Plen
Ședința Senatului din 9 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/18-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
06-12-2021 (comună)
06-12-2021
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 09-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 mai 2002

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 9,35.

Lucrările au fost conduse de Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de Puskás Valentin-Zóltan și Ion Vela, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Permiteți-mi să vă anunț că din totalul de 140 senatori și-au anunțat prezența 112. Avem 7 absenți motivat: 3 membri ai Guvernului, 3 în concediu medical.

Ședința va fi condusă de subsemnatul și de cei doi colegi ai mei, domnul senator Valentin-Zóltan Puskás și domnul senator Ion Vela.

Ați primit ordinea de zi a ședinței Senatului pentru ziua de astăzi. Dacă sunt observații? Dacă nu, vă rog să votați ordinea de zi.

Ordinea de zi a fost aprobată cu 84 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri.

 
Aprobarea programului de lucru pentru săptămâna 13-18 mai a.c.

Programul de lucru al Senatului pentru săptămâna aceasta este următorul: pentru astăzi, începând de la ora 9,30 până la 13,00 - ați primit și aveți în mape programul de lucru al Senatului pentru săptămâna viitoare - program obișnuit. Deci, lunea și joia, plen; marți și miercuri, comisii permanente; vineri și sâmbătă, activități în circumscripții electorale.

Dacă sunt observații? Înțeleg că nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, două abțineri, s-a aprobat ordinea de zi și programul de lucru pentru săptămâna viitoare.

Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice

La punctul următor, stimați colegi, avem aprobarea dezbaterii cu procedură de urgență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 178/2000 privind produsele cosmetice.

Dacă sunt observații? Supun aprobării ca această lege să intre în procedură de urgență. Vă rog să votați.

Procedura de urgență s-a votat cu 74 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 14 abțineri.

Dezbaterea și adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind comerțul electronic

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind comerțul electronic.

Vă rog, din partea comisiei de mediere a Senatului.

Domnul senator Dinu Marin, da?

 

Domnul Marin Dinu:

Doamnelor și domnilor senatori...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
 

Domnul Marin Dinu:

O lege care a trezit multe pasiuni în comisia de mediere. Rezultatul îl aveți difuzat la casetă. Vă propun să luăm pe articole.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord.

La numărul curent 1, art. 1, punctele 1, 2, 4, 5, 6 și 7-11, respectiv, la Senat, 8-13. Numărul curent 1 înțeleg că este text comun, da?

 
 

Domnul Marin Dinu:

Text comun.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În unanimitate, votat de către comisie. Dacă sunt observații? Dacă nu, vă rog să votați.

S-a aprobat textul comun propus de comisia de mediere, cu 92 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 3 abțineri.

Tot la numărul curent 1 lit. a) avem text Senat, deci, nu-l supunem la vot. Litera b), text Senat. La litera c) comisia de mediere propune eliminarea, da?

 
 

Domnul Marin Dinu:

Eliminarea, da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt observații? Dacă nu, vă rog să votați.

Cu 98 de voturi pentru, două împotrivă, o abținere s-a votat.

Urmează punctul 2, text Senat. Tot la numărul curent 1, poziția 4, se propune text comun, votat, de asemenea, în unanimitate de către comisie.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 97 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

La numărul curent 5 se propune textul Camerei Deputaților, aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 101 voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri, s-a aprobat.

La punctele 5 și 6, text Senat, deci nu supunem votului.

La punctul 8, text comun, votat, de asemenea, în unanimitate de către comisie. Deci 8, inclusiv lit. a) și b), text comun votat în unanimitate de către comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri, s-au aprobat aceste texte.

La punctele 9, 10, 11, 12, text Senat. La numărul 13, pe textul Senatului, respectiv punctul 11 pe textul Camerei Deputaților se propune cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacă sunt observații? Dacă nu, vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă și 6 abțineri, s-a aprobat.

La numărul 2, respectiv art. 2 alin. 1, 2, 3, nou-introdus de Senat, se propune text Camera Deputaților la numărul 1. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă, două abțineri, s-a aprobat.

La nr. 2, text comun, aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Observații? Nu. Vă rog să votați.

Cu 90 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 5 abțineri, s-a aprobat.

La punctul 2 avem și lit. a) și b), unde se propune text Camera Deputaților, aprobat în unanimitate de comisia de mediere. Observații? Vă rog să votați.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri, s-a aprobat.

Tot la punctul 2 lit. c) și d) se propune text comun cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 89 de voturi pentru, două voturi împotrivă și 5 abțineri, s-a aprobat.

De asemenea, se propune introducerea unui d1), da?

 
 

Domnul Marin Dinu:

Da, d1).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Observații? Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 8 abțineri, s-a adoptat.

La numărul 3, lit. a), f), se propune text Senat, deci, nu supunem votului. La lit. b), text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă, 9 abțineri, s-a adoptat.

La lit. c), text Senat. La numărul curent 3, art. 3 alin. 1 și 2, text Senat. La alin. 2 lit. a) și b), text comun, propus în unanimitate de comisia de mediere. Dacă sunt observații? Dacă nu, vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 6 abțineri, s-a adoptat.

La alin. 3 ni se propune text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 6 abțineri, s-a adoptat.

La numărul curent 4, respectiv lit. a), b), c) d), e), f), g), h), i), inclusiv numărul curent 5, texte Senat, deci nu supunem votului.

La numărul curent 5 lit. a), se propune text comun, cu votul în unanimitate al comisiei. Observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Cu 91 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abțineri, s-a aprobat.

La lit. b), c) și d), text Senat, nu supunem aprobării.

La numărul curent 4 art. 5, avem alin. 1, text Senat.

La alin. 2, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Vă rog să votați acest alin. 2.

S-a aprobat cu 87 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri.

La numărul curent 5, titlul capitolului 3, text Senat.

Art. 7, text Senat, deci nu-l supunem votului.

La numărul curent 7, art. 8 alin. 1, se propune text comun, inclusiv alin. 2. Dacă sunt observații la alin. 1 și 2? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 6 abțineri.

Alin. 3, text Senat; alin. 5, text Senat. Art. 9 de la numărul curent 8 - avem text Senat la alin. 1, 2. La alin. 3 ni se propune text comun, de asemenea, votat în unanimitate de comisia de mediere. Observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 5 abțineri.

La alin. 3 lit. a), text Senat. La lit. b), de asemenea, text comun, ca și la alin. 4, text comun. Dacă sunt observații? Nu. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 96 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 6 abțineri.

La alin. 4, în formula Camerei Deputaților, care devine alin. 2 al art. 8, în aceeași redactare, varianta Senatului.

De asemenea, la alin. 5. La punctul 5 alin. 3, text Senat.

Titlul capitolului 4, numărul curent 9, text Senat. Art. 11, text Senat.

La art. 12, numărul curent 11 alin. 1 și 2, se propune text comun. Deci, un text comun, votat în unanimitate de către comisia de mediere. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abțineri.

La art. 13, numărul curent 12, avem text Senat, până la...

 
 

Domnul Marin Dinu:

Text Senat. Art. 14 alin. d).

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La alin. 13, text Senat. Deci, la art. 14 lit. a)... La lit. b) se propune text comun de către comisia de mediere. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 97 de voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri, s-a aprobat.

La același număr curent 13, la punctul 2 se propune text Senat, deci, nu e cazul să votăm.

 
 

Domnul Marin Dinu:

Alin. 3.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La alin. 3, text comun, da?

 
 

Domnul Marin Dinu:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Votat în unanimitate de comisia de mediere. Sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abțineri, s-a aprobat.

La art. 15 de la numărul 14 s-a mers pe text Senat, mai puțin lit. b) alin. 2 și 3, unde s-a mers pe text comun, aprobat în unanimitate de comisia de mediere.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 97 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 8 abțineri.

La numărul curent 16, art. 16 la punctele 1 și 2, avem text Senat.

La numărul 1 și 3, text Senat. La numărul 4, s-a mers pe textul Camerei Deputaților. La fel la nr. 5 și 6, text Camera Deputaților.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 88 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 8 abțineri.

La numărul curent 17 art. 17 alin. 1, text comun, votat, de asemenea, în unanimitate de comisia de mediere. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 94 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 9 abțineri.

La alin. 2, text Senat. La alin. 3, 4, 5, 6, 7, 8, text comun, propus în unanimitate de comisia de mediere.

Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 8 abțineri.

La numărul 9, text Senat. La numerele 10, 11, 12, 13, text comun. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, o abținere, s-a aprobat.

La numărul curent 18 art. 18, deci "codul de conduită" alin. 1, text comun. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 87 de voturi pentru, două împotrivă, 4 abțineri, s-a aprobat.

La alin. 2 lit. a), b), c) d), text Senat. La alin. 3, text comun. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 92 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abțineri.

La alin. 3 lit. a), b) și c) s-a mers însă pe textul Senatului.

La numărul curent 19, capitolul 4 alin. 1 s-a mers pe text Senat. La alin. 2, text comun. Dacă sunt observații?

Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 85 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 7 abțineri, s-a adoptat.

La alin. 3, text Senat, inclusiv lit. a), b), c) d). La alin. 4, text Senat. La alin. 5, text Senat.

La numărul curent 20, art. 20, s-a mers pe text Senat.

La numărul curent 21, de asemenea, textul Senatului.

 
 

Domnul Marin Dinu:

La numărul curent 22, la fel.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La 22, textul Senatului, până la capăt.

La numărul curent 23, art. 23 alin. 1 și 2, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Dacă sunt observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, două voturi împotrivă, o abținere.

La alin. 3, text Senat. La alin. 4, text Senat.

La numărul curent 24 art. 24 alin. 3 lit. a) și c) s-a mers pe text Senat.

La numărul curent 25, art. 26, de asemenea, text Senat.

La numărul curent 26, art. 27 alin. 1, 2, 3, text comun, cu votul în unanimitate al comisiei de mediere.

Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a votat cu 93 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 7 abțineri.

Alin. 4 lit. a) și c), text Senat.

La numărul curent 27 art. 28 alin. 1 și 2, avem text comun. Observații? Nu. Vă rog să votați.

S-a votat cu 95 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 6 abțineri.

La numărul curent 24, s-a mers pe textul Camerei Deputaților la alin. 1 și 2. Observații? Nu sunt. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, un vot împotrivă, 5 abțineri.

La numărul curent 28, alin. 3, text comun, propus cu votul în unanimitate al comisiei de mediere. Observații?

Nu sunt. Vă rog să votați.

Cu 101 voturi pentru, un vot împotrivă, 4 abțineri, s-a aprobat.

La numerele curente 29, 30, 31, text Senat. Deci nu le supunem votului.

Stimați colegi, practic, am aprobat în totalitate propunerile comisiei de mediere. Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind comerțul electronic. Legea are caracter organic. Vă rog să votați.

Raportul comisiei de mediere s-a aprobat cu 97 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Aprobarea retrimiterii la Comisia economică a proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2000 privind unele măsuri referitoare la prețurile și tarifele pentru energia electrică și termică

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 67/2000 privind unele măsuri referitoare la prețurile și tarifele pentru energia electrică și termică.

Domnule secretar de stat, vă ascultăm. Domnule președinte Dan-Mircea Popescu, vă mulțumesc pentru prezență.

Vă rog, prezentați o sinteză.

 

Domnul Romulus Ion Moucha - secretar de stat în Ministerul Industriei și Resurselor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Aș dori să prezint motivația acestei ordonanțe. Încerc să fiu foarte scurt.

În anul 1996 a intrat în vigoare Legea concurenței, care a stabilit faptul că prețurile produselor, tarifele serviciilor și lucrărilor se stabilesc în mod liber, cu excepția celor practicate în cadrul activităților cu caracter de monopol. Prin Ordonanța Guvernului nr. 7/1998 au fost aprobate aceste tarife, printre care și cel pentru energia electrică. Procesul normal, legislativ evolutiv, cât și în economie a făcut ca prin ratificarea Legii nr. 14/1997, prin care România a aderat la Tratatul Cartei energiei electrice și, implicit, la deschiderea pieței de energie electrică, să apară necesitatea ca prețul energiei electrice și termice să nu mai fie avizat de către Oficiul Concurenței, aceasta și ca urmare a faptului că s-a înființat Autoritatea Națională pentru Reglementare în domeniu, respectiv ANRE.

În consecință, ordonanța de urgență care se află în momentul de față în discuție în cadrul Senatului prevede ca prețul energiei electrice și termice să nu mai fie supus avizului Oficiului Concurenței, ci el să se stabilească pe baza unui cumul de factori tehnici, economici, de către autoritatea competentă, respectiv ANRE.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul președinte Dan-Mircea Popescu prezintă raportul Comisiei economice.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Față de cele arătate aici de domnul secretar de stat aș adăuga în plus că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ asupra acestui proiect și al Comisiei noastre pentru buget, finanțe și bănci, iar prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Există un amendament prezentat în anexa nr. 1 la raport, amendament însușit de toți membrii comisiei din Senat și cu care cred că este de acord și reprezentantul Guvernului.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Da, așa este.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale? Înțeleg că nu sunt luări de cuvânt. Da? Vă ascultăm, domnule...

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Chiar am formulat un amendament la raportul comisiei, deci este un amendament la anexa 2, cu care comisia n-a fost de acord.

Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei are printre atribuțiile ei principale și fixarea prețului la energie. Or, tocmai în acest domeniu Autoritatea - dar și în altele - nu desfășoară nici un fel de activitate care să convingă că este în stare să facă așa ceva. Dacă ne reamintim doar de faptul că în ultimul timp chiar ministrul industriilor a apărut de câteva ori pe post și a anunțat că prețul energiei electrice se mărește cu 16 dolari, după care a revenit și a spus că se mărește cu 14 dolari și ne gândim la faptul că nici până acum Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei nu și-a spus părerea în acest sens, tragem concluzia că această Autoritate își desfășoară activitatea într-un mod supus, dirijat și controlat de către Ministerul Industriei și Resurselor. De fapt, activitatea ei nu este independentă, ci se desfășoară în subordinea Ministerului Industriei și Resurselor. Mai mult decât atât.

De la înființare și până acum, această Autoritate a emis o serie de acte, și reamintesc aici doar contractele dintre furnizorii de energie și beneficiari, deci niște contracte unicat în lume, în care numai beneficiarii au obligații, iar furnizorii nici un fel de obligații. Mai mult. Dacă înainte de..., să zicem în '95, furnizorul de energie era obligat la anumite daune pentru întreruperea energiei electrice de ordinul minutelor, maxim o oră, în contractul propus inițial de ANRE putea să întrerupă 48 de ore, chiar și unui combinat ca ALRO - Slatina, care îngheață în câteva secunde, și furnizorul de energie nu plătea nici un fel de daune.

În ce privește piața de energie de care vorbea domnul ministru aici, aș preciza că în România nu există încă piață de energie. Producătorul este unic, monopolul de producere a energiei electrice în România există, iar piața de care vorbește Ministerul Industriei și Resurselor este o piață în care anumiți intermediari, în general, firme de apartament, sunt între "Hidroelectrica" și niște așa-ziși consumatori eligibili. Deci, având în vedere toată această activitate a ANRE-ului, precum și importanța totală a prețului energiei electrice în evoluția economică a României am propus și susțin ca amendament ca prețul energiei electrice să fie stabilit, în continuare, cu avizul Oficiului Concurenței. Dacă acest preț nu se va stabili cu avizul Oficiului Concurenței, ci de către ANRE, să nu ne imaginăm că ANRE va avea vreodată vreo contribuție în stabilirea acestui preț. Domnul ministru a afirmat aici că acest preț se stabilește în urma unui cumul de factori, de nu știu ce... Nu. ANRE va stabili acest preț în urma unui cumul de infuențe, în urma unui număr de dirijări.

Deci nu este momentul ca la noi să se stabilească de către ANRE, o autoritate care nu este independentă, prețul energiei fără avizul Oficiului Concurenței. Îmi mențin amendamentul.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt și alte luări de cuvânt?

Domnule senator Szabó, vă ascultăm.

 
 

Domnul Szabó Károly-Ferenc:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este locul și este cazul ca, pe marginea acestui proiect legislativ, să se spună aici câteva cuvinte, chiar dacă nu intenționez să propun vreun amendament, fiindcă nici nu ar fi regulamentar.

Problema de bază se referă la implicarea forului legiuitor în anumite chestiuni. Să nu fiu înțeles greșit, dar nu aș vrea să ajungem până acolo încât Parlamentul să stabilească vreun preț. Ar fi o absurditate și împotriva propriilor mele principii, nu numai a acelor principii înscrise în Constituția României, care emite un postulat spunând că România are economie de piață.

Cât de mare încărcătură politică are această chestiune în legătură cu tarifele la prestațiile fundamentale - să le spunem așa - și executate într-un regim de cvasimonopol, chiar dacă s-au făcut anumiți pași de către guvernările de după 1989 în direcția liberalizării economiei de piață... Numai că în economia de piață cumpărătorul dictează, în principal.

Aici, în luarea de cuvânt precedentă, colegul nostru a subliniat anumite ciudățenii. Eu le-aș formula într-un limbaj mai puțin elaborat, dacă mi se permite. Am impresia că nici Guvernul nu știe ce se fierbe în cazanele nu ale Ministerului Industriilor și Resurselor, ci în birourile acelui for căruia i s-a delegat cu prea mare larghețe, aș spune, și cu insuficient control - aș fi de acord și cu această delegare, dacă ar fi și un control! - competența de a stabili niște lucruri care stau la baza evoluției prețurilor în general care determină, cu o pondere imensă - aș zice chiar tragică -, nivelul de trai al cetățenilor și bugetul fiecărei familii față de care forul legiuitor eu cred că are anumite responsabilități, pe baza principiului reprezentării.

Cu alte cuvinte, atât în cazul energiei electrice, cât și în cazul gazelor naturale, atunci când apare știrea despre faptul petrecut deja al unei măriri de tarif, de obicei, că nu prea se întâmplă invers, explicațiile ulterioare nu vin decât să probeze, chiar și la nivelul cel mai înalt, că, de fapt, în anumite cazuri, nici chiar primul-ministru nu știe dinainte că se va produce un asemenea eveniment și desigur că în anumite circumstanțe nu mai poți să dai înapoi de la un asemenea act extrem de dificil de explicat.

Prin urmare, cred că pe parcursul anilor - și fără nici un fel de referire la culoarea politică și la susținerea parlamentară a unui guvern aflat în funcțiune - această procedură a Parlamentului de a lua la cunoștință din presă de unele decizii care pe urmă influențează - eu nu spun numai cota politică și indicele de popularitate al cuiva - viața întregii țări și evoluția prețurilor în absolut toate celelalte domenii, fiindcă nu prea există domenii care nu fac apel la acești furnizori în situație de monopol.

Și atunci mi-am permis să fac acest mini discurs ca un semn al faptului că preocupările Parlamentului au fost insuficiente și mi se pare că nu are relevanță dacă ne uităm la încercarea de a subordona agențiile acestea - să le spunem autoritățile de reglementare din sfera aceasta - Ministerului Industriilor și Resurselor. Mi se pare o atitudine naturală, chiar dacă ea nu trebuie totdeauna acceptată.

Și dacă este așa, în orice caz nu are relevanță dacă este sau nu supus vreun tarif avizului Consiliului Concurenței. Sigur că Consiliul Concurenței, ca organizație, poate avea și el un anumit interes în această competiție pe care o avem cu toții față de public, față de consumatori și în această chestiune apare ca un element perturbator, chiar dacă este dificil să vorbim despre logică și rațiune, amintind Consiliul Concurenței într-o împrejurare în care nu avem de a face cu concurența și în care costurile, cheltuielile și nu nevoia dictată de constrângerile vieții ne duc la punerea în mișcare a mecanismelor care formează prețurile și care formează până la urmă consecința acestor prețuri.

Mi-am permis să vă atrag atenția asupra acestui lucru considerând că Parlamentul ar trebui să reglementeze cu mai mare acuratețe acest domeniu.

Despre proiectul legislativ nu am nimic de spus.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Leca.

 
 

Domnul Aureliu Leca:

Domnule președinte,

Stimat Senat,

Am dorit să intervin vizavi de această problemă din câteva motive.

În primul rând, cu scuze pentru aparenta lipsă de modestie. Crearea acestei autorități naționale în domeniul energiei este rezultatul și al activității mele, cu mult înainte de a se deschide piața, în perioada când lucram în RENEL ca președinte, în scopul câștigării de experiență, a pregătirii oamenilor care vor lucra în această instituție și a înțelegerii mai corecte a problemelor legate de consecințele reglementării prețului energiei.

După părerea mea nu există - și domnul ministru Oană poate confirma - nici un alt element de preț mai delicat, mai dificil și cu mai multe consecințe economice și sociale decât prețul energiei. Cunoscând în interior această instituție, am participat la elaborarea și validarea procedurilor pe care le are în spate și care reprezintă reglementări valabile în piața energiei.

În primul rând, nicăieri în lume autoritatea de reglementare nu este total independentă, tocmai având în vedere consecințele deciziilor pe care le ia. Ea trebuie să aibă o legătură - care trebuie definită corect ca amploare - cu Guvernul. Cui ar trebui să i se subordoneze? Sigur, sunt două posibilități: Parlamentului și Guvernului, respectiv primului-ministru, în economia așezată. Economia noastră nu este încă în situația de a da această poziție ANRE-ului și să trecem într-o fază intermediară în care Ministerul Industriilor și Resurselor, care gestionează sectorul energiei, are responsabilități față de acest sector, și de aceea s-a spus "coordonează această agenție".

Părerea mea este că acest procedeu nu trebuie exclus în momentul de față, astfel încât această responsabilitate pe care o are Ministerul Industriilor și Resurselor să fie anulată. Să nu uităm că în sectorul energiei ne confruntăm azi cu probleme care reprezintă acumulări din anii anteriori care sunt de o dimensiune economică și socială pe care o cunoaștem foarte bine.

În acest context, mi se pare firesc ca în etapa actuală

Ministerul Industriilor și Resurselor să aibă anumite responsabilități - față de autonomia acestei instituții - care se vor reduce în timp.

Personal nu sunt de părere ca Oficiul Concurenței să intervină în avizarea prețului energiei. Îmi exprim punctul de vedere în favoarea raportului dumneavoastră.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Înțeleg că nu mai sunt luări de cuvânt. Vreau să vă reamintesc, stimați colegi, că sunt două reglementări - și nu trebuie uitat - pe care le-a aprobat Parlamentul prin lege.

Prima lege a fost făcută de Parlamentul anterior, prin care "orice depreciere a cursului mai mult de 5% înseamnă actualizarea prețului la energie". Guvernul este obligat să execute.

A doua lege, aprobarea, în urmă cu 3 luni, a Memorandumului cu F.M.I., unde una din condițiile de bază este ca prețul la energia electrică să fie la nivelul prețului mediu mondial. Noi suntem încă departe de acest preț mediu mondial.

 
 

Domnul Ion Cârciumaru (din sală):

Și salariul?! Prețul, da, și salariul, nu?!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Noi trebuie să facem eforturi să creștem puterea de cumpărare a populației, astfel încât să facă față nu legat de acest preț al energiei.

A treia problemă. Vă imaginați că nici un guvern nu este fericit să majoreze prețul la energie, care provoacă efecte în lanț în toată economia și strică toți parametrii.

Dacă nu asta este problema. Doar am dat exemple, ca să știți că noi am votat niște legi și Executivul este obligat să le pună în aplicare.

Stimați colegi, legat de acest amendament, propus de domnul senator, care se referă la includerea: Oficiului Concurenței", rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Noi, în ședința Comisiei economice, când s-a dezbătut acest punct nu am fost de acord cu amendamentul domnului senator Bîciu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Președintele Comisiei economice?

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Nici membrii Comisiei economice nu și-au însușit acest punct de vedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Motivația este legată de ceea ce s-a spus.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

De ceea ce s-a spus și de actele normative în vigoare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...cu ce să intervină Oficiul Concurenței în astfel de situații. Mă rog, aveți argumentația și în anexa dumneavoastră.

Supun votului dumneavoastră acest amendament, după cum ați auzit, respins și de Guvern și de Comisia economică și susținut și de unii colegi din sală. Este vorba de punctele 3 și 4 ale art. 5, legat de introducerea Oficiului Concurenței.

Votați "Da", votați pentru amendamentul respins. Votați "Nu", îl respingeți. Vă rog să votați.

Cu 58 de voturi pentru, 48 împotrivă și 4 abțineri, înțeleg că s-a acceptat amendamentul. (Rumoare.)

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Listă! (Discuții.)

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Listă! (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Rog, listă la liderii de grupuri parlamentare!

Trecem la anexa nr. 1...

Stimați colegi, vă rog, liniște! V-am explicat și procedura de vot, deci nu puteți spune că nu ați înțeles, ci nu sunteți atenți, probabil.

Trecem la amendamente admise. E un singur amendament. Sunt observații? Nu sunt observații la amendamentul admis.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei economice cu amendamentul propus la punctul 3 art. 5 și cu amendamentul de la art. 5 punctele 3 și 4.

Vă rog să votați.

Cu 106 voturi pentru, unul împotrivă, nici o abținere, s-a adoptat. (Aplauze.)

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule președinte, cer cuvântul pe procedură.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

În urma votului final suntem în prezența unui text inedit, și anume: pe de o parte, se spune în amendamentul însușit de comisie la punctul 3 "fără avizul Oficiului Concurenței", pe de altă parte, s-a adoptat amendamentul colegului nostru Bîciu "cu avizul Oficiului Concurenței".

Vă rog să ieșim din această dilemă. (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Putem soluționa, domnule Solcanu, și la mediere, dar totuși să nu ne facem de râs.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Cred că nu mai există nici o dilemă. Dezbaterea a fost pentru această lege dacă în cuprinsul ei va exista "cu avizul Oficiului Concurenței" sau "fără avizul Oficiului Concurenței".

Întrucât plenul Senatului a votat ca prețul energiei să fie stabilit cu avizul Oficiului Concurenței în punctele introduse de mine ca amendament, consider că modificarea a încă unui punct și înlocuirea lui "cu" cu "fără" nu este nici o problemă ca legea să treacă fără a mai fi retrimisă la comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, nu luați numai ce vă convine. Tot plenul a votat cu număr mai mare de voturi "fără avizul Oficiului Concurenței". Avem două soluții: intrăm cu două texte în divergență - sigur că asta înseamnă o notă proastă pentru Senat - și putem merge la mediere, pentru că nu poți să lași "cu" sau "fără", două alineate abordate diferit.

Domnule senator, nu aveți cuvântul. Deci este o problemă de decizie și mi se pare corect, fiindcă suntem totuși Senatul României.

Vă rog să fiți de acord ca, pe procedură normală, să supun plenului Senatului rediscutarea și revotarea acestor texte. Numai plenul hotărăște. Dacă nu sunteți de acord, mă rog.

Vă rog să votați.

Plenul a hotărât să reluăm, ca să luăm o decizie, cu 76 de voturi pentru, 32 împotrivă și o abținere.

Vă rog să ridicați încă o dată argumentele dumneavoastră, domnule senator. (Rumoare, discuții.) Vă rog să ascultați cu atenție.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, ar fi total incorect să se rediscute în acest moment amendamentul și votul la celălalt articol, care cuprinde "fără avizul Oficiului Concurenței". În mod corect ar fi ca acest text să se retrimită la comisie, să vedem această greșeală, că nu am avut timp să văd nici măcar eu, să observ dacă cele arătate de domnul președinte sunt conforme. Și atunci se poate lua o decizie corectă.

Pentru moment consider că deja este abuzivă chestiunea.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Domnule președinte, vă rog...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă dau cuvântul!

Domnule senator, repet; nu este nimic abuziv când este vorba de a supune votului plenului.

În al doilea rând, ce să facă comisia? S-au spus toate argumentele posibile și imposibile. Vă mai dau dreptul să mai argumentați o dată și să convingeți colegii.

 
 

Domnul Ion Cârciumaru (din sală):

S-au convins...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu putem, mă refer la calitatea Senatului, să mergem cu două texte care spun unul "cu", altul "fără" la mediere.

Ar fi pur și simplu absurd.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Dacă-mi permiteți să mai spun ceva...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Probabil că acea formulare de la punctul 3, la care s-a referit domnul președinte, unde ne-a scăpat că este trecut "fără avizul Oficiului Concurenței", iar în punctele care s-au votat la amendamentul meu "cu avizul Oficiului Concurenței" a fost o scăpare. Nu îmi mai reamintesc, fiindcă legea am discuta-o mai demult în comisie, dacă cumva nu am formulat și acolo, deoarece eu am căutat în tot textul de lege să pun numai "cu avizul Oficiului Concurenței". Nici măcar nu am acum textul legii, ca să mă dumiresc dacă este așa. Nu-l am la mine în acest moment. Din acest motiv cer retrimiterea la comisie, pentru că țin foarte mult ca Oficiul Concurenței să participe la stabilirea prețului energiei. Repet, înființarea ANRE - cu tot respectul pentru domnul senator Leca - este un lucru bun, dar, așa cum își desfășoară activitatea acum, nu are absolut nici un cuvânt de spus în domeniul reglementării prețului energiei.

Doresc ca acest proiect de lege să fie rediscutat în comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

E bine dacă doriți așa.

Vă rog, doamna senator.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În calitatea pe care o am de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare, vă solicităm 10 minute pentru consultări, ca să nu mai fie discuții. Vă rugăm mult de tot.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu cine să vă consultați?!

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

În grup.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi tot grupul este de acord.

Din sală (câteva voci):

Nu! Nu!

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu e tot grupul?

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Cu atât mai bine.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă rugăm.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus (din sală):

Procedură, mai înainte!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Procedură! Vă rog, domnule președinte.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

S-au emis păreri că în cuprinsul acestei legi fiind două prevederi contradictorii, legea poate merge la mediere. Nu e așa. Medierea se face între opinii diferite ale celor două Camere, nu între opiniile diferite ale aceleiași Camere. Pentru prestigiul Senatului, la care sunt convins că toți ținem, trebuie să găsim soluția ca să nu dăm celeilalte Camere o asemenea atitudine contradictorie a Senatului României.

Rog pe colegii de la Partidul România Mare să ia în considerare și această situație.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
 

Domnul Ion Predescu (din sală):

Domnule președinte, o subliniere procedurală.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, domnule senator Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnul senator Quintus are dreptate. Nu ne găsim în fața posibilității unei medieri. Suntem exact în fața unei legi contradictorii in terminis, ceea ce nu este permis.

Această contradicție in terminis trebuie eliminată. De aceea, plenul s-a și pronunțat să rediscutăm toate textele.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, asta am și făcut. Rediscutarea textelor și nu un abuz de putere din partea mea. Din cauza asta v-am supus la vot. S-a cerut, conform regulamentului, 10 minute. La 10,30 ne revedem în sală. Stimați colegi, avem și legi organice, vă rog toată lumea să fie prezentă, ca să parcurgem ordinea de zi.

 
 

DUPĂ PAUZĂ

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftiți în sală!

Doamna senator Ciocan, vă ascultăm.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan (din sală):

Mă numesc Angela Bălan.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă! A trecut Paștele, că dădeam mielul, dar se poate da și acum.

 
 

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte, că m-ați rebotezat, dar, totuși, amintesc și plenului Senatului că mă numesc Bălan Angela Mihaela și sunt senator și vicelider la Partidul România Mare.

După consultările avute, vă rugăm să retrimiteți această lege de aprobare a ordonanței la comisie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, stimați colegi, pentru că totuși este vorba de două texte în divergență, propun să fim de acord cu această variantă: să o retrimitem la comisie. Rog comisia să facă un efort după încheierea ședinței o oră să rediscute textele, astfel încât să le luăm luni în discuție.

Să facem un efort, fiindcă este vorba de un singur alineat care trebuie pus de acord de către membrii comisiei.

Supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie.

S-a aprobat cu 100 de voturi pentru, 5 împotrivă, 3 abțineri. Se retrimite la comisie pentru rediscutare.

Trecem la proiectul de lege...

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, vă rog, un minut!

Vreau să anunț plenul Senatului că greșeala de la amendamentul votat de comisie nu pornește de la Comisia economică a Senatului, ci de la Camera Deputaților, deoarece Ordonanța Guvernului nr. 67/2000 nu are decât 3 articole. Camera Deputaților introduce art. 5 alin. 3 și 4, deci sare și peste art. 4, nu a fost atentă când a scris așa ceva și de aici a pornit toată neînțelegerea.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Bîciu, s-a înțeles. Vă rog să discutați la comisie și veniți cu un punct de vedere. Luni reluăm discuția pe text.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite

Deci trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite.

Domnule secretar de stat, vă ascultăm.

 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Voi avea plăcerea să susțin această ordonanță împreună cu domnul secretar Gheorghe Oană, de la Ministerul Finanțelor Publice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, mai tare, să vă auzim.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Nu știu de ce nu merge suficient de tare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vorbiți mai tare și merge.

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

Împreună cu domnul secretar de stat Gheorghe Oană vom susține acest proiect de lege prin care se dorește aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000.

Aș dori să precizez câteva elemente în definirea acestei ordonanțe.

Ordonanța Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agenților economici pentru acordarea de microcredite a avut la bază câteva elemente. Printre acestea aș semnala; interesul scăzut al băncilor pentru acordarea de credite în sume mici, dobânzile ridicate care au fost și sunt încă practicate de către bănci, sistemul complicat al garanțiilor și neacordarea de credite în mod culant au făcut ca accesul micilor întreprinzători la împrumuturi bancare să fie foarte limitat. Pe de o parte.

Pe de altă parte, Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare a negociat niște împrumuturi cu Ministerul Finanțelor Publice - respectiv PSAL.

Guvernul României s-a angajat să adopte reglementări privind acreditarea unor organisme care să administreze fondul pentru microcredite, condiție pentru eliberarea tranșei a II-a din împrumut.

În fine, ultima idee pe care vreau să o precizez din partea specifică a Ministerului Industriilor și Resurselor. În momentul de față, agențiile acreditate folosesc aceste microcredite mai mult pentru zona de reconstrucție minieră. Mă opresc aici, probabil că domnul secretar de stat Gheorghe Oană mai adaugă niște elemente specifice Ministerului Finanțelor Publice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, analizând prezentul proiect de lege, supune spre dezbatere și adoptare plenului proiectul în forma transmisă de Camera Deputaților, cu două amendamente prezentate în anexă la raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Dezbateri generale? Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Observații la cele două amendamente? Nu. Guvernul este de acord cu ele?

 
 

Domnul Romulus Ion Moucha:

De acord.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cu cele două amendamente.

Vă rog să votați.

Raport aprobat cu 97 de voturi pentru, 6 împotrivă, nici o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 40/2000 privind acreditarea agențiilor de credit în vederea administrării fondurilor pentru acordarea de microcredite, în formula venită de la Camera Deputaților, unde se vor introduce cele două amendamente votate anterior. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 100 de voturi pentru, unul împotrivă și două abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea șI adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activităților din domeniul jocurilor de noroc.

Vă rog, domnule secretar de stat Oană.

 

Domnul Gheorghe Oană - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul de reglementare al Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 îl reprezintă stabilirea taxelor de autorizare în lei, cu posibilitatea actualizării lor, în funcție de evoluția ratei inflației. Aceasta s-a realizat inițial de Ministerul Finanțelor Publice, prin ordin al ministrului, însă, după intrarea în vigoare a Legii nr. 166/1999 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare, acest lucru s-a făcut prin hotărâre a Guvernului.

Prin Ordonanța Guvernului nr. 36/2000, s-a prevăzut perfecționarea prevederilor existente, prin redefinirea și delimitarea concretă a tipurilor de jocuri de noroc practicate în România, s-au stabilit taxele de autorizare în echivalent euro, s-au reconsiderat sancțiunile privind nerespectarea termenelor de plată la bugetul de stat a acestor taxe, cu scopul întăririi disciplinei financiare în acest domeniu.

Ordonanța a produs deja efecte. Camera Deputaților a adoptat actul normativ la 26 martie 2002. Suntem de acord cu proiectul și cu raportul comisiei.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci este prezentat de domnul președinte Ștefan Viorel.

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia noastră avizează favorabil prezentul proiect de lege și îl propune plenului spre dezbatere și adoptare în forma transmisă de Camera Deputaților, cu amendamentele prezentate în anexa la raport, amendamente puse de acord cu inițiatorul.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt. Nu avem amendamente respinse.

Dacă sunt observații la amendamentele propuse de către comisie? Nu sunt.

Guvernul este de acord?

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

De acord.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, în aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog să votați.

Raportul a fost aprobat cu 105 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, 4 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2000 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 69/1998 privind regimul de autorizare a activității în domeniul jocurilor de noroc în formula primită de la Camera Deputaților, cu introducerea amendamentelor comisiei.

Vă rog să votați. Legea are caracter ordinar.

S-a aprobat cu 103 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, două abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Domnul secretar de stat Oană, vă rog, o sinteză.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 privind reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, prin Ordonanța Guvernului nr. 37/2000, a avut în vedere să reglementeze următoarele situații:

- situația bunurilor mobile sau imobile care provin din succesiuni vacante, fără moștenitori legali sau testamentari, a bunurilor mobile fără stăpân, precum și a celor părăsite;

- extinderea categoriilor de beneficiari care pot beneficia de atribuirea cu titlu a acestor bunuri intrate în proprietatea privată a statului, în special instituții de cult sau alte asemenea;

- alte reglementări privind mijloacele de plată în valută neconvertibilă și recuperarea din veniturile încasate din valorificarea cheltuielilor efectuate pentru valorificarea acestor bunuri.

Proiectul include instituțiile de cult, ministerele și alte autorități ale administrației publice centrale, locale sau neguvernamentale, între cele care beneficiază de atribuirea cu titlu gratuit a unor bunuri intrate în proprietatea statului.

Față de cele de mai sus, propunem și susținem adoptarea proiectului de act normativ în forma adoptată de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Avem raport comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Cine prezintă? Domnul secretar Predescu, din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Modificarea legislativă extinde sfera bunurilor și are în vedere, în principal, încă 3 categorii: bunurile care provin din succesiuni vacante; bunurile mobile fără stăpân și cele considerate ca fiind părăsite, cu instituirea procedurii de verificare a situației bunurilor apreciate ca fiind părăsite și stabilirea cazurilor în care ele se restituie adevăraților proprietari, când aceștia se identifică. Altfel, trec în proprietatea statului și sunt supuse valorificării instituite prin această reglementare.

Cele două comisii nu au formulat amendamente. S-au depus amendamente pe care nu le-au acceptat, ale domnului senator Ionel Alexandru - constituie anexa 1 la raport - și, în consecință, comisiile solicită plenului Senatului acceptarea raportului și adoptarea proiectului de lege fără amendamente.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi, avem un amendament respins, al domnului senator Ionel Alexandru. Este aici?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu este prezent.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nefiind, înseamnă că nu își mai susține amendamentul.

Supunem votului dumneavoastră raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog să votați.

Raportul a fost votat cu 99 de voturi pentru, două voturi împotrivă, 9 abțineri.

Permiteți-mi să supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 37/2000 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în formula adoptată de Camera Deputaților. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 90 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă, 9 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului Trecem la următorul proiect de lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Domnul secretar de stat Oană prezintă punctul de vedere al Guvernului.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Prevederile Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 au fost preluate cu ocazia dezbaterii Ordonanței Guvernului nr. 37/2000. Deci au fost preluate integral în această ordonanță, cu ocazia dezbaterii în Camera Deputaților.

Ca atare, prevederile acesteia nu-și mai au rostul și, în consecință, propunem și susținem respingerea Ordonanței Guvernului nr. 113/2000.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Predescu prezintă raportul comun.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Raportul comun al comisiilor confirmă situația prezentată de domnul secretar de stat riguros exactă.

Ordonanța Guvernului nr. 113/2000 a rămas fără obiect de reglementare, pentru că prevederile acesteia au fost preluate în Ordonanța Guvernului nr. 37/2000, pe care am votat-o mai înainte, motiv pentru care raportul este de respingere a Ordonanței Guvernului nr. 113/2000.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi, nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră atât raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, cât și proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței Guvernului nr. 113/2000 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului, în formula venită de la Camera Deputaților.

Deci, votând "Da", votați pentru respingere. Vă rog să votați.

Cu 95 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă, 4 abțineri, s-a aprobat respingerea acestui proiect de lege.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2001 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Domnul secretar de stat Oană, punctul de vedere al Guvernului, vă rog.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Prin această ordonanță, s-a dorit să se reglementeze situația valorificării bunurilor de natura produselor din tutun și din alcool, intrate în proprietatea privată a statului, precum și acele măsuri pentru lărgirea sferei de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și a condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

De asemenea, s-au adus clarificări privind situația bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, care nu se regăsesc pe teritoriul României și pentru care se fac demersuri, pe cale diplomatică, în acest sens.

Astfel, s-au operat modificări referitoare la excluderea de la trecerea în proprietatea privată a statului a bunurilor care nu îndeplinesc condițiile de comercializare, având ca efect reducerea cheltuielilor de valorificare cu aceste bunuri; reglementarea clară a condițiilor de valorificare a bunurilor confiscate, care constituie corp delict sau mijloace de probă în procedură judiciară; includerea în categoria bunurilor exceptate de la valorificare, în condițiile Ordonanței Guvernului nr. 128/1998, a altor categorii de bunuri, respectiv materialele lemnoase, metalele prețioase, pietrele prețioase și bijuteriile din aceste materiale, respectiv obiectele de cult.

Valorificarea acestor bunuri urmează a fi făcută de către organele de specialitate ale statului care au competență de a gestiona astfel de bunuri.

Camera Deputaților a adoptat actul normativ la 12.02.2001, iar comisia de specialitate a Senatului a întocmit raportul pe care îl veți asculta în continuare.

Față de cele de mai sus, propunem și susținem adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2001, așa cum a fost aprobat de Camera Deputaților.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Raportul comun al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru buget, finanțe și bănci este prezentat de domnul secretar Predescu.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Cele două comisii au constatat că, pe lângă categoriilie de bunuri al căror regim juridic este reglementat prin actele juridice pe care le-am dezbătut până acum, sunt și alte categorii care nu aveau regimul juridic reglementat, în special cel de valorificare, atunci când asemenea bunuri intră, pe căi legale, în proprietatea privată a statului, motive pentru care, completările enunțate de domnul secretar de stat sunt dispozițiile complinitoare ale reglementării legale privind bunurile confiscate, intrate în proprietatea statului prin alte mijloace legale, și modalitățile de valorificare a acestora, potrivit regimului lor specific sau categoriei lor de folosință, după cum s-a menționat.

Soluția Camerei Deputaților a fost constatată ca fiind cea corespunzătoare, motiv pentru care cele două comisii nu au formulat amendamente la proiectul de lege adoptat de Camera Deputaților. Nici amendamente respinse nu sunt, motiv pentru care vă solicităm acceptarea raportului prezentat de cele două comisii și adoptarea proiectului de lege.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale... Vă rog, domnul senator Bîciu, vă ascultăm.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte...

(Sună un telefon al unui domn senator din sală.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă! V-am rugat foarte mult să închideți telefoanele mobile.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Profit de prezența reprezentantului Ministerului Finanțelor Publice și de prezența la masă a președinților Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, pentru a lămuri și eu, și colegii mei o problemă.

Deci am în față Constituția României din 1991, care, după cum știm, nu a suferit nici un fel de modificări. La pagina 66 este definitivă la art. 135 proprietatea.

Proprietatea publică sau privată, iar proprietatea publică este definită ca proprietatea care aparține statului. Nu există în Constituție noțiunea de "proprietate privată a statului".

Distinșii noștri colegi ne pot explica și nouă de unde apare această noțiune nedefinită nici de dicționarul limbii române, nici de Constituție?

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Predescu...

Avem lege, să știți, pentru asta.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Avem o lege care reglementează proprietatea publică și regimul juridic al acesteia. Acesta este titlul exact...

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Legea nr. 213/...

 
 

Domnul Ion Predescu:

...iar ceea ce este în afara bunurilor ce constituie proprietatea publică este proprietatea privată. Proprietatea publică are nu numai statul, ci și unitățile administrativteritoriale - județele, municipiile, orașele, comunele - și toate sunt subiecți și ai proprietății private.

Problema este foarte simplă, este lămurită chiar de Constituție și nu cred că trebuie să stăruim asupra acestei chestiuni, care e atât de cunoscută, încât i se spune "o problemă banală".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Iorgovan.

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În legătură cu reglementarea proprietății în Constituție, trebuie să avem în vedere cele două aspecte. Pe de o parte, este vorba de art. 41, care se ocupă de dreptul de proprietate, pe de altă parte, este vorba de textul care a fost citat și care se află în alt titlu al Constituției, în titlul consacrat economiei și finanțelor, unde se vorbește despre proprietate în sens economic.

Acolo unde se vorbește despre dreptul de proprietate, vorbim despre dreptul de proprietate privată, indiferent de titular. Și, dacă spunem "indiferent de titular", se subînțelege că orice subiect de drept, orice persoană fizică și orice persoană juridică - iar statul și unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice - pot să fie titulare și ale dreptului de proprietate privată.

În celălalt text, la art. 135, în primul alineat este discutatul alineat "Statul ocrotește proprietatea". În alin. 2 se face o clasificare a proprietății. A fost nevoie de acest text în Constituție, tocmai pentru a se înțelege că în 1991 s-a terminat cu proprietatea socialistă, care era de stat și cooperatistă, a întregului popor etc. Vorbește legiuitorul constituant de două forme de proprietate: proprietate privată și proprietate publică.

În alineatul următor se arată care sunt titularii proprietății publice și legiuitorul constituant se oprește - nu vreau să insist, au fost multe discuții în Constituantă, dacă nu ar fi trebuit să fie și alții - la stat și la unitățile administrativ-teritoriale, iar în alineatul următor să arate - exempli gratia - ce constituie obiect al proprietății publice, adică proprietatea care este numai a statului sau a unităților administrativ-teritoriale. Și spunem noi, în drept - deci sunt lucruri care nu mai trebuie explicate -, că principiile se presupun și excepțiile se reglementează în mod expres.

Dacă legiuitorul constituant a înțeles să circumstanțieze sfera bunurilor proprietate publică, se subînțelege că restul bunurilor, altele decât cele care sunt vizate de alin. 4 al art. 135, pot să fie în proprietate privată, inclusiv a statului.

Deci întrebarea "Unde este prevăzută în Constituție noțiunea de proprietate privată a statului" își găsește răspunsul exact la textul la care domnul coleg s-a referit, numai că, să mă scuze, e nevoie de un pic de interpretare juridică, iar lucrul ăsta presupune și facultatea de drept.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta nu înseamnă că noi nu avem dreptul să întrebăm, pentru că nu avem facultatea de drept.

Da, domnule senator Bîciu.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Dacă îmi permiteți un drept la replică...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Dacă un avocat de prestigiul domnului senator Iorgovan îmi spune că o lege modifică legea fundamentală, Constituția, adică Legea nr. 213/1998 care definește proprietatea privată, și că, pentru a înțelege acest lucru, este nevoie să ai o facultate de drept - cum să vă spun? - comentariile sunt de prisos.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu cred că nu merită să continuăm. Ce a fost de înțeles eu cred că dumneavoastră ați înțeles. De acord, însă, că orice coleg senator, chiar dacă nu are studii de drept, are dreptul să pună întrebări.

Stimați colegi, dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt luări de cuvânt. Supun votului dumneavoastră atât raportul comun, cât și proiectul de lege în formula care a fost primit de la Camera Deputaților. Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 89 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și o abținere.

 
Aprobarea retragerii, la solicitarea inițiatorului, a propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998

Trecem la propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998.

Domnul președinte Ștefan Viorel, vă rog să luați loc.

Domnul secretar de stat...

 

Domnul Gheorghe Oană:

Este inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Este inițiativă? Domnul Sârbulescu, vă rog să luați loc lângă domnul Oană.

Colegul nostru, domnul senator Sârbulescu, prezintă această inițiativă legislativă.

Vă ascultăm.

 
 

Domnul Ion Sârbulescu:

Deși a beneficiat de competențe sporite și proceduri de supraveghere speciale, din martie 1991 și până astăzi, Banca Națională a României nu a obținut rezultatele corespunzătoare, culminând cu falimentarea unor bănci importante din țara noastră.

Alte bănci s-au menținut și se mențin în dificultate, creând mari probleme sistemului financiar-bancar și amplificând presiunile asupra piețelor monetară și valutară, dar, îndeosebi, asupra bugetului de stat.

Privind rapoartele anuale întocmite, indiferent de guvernare, conducerea Băncii Naționale a României a tratat, de multe ori, formal cauzele și măsurile de reglementare a situațiilor de mai sus, cosmetizând, practic, problemele unui sistem bancar inadecvat pentru dezvoltarea unei economii de piață.

În același mod, în rapoartele întocmite sunt tratate politicile monetare, valutare și de credit aplicate de BNR și rezultatele acestora.

În această situație de gravitate pentru sistemul financiar-bancar românesc se impune înființarea, în temeiul unei legi, a unui consiliu de supraveghere bancară care să aibă ca funcție realizarea, cu mare răspundere, în fața societății civile, prin personal specializat, a politicilor monetare, valutare și de credit, stabilitatea monedei naționale și viabilitatea sistemului financiar-bancar românesc.

Domnule președinte, am înțeles că raportul este negativ și am câteva obiecții la raport, după prezentarea lui.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Domnul președinte Ștefan Viorel prezintă raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia noastră, luând în dezbatere propunerea legislativă, a concluzionat, așa cum a informat deja și inițiatorul, adoptându-se raport de respingere, raport negativ.

Sigur, aș vrea să detaliez puțin asupra argumentelor care au determinat votul majorității membrilor comisiei spre a fi negativ.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 66 din Legea bancară nr. 58/1998, în sensul că activitatea băncilor să nu mai fie supravegheată, pe viitor, de Banca Națională a României, ci de un organism nou înființat, denumit în textul legii "Consiliul de Supraveghere Prudențială Bancară".

Acest consiliu ar urma, conform propunerii legislative, să aibă în componență 13 membri, 10 parlamentari, din care 5 senatori și 5 deputați, guvernatorul Băncii

Naționale a României, președintele Asociației Române a Băncilor și ministrul finanțelor publice.

Asupra acestei propuneri, Guvernul României a transmis un aviz negativ. Deci Guvernul nu susține pormovarea acestei inițiative legislative. Printre argumentele aduse aș vrea să prezint și în fața plenului următoarele:

Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României are ca obiectiv fundamental asigurarea stabilității monedei naționale. Pentru acest obiectiv, Banca Națională elaborează, aplică și răspunde de politica monetară, valutară, de credit, de plăți, precum și de autorizarea și supravegherea prudențială bancară, în cadrul politicii generale a statului, urmărind funcționarea normală a sistemului bancar și participarea la promovarea unui sistem financiar specific economiei de piață.

Propunerea, așa cum a fost formulată, contravine art. 35 din Legea nr. 101/1998, conform căruia membrii consiliului de administrație nu pot fi parlamentari sau membri ai unui partid politic. Participarea președintelui Asociației Române a Băncilor, ca membru în Consiliul de Supraveghere Prudențială Bancară, ar crea, de asemenea, un conflict de interese inevitabil și, dacă vreți, o concurență neloială în sistemul bancar, ceea ce nu poate fi acceptat. Reprezentanți ai societății civile pot fi parteneri de dialog ai autorității, și nu membri sau factori de decizie în cadrul autorității, așa cum propune prezentul proiect de lege.

Tendința în plan european este aceea a implicării cât mai reale a băncilor centrale în supravegherea prudențială, ținând cont de experiența acestor instituții în evaluarea și monitorizarea riscului sistemic.

De asemenea, este de reținut faptul că menținerea caracterului de independență în desfășurarea activității Băncii Naționale a României este o condiție esențială în procesul de negociere a României cu Fondul Monetar Internațional și cu alte instituții internaționale, precum și din perspectiva aderării României la Uniunea Europeană.

Suplimentar, aș vrea să fac precizarea că, de la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, noi am primit un aviz favorabil, de principiu, dar cu recomandarea ca, la întocmirea raportului, să se țină seama de punctul de vedere al Guvernului.

Acestea au fost argumentele care ne-au determinat să adoptăm un raport negativ, supunându-l spre dezbaterea și aprobarea plenului, cu precizarea că propunerea de lege ar face parte din categoria legilor organice, deoarece își propune să modifice o lege organică, urmând a fi adoptată sau respinsă, potrivit art. 74 alin. (1) din Constituția României.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt, dacă sunt?

 
 

Domnul Ion Sârbulescu:

Domnule președinte, v-am rugat, dacă pot interveni...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, nu v-am dat cuvântul.

Din sală, dacă sunt intervenții? Da, nu sunt. Are cuvântul inițiatorul.

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
 

Domnul Ion Sârbulescu:

Domnule președinte,

În primul rând, din preambulul raportului, este o chestiune de mare eroare. În primul rând că s-a luat punctul de vedere al Guvernului și Guvernul este în eroare, prin specialiștii dumnealor, pentru că eu cer, de fapt, o modificare a unui articol la Legea bancară, și dânșii vin cu modificările și cu precizări la Legea privind Statutul Băncii Naționale.

Dumnealor confundă Consiliul de administrație al Băncii Naționale cu Consiliul de Supraveghere Prudențială, care este cu totul și cu totul altceva.

Mai mult. În preambul, raportul întocmit de Comisia pentru buget, finanțe și bănci spune: "Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea art. 66 din Legea bancară nr. 58/1998, în sensul că activitatea băncilor să nu mai fie supravegheată, pe viitor, de Banca Națională a României, ci de un organism nou-înființat, denumit de Consiliul de Supraveghere Prudențială

Bancară."

Or, în articolul propus de mine se spune: "Consiliul de Supraveghere Bancară examinează rapoartele serviciilor de specialitate ale Băncii Naționale a României, care supraveghează activitatea băncilor...".

Deci dânșii sunt într-o mare eroare, și Guvernul, și comisia noastră de buget, finanțe.

Mai mult, vreau să spun, comisia nu m-a invitat la audieri.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a înțeles...

 
 

Domnul Ion Sârbulescu:

În condițiile acestei neînțelegeri, eu, dacă se poate, în plen, îmi retrag această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă o retrageți, n-o mai supunem votului. O retrageți?

 
 

Domnul Ion Sârbulescu:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci nu mai supunem votului. Inițiatorul își retrage...

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, eu sunt de acord și sigur că nu mai are rost să discutăm, dacă inițiatorul își retrage propunerea, dar nu aș vrea ca, prin retragerea asta, să rămână în memoria plenului Senatului niște afirmații care nu sunt reale, pentru că, dacă este să discutăm despre cine este în eroare, eu zic să dăm crezare unei concluzii la formularea căreia au contribuit mai multe creiere, deci o comisie de specialitate, niște specialiști ai Guvernului și probabil că concluzia este cea reală, cea pertinentă, și nu cea a inițiatorului.

Ce ne propune dânsul? Ne propune o modificare pe Legea bancară, care, de fapt, intră în coliziune directă cu Statutul Băncii Naționale și atunci ne informează că

.Domnule, eu nu vreau să modific Statutul Băncii Naționale", însă modifică Legea bancară, care, prin adoptarea acestor modificări, automat împiedică Banca Națională să se manifeste în conformitate cu prevederile statutului.

Și atunci, cine este în eroare?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, s-a înțeles, domnule președinte.

Stimați colegi...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, o clipă, vă rog!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Doresc să vă reamintesc prevederea art. 88 alin. 1 din regulament, care zice: "Inițiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să-și retragă proiectul sau propunerea, până la începerea dezbaterilor generale, cu aprobarea plenului".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, voi supune aprobării...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Considerăm că nu au fost...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci supun aprobării plenului...

De acord.

 
 

Domnul Ion Predescu:

...nu au fost dezbateri generale și dânsul și-a retras inițiativa înainte de dezbaterile generale... și supuneți, vă rog, plenului...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Totuși, permiteți-mi o concluzie...

 
 

Domnul Ion Predescu:

Scuzați-mă, vă rog frumos... Pentru că textul regulamentului are rațiunea... Propunerile legislative nu trebuie să antreneze comisiile la lucru, la dezbateri inutile...

Pentru ca acel coleg care are inițiative și pretenții de propuneri legislative să se trezească că le-a făcut în van... Este o măsură în lucruri... Aceasta e rațiunea art. 88 alin. 1...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, stimate coleg. Totuși, dați-mi voie să desprind o concluzie. Parlamentul trebuie să-și facă datoria.

Banca Națională este subordonată Parlamentului. În consecință, trebuie să ne facem datoria în ceea ce privește controlul și supravegherea Băncii Naționale. Și cred că de aici trebuie să plecăm cu această concluzie.

Conform regulamentului nostru, supun votului dumneavoastră retragerea proiectului de lege, la solicitarea inițiatorului.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 89 de voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 4 abțineri.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantității de 1.100 tone hârtie de ziar pentru Societatea Comercială Letea - S.A. Bacău

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantității de 1.100 tone de hârtie de ziar pentru Societatea Comercială "Letea" S.A. Bacău.

Comisia economică, domnule președinte Dan-Mircea Popescu.

Domnule secretar de stat, Iacob Zelenco, aveți cuvântul.

 

Domnul Iacob Zelenco - secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a aprobat această ordonanță de urgență ca urmare a unei stări excepționale, și anume, în luna martie a.c., la Fabrica "Letea" Bacău a avut loc un accident tehnic ce a avut drept consecință scoaterea din funcțiune a stației electrice și, pe cale de consecință, a întregii secții de fabricat hârtie de ziar.

Întrucât la data respectivă stocul de hârtie de ziar era mic, fiind și unic producător de hârtie de ziar, era pusă în pericol apariția ziarelor românești.

În această situație s-a dispus, prin ordonanța respectivă, și s-a dat posibilitatea ca Fabrica "Letea" Bacău să împrumute 4.000 tone de hârtie de ziar de la rezervele de stat.

Împrumutul este pe 180 de zile, după care, dacă fabrica respectivă nu livrează cantitatea, nu reîntregește stocul, sigur, ea va suporta penalitățile de rigoare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte Dan-Mircea Popescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei economice.

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi, luând în dezbatere proiectul de act normativ, Comisia economică va propune adoptarea lui în forma trimisă de Guvern, fără modificări, existând, în acest sens, avizul favorabil al Consiliului Legislativ, proiectul de lege făcând parte din categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale... Dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Badea.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte, vreau numai să pun o întrebare pentru că nu este prima dată când scoatem de la rezervele de stat hârtie, în special... Dacă s-a recuperat ceva până în prezent din ceea ce s-a scos în anii anteriori?...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, mulțumesc.

Domnul secretar de stat Iacob Zelenco, vă rog.

 
 

Domnul Iacob Zelenco:

Întotdeauna ceea ce se scoate de la rezervele de stat se reîntregește...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a recuperat, da?!...

 
 

Domnul Iacob Zelenco:

S-a recuperat, sigur că da...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt întrebări sau luări de cuvânt? Înțeleg că nu mai sunt.

Stimați colegi, nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul Comisiei economice, cât și proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2002 privind aprobarea scoaterii din rezervele de stat a cantității de 1.100 tone de hârtie de ziar pentru Societatea Comercială "Letea".

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 85 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și 7 abțineri.

 
 

Domnul Iacob Zelenco:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale.

Domnule președinte Viorel Ștefan, vă invit să luați loc.

Domnul secretar de stat Gheorghe Oană, vă ascultăm.

Deci avem raport comun, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

 

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Inițiator la această lege este Ministerul Administrației Publice. Evident, și noi ne-am adus contribuția la elaborarea Ordonanței nr. 36/2002.

Această ordonanță cuprinde întreaga gamă a impozitelor și taxelor locale ce sunt reglementate prin diferite legi, deci am încercat o simplificare a legislației în acest domeniu și concentrarea tuturor impozitelor și taxelor locale reglementate prin lege într-un singur act normativ.

Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează diferit, pe ranguri de localități, și, în cadul acestora, pe zone, impozitul pe clădiri, în cazul agenților economici care nu au reevaluat clădirile până în 1998 sau până în prezent, se calculează avându-se în vedere un procent între 3 și 5% din valoarea din contabilitate pentru a nu-i mai obliga să facă aceste reevaluări.

Persoanele fizice care dețin mai multe clădiri datorează un impozit majorat în diferite procente: cu 15% pentru prima clădire în afara celei de domiciliu, cu 50% pentru a doua clădire, cu 75% pentru a treia clădire și cu 100% pentru a patra clădire și următoarele.

Bineînțeles, aici s-a introdus un amendament din partea Senatului: "în condițiile în care acestea nu sunt închiriate".

Impozitul pe teren se datorează atât pentru terenurile din intravilan, cât și pentru terenurile din extravilan, evident într-o cotă mult mai mică, în funcție de rangul localităților și categoriei de folosință a terenurilor, pentru a stimula în acest fel folosirea și cultivarea terenurilor.

Au fost actualizate la inflație taxa asupra mijloacelor de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, a avizelor și autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate.

Taxa asupra mijloacelor de transport marfă a fost aliniată la reglementările Uniunii Europene.

S-a acordat competența consiliilor locale de a putea institui taxa hotelieră calculată într-o cotă cuprinsă într-o plajă mai largă, între 0,5 și până la 5% din tarifele practicate la unitățile de cazare, în funcție de categoria unității respective.

S-a dat competența consiliilor locale de a acorda scutiri și reduceri de impozite pe clădire și impozite pe teren, în cazul persoanelor fizice cu venituri reduse, modeste care beneficiază de ajutor de șomaj, alocație de sprijin sau sunt persoane cu handicap.

Taxele extrajudiciare de timbru, taxele judiciare de timbru și taxele de timbru pentru activitatea notarială constituie venituri ale bugetului local. În acest fel, nivelul veniturilor pentru comunitățile locale va crește destul de mult. Se readuc, în acest fel, la bugetele locale, aceste taxe care au fost trecute, ca surse ale Ministerului Justiției, pe baza unor reglementări în legislatura trecută.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Cine prezintă din partea celor două comisii?

 
 

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Cele două comisii, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și, respectiv, Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege.

S-a reținut, de fapt, scopul acestuia fiind lărgirea surselor de finanțare a bugetelor locale, ceea ce înseamnă, pentru anul 2003, peste 4000 miliarde lei.

De asemenea, reunirea tuturor reglementărilor în acest domeniu într-o singură lege.

Ca urmare a dezbaterilor, au fost reținute o serie de amendamente, adoptate cu votul majorității comisiilor, care sunt anexate raportului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și îl supunem dezbaterii și aprobării dumneavoastră, bineînțeles, cu amendamentele din Senat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt? Vă ascultăm, doamna senator.

 
 

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am cerut cuvântul la dezbateri generale pentru a sublinia câteva lucruri care merită, din punctul nostru de vedere, a fi subliniate, dat fiind faptul că discutăm astăzi Legea de aprobare a Ordonanței nr. 36/2002, care reglementează impozitele și taxele locale. Este o lege extrem de importantă, din două perspective.

În primul rând, aș sublinia aceea că, pe baza impozitelor și taxelor locale, se constituie cam 30% din tot ceea ce înseamnă, în medie vorbind, veniturile bugetelor locale, deci, din perspectiva administrației locale este o lege extrem de importantă.

Aș adăuga-o, în ordine, Legii administrației publice locale și Legii finanțelor publice locale, deci, ca ordine de importanță.

De asemenea, trebuie să avem în vedere și faptul că ea este la fel de importantă din perspectiva noastră, ca și contribuabil, ca cetățeni care contribuim, prin impozitele și taxele pe care le datorăm comunităților locale din care provenim fiecare.

Din această perspectivă sau din dubla perspectivă pe care am subliniat-o deja, ceea ce s-a petrecut în cele două comisii de specialitate ale Senatului și în Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului, și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost un proces consistent de îmbunătățire a legii și este foarte bine că s-a întâmplat așa.

Aș mai sublinia, de asemenea, faptul că ordonanța a avut la bază un proces real de consultare a organizațiilor aleșilor locali, a federației municipiilor și a tuturor celorlalte care sunt reunite acum în federația autorităților administrației locale. Sunt însă, în schimb, câteva lucruri pe care, din păcate, deși procesul acesta de discuții în comisie a durat destul de mult, nu am reușit să le îmbunătățim suficient din punctul nostru de vedere. M-aș referi la faptul că menținem, în continuare, într-o lege atât de importantă, așa cum subliniam, un sistem de impozitare a proprietății bazat pe niște proceduri administrative, pe niște coeficienți care stabilesc anumite valori și care nu au legătură, în cele mai multe situații, cu valoarea reală de piață.

Aș sublinia, în acest context, că, în general, proprietatea - în Europa, cel puțin, în America, nu mai discutăm - se impozitează pe baza valorii de piață și nu pe niște criterii administrative, cum, din păcate, menținem în Ordonanța nr. 36/2002.

Aș mai avea rugămintea, în contextul tuturor lucrurilor pe care le-am subliniat deja, să avem răbdarea și să reluăm discuția pe o parte, măcar, din amendamentele respinse, pentru că ele sunt importante și am avea șansa reală să scoatem, într-adevăr, o lege foarte bună.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi, avem anexa 1.A și 1.B cu amendamente admise, care înțeleg că au fost acceptate și de către Guvern. (Rumoare.)

Da? Domnul Oană, mă ascultați pe mine, nu în sală...

Deci avem amendamentele din anexa 1.A și 1.B.

Guvernul este de acord cu amendamentele admise?

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Suntem de acord cu amendamentele admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem, de asemenea, o anexă 2 cu amendamente respinse și v-aș ruga să le luăm pe rând. Este bine să le discutăm, pentru că așa prevede și regulamentul.

La numărul 1 curent, doamna senator Petre Maria.

Vă ascultăm, doamna senator.

 
 

Doamna Maria Petre:

Propunerea mea pentru art. 2, domnule președinte, poziția 1 din anexa de amendamente respinse, propune eliminarea textului pentru că el este superfluu, se regăsește și în Legea finanțelor publice, și în Legea finanțelor locale și, ca atare, mi se pare că noi îngreunăm o lege și o facem foarte stufoasă copiind articole din una în alta.

Deci eu am propus și îmi mențin propunerea de a elimina acest text, pentru că el nu are nici un rost în această lege.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul secretar de stat Oană.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Noi propunem totuși să se mențină prevederile acestui articol, întrucât dă coerență textului și legea poate fi înțeleasă mai bine, chiar dacă se regăsește și în altă parte. Eliminarea lui ar face ca ordonanța să nu arate așa cum trebuie și să nu fie înțeleasă, în întregul ei, în mod corect.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că...

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Nu suntem de acord...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Argumentul este legat de faptul că pleacă în plan local și se reia o reglementare de finanțe, pentru ca toate instituțiile locale să nu facă nici un fel de greșeală...

Vă ascultăm, domnul președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, așa cum spunea și inițiatorul, cele două comisii au apreciat că acesta ar fi, într-un fel, articolul director în conținutul legii și nu este bine să renunțăm la el, chiar dacă prevederea se regăsește și în alte texte de lege.

Deci ne menținem punctul de vedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Ați ascultat argumentele... Într-adevăr, se regăsește în Legea finanțelor publice...

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Petre Maria, de eliminare a art. 2 de la numărul curent 1, eliminarea art. 2.

Dacă votați "Da", votați pentru eliminare. Dacă votați "Nu", votați pentru propunerea comisiei și a Guvernului.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 73 de voturi, deci, cei care sunt împotrivă, 40 de voturi pentru și două abțineri.

La numărul curent 2, Capitolul II - "Impozite pe clădiri" - art. 4, amendament doamna senator Petre Maria.

Vă ascultăm.

 
 

Doamna Maria Petre:

Da, vă mulțumesc.

Deci ceea ce propun aici este să înlocuim, atunci când se stabilește impozitul pe clădire, "suprafața construită desfășurată" cu, "suprafața utilă", și asta doar pentru a corela prevederea din articol, deci conținutul articolului cu anexa 1, care stabilește concret valorile de impozitare și în care este vorba de suprafața utilă care se corectează cu niște coeficienți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles?

Domnul secretar de stat...

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Deci se încearcă în acest fel să se excludă o serie de suprafețe de la impozitare. Acesta este un lucru...

Al doilea lucru: administrarea și verificarea corectă a suprafeței construite este mult mai ușor de făcut de către inspectorii administrației publice locale, întrucât toate documentele de arhitectură și toate documentele tehnice întocmite la cadastru se referă la suprafața construită desfășurată. Suprafața utilă este mai mică... Se exclude din suprafața construită desfășurată anumitor suprafețe...

Aici începe târguiala și încep discuțiile între administrație, între inspectori și contribuabilul respectiv. Pentru a elimina acest lucru, noi considerăm că este mult mai corect și mai drept să se ia în calcul suprafața construită desfășurată. Am avut acest lucru în vedere și când am stabilit nivelul impozitelor și cotelor respective.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog...

 
 

Domnul Seres Denes:

Și cele două comisii sunt de aceeași părere.

Suprafața construită desfășurată este mult mai precisă și mult mai ușor de apreciat decât suprafața utilă.

Dacă s-ar aprecia numai suprafețele utile, multe suprafețe construite s-ar putea exclude de la impozitare.

Și, cum a spus și domnul secretar de stat, ar face obiectul unei negocieri între proprietar și inspectorul financiar. Cu privire la coeficienții care se utilizează la stabilirea suprafeței desfășurate, aceștia ar fi numai acolo unde nu se poate aprecia corect suprafața construită, mai ales la blocuri.

Deci suntem împotriva acestui amendament.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Ați ascultat argumente de o parte și de alta, deci și reprezentantul Guvernului, și cele două comisii nu sunt de acord să luăm în calcul suprafața utilă, ci suprafața construită desfășurată.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al doamnei senator Petre Maria.

Votând "Nu", votați pentru respingere. Votând "Da", votați pentru acceptare.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi împotrivă, 34 voturi pentru și 3 abțineri, s-a respins acest amendament.

Trecem la numărul curent 3, art. 5 alin. 1. Avem un amendament al domnului senator Horga Vasile.

Îl mai mențineți, domnule senator?

 
 

Domnul Vasile Horga:

Da, domnule președinte.

În formularea amendamentului meu, am pornit de la dezvoltarea istorică în spațiu a satului românesc, în sensul că, în majoritatea localităților din România, în satele din România, clădirile de locuit sunt formate, în general, dintr-o suprafață foarte mică, o cameră, două, maximum trei, dar țăranul român, de-a lungul timpului, și-a creat pe lângă casă o serie de anexe, pentru că a fost obligat să facă acest lucru datorită posibilității de a-și duce viața, așa cum este ea, grea, într-o manieră așa cum a știut el. Adică el a dezvoltat un grajd pentru animale, o polată pentru acareturi pe care le are în jurul curții, a dezvoltat un coteț pentru păsări și așa mai departe.

Aceste anexe reprezintă, practic, de 5-10 ori mai mult decât suprafața construită a clădirii principale.

Atunci, dacă impozitul stabilit, cota de impozit stabilită, este de 0,1% pentru toate construcțiile, sigur, diferă într-o oarecare măsură valoarea impozabilă, ca urmare a felului materialului și a anexei respective, dar acest lucru se întâmplă și în mediul rural, și în mediul urban la fel.

Deci, dacă materialul din care este construită acea construcție-anexă este același și la oraș și la stat, nu există nici o departajare, cu toate că există o disproporție flagrantă între anexele din mediul urban și anexele din mediul rural.

De aceea, eu am gândit că, pentru aceste anexe, cota de impozitare să fie stabilită într-un alt procent decât cota de bază pentru clădirea de locuit, adică... Acest amendament sună în felul următor: "Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea cotei de 0,1 pentru locuințe și de 0,5 pentru alte construcții în mediul rural, asupra valorii impozabile a clădirii, determinată, potrivit criteriilor și normelor de evaluare cuprinse în anexa nr. 1".

Deci consider că pentru mediul rural ar fi necesară o astfel de departajare, ținând seama că acest țăran este supus și impozitului pe teren. El are terenul și nu cel din mediul urban, iar terenul pe care îl are în folosință este impozitat... (Discuții în sală.)

Nu... 0,5...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Predescu, nu v-am dat cuvântul, vă rog foarte mult...

 
 

Domnul Vasile Horga:

Da... 0,5...

Sigur, așa este. Dintr-o eroare, în amendamentul respins așa scrie și am citit, sigur, amendamentul, așa cum a fost el formulat de către comisie... Deci amendamentul meu nu sună așa, evident...

Deci propun ca cota de bază să fie redusă, practic, la jumătate pentru anexele din jurul gospodăriei, ținând seama de disproporția respectivă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O singură precizare, stimate coleg. Să nu facem afirmații... (Discuții în sală.)

Domnul Honcescu, nu suntem nici la târg, nici în piață... Aveți nevoie, vă dau cuvântul... Vă rog frumos...

Deci să nu creăm confuzii. Toate lumea are în față anexa. Nu puteți spune că nu s-a făcut diferențiere...

Diferențiere între urban și rural există... 0,2 mediu urban... 0,1 mediu rural... să nu facem afirmații care nu au justificare...

Am înțeles că este 0,05 acolo, și așa este corect... și probabil că așa a fost amendamentul dumneavoastră...

Dacă, aici, grupurile au de ridicat vreo problemă?

Doamna senator Maria Petre, doreați să luați cuvântul la acest alineat? Nu.

Vă rog, domnul secretar de stat Oană.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Noi propunem să rămână prevederea așa cum a fost formulată în ordonanță, întrucât este și mai ușor de administrat și, în al doilea rând, diferențierea construcțiilor în mediul rural se face și după alte criterii pe care le aveți în anexă.

Deci, din ce tip de construcție este grajdul, șura, acareturile din jur, astfel încât să-i asigure o diferențiere destul de mare.

Vă repet, dacă începem să calculăm cu fel de fel de cote, iarăși o să avem probleme în administrarea acestui tip de impozit. Ca să fie foarte clar, nu-l administrează

Ministerului Finanțelor Publice, îl administrează autoritățile locale.

Deci această problemă va fi la fiecare primărie. Este necesar să fie cât mai simplu...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles... Deci nu este vorba de simplificare, este vorba că în anexa nr. 1, toate anexele la gospodărie au niveluri foarte, foarte scăzute pentru mediul rural, s-au făcut diferențieri...

În al doilea rând, nu uitați că este un impozit local care intră în bugetul local, care știți cum este la ora actuală... Dacă începem să înjumătățim, nu mai rămâne cu nimic....

Domnule președinte Ștefan Viorel, vă ascultăm...

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Deja s-au adus suficiente argumente din care să înțelegem că modul în care se calculează valoarea impozabilă, respectiv impozitul, este reglementat printr-un algoritm mai complex, prezentat în anexa 1, și comisia a apreciat că maniera propusă prin amendamentul colegului nostru este o abordare simplistă.

Deci anexa nr. 1, așa cum a fost gândită de inițiator, soluționează adoptarea unor niveluri corespunzătoare atât a valorii impozabile, cât și a procentului de impozitare, în funcție de rangul localităților, în funcție de destinația clădirii, în funcție de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri. Considerăm, am apreciat în plenul comisiei, că problema este rezolvată prin anexa nr. 1, așa cum a fost propusă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Horga Vasile.

Nu a fost acceptat nici de Guvern, nici de cele două comisii.

În supun votului dumneavoastră.

Votând "Da", înseamnă că votați pentru acest amendament, votând "Nu", înseamnă că votați împotriva lui.

Vă rog să votați.

A fost respins cu 72 de voturi, 40 de voturi pentru și 6 abțineri.

Trecem la art. 5 alin. 2, amendamentul doamnei senator Petre Maria.

 
 

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Ceea ce propun în amendamentul meu este ca acest principiu, care a fost introdus pentru prima oară în Legea impozitelor și taxelor locale, al impozitării progresive să fie aplicat cu măsură, pentru că i-aș ruga pe toți colegii să fie atenți la conținutul acestui alineat, este vorba de modul în care se impozitează deținerea celei de-a doua, a treia sau a patra locuință. Cotele propuse, din punctul meu de vedere, sunt penalizatoare și nu încurajează dezvoltarea proprietății în România. Ceea ce a rezultat din amendamentul celor două comisii este păstrarea acestui sistem penalizator, și anume pentru cea de-a doua locuință s-a acceptat un procent de majorare a impozitului de bază cu 15%, 50% la a doua locuință, 75% la a treia locuință și 100% pentru cea de-a patra.

Ceea ce eu propun este ca procentele de majorare a impozitului pe locuință, începând cu cea de-a doua, să fie următorii: 5% pentru prima, în afara celei de domiciliu, 10% pentru următoarea, 15%, respectiv 25%.

Deci este vorba, pe de o parte, de a introduce un sistem de impozitare progresivă, dar cu condiția ca el să nu fie penalizator și să încurajeze dezvoltarea proprietății de acest tip de locuință.

Și i-aș ruga pe toți colegii să ne gândim foarte bine înainte de a respinge, eventual, un asemenea amendament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Ați ascultat argumentația. Vă spun sincer că și eu, în calitatea pe care cred că o mai am, de economist, sunt în mare dilemă legat de aceste cote progresive.

De ce? Pentru că încalcă un principiu al nediscriminării, unul își face case, altul se duce la Las Vegas, altul cumpără tablouri, altul cumpără bijuterii. (Discuții în sală.)

Din sală:

Altul nu cumpără nimic...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci este o întreagă poveste, dar vă rog să trecem la argumentare.

Domnul președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Argumentația prezentată de doamna senator Maria Petre trebuie analizată în corelație cu amendamentul admis la nivelul comisiilor, unde vă rog să observați că s-a introdus o modificare care are un impact mare: "S-au exclus de la perceperea cotelor progresive locuințele închiriate."

Atunci când locuința a doua, a treia, a noua devine o sursă de venit pe altă cale, acest venit se impozitează prin metode specifice și nu se mai plătesc cote majorate.

Dar s-a păstrat totuși ideea de "cotă majorată" acolo unde persoanele cu dare de mână își permit să aibă pentru sporirea confortului personal o vilă la mare, una la munte și așa mai departe.

Considerăm că este în spiritul solidarității sociale ca cine își permite un asemenea lux să contribuie și la binele comunității cu un procent, pentru că nu este impactul așa de mare, ca pentru cine are trei vile să suporte o creștere de 50% sau 25%. Plătește cine are trei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De 15%.

Și cel care face excursie la Las Vegas?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Cel care face excursie la Las Vegas probabil că se încadrează în alte sisteme prin care el plătește.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Plătește la Las Vegas. (Sala se amuză.)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Ia bilet la "Tarom" și așa mai departe.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule președinte.

Domnul secretar de stat Oană.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Noi suntem de acord cu reformularea acestui articol, respectiv cu excluderea de la impozitarea majorată a locuințelor care sunt închiriate, și, în felul acesta, se respectă destinația de locuință și se mai rezolvă și alte lucruri în țara asta, și cu reducerea pentru prima clădire ce are destinația de locuință de la 25% la 15%.

Adică așa cum a fost reformulat aici.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, la lit. a), în loc de 25%, 15%?

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Nu, la comisie. Așa cum a fost.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Propunerea comisiei. Am înțeles.

Vă rog, dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt legate de acest amendament?

Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna senator Petre Maria, cu reducerea cotelor - le vedeți în coloana 2, cu care nu sunt de acord nici cele două comisii și, înțeleg, nici Guvernul - aici, venindu-se cu un amendament propus de comisie, respectiv în loc de 25%, 15%, în formula propusă de comisie pentru prima clădire și excluzând pe cele care se închiriază.

Vă rog să votați.

Votând "Nu", votați împotriva amendamentului doamnei senator Maria Petre; votând "Da", votați pentru.

Vă rog să votați.

A fost respins cu 66 de voturi.

46 de voturi pentru, 66 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Trecem la următorul amendament.

Mai avem art. 5, se propunea eliminarea alin. 2, referitor la cotele progresive. Trebuie să îl luăm în calcul.

Domnul Iuliu Păcurariu.

 
 

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Se elimină!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl eliminăm, da? Am înțeles.

Sperăm că este o reglementare temporară, pentru că în Uniunea Europeană nu poți să intri cu ea.

Trecem la numărul curent 4, art. 6, amendament propus de doamna senator Petre Maria.

 
 

Doamna Maria Petre:

Retrag amendamentul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Își retrage amendamentul.

La numărul curent 5 art. 18, avem un amendament al domnului senator Avram Crăciun.

Din sală:

Și-l retrage.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că și-l retrage, da?

Din sală:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Doamna Maria Petre (din sală):

La fel.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La alin. 3, la fel, da, doamna senator Maria Petre?

 
 

Doamna Maria Petre (din sală):

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai susțineți eliminarea? Sunt legate.

La numărul curent 6, art. 22.

 
 

Doamna Maria Petre:

Da, domnule președinte, propun eliminarea, pentru că introducem în sistemul impozitelor și taxelor locale aceste proceduri de departajare între județ și celelalte localități, între București și sectoarele lui. Acest principiu nu este corect.

În general, principiul pe care se colectează impozitele și taxele locale este acela că ele se datorează bugetului local al localității, ca atare, și eu cred că introducerea unui asemenea sistem pe rațiuni pe care nu mai vreau să le comentez de la acest microfon nu ar face decât să bulverseze gestiunea și să îngreuneze procesul de gestiune.

Nu cred că vreun consiliu județean din România va rezolva vreodată ceva dacă împarte această taxă între el și localitatea pe care un deținător de mijloace de transport, de exemplu, o datorează.

Ca atare, mențin amendamentul de eliminare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți că serbăm zilele acestea zece ani de la constituirea consiliilor județene și dacă spuneți că nu își au rostul...

 
 

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte,

Mă număr printre cei care au fost aleși acum zece ani și ceva în cadrul unui consiliu județean.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că Guvernul și cele două comisii nu au fost de acord, dar cele două comisii au făcut reformularea cu 60, cu 40, "60 la bugetul local" și "40 la bugetul județean" da?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai doriți și argumentații pe această temă?

S-a propus eliminarea. Votând "Nu", votați împotriva eliminării.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 71 de voturi împotrivă.

41 de voturi pentru, 71 voturi împotrivă și nici o abținere.

La numărul curent 7, dacă mai susțineți amendamentele, doamna senator Maria Petre?

 
 

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu le mai susțineți.

La numărul curent 8, domnul senator Horga Vasile dacă își susține amendamentul?

Vă rog. Este vorba despre art. 32 alin. 3.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Este vorba despre art. 32 alin. 3, în care pentru firmele instalate la locul exercitării activității de bază se percepe o taxă dublă față de publicitatea normală, care este utilizată prin mijloace normale de afișaj, panouri, de asemenea, instalate în diverse locuri, ori dacă noi vrem ca firmele românești să nu fie transparente, adică să nu știm niciodată unde este sediul unei firme, atunci trebuie să instituim o taxă dublă față de o reclamă obișnuită, și astfel fiecare conducător de întreprindere să nu fie îndemnat, de fapt, să-și afișeze vizibil locul firmei, astfel ca toată lumea care vrea să intre în relație cu o anumită societate comercială, cu o anume firmă, să știe exact locul unde se găsește acea firmă.

Nu înțeleg care este rațiunea pentru care trebuie să instituim o taxă pentru firma normală, deci, pentru faptul că cineva vrea să știe unde este sediul principal al unei firme, astfel încât orice relație să poată fi dusă, în mod corect, cu acea firmă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Cred că este suficient. Dacă mai aveți și alte argumente?

 
 

Domnul Vasile Horga:

Nu. Acestea au fost.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Să vedeți ce reglementări severe sunt în Occident, pentru că altfel dăm voie și pavazează toți cu firme. (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul secretar de stat Oană, vă ascultăm.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Am avut în vedere și procedurile care există în afară.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, dar specificați că nu este vorba de denumirea firmei.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Nu este vorba de denumirea firmei, sunt panouri publicitare instalate la sediul societății respective.

Deci, dacă vreți să o faceți de 40 de metri pătrați, plătiți mai mult. Asta este toată problema. Trebuie să existe o regulă și în țara asta vizavi de panourile publicitare care se pun la locul și la sediul firmelor respective.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este vorba de denumirea firmei.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Ba este vorba de denumirea firmei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem lege specială pentru asta.

Vă rog, domnul președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate spuneți că aveți o lege specială care reglementează reclama și publicitatea, care prevede în mod expres că denumirea firmei "NIC" S.R.L. nu se impozitează, unde scrie... Este vorba despre reclamă și publicitate.

Da, domnul senator Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Textul de lege face trimitere la firmele instalate la locul exercitării activității, fapt pentru care eu, personal, și în analiza de la comisie am citit că este vorba exact despre panourile de identificare ale firmei. Dar este logic, justificat și rațional să se plătească mai mult decât pentru o oarecare reclamă pe care o face o firmă din Pitești, în Oradea, ca firma din Oradea care își desfășoară activitatea acolo, pentru panoul prin care-și identifică sediul, să plătească o sumă care, observați, nu depășește două sute mii lei pe an.

Din sală:

Pe metrul pătrat.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Se limitează la un metru pătrat, ori a-ți scrie numele firmei și, știu eu, capitalul social sau ce vrei să mai pui acolo, un însemn de firmă, nu îți trebuie mai mult de un metru pătrat, și cel care a gândit textul a gândit corect, pentru că fără această taxă ne-am putea trezi cu firme care își pun numele pe toată lungimea gardului de la stradă, înșiră acolo toți partenerii lui de contract și de afaceri, pe cine reprezintă, și am deschide posibilitatea efectuării unei activități de reclamă și publicitate care să nu mai plătească nimic la comunitatea locală.

O firmă care-și desfășoară activitatea într-o localitate, considerăm că este rațional să plătească - pentru ce a afișat la poartă, acolo unde și-a pus numele - două sute mii lei pe an, pentru că într-un metru pătrat își scrie suficiente informații despre identificarea firmei.

Dacă vrea să scrie mai mult, atunci intră pe regimul reclamei și publicității și plătește mai puțin.

Așa am apreciat noi în dezbaterile comisiei că a fost gândit textul și am apreciat că este corect să rămână așa.

De aceea am respins prin vot amendamentul colegului nostru, domnul senator Vasile Horga.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Domnul senator Ciocârlie.

 
 

Domnul Alin Theodor Ciocârlie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prevederea se referă în mod clar la firmele care arată denumirea și, eventual, obiectul de activitate al societății respective.

Vreau să precizez că o mare firmă - să luăm de exemplu un mare furnizor de telefonie mobilă - cheltuie zeci de milioane de dolari pe an pe publicitate propriuzisă prin toate mijloacele de publicitate, dar denumirea firmei prin care se anunță, așezată la sediul ei social, este probabil o plăcuță care nu are în nici un caz suprafața de un metru pătrat. Nu are nevoie de așa ceva. În schimb, punând un impozit pe aceste firme, lovim în special în întreprinderile mici și mijlocii din domeniul comerțului și prestărilor de servicii care nu au fondurile necesare pentru a-și face publicitate din alte mijloace, dar trebuie să anunțe clientela din vadul respectiv că acolo este firma lui "Nea Mișu" care este frizer, care are un birt familial sau care are un mic punct alimentar.

Eu, în principiu, sunt de acord cu amendamentul propus de colegul senator Horga.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Totuși, domnule senator Ciocârlie, haideți să gândim că o sută de mii pe an o întreprindere mică sau mijlocie poate să plătească. Să nu exagerăm. Îl plătește pe cel care mătură în fața magazinului cu o sută mii lei.

Este o sursă care vine la bugetul local.

Din sală:

Nu pe un metru pătrat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, este bine, într-un metru pătrat să tot scrii pe el dacă îl pui pe lung. Este o sumă simbolică.

Supun votului dumneavoastră textul propus de domnul senator Vasile Horga, de eliminare a acestui text.

Dacă supuneți "Da" sunteți pentru eliminare. Dacă "Nu", nu.

Vă rog să votați.

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și Guvernul nu sunt de acord cu eliminarea.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 61 voturi împotrivă și două abțineri, a fost respins.

Textul la numărul curent 9 art. 35, dacă îl mai susțineți, doamna senator Petre?

 
 

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La numărul curent 10 art. 36. Îl susțineți. Vă rog să-l prezentați.

 
 

Doamna Maria Petre:

Amendamentul se referă la impozitul pe care îl datorează discotecile și videotecile. El constă în transformarea impozitului pe zi de funcționare, așa cum a fost îmbunătățit textul inițial în cele două comisii de specialitate, în "impozit pe lună" și nu "pe zi", deoarece dacă stăm să analizăm efectele pe care acestea le-ar produce ar fi că foarte multe videoteci, mai puțin, dar discoteci ar trebui să se închidă pentru că ele, în general, au suprafețe construite destul de mari.

Deci îmi mențin, domnule președinte, acest amendament de a impozita, într-adevăr, dar "pe lună", deci, "pe metru pătrat" și "pe lună", nu "pe zi de funcționare".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Noi propunem să se mențină prevederea privind impozitarea pe zi, pentru că discotecile și alte asemenea activități se desfășoară și sezonier, și în alte locuri închiriate sau cu altă destinație, temporară, astfel încât, se poate determina mai exact acest lucru și cât funcționează atât plătește. Este un principiu foarte corect. Funcționează două zile, două zile plătește, nu o lună. Începem discuții cu fracțiuni de lună, cu alte asemenea lucruri și e destul de complicat să îl aplicăm.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, că ne-ați băgat în ceață, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa cum ați formulat articolul, el plătește pe număr de zile, deci, practic, 365 de zile.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, dacă ne permiteți...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Spuneți undeva, în funcție de numărul de ore de funcționare sau zilele în care funcționează.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

S-a rezolvat prin amendamentul admis.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, sunt două cuvinte.

Față de textul inițial care însemna perceperea unei taxe "pe zi" calendaristică, noi am adoptat ideea "pe zi de funcționare" care apreciem că este corectă și este o soluție între ce a fost inițial și ce propune doamna senator Maria Petre.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că satisface și pe doamna senator.

Dacă este "pe zi de funcționare", are două zile, o zi pe săptămână plătește cinci sute lei. (Discuții la masa comisiei.)

Doamna senator Petre.

 
 

Doamna Maria Petre:

V-aș ruga, domnule președinte, că nu este vorba de satisfacția mea personală, cât este vorba de faptul că a institui niște impozite la care nu suntem foarte atenți, pe de-o parte, împinge la pericolul ca administrațiile locale să nu le poată încasa, iar în această situație concretă v-aș ruga să ne amintim fiecare că avem copii care sunt tineri și care merg la discoteci și că a abuza de acest tip de impozit va duce efectiv la creșterea tarifului la intrarea în discoteci.

Mă gândesc în primul rând la asta și mai puțin la satisfacția de a obține, în sfârșit, un amendament votat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă,

Presupun că copiii noștri este bine să se ducă o zi pe săptămână, dar nu șase. Mai au și alte treburi.

O discotecă poate funcționa o zi, maximum două pe săptămână, din câte știu eu, nu în fiecare seară. Dacă sunt două zile, plătește o mie de lei pe metrul pătrat, simbolic, luat la suprafață, înseamnă cincizeci de mii, o sută de mii.

Copilul nostru care se duce la discotecă dă pe cocacola cam cincizeci de mii, deci numai un singur copil în discotecă plătește taxa aceasta, da? Hai să o judecăm și mai simplu, așa, și să nu ne complicăm.

Supun totuși votului dumneavoastră amendamentul doamnei senator Petre Maria.

Dacă spuneți "Nu", înseamnă că sunteți de acord cu ce a prevăzut comisia, "să plătească pe zi de funcționare".

Deci "Nu", respingem amendamentul. "Da" suntem pentru.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 71 de voturi, 42 voturi pentru, nici o abținere.

La numărul curent 11, art. 45, dacă mai mențineți?

Din sală:

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La art. 12.

Din sală:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-l prezentați.

Numărul curent 12, art. 46.

 
 

Doamna Maria Petre:

Aici este vorba de o schimbare esențială față de textul propus, și anume că taxa hotelieră să fie datorată doar în localitățile care sunt declarate stațiuni turistice, și ar avea o rațiune, pentru că aceste așezări, fie că este vorba de municipii, orașe sau comune, au nevoie de niște resurse pentru a întreține infrastructura, altfel și aici avem de-a face cu o taxă care va mări tarifele de cazare în hoteluri și care va fi greu de gestionat atât de către administrațiile hotelurilor, cât și de administrația locală propriu-zisă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți limitarea numai la stațiuni. Aici se vrea o libertate a administrației locale. Să-i lăsăm pe ei dacă nu vor să se dezvolte.

Domnul secretar de stat Oană.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Textul a fost reformulat la comisie. Noi suntem de acord cu această reformulare. În plus vreau să mai adaug că autoritățile locale, primarii, atunci când au posibilitatea să acorde scutiri sau reduceri, de asemenea, el trebuie să o facă. El știe să-și facă politica.

Acesta este un drept, o obligație instituită, dar în același timp pe plan local, în funcție de situația existentă, să poată renunța la această taxă. Unii sunt scutiți prin lege, alții pot fi scutiți de autoritățile locale, deci, nu este nici o problemă taxa respectivă. Așa trebuie gândit. (Discuții.)

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Textul nu impune obligativitate, creează doar temeiul legal pentru consiliile locale să stabilească sau nu o astfel de taxă. Și ea vizează regimul consiliilor locale și nicidecum inițiatorul nu a avut în vedere politica dezvoltării turismului prin acest text de lege, ci rezolvarea unor probleme cu care se confruntă administrațiile locale.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trebuie precizat că avem lege în care se specifică faptul că nu intră rudele, părinții, copii, nepoții, toți sunt separat.

Supun votului dumneavoastră totuși amendamentul doamnei senator Petre Maria.

Votând "Nu", votați împotrivă, așa cum ne propun cele două comisii și Guvernul.

Vă rog să votați.

A fost respins cu 57 de voturi, 40 pentru pentru, două abțineri.

La numărul curent 13, doamna senator Maria Petre, mai mențineți?

 
 

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Mulțumesc.

La numărul curent 14, domnule senator Horga, mai păstrați?

 
 

Domnul Vasile Horga:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mi-e greu să cred că refuzați.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Nu, dar sunt amendamente de fond pe care ar trebui să le aveți în vedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm. Este dreptul dumneavoastră.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Da, sigur.

Art. 62 alin. 1 se referă la scutirea de la plata impozitului a unor clădiri în funcție de modul în care ele au fost construite și sunt prevăzute aici două modalități: clădiri scutite potrivit Legii locuințelor nr. 114, intrate în proprietate ca urmare a achiziției pe baza acestei legi, și clădiri scutite ca urmare a aplicării Ordonanței nr. 19 privind creditul ipotecar.

Eu am propus ca în afara celor două modalități să fie cuprinse în scutire și locuințele construite în regie proprie de către cetățeni în altfel de condiții decât cele două prevăzute de lege.

Mi se pare absolut necesar să dăm posibilitatea să încurajăm construcția de locuințe din fonduri proprii ale cetățenilor, mai ales că majoritatea locuințelor, acum, se construiesc la țară și, în general, cetățeanul nu apelează nici la creditul ipotecar, nu apelează nici la condițiile prevăzute de Legea locuinței, construiește locuința din surse proprii, ori aceste locuințe nu sunt cuprinse...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să știți că indiferent dacă este credit ipotecar, totul este din fonduri proprii.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Absolut, numai că acel cetățean urmează să plătească în rate această locuință pe o anumită perioadă, ori în momentul în care el își construiește din sursele lui, altele decât cele prevăzute aici, aceste locuințe nu sunt cuprinse în lege să fie scutite de impozit pe zece ani.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

 
 

Domnul Vasile Horga:

Nu văd de ce această discriminare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, cred că este o confuzie.

Probabil că nu știți exact ce înseamnă a construi în regie proprie. Nu este nici o diferență între "a construi", din punct de vedere economic, juridic, față de a construi cu constructori.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Domnule președinte, să explicăm mai pe înțeles atunci, dacă dumneavoastră mă contraziceți acum.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Explicați-mi dumneavoastră ce înseamnă "regie proprie".

 
 

Domnul Vasile Horga:

Dumneavoastră vă construiți o locuință din banii dumneavoastră proprii când doriți dumneavoastră.

De ce această locuință să nu fie supusă scutirii pe zece ani ca și celelalte locuințe construite prin cele două modalități prevăzute de această lege? Asta este problema.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Sunt scutite!

 
 

Domnul Vasile Horga:

Nu sunt scutite!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Pot să construiesc în regie proprie luând credit ipotecar, nu este nici o problemă.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Dar nu vreau credit ipotecar, vreau cu banii de aici din buzunar să construiesc, cu economiile mele, nu?

Economiile fiecăruia.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, știți care este diferența: diferența este că, în regie proprie, alergi tu pe la depozite și îți cumperi materialele, țiglă și tot ce vrei, în loc să alerge constructorul care își ia ceva în plus și angajezi zece oameni pe care îi plătești să-ți facă casa. Asta este diferența între regie proprie și restul.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Și acele locuințe de ce credeți că nu trebuie scutite de impozit pe zece ani?

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar eu nu am spus că nu, eu v-am dat explicația a ceea ce înseamnă credit ipotecar.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Asta am cerut eu.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Toate sunt scutite.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Acest lucru l-am cerut eu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați, eu am pus niște întrebări ca să clarificăm situația.

Domnul secretar de stat Oană, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Toate locuințele noi sunt scutite zece ani. Nu înțeleg, dumneavoastră aveți în Legea locuinței, cu completările și modificările ulterioare, nr. 114, ce înseamnă construcție de locuință nouă printr-o unitate de construcții sau regie proprie.

Dacă vă faceți dumneavoastră, asta înțelegeți dumneavoastră, pentru că până la urmă toți banii sunt ai noștri, pentru că ne facem locuință nouă din banii noștri, indiferent. Și creditul se dă înapoi, dar dacă vreți să faceți în regie proprie, fără unitatea de construcții sau fără un lucrător autorizat - este cam greu să faceți treaba aceasta în condițiile legii, vă spun foarte clar - sunteți scutit.

Nici o problemă. Aveți la art. a).

Luați Legea locuințelor nr. 114 și citiți: "Toate locuințele noi, construite în baza Legii nr. 114, Legea locuinței, cu modificările ulterioare."

 
 

Domnul Vasile Horga:

Atunci care este rostul alin. 2, domnule ministru?

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Alin. b) se referă la locuințele care au beneficiat de subvenții din partea statului și noi avem în Legea finanțelor publice niște chestiuni.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu ai voie să aplici două facilități.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

În sensul acesta. Și nu este locuința ta, că nu este locuința ta de la început, de când este nouă -

Ordonanța nr. 19.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Sunt și alte...

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Am dat acest lucru și pentru aceste locuințe, scutire zece ani dacă se cumpără.

 
 

Domnul Vasile Horga:

Sunt și alte locuințe în afara celor cuprinse de la punctele a) și b) care nu sunt scutite de impozit timp de zece ani? Asta vreau să știu. Explicați și atunci retragem amendamentul.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați început să dialogați fără să vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Deci, proprietate, nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule secretar de stat! Nu v-am dat cuvântul.

Eu cred că ceea ce vă interesa erau clădirile construite în regie proprie. Sunt scutite.

Deci cred că aici suntem de acord.

Vă mai păstrați amendamentul?

 
 

Domnul Vasile Horga (din sală):

Dacă sunt scutite, nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Își retrage amendamentul, intră în punctul a), "scutite la plata de impozit".

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Zece ani.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La punctul 15, dacă doamna senator Petre își mai menține eliminarea?

 
 

Doamna Maria Petre:

Îl mențin, domnule președinte, pe o rațiune extrem de simplă, și anume aceea că, dacă tot avem o nouă lege a impozitelor și taxelor locale, trebuie să-i dăm o perioadă de funcționare stabilă, și mă refer la faptul că acest articol a cărui eliminare eu o propun prevede chiar o modalitate de a nu avea un timp mediu, cel puțin, o imagine asupra efectelor acestei legi, atâta vreme cât prin hotărârea Guvernului se pot stabili și alte situații pentru care se acordă facilități fiscale.

În opinia mea, sunt suficiente facilități în lege, așa cum arată ea, și dacă venim peste două zile cu o nouă hotărâre de guvern nu vom ști în ce măsură legea a fost bine articulată sau nu.

Deci îmi mențin propunerea de eliminare a acestui text.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă erau majorări vă înțelegeam, dar facilități este bine să dăm.

Domnul secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Oană:

Aici ne-am gândit la situații cu totul specifice care pot să apară, și pe plan local nu există soluții să se acorde aceste înlesniri fiscale sau facilități și, probabil, dacă vreți să rezolvați o problemă de interes local pentru biserică, pentru primărie sau pentru altceva, o construcție, nu o puteți rezolva, și atunci vă duceți din nou la lege.

Situații de calamități, în situații absolut specifice, la asta ne-am gândit, și legea este permisivă, se pot stabili.

Nu vrea Guvernul, nu stabilește, nici o problemă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar dacă vedem că fac abuzuri, intervenim și stopăm.

Vă rog, mai doriți să completați?

 
 

Domnul Seres Denes:

Suntem de acord cu inițiatorul ca Guvernul să poată interveni în cazuri de excepție pentru a fi scutite anumite categorii de plata acestor impozite și taxe.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Petre de eliminare, cu care nu sunt de acord nici Guvernul, nici cele două comisii.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 75 de voturi. 37 voturi pentru, 75 voturi împotrivă și două abțineri.

La anexa 1, doamna senator Petre Maria, mai păstrați?

 
 

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, legat de anexa 1 a), amendamente și inclusiv 1 b).

Dacă sunt observații?

Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră raportul comun al Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, inclusiv cu amendamentele la anexa 1 a) și anexa 1 b).

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale, cu includerea amendamentelor din anexele 1 a) și 1 b) pe care le-am votat anterior.

Vă rog să votați.

S-a aprobat proiectul de lege cu 97 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 38/1998 privind activitatea de standardizare națională în România.

Raportor: Comisia economică, domnul președinte DanMircea Popescu.

Domnule secretar de stat, vreau să prezentați foarte pe scurt, pentru că avem expunerea de motive și tot ce e...

 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat la Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Da, domnule președinte. Vă mulțumesc.

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere situația în care ne aflăm, în sensul că Ordonanța Guvernului nr. 44/1998 și-a epuizat substanța, întrucât consta din prorogarea unor termene pentru intrarea în vigoare determinată de adoptarea bugetului pe 1998, vă rugăm să fiți de acord cu aprobarea proiectului de lege în forma prevăzută în raport.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Domnule președinte Dan-Mircea Popescu, vă ascultăm!

 
 

Domnul Dan-Mircea Popescu:

Stimați colegi, Comisia economică vă propune adoptarea proiectului de lege astfel cum a fost trimis de Guvern. Există avizul Consiliului Legislativ, proiectul încadrându-se în categoria legilor ordinare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu sunt. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră atât raportul, cât și proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/1998 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr. 39/1998 privind activitatea de standardizare națională în România, în formula primită de la Guvern.

Vă rog să votați.

Scuzați-mă că am oprit eu. Vă rog să votați acum.

S-a aprobat cu 102 voturi pentru, 8 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Respingerea propunerii legislative privind susținerea financiară a exploatațiilor agricole familiale prin acordarea de prime de produs

Trecem la propunerea legislativă privind susținerea financiară a exploatațiilor agricole familiale prin acordarea de prime de produs.

Domnul secretar de stat Predilă, vă rog foarte pe scurt. (Consultări la masa prezidiului.)

Este vorba de o inițiativă legislativă. Prezintă domnul senator Gheorghe Flutur, în calitate de inițiator. Da? Vă ascultăm!

 

Domnul Gheorghe Flutur:

Foarte pe scurt vreau să explic conjunctura în care noi, Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, am inițiat această propunere de sprijinire a exploatațiilor de tip familial.

Am inițiat-o imediat după ce prin Senat a trecut Legea exploatațiilor agricole, unde noi am avut obiecțiuni asupra dimensiunilor fizice care condiționează subvenționarea acestor exploatații. Mai mult decât atât. În Ordonanța Guvernului nr. 108/2001 privind exploatațiile agricole, la capitolul IV se făcea referire la o lege specială care urma să apară privind subvenționarea exploatațiilor de tip familial. Cu toate acestea, prin proiectul de lege care a ieșit de la Senat s-a eliminat acest capitol în întregime și nu s-a mai vorbit deloc de exploatațiile familiale.

În esență, proiectul nostru de lege prevede acordarea unei prime pe produs în valoare de 20% din prețul de vânzare-cumpărare obținut de producătorul agricol și acordarea unui avans de minimum 30% din această primă, avans care este menit să asigure producătorului agricol fonduri necesare pentru începerea ciclului de producție.

Legat de cantitățile minime pentru care se acordă această primă, am avut în vedere dimensiunea umană a exploatațiilor agricole, mult mai mică decât dimensiunea prevăzută în proiectul de lege și în ordonanța de urgență. Se poate vedea din art. 2 al proiectului nostru de lege.

De asemenea, am avut în vedere ca documentul în baza căruia se obține această primă să fie contractul de vânzare-cumpărare, procesul de livrare-recepție, actul de cântărire, borderoul de achiziție avizat de către Camera agricolă din zona respectivă, iar referitor la cantitățile la care ne-am referit la nivel național aceste cantități sunt consistent mai mari față de cele prevăzute de Guvern prin Hotărârea de Guvern nr. 210 care, vreau să vă amintesc, domnilor colegi, că se referă la subvenționarea, cel puțin pentru producția vegetală, în acest an, la o valoare de 2.300 miliarde lei, care înseamnă mai puțin de jumătate față de anul trecut - acel milion de lei pe hectar - și considerăm că aceste sume sunt foarte mici, insuficiente pentru producătorii agricoli din țara noastră. În procente reale ar însemna un 37% față de anul trecut.

Am primit punctul de vedere al Guvernului. Guvernul nu susține această inițiativă legislativă. Sunt aici câteva argumente. Unul ar fi că noi nu am sugerat sursa de finanțare. Evident, ne-am referit la bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor. Acest buget poate fi regândit, modul cum se folosește. Iar în ceea ce privește această clasică de acum invocare a motivului că normele Uniunii Europene nu prevăd acest lucru, doar o simplă precizare vreau să mai fac, referitoare la Recomandarea 1296 din Carta europeană a spațiului rural, referitoare la exploatațiile agricole, și, citez: "Agricultorul, ca întreprinzător, trebuie să-și exercite autoritatea cât mai liber, proprietatea privată să fie garantată, iar în ceea ce privește forma juridică a exploatațiilor agricole a țărilor din Uniunea Europeană trebuie să-și manifeste preferința pentru exploatații de drept privat de dimensiuni umane care să permită creșterea în spațiul rural în condiții economice vizibile a familiei țărănești".

Deci acestea au fost câteva elemente care ne-au determinat să susținem această propunere legislativă.

Evident, Guvernul mai spune că în forma ieșită de la Camera Deputaților și de la mediere a avut în vedere să ia în considerare și subvenționarea asociațiilor familiale.

Deci nu doar exploatațiile care au peste 110 hectare, de exemplu, la câmpie. Din păcate, la această dată, nu este în aplicare această lege a exploatațiilor, funcționează

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2001.

Producătorii agricoli nu au primit aceste subvenții și chiar acel avans de 30% prevăzut prin Hotărârea de Guvern nr. 210, din câte cunoaștem, nu a ajuns la producătorul agricol.

Cam acestea sunt câteva elemente pe care am ținut să vi le aduc în atenție.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Din partea Guvernului, vă rog, foarte pe scurt. Înțeleg că l-ați respins pe motiv că nu este indicată sursa de finanțare. Vă rog!

 
 

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Asta ar fi una din cauze, domnule președinte.

Dumneavoastră știți că oricine propune un act normativ care atrage surse suplimentare din buget trebuie să le identifice ca să poată să fie atrase.

A doua problemă. Dânșii, atunci când au elaborat această propunere legislativă, era momentul când am stat noi puțin în loc cu Ordonanța nr. 108/2001, pentru că erau lucruri care le analizam încă o dată, dar nu putem să facem lege o dată numai pentru exploatațiile familiale, după aceea pentru cele comerciale. Noi avem acum o lege, e publicată în Monitorul Oficial, care se referă la toate exploatațiile agricole de orice fel, inclusiv la cele familiale. Aici sunt prevăzute și modalitățile de stimulare a producției, de sprijinire a producătorilor agricoli, dar mai sunt și alte acte normative - Hotărârea de Guvern nr. 210, mai avem și Legea zootehniei, Ordonanța Guvernului nr. 29, care în curând va fi lege, care se referă la prima la lapte, modalitățile de acordare a primelor și a subvențiilor... Deci au fost avute în vedere și tipurile de exploatații familiale la care se referea inițiativa.

De aceea noi... Pe lângă aceste argumente au mai fost și altele când au fost discutate și în plenul celor două

Camere, cât și în comisiile de specialitate, și am susținut că ea nu este necesară în momentul acesta, pentru că de acum există o lege care reglementează activitatea tuturor exploatațiilor.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Domnul senator Codreanu prezintă raportul Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură.

 
 

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comisia noastră a fost sesizată în fond cu această inițiativă, spre dezbatere și avizare, prin adresa L 147/2002. Propunerea legislativă, așa cum a spus și colegul, este inițiată de un grup de 13 senatori aparținând Grupului parlamentar P.N.L.

Inițiativa legislativă are ca obiect de reglementare susținerea financiară a exploatațiilor familiale prin prime acordate pentru un număr de 14 produse agricole.

Propunerea legislativă are avizul favorabil al Consiliului Legislativ, cu obiecții, și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Întrucât prezenta propunere implică modificarea bugetului de stat, în conformitate cu art. 110 alin. (1) din Constituția României, s-a cerut punctul de vedere al Guvernului. Prin punctul său de vedere, Guvernul nu susține această inițiativă legislativă.

Comisia noastră a dezbătut această inițiativă legislativă în ședința din 24.04.2002. În urma dezbaterii, membrii comisiei au votat cu 5 voturi pentru respingerea acestei propuneri legislative, unul împotrivă și o abținere.

În prezent, așa cum arăta domnul secretar de stat Predilă, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2001 privind exploatațiile agricole, cu modificările și completările din legea de aprobare a ordonanței, reglementează sprijinul direct al statului pentru toți producătorii agricoli, cu excepția celor care practică o agricultură de subzistență.

De asemenea, potrivit Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative "reglementările de același nivel și având același obiect se cuprind într-un singur act normativ".

Un alt punct de vedere al comisiei este acela că, potrivit Capitolului 7 din Documentul de poziție pentru aderarea la Uniunea Europeană, va fi elaborat și aprobat de Consiliul Concurenței, în colaborare cu Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, un regulament privind sprijinul acordat de stat în sectorul agricol prin care se vor prelua criteriile care trebuie îndeplinite.

Prin natura reglementărilor, inițiativa face parte din categoria legilor ordinare.

Față de cele arătate propun plenului Senatului aprobarea raportului de respingere a inițiativei legislative prezentate de către colegii noștri de la P.N.L.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, dezbateri generale. Nu sunt.

Din sală:

Doamna senator Norica Nicolai!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna senator Norica Nicolai, nu v-am observat, vă rog să mă scuzați. Aveți cuvântul.

 
 

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

În momentul în care am introdus în dezbatere această inițiativă legislativă, am avut în vedere un principiu de drept, cum că "orice lege reglementează o situație de fapt". Suntem astăzi în prezența a ceea ce unii numesc agricultură de subzistență, care este exceptată de a fi subvenționată. Deci suntem într-o fază de sărăcie în care 6 milioane de oameni, care sunt cei care gestionează aceste gospodării de subzistență, aceste exploatații familiale, nu primesc absolut nici un fel de sprijin din partea statului, cum ar fi firesc, pentru că și subzistența populației, și existența populației sunt niște chestiuni care trebuie abordate cu toată responsabilitatea de orice guvern. În aceste condiții credem că toate argumentele care s-au adus împotriva acestei inițiative legislative sunt argumente colaterale care nu au nici o legătură, pentru că, de principiu, nici o reglementare legală, astăzi în vigoare, nu reglementează această situație de fapt.

Nu este o chestiune de protecție socială ceea ce noi am propus. Este o chestiune de dezvoltare economică și trebuie să înțelegem foarte clar că o mare parte din suprafața agricolă a țării, în raport de modul în care s-a distribuit proprietatea în țara asta, se află în acest tip juridic de exploatare. Cred că avem o responsabilitate morală, politică, dacă doriți, pentru a susține, totuși, 6 milioane de oameni să facă pasul din agricultura de subzistență într-o condiție economică de existență, pentru că aceasta este menirea oricărui guvern și a oricărui stat civilizat. Acesta este fundamentul politic al inițiativei noastre legislative.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles foarte bine, dar cred că și dumneavoastră înțelegeți foarte bine că, atunci când se provoacă influențe financiare și nu ai sursă, îmi e greu să cred că vreun guvern poate da un accept favorabil pe o asemenea... E politica lui. Ați fost la guvernare, ați făcut politica dumneavoastră, trebuia s-o introduceți atunci, veniți la guvernare, poate veniți... E greu de presupus, atunci când sunt influențe financiare, că poți să schimbi o politică care o are guvernul sau partidele care sunt la guvernare. Da, sigur că e foarte bine că astfel de inițiative nasc discuții, dezbateri...

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Stimați colegi, ați auzit argumente de o parte și de cealaltă. Guvernul nu este de acord, pentru că nu este indicată sursa și pe argumentele care s-au mai spus aici.

Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură a respins. Deci se propune respingerea acestei propuneri legislative. Votând "Nu", votați respingerea. Supun votului dumneavoastră întâi raportul.

Vă rog să votați.

Deci, "Nu", respingem.

S-a respins cu 75 de voturi pentru, 40 împotrivă, nici o abținere.

Acum supun votului dumneavoastră proiectul de lege de respingere a acestei inițiative legislative.

Vă rog să votați.

Cu 80 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, nici o abținere, s-a respins inițiativa legislativă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilității unor facilități

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilității unor facilități.

Domnule secretar de stat Țiplica, aveți un minut la dispoziție.

Din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, domnul președinte Ștefan Viorel.

Vă rog, aveți cuvântul!

 

Domnul Gheorghe Țiplica - secretar de stat la Ministerul Dezvoltării și Prognozei :

Mulțumesc, domnule președinte.

Prin proiectul de lege se propune abrogarea unor facilități acordate investitorilor străini prin Legea nr. 35/1991.

Se are în vedere faptul că Legea nr. 35/1991 a fost abrogată expres prin Ordonanța Guvernului nr. 31/1997, iar facilitățile acordate în baza acestei legi au avut caracter limitat, de 2-3 și maximum 5 ani, și au fost menținute prin Ordonanța Guvernului nr. 92/1997.

Doresc să fac o singură precizare, și anume aceea că, prin această Ordonanță nr. 92/1997 prin care s-au prelungit facilitățile acordate, se prevede că investițiile străine efectuate în baza Legii nr. 35/1991 beneficiază de facilitățile stabilite de această lege până la expirarea termenelor acordate, pe baza documentelor de constituire, fără a mai fi necesară atestarea cu certificat de investitor.

Acest lucru a încurajat reactivarea unor societăți comerciale care și-au axat activitatea pe importuri, îndeosebi importuri de produse alimentare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, s-a înțeles.

Dumneavoastră citiți expunerea de motive pe care noi o avem în mape.

Domnule președinte Ștefan Viorel, vă rog!

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, comisia noastră avizează favorabil prezentul proiect de lege cu un amendament în conținutul articolului unic în ideea eliminării trimiterii către prevederile Legii nr. 71/1994.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

De acord cu amendamentul, domnule secretar de stat?

 
 

Domnul Gheorghe Țiplica:

De acord.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt? Nu sunt. Deci, avem un amendament, toată lumea este de acord cu el.

Supun votului dumneavoastră atât raportul cu amendamentul din anexă, cât și proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 42/2002 privind încetarea aplicabilității unor facilități.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 104 voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Dezbateri generale asupra propunerii legislative privind prevenirea transmiterii virusului și protecția persoanelor afectate de HIV/SIDA

Trecem la următorul punct: propunerea legislativă privind prevenirea transmiterii virusului și protecția persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Este inițiativă legislativă. Vă rog s-o susțineți, domnule senator Nedelcu. Vă rog, aveți cuvântul.

 

Domnul Mircea Nedelcu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Pe lângă cele prezentate în expunerea de motive doresc să precizez că propunerea legislativă care se află în fața dumneavoastră s-a născut ca o necesitate de a asigura o formă de sprijin miilor de bolnavi SIDA, dar, în mod special, miilor de copii bolnavi SIDA a căror singură vină este că au avut părinții lor încredere în sistemul de sănătate oferit de România anilor dinainte de 1989, când au contactat cumplita boală.

Cunoașteți cu toții drama pe care zi de zi o trăiesc acești oameni. Și, așa cum am exprimat și în expunerea de motive, această propunere legislativă nu-și propune o reglementare a activităților desfășurate de instituțiile abilitate, ci de a norma și direcționa atribuțiile de ansamblu către sectoarele de eficiență.

Această propunere legislativă oferă o serie de drepturi cum ar fi: dreptul la confidențialitate, dreptul la muncă, protecție socială, dreptul la un tratament adecvat, și, mai ales, dreptul la hrana necesară susținerii acestui tratament.

Vreau să precizez că această propunere legislativă a fost discutată amplu în Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a Senatului, unde au sosit o serie de amendamente de la oameni de specialitate din domeniu, care au îmbunătățit mult propunerea legislativă inițială, care a suferit, de asemenea, și modificările de rigoare în urma recomandărilor Consiliului Legislativ.

Sunt de acord cu toate aceste amendamente și doresc, pe această cale, să mulțumesc tuturor colegilor senatori din Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport și tuturor specialiștilor ce s-au aplecat cu atenție asupra acestei propuneri legislative.

În concluzie, stimați colegi, rog plenul Senatului să voteze favorabil propunerea legislativă, cu gândul că veți aduce o rază de lumină în sufletul a mii de români care astăzi sunt abanadonați de societate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul președinte al Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, domnul senator Ilie Ilașcu, vă ascultăm.

 
 

Domnul Ilie Ilașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport a fost sesizată cu propunerea legislativă privind prevenirea transmiterii virusului și protecției persoanelor afectate de HIV/SIDA.

Doresc să menționez că s-a primit aviz favorabil din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și al Consiliului Legislativ.

În ședința din 23 aprilie 2002 membrii comisiei au luat în dezbatere propunerea legislativă în prezența inițiatorului și a reprezentanților Ministerului Sănătății și Familiei.

Prezentul act normativ urmărește crearea unui cadru legislativ care să cuprindă măsuri de prevenire a transmiterii virusului HIV și de protecție a persoanelor afectate cu HIV/SIDA.

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, adoptarea propunerii legislative și întocmirea raportului favorabil cu amendamentele prevăzute în anexă.

Menționez că proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Reprezentantul Guvernului, doamna secretar de stat Luminița Gheorghiu.

 
 

Doamna Luminița Gheorghiu - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei:

Domnule președinte,

Stimate și stimați senatori,

Sigur, salutăm orice inițiativă legislativă venită din partea domnilor parlamentari, indiferent că sunt deputați sau senatori, dar este normal să se reglementeze domenii care nu au fost reglementate prin alte acte normative.

Consider că suntem în fața unei situații atipice. Dacă urmăriți proiectul... Deci inițiativa legislativă are 4 articole.

Dacă urmăriți raportul, veți constata că articolele 1, 2, 3 și 4 sunt eliminate, după care urmează restul articolelor până la 20, care, de fapt, sunt reglementări care se găsesc în acte normative deja reglementate, și anume: este vorba de Ordinul nr. 117/2000 al doamnei ministru al sănătății și familiei, care se referă la organizarea rețelei de supraveghere a bolilor transmisibile, Hotărârea de Guvern nr. 285/2002 prin care se înființează Comisia națională pentru supravegherea, controlul și prevenirea cazurilor de infecție HIV/SIDA. De asemenea, Legea nr. 100/1998 privind asistența de sănătate publică reglementează în extenso și punctual situațiile de prevenție și tratament și urmărire a bolnavilor de HIV/SIDA. De asemenea, Legea bugetului de stat și a asigurărilor de sănătate pe anul 2002 reglementează clar și expres sursele de finanțare, surse de finanțare care sunt acordate prin Programul național, prin Casa de Asigurări, surse care se dau de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și alte surse care vin prin Secretariatul de Stat. De fapt, se acordă tratamente, bani pentru medicamente, pentru îngrijitorii bolnavilor de HIV/SIDA și suplimente de hrană. Deci Guvernul a apreciat și dă o atenție deosebită acestor situații care, din păcate, există și la noi.

De asemenea, vreau să constatați faptul că nu a existat un punct de vedere expres de la Ministerul Finanțelor Publice, pentru că în acest an nu se mai poate face o rectificare, o influențare bugetară, ci pentru anii următori.

Deci nu este un punct de vedere pe acest aspect.

De asemenea, doresc să precizez că, din informațiile pe care le avem, în nici o altă țară nu există o lege specială pentru o anume boală. Noi am fi prima țară care am crea o astfel de lege. De altfel, proiectul care se află la Ministerul Sănătății și Familiei prevede o reglementare de ansamblu a bolilor care au influență socială. E vorba și de tuberculoză, și de cancer, și de celelalte boli, nu numai de HIV/SIDA. Deci, în principal, pentru această boală, Guvernul a acordat o atenție deosebită, existând reglementări reale care punctual reglementează. De altfel, cum a și spus inițiatorul în expunerea de motive, acest proiect se referă numai la normarea și direcționarea atribuțiilor de ansamblu către sectoarele de eficiență și nu reglementează activitățile desfășurate de către instituțiile abilitate. Or, prin actele normative pe care le-am precizat în fața Domniilor voastre..., deci facem precizarea că acest domeniu de prevenție și tratament SIDA este reglementat din plin prin acte normative emise de Guvern, începând din '98 și 2002. Deci sunt 4 acte normative care reglementează acest aspect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Dezbateri generale. Dacă sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Cârciumaru, domnul senator Oprescu.

Dacă mai dorește cineva să ia cuvântul? Deci, stimați colegi, domnul Cârciumaru s-a și dus la microfon... Nu i-am dat cuvântul.

Stimați colegi, ne oprim aici. Închidem ședința. Luni vom începe cu această lege, cu dezbaterile generale, dând cuvântul domnului senator Cârciumaru.

Vă mulțumesc foarte mult.

Ședința s-a încheiat la ora 13,00.

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti luni, 6 decembrie 2021, 20:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro