătătoare, cu personalitate juridică, în interesul cetățenilor și îmbunătățirii stării de sănătate a populației.

În ceea ce privește cealaltă - nici nu știu cum s-o consider -interpelare, sau întrebare, oricum n-au trecut decât cu ceva mai mult de 24 de ore de când am avut o întâlnire la Beiuș, cu câțiva reprezentanți ai unei fabrici din Beiuș, disperați de următoarea situație.

Înainte de a formula, totuși, întrebarea, un foarte scurt preambul: 127 de salariați de la S.C. Înfrățirea S.A. Oradea, Sucursala Fabrica de mașini-unelte Beiuș, n-au primit salariile de peste 3 luni - din februarie 2002. De patru ani, s-au încasat toate reținerile: contribuția la asigurări sociale, Casa asigurărilor de sănătate, impozitele -, fără să fie vărsate la bugetul de stat.

Consecința imediată este că salariaților nu li se recunoaște vechimea. Comenzile, cele mai multe la export, sunt peste capacitatea de producție. Datorită incapacității de plată a deținătorului majoritar de acțiuni, canadianul de origine română Derețchi Alexandru, din cauza lipsei de resurse, fabrica este pe cale de a-și înceta producția.

Întrebarea s-ar putea formula în felul următor: ce măsuri de verificare a bonității, deci a capacității de plată, va lua APAPS-ul - omisesem la început să vă spun că este adresată APAPS-ului -, pentru a scoate Fabrica de mașini-unelte din Beiuș, dintr-o situație inadmisibilă, când, din vina patronului, nu se pot onora comenzile de producție, cu consecințe sociale, economice și financiare, de-a dreptul dezastruoase?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, nu reușim să aflăm ce interpelare.

Domnul deputat Ilie Merce este? Da, poftiți, vă rog.

Domnul Ilie Merce:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

La data de 18 februarie 2002, am adresat o întrebare domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, prin care solicitam, în esență, situația exactă a marilor datornici din mass-media și măsurile pe care Guvernul le are în vedere pentru obligarea companiilor de presă, radio și televiziune, la executarea obligațiilor față de bugetul de stat.

Mi-a răspuns la această întrebare, Ministerul Finanțelor Publice, prin doamna Maria Manolescu, secretar de stat la acest minister, care, printre altele, afirma că, potrivit art.11 - de fapt 111 - din Ordonanța de Guvern nr.11/1996, referitor la secretul fiscal, Ministerul Finanțelor nu poate divulga lista societăților mass-media, debitoare la bugetele publice și cuantumul datoriilor lor, deși acest articol a fost abrogat deja, nr.544/2001, privind liberul acces la informațiile de interes public, datele solicitate de noi încadrându-se în această categorie.

Refuz să cred că Ministerul Finanțelor Publice, invocând, în cazul de față, fără temei legal, secretul fiscal, favorizează concurența neloială între societățile mass-media care, în funcție de interesele Puterii, se văd astfel supuse unui regim fiscal discriminatoriu.

În consecință, insist ca Ministerul Finanțelor Publice să-mi comunice, inclusiv în scris:

1) lista celor 25 de societăți mass-media care au cumulat cele mai mari datorii către bugetele publice, ordonată descrescător, menționând în dreptul fiecăruia cuantumul actualizat al datoriilor totale - taxe, impozite, contribuții;

2) evoluția acestor datorii în ultimii 5 ani, pentru fiecare din cele 5 societăți mass-media situate pe primele 5 poziții, în lista solicitată la pct.1;

3) facilitățile fiscale, cuantumul și actul normativ prin care au fost acordate, de care a beneficiat fiecare din aceste societăți de la pct.2.

Conform informațiilor din mass-media, în luna februarie a acestui an, Ministerul Finanțelor Publice a fost solicitat de Autoritatea Americană de Supraveghere a Pieței de Capital "Security & Excenge Comision", să furnizeze informația privitoare la datoriile totale acumulate de Media Pro International S.A., către orice entitate a statului român, dar nu a onorat cererea, motiv pentru care solicit următoarele informații: care sunt societățile comerciale legate prin acționariat și activitatea de mass-media Pro International S.A., care este cuantumul datoriilor, actualizat, al fiecăreia dintre ele către bugetele publice, care este cuantumul facilităților fiscale de care ar fi beneficiat fiecare în ultimii 5 ani?

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Cornel Popa este?

Da, poftiți, vă rog.

Domnul Cornel Popa:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Precizez că prezenta interpelare o fac la cererea patronatelor în domeniu, și ea este adresată primului-ministru, privind situația critică de pe piața alcoolului și băuturilor alcoolice.

Valoarea accizelor este stabilită prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, aplicabilă de la 1.I.2002. Începând cu 1.V.2002, intră în vigoare ordonanța de urgență de modificare a Ordonanței de urgență nr.158/2001, prin care se realizează o majorare a accizelor la aceste produse.

Astfel, accizele la alcool, distilate și băuturi alcoolice, înregistrează o creștere substanțială de 54%. Această decizie guvernamentală este abuzivă, netemeinic justificată și generatoare de grave consecințe negative în plan economic, social, precum și în planul politicii externe.

Caracterul abuziv al măsurii dispuse de Guvern, rezultă din faptul că art.9 din Legea patronatelor nu a fost respectat, la elaborarea proiectului de ordonanță nefiind consultată structura patronală, reprezentativă în domeniu. Mai mult, în ședința Consiliului Economic și Social din 17 aprilie 2002, proiectul de ordonanță, fiind respins de absolut toți membrii acestui forum.

Motivațiile din Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță sunt superficiale. Astfel: 1) se invocă faptul că accizele datorate la bugetul de stat, se situează încă mult sub nivelul minim impus de Directivele europene în domeniu și exceptate de majorare, preconizată pentru 1.V. este una dintre etapele intermediare ale programului de aliniere la nivelul minim, prevăzut de Directivele europene.

În politica de integrare a României, ca unitate europeană, unanim acceptată și sprijinită de toate forțele sociale și politice din țară, este imperios necesar a se ține seama de principiul corelării nivelului taxelor și impozitelor cu cel al venitului realizat de populație, în caz contrar, scăzând nivelul de trai al acesteia, impediment pentru integrare în Comunitate.

Creșterea nivelului accizelor trebuie efectuată simultan cu creșterea veniturilor celor supuși acestei taxe, ceea ce nu se realizează actualmente în România.

2) Autorii proiectului ordonanței susțin că urgența reglementării rezultă din necesitatea creșterii veniturilor încasate la bugetul de stat, în vederea echilibrării bugetului general consolidat.

Identificarea unei noi surse de venituri pentru bugetul de stat, nu trebuie să încalce, însă, un important principiu de funcționare a macroeconomiei, respectat cu strictețe în toate statele dezvoltate ale lumii, principiul stabilității legislative și financiare, potrivit căruia trebuie asigurat agenților economici un climat favorabil de desfășurare a afacerilor. Intervenția brutală a legiuitorilor, în mijlocul exercițiului anului fiscal, generează grave distorsiuni în activitatea firmelor, influențând negativ întreaga economie.

De asemenea, în contextul actual al pieței de alcool, distilate și băuturi alcoolice, la nivelul actual al accizei, doar 26% din producția anuală are proveniență legală. O creștere substanțială a accizei, cu siguranță nu va determina o creștere a veniturilor bugetare, ci, dimpotrivă, o nouă breșă de pierderi.

3) În Nota de fundamentare a proiectului de ordonanță se mai invocă faptul că produsele supuse majorării accizelor, nu reprezintă în consumul populației, produse de strictă necesitate.

Din analiza anexelor la ordonanță, observăm o majorare selectivă a accizelor, în sensul omiterii de la prezenta etapă a unor produse, care, nici ele, nu fac parte din categoria celor de strictă necesitate, ca de exemplu, tutunul.

Apreciem că este vorba de o discriminare în condițiile în care acordurile cu FMI, precum și cu Uniunea Europeană, se referă la creșterea graduală a tuturor accizelor, iar Guvernul face o aplicare parțială.

Decizia actualului Guvern de evaluare a accizelor la alcool distilate și băuturi alcoolice produce grave consecințe economice și sociale:

1. Distrugerea industriei de profil, dar și afectarea unor sectoare colaterale: producătorii de ambalaje specifice, furnizorii de cereale sau fructe.

2. Generalizarea, la sfera națională, a producției la negru și creșterea corupției în structurile locale sau chiar centrale ale administrației de stat.

3. Reducerea veniturilor provenite din acest sector de activitate, având ca destinație bugetul de stat. Este contrar celui preconizat în nota de fundamentare.

4. Desființarea a aproximativ 50 de mii de locuri de muncă în branșă, și circa 100 de mii în ramurile conexe.

5. Orientarea consumatorului român spre produsele mai ieftine oferite de piața neagră, dar care sunt inferioare calitativ, sau chiar cu grad de periculozitate pentru sănătate. Relația matematică de directă proporționalitate, stabilită între nivelul taxelor și impozitelor și cel al evaziunii fiscale, se verifică și în cadrul accizelor la alcool distilate și băuturi alcoolice. La un nivel al accizelor de 30-40 euro pe hectolitru, practicat în perioada 1996-1997, dispare "rentabilitatea evaziunii fiscale". În 2001, la un nivel al accizelor de 65 euro pe hectolitru, cele 180 de fabrici de alcool și produse derivate, au furnizat doar 26% din producția anuală totală. Restul de 64% fiind rezultatul economiei subterane. La un nivel al accizei de 108 euro pe hectolitru, aplicabil de la 01.05.2002, apare ca evident efectul devastator al acestui cuantum pentru industria băuturilor alcoolice.

În concluzie, decizia Guvernului de majorare a accizelor de alcool, distilate și băuturi alcoolice, se dovedește a fi, prin amploarea și gravitatea consecințelor sale, un factor de obstrucționare a integrării României în structurile economice europene. De menționat este faptul că, aceeași concluzie a reieșit în urma unui studiu asupra taxelor indirecte, efectuat de către Institutul European în România; acest forum a statuat că principalul cost al majorării accizelor va fi "crearea de tensiuni în negocierile pentru aderare la Uniunea Europeană". Guvernul Român trebuie să conlucreze cu FMI, precum și cu instituțiile Uniunii Europene, pentru transformarea benefică a economiei românești. În acest sens, el aplică măsurile propuse de partenerii externi, prin adaptare la contextul realității românești. Actualul guvern însă, derulează o aderare mecanică la structurile regionale, fără o armonizare organică cu problemele, adică națională.

De asemenea, remarcăm în politica Guvernului o inconsecvență în ceea ce privește colectarea veniturilor datorate bugetului de stat, pe de o parte, creșterea nivelului taxelor, impozitelor și prețurilor, cu impact direct asupra cetățeanului, iar pe de altă parte, se acordă printr-o serie de acte normative, (precum HG nr.1300/2001 privind acordarea de înlesniri la plata obligațiilor restante la bugetul de stat pentru unele societăți), facilități fiscale la plata datoriilor bugetare. Pentru anumite societăți comerciale, dintre care unele - clientelar politic.

Având în vedere cele expuse în prezenta, vă solicităm explicații în scris asupra fundamentării măsurii de evaluare substanțială a accizelor la alcool, distilate și băuturi alcoolice.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, o problemă amețitoare. Mă rog.

Domnul deputat Valentin Vasilescu. Este? Da. Mai este vreun domn deputat care dorește să citească vreo interpelare?

Poftiți, domnule Bejat. Ați depus și în scris și doriți să o citiți. Poftiți.

Domnul Ștefan-Marian Popescu-Bejat:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

O primă interpelare, se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase, și se referă la fenomenul corupției în domeniul silviculturii. Fenomenul corupției în domeniul silviculturii - cunoscut drept mafia pădurilor - înregistrează în ultimul timp o amploare îngrijorătoare. Camera Deputaților, în legislatura anterioară, a constituit o comisie de anchetă privind situația economiei forestiere din România. Vă informăm însă, că și la acea dată, anul 1999, situația era foarte proastă. Anexa nr. 30 la raport, privind constatările organelor de poliție din perioada 1990-1998, asupra unor cauze instrumentate în legătură cu ilegalitățile comise de administratorii unor societăți comerciale, cu obiect de activitate în exploatarea și valorificarea lemnului, sunt edificatoare. Intervențiile dumneavoastră anterioare - întrebări, interpelări, conferințe de presă, etc., au dorit să vă atragă atenția asupra acestui sector de activitate extrem de expus fenomenului de corupție. Din păcate, realitățile confirmate într-o bună măsură și în mass-media, dovedesc că fenomenul nu s-a redus, ba, dimpotrivă, a luat amploare, tabloul celor care comit ilegalități fiind completat cu membrii marcanți ai PSD, foarte apropiați și de dumneavoastră. În acest sens, exemplificăm relatările din "Cotidianul" de marți 16 aprilie 2002, "Rudele lui Culiță Tărâță arestate pe bandă", Adevărul din 23 ianuarie 2002 și "Academia Cațavencu" nr.3 din 22-28 aprilie 2002, ambele materiale referitoare la raportări fictive de peste 1000 de miliarde de lei la Romsilva, "Curentul" din 11 martie 2002, "Pădurile devastate de Vântu - o afacere bănoasă" și exemplele ar putea continua în domeniul punerii în posesie a pădurilor a vânătorii și multe altele.

Vă rugăm, domnule prim-ministru, să ne precizați care este politica dumneavoastră, a cabinetului pe care, cu onoare îl conduceți, în acest sector de activitate, în care să solicităm:

1. Situația privind constatările organelor de poliție în perioada 2001-aprilie - 2002, asupra cauzelor instrumentate în legătură cu ilegalitățile comisiei, de administratorii societăților comerciale cu obiect de activitate în explotarea și valorificarea lemnului, precum și din sistemul Romsilva, pe județe. Dorim să știm: agentul economic, persoana implicată, descrierea faptei pe scurt, prejudiciul actului normativ încălcat și modul de soluționare.

2. Punctul dumneavoastră de vedere în legătură cu problema ridicată și modalitatea de soluționare competentă a deficiențelor ce se manifestă, evident, în sectorul forestier, în timpul guvernării dumneavoastră. Solicit răspuns în scris.

A doua interpelare se adresează domnului ministru Petre Lificiu, referitoare la continua degradare a mediului, urmare a unor acțiuni umane insuficient fundamentate. Problemele de protecția mediului înconjurător, neglijate în sistemul comunist, au un tratament similar și în prezent, deși există legislație în domeniu, fie nu se aplică, fie este ignorată din start când este vorba de interese ale clientelei politice a PSD.

Vă aducem în atenție și vă cerem explicații scrise cu privire la lipsa studiului de impact asupra mediului și evaluarea alternativelor privind proiectul "Dracula Parc". În acest sens, vă rugăm să vedeți reacția oficială a Organizației "Green Peace" pentru Europa Centrală și de Est, una dintre cele mai importante organizații ecologiste din lume, care se opune proiectului "Dracula Parc", pentru că aduce atingere Cetății Sighișoara, monument protejat de către UNESCO, și bătrânei păduri de stejar de pe planul "Breite".

O problemă delicată cu impact social evident, este legată de gradul mare de poluare a mediului din Munții Apuseni. În acest sens, vă rugăm să ne precizați atitudinea ministerului, ce cu onoare îl conduceți, cu privire la dezvoltarea zonei, prin investițiile la Roșia Montana.

Este făcut un studiu de impact, să stabilim măsuri eficiente de exploatare fără riscuri majore asupra mediului și a populației din zonă? Solicităm răspuns scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte și stimați colegi.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Cu aceasta, declar închisă ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la orele 19,30.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 9:04
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro