Plen
Ședința Senatului din 9 mai 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/18-05-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
07-12-2021
25-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 09-05-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 mai 2002

13. Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale.

Domnule președinte Viorel Ștefan, vă invit să luați loc.

Domnul secretar de stat Gheorghe Oană, vă ascultăm.

Deci avem raport comun, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Oană:

Domnule președinte,

Inițiator la această lege este Ministerul Administrației Publice. Evident, și noi ne-am adus contribuția la elaborarea Ordonanței nr. 36/2002.

Această ordonanță cuprinde întreaga gamă a impozitelor și taxelor locale ce sunt reglementate prin diferite legi, deci am încercat o simplificare a legislației în acest domeniu și concentrarea tuturor impozitelor și taxelor locale reglementate prin lege într-un singur act normativ.

Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează diferit, pe ranguri de localități, și, în cadul acestora, pe zone, impozitul pe clădiri, în cazul agenților economici care nu au reevaluat clădirile până în 1998 sau până în prezent, se calculează avându-se în vedere un procent între 3 și 5% din valoarea din contabilitate pentru a nu-i mai obliga să facă aceste reevaluări.

Persoanele fizice care dețin mai multe clădiri datorează un impozit majorat în diferite procente: cu 15% pentru prima clădire în afara celei de domiciliu, cu 50% pentru a doua clădire, cu 75% pentru a treia clădire și cu 100% pentru a patra clădire și următoarele.

Bineînțeles, aici s-a introdus un amendament din partea Senatului: "în condițiile în care acestea nu sunt închiriate".

Impozitul pe teren se datorează atât pentru terenurile din intravilan, cât și pentru terenurile din extravilan, evident într-o cotă mult mai mică, în funcție de rangul localităților și categoriei de folosință a terenurilor, pentru a stimula în acest fel folosirea și cultivarea terenurilor.

Au fost actualizate la inflație taxa asupra mijloacelor de transport, taxele pentru eliberarea certificatelor, a avizelor și autorizațiilor, taxa pentru folosirea mijloacelor de reclamă și publicitate.

Taxa asupra mijloacelor de transport marfă a fost aliniată la reglementările Uniunii Europene.

S-a acordat competența consiliilor locale de a putea institui taxa hotelieră calculată într-o cotă cuprinsă într-o plajă mai largă, între 0,5 și până la 5% din tarifele practicate la unitățile de cazare, în funcție de categoria unității respective.

S-a dat competența consiliilor locale de a acorda scutiri și reduceri de impozite pe clădire și impozite pe teren, în cazul persoanelor fizice cu venituri reduse, modeste care beneficiază de ajutor de șomaj, alocație de sprijin sau sunt persoane cu handicap.

Taxele extrajudiciare de timbru, taxele judiciare de timbru și taxele de timbru pentru activitatea notarială constituie venituri ale bugetului local. În acest fel, nivelul veniturilor pentru comunitățile locale va crește destul de mult. Se readuc, în acest fel, la bugetele locale, aceste taxe care au fost trecute, ca surse ale Ministerului Justiției, pe baza unor reglementări în legislatura trecută.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Cine prezintă din partea celor două comisii?

Domnul Seres Denes:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Cele două comisii, Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și, respectiv, Comisia pentru buget, finanțe și bănci au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege.

S-a reținut, de fapt, scopul acestuia fiind lărgirea surselor de finanțare a bugetelor locale, ceea ce înseamnă, pentru anul 2003, peste 4000 miliarde lei.

De asemenea, reunirea tuturor reglementărilor în acest domeniu într-o singură lege.

Ca urmare a dezbaterilor, au fost reținute o serie de amendamente, adoptate cu votul majorității comisiilor, care sunt anexate raportului.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și îl supunem dezbaterii și aprobării dumneavoastră, bineînțeles, cu amendamentele din Senat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt? Vă ascultăm, doamna senator.

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am cerut cuvântul la dezbateri generale pentru a sublinia câteva lucruri care merită, din punctul nostru de vedere, a fi subliniate, dat fiind faptul că discutăm astăzi Legea de aprobare a Ordonanței nr. 36/2002, care reglementează impozitele și taxele locale. Este o lege extrem de importantă, din două perspective.

În primul rând, aș sublinia aceea că, pe baza impozitelor și taxelor locale, se constituie cam 30% din tot ceea ce înseamnă, în medie vorbind, veniturile bugetelor locale, deci, din perspectiva administrației locale este o lege extrem de importantă.

Aș adăuga-o, în ordine, Legii administrației publice locale și Legii finanțelor publice locale, deci, ca ordine de importanță.

De asemenea, trebuie să avem în vedere și faptul că ea este la fel de importantă din perspectiva noastră, ca și contribuabil, ca cetățeni care contribuim, prin impozitele și taxele pe care le datorăm comunităților locale din care provenim fiecare.

Din această perspectivă sau din dubla perspectivă pe care am subliniat-o deja, ceea ce s-a petrecut în cele două comisii de specialitate ale Senatului și în Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului, și în Comisia pentru buget, finanțe și bănci a fost un proces consistent de îmbunătățire a legii și este foarte bine că s-a întâmplat așa.

Aș mai sublinia, de asemenea, faptul că ordonanța a avut la bază un proces real de consultare a organizațiilor aleșilor locali, a federației municipiilor și a tuturor celorlalte care sunt reunite acum în federația autorităților administrației locale. Sunt însă, în schimb, câteva lucruri pe care, din păcate, deși procesul acesta de discuții în comisie a durat destul de mult, nu am reușit să le îmbunătățim suficient din punctul nostru de vedere. M-aș referi la faptul că menținem, în continuare, într-o lege atât de importantă, așa cum subliniam, un sistem de impozitare a proprietății bazat pe niște proceduri administrative, pe niște coeficienți care stabilesc anumite valori și care nu au legătură, în cele mai multe situații, cu valoarea reală de piață.

Aș sublinia, în acest context, că, în general, proprietatea - în Europa, cel puțin, în America, nu mai discutăm - se impozitează pe baza valorii de piață și nu pe niște criterii administrative, cum, din păcate, menținem în Ordonanța nr. 36/2002.

Aș mai avea rugămintea, în contextul tuturor lucrurilor pe care le-am subliniat deja, să avem răbdarea și să reluăm discuția pe o parte, măcar, din amendamentele respinse, pentru că ele sunt importante și am avea șansa reală să scoatem, într-adevăr, o lege foarte bună.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Stimați colegi, avem anexa 1.A și 1.B cu amendamente admise, care înțeleg că au fost acceptate și de către Guvern. (Rumoare.)

Da? Domnul Oană, mă ascultați pe mine, nu în sală...

Deci avem amendamentele din anexa 1.A și 1.B.

Guvernul este de acord cu amendamentele admise?

Domnul Gheorghe Oană:

Suntem de acord cu amendamentele admise.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem, de asemenea, o anexă 2 cu amendamente respinse și v-aș ruga să le luăm pe rând. Este bine să le discutăm, pentru că așa prevede și regulamentul.

La numărul 1 curent, doamna senator Petre Maria.

Vă ascultăm, doamna senator.

Doamna Maria Petre:

Propunerea mea pentru art. 2, domnule președinte, poziția 1 din anexa de amendamente respinse, propune eliminarea textului pentru că el este superfluu, se regăsește și în Legea finanțelor publice, și în Legea finanțelor locale și, ca atare, mi se pare că noi îngreunăm o lege și o facem foarte stufoasă copiind articole din una în alta.

Deci eu am propus și îmi mențin propunerea de a elimina acest text, pentru că el nu are nici un rost în această lege.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul secretar de stat Oană.

Domnul Gheorghe Oană:

Noi propunem totuși să se mențină prevederile acestui articol, întrucât dă coerență textului și legea poate fi înțeleasă mai bine, chiar dacă se regăsește și în altă parte. Eliminarea lui ar face ca ordonanța să nu arate așa cum trebuie și să nu fie înțeleasă, în întregul ei, în mod corect.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că...

Domnul Gheorghe Oană:

Nu suntem de acord...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Argumentul este legat de faptul că pleacă în plan local și se reia o reglementare de finanțe, pentru ca toate instituțiile locale să nu facă nici un fel de greșeală...

Vă ascultăm, domnul președinte Ștefan Viorel.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, așa cum spunea și inițiatorul, cele două comisii au apreciat că acesta ar fi, într-un fel, articolul director în conținutul legii și nu este bine să renunțăm la el, chiar dacă prevederea se regăsește și în alte texte de lege.

Deci ne menținem punctul de vedere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Ați ascultat argumentele... Într-adevăr, se regăsește în Legea finanțelor publice...

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Petre Maria, de eliminare a art. 2 de la numărul curent 1, eliminarea art. 2.

Dacă votați "Da", votați pentru eliminare. Dacă votați "Nu", votați pentru propunerea comisiei și a Guvernului.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 73 de voturi, deci, cei care sunt împotrivă, 40 de voturi pentru și două abțineri.

La numărul curent 2, Capitolul II - "Impozite pe clădiri" - art. 4, amendament doamna senator Petre Maria.

Vă ascultăm.

Doamna Maria Petre:

Da, vă mulțumesc.

Deci ceea ce propun aici este să înlocuim, atunci când se stabilește impozitul pe clădire, "suprafața construită desfășurată" cu, "suprafața utilă", și asta doar pentru a corela prevederea din articol, deci conținutul articolului cu anexa 1, care stabilește concret valorile de impozitare și în care este vorba de suprafața utilă care se corectează cu niște coeficienți.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles?

Domnul secretar de stat...

Domnul Gheorghe Oană:

Deci se încearcă în acest fel să se excludă o serie de suprafețe de la impozitare. Acesta este un lucru...

Al doilea lucru: administrarea și verificarea corectă a suprafeței construite este mult mai ușor de făcut de către inspectorii administrației publice locale, întrucât toate documentele de arhitectură și toate documentele tehnice întocmite la cadastru se referă la suprafața construită desfășurată. Suprafața utilă este mai mică... Se exclude din suprafața construită desfășurată anumitor suprafețe...

Aici începe târguiala și încep discuțiile între administrație, între inspectori și contribuabilul respectiv. Pentru a elimina acest lucru, noi considerăm că este mult mai corect și mai drept să se ia în calcul suprafața construită desfășurată. Am avut acest lucru în vedere și când am stabilit nivelul impozitelor și cotelor respective.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog...

Domnul Seres Denes:

Și cele două comisii sunt de aceeași părere.

Suprafața construită desfășurată este mult mai precisă și mult mai ușor de apreciat decât suprafața utilă.

Dacă s-ar aprecia numai suprafețele utile, multe suprafețe construite s-ar putea exclude de la impozitare.

Și, cum a spus și domnul secretar de stat, ar face obiectul unei negocieri între proprietar și inspectorul financiar. Cu privire la coeficienții care se utilizează la stabilirea suprafeței desfășurate, aceștia ar fi numai acolo unde nu se poate aprecia corect suprafața construită, mai ales la blocuri.

Deci suntem împotriva acestui amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Ați ascultat argumente de o parte și de alta, deci și reprezentantul Guvernului, și cele două comisii nu sunt de acord să luăm în calcul suprafața utilă, ci suprafața construită desfășurată.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al doamnei senator Petre Maria.

Votând "Nu", votați pentru respingere. Votând "Da", votați pentru acceptare.

Vă rog să votați.

Cu 82 de voturi împotrivă, 34 voturi pentru și 3 abțineri, s-a respins acest amendament.

Trecem la numărul curent 3, art. 5 alin. 1. Avem un amendament al domnului senator Horga Vasile.

Îl mai mențineți, domnule senator?

Domnul Vasile Horga:

Da, domnule președinte.

În formularea amendamentului meu, am pornit de la dezvoltarea istorică în spațiu a satului românesc, în sensul că, în majoritatea localităților din România, în satele din România, clădirile de locuit sunt formate, în general, dintr-o suprafață foarte mică, o cameră, două, maximum trei, dar țăranul român, de-a lungul timpului, și-a creat pe lângă casă o serie de anexe, pentru că a fost obligat să facă acest lucru datorită posibilității de a-și duce viața, așa cum este ea, grea, într-o manieră așa cum a știut el. Adică el a dezvoltat un grajd pentru animale, o polată pentru acareturi pe care le are în jurul curții, a dezvoltat un coteț pentru păsări și așa mai departe.

Aceste anexe reprezintă, practic, de 5-10 ori mai mult decât suprafața construită a clădirii principale.

Atunci, dacă impozitul stabilit, cota de impozit stabilită, este de 0,1% pentru toate construcțiile, sigur, diferă într-o oarecare măsură valoarea impozabilă, ca urmare a felului materialului și a anexei respective, dar acest lucru se întâmplă și în mediul rural, și în mediul urban la fel.

Deci, dacă materialul din care este construită acea construcție-anexă este același și la oraș și la stat, nu există nici o departajare, cu toate că există o disproporție flagrantă între anexele din mediul urban și anexele din mediul rural.

De aceea, eu am gândit că, pentru aceste anexe, cota de impozitare să fie stabilită într-un alt procent decât cota de bază pentru clădirea de locuit, adică... Acest amendament sună în felul următor: "Impozitul pe clădiri, în cazul persoanelor fizice, se calculează prin aplicarea cotei de 0,1 pentru locuințe și de 0,5 pentru alte construcții în mediul rural, asupra valorii impozabile a clădirii, determinată, potrivit criteriilor și normelor de evaluare cuprinse în anexa nr. 1".

Deci consider că pentru mediul rural ar fi necesară o astfel de departajare, ținând seama că acest țăran este supus și impozitului pe teren. El are terenul și nu cel din mediul urban, iar terenul pe care îl are în folosință este impozitat... (Discuții în sală.)

Nu... 0,5...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Predescu, nu v-am dat cuvântul, vă rog foarte mult...

Domnul Vasile Horga:

Da... 0,5...

Sigur, așa este. Dintr-o eroare, în amendamentul respins așa scrie și am citit, sigur, amendamentul, așa cum a fost el formulat de către comisie... Deci amendamentul meu nu sună așa, evident...

Deci propun ca cota de bază să fie redusă, practic, la jumătate pentru anexele din jurul gospodăriei, ținând seama de disproporția respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O singură precizare, stimate coleg. Să nu facem afirmații... (Discuții în sală.)

Domnul Honcescu, nu suntem nici la târg, nici în piață... Aveți nevoie, vă dau cuvântul... Vă rog frumos...

Deci să nu creăm confuzii. Toate lumea are în față anexa. Nu puteți spune că nu s-a făcut diferențiere...

Diferențiere între urban și rural există... 0,2 mediu urban... 0,1 mediu rural... să nu facem afirmații care nu au justificare...

Am înțeles că este 0,05 acolo, și așa este corect... și probabil că așa a fost amendamentul dumneavoastră...

Dacă, aici, grupurile au de ridicat vreo problemă?

Doamna senator Maria Petre, doreați să luați cuvântul la acest alineat? Nu.

Vă rog, domnul secretar de stat Oană.

Domnul Gheorghe Oană:

Noi propunem să rămână prevederea așa cum a fost formulată în ordonanță, întrucât este și mai ușor de administrat și, în al doilea rând, diferențierea construcțiilor în mediul rural se face și după alte criterii pe care le aveți în anexă.

Deci, din ce tip de construcție este grajdul, șura, acareturile din jur, astfel încât să-i asigure o diferențiere destul de mare.

Vă repet, dacă începem să calculăm cu fel de fel de cote, iarăși o să avem probleme în administrarea acestui tip de impozit. Ca să fie foarte clar, nu-l administrează

Ministerului Finanțelor Publice, îl administrează autoritățile locale.

Deci această problemă va fi la fiecare primărie. Este necesar să fie cât mai simplu...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles... Deci nu este vorba de simplificare, este vorba că în anexa nr. 1, toate anexele la gospodărie au niveluri foarte, foarte scăzute pentru mediul rural, s-au făcut diferențieri...

În al doilea rând, nu uitați că este un impozit local care intră în bugetul local, care știți cum este la ora actuală... Dacă începem să înjumătățim, nu mai rămâne cu nimic....

Domnule președinte Ștefan Viorel, vă ascultăm...

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Deja s-au adus suficiente argumente din care să înțelegem că modul în care se calculează valoarea impozabilă, respectiv impozitul, este reglementat printr-un algoritm mai complex, prezentat în anexa 1, și comisia a apreciat că maniera propusă prin amendamentul colegului nostru este o abordare simplistă.

Deci anexa nr. 1, așa cum a fost gândită de inițiator, soluționează adoptarea unor niveluri corespunzătoare atât a valorii impozabile, cât și a procentului de impozitare, în funcție de rangul localităților, în funcție de destinația clădirii, în funcție de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri. Considerăm, am apreciat în plenul comisiei, că problema este rezolvată prin anexa nr. 1, așa cum a fost propusă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Horga Vasile.

Nu a fost acceptat nici de Guvern, nici de cele două comisii.

În supun votului dumneavoastră.

Votând "Da", înseamnă că votați pentru acest amendament, votând "Nu", înseamnă că votați împotriva lui.

Vă rog să votați.

A fost respins cu 72 de voturi, 40 de voturi pentru și 6 abțineri.

Trecem la art. 5 alin. 2, amendamentul doamnei senator Petre Maria.

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Ceea ce propun în amendamentul meu este ca acest principiu, care a fost introdus pentru prima oară în Legea impozitelor și taxelor locale, al impozitării progresive să fie aplicat cu măsură, pentru că i-aș ruga pe toți colegii să fie atenți la conținutul acestui alineat, este vorba de modul în care se impozitează deținerea celei de-a doua, a treia sau a patra locuință. Cotele propuse, din punctul meu de vedere, sunt penalizatoare și nu încurajează dezvoltarea proprietății în România. Ceea ce a rezultat din amendamentul celor două comisii este păstrarea acestui sistem penalizator, și anume pentru cea de-a doua locuință s-a acceptat un procent de majorare a impozitului de bază cu 15%, 50% la a doua locuință, 75% la a treia locuință și 100% pentru cea de-a patra.

Ceea ce eu propun este ca procentele de majorare a impozitului pe locuință, începând cu cea de-a doua, să fie următorii: 5% pentru prima, în afara celei de domiciliu, 10% pentru următoarea, 15%, respectiv 25%.

Deci este vorba, pe de o parte, de a introduce un sistem de impozitare progresivă, dar cu condiția ca el să nu fie penalizator și să încurajeze dezvoltarea proprietății de acest tip de locuință.

Și i-aș ruga pe toți colegii să ne gândim foarte bine înainte de a respinge, eventual, un asemenea amendament.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Ați ascultat argumentația. Vă spun sincer că și eu, în calitatea pe care cred că o mai am, de economist, sunt în mare dilemă legat de aceste cote progresive.

De ce? Pentru că încalcă un principiu al nediscriminării, unul își face case, altul se duce la Las Vegas, altul cumpără tablouri, altul cumpără bijuterii. (Discuții în sală.)

Din sală:

Altul nu cumpără nimic...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci este o întreagă poveste, dar vă rog să trecem la argumentare.

Domnul președinte Ștefan Viorel.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Argumentația prezentată de doamna senator Maria Petre trebuie analizată în corelație cu amendamentul admis la nivelul comisiilor, unde vă rog să observați că s-a introdus o modificare care are un impact mare: "S-au exclus de la perceperea cotelor progresive locuințele închiriate."

Atunci când locuința a doua, a treia, a noua devine o sursă de venit pe altă cale, acest venit se impozitează prin metode specifice și nu se mai plătesc cote majorate.

Dar s-a păstrat totuși ideea de "cotă majorată" acolo unde persoanele cu dare de mână își permit să aibă pentru sporirea confortului personal o vilă la mare, una la munte și așa mai departe.

Considerăm că este în spiritul solidarității sociale ca cine își permite un asemenea lux să contribuie și la binele comunității cu un procent, pentru că nu este impactul așa de mare, ca pentru cine are trei vile să suporte o creștere de 50% sau 25%. Plătește cine are trei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De 15%.

Și cel care face excursie la Las Vegas?

Domnul Viorel Ștefan:

Cel care face excursie la Las Vegas probabil că se încadrează în alte sisteme prin care el plătește.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Plătește la Las Vegas. (Sala se amuză.)

Domnul Viorel Ștefan:

Ia bilet la "Tarom" și așa mai departe.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule președinte.

Domnul secretar de stat Oană.

Domnul Gheorghe Oană:

Noi suntem de acord cu reformularea acestui articol, respectiv cu excluderea de la impozitarea majorată a locuințelor care sunt închiriate, și, în felul acesta, se respectă destinația de locuință și se mai rezolvă și alte lucruri în țara asta, și cu reducerea pentru prima clădire ce are destinația de locuință de la 25% la 15%.

Adică așa cum a fost reformulat aici.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, la lit. a), în loc de 25%, 15%?

Domnul Gheorghe Oană:

Nu, la comisie. Așa cum a fost.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Propunerea comisiei. Am înțeles.

Vă rog, dezbateri generale.

Dacă sunt luări de cuvânt legate de acest amendament?

Înțeleg că nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră amendamentul propus de doamna senator Petre Maria, cu reducerea cotelor - le vedeți în coloana 2, cu care nu sunt de acord nici cele două comisii și, înțeleg, nici Guvernul - aici, venindu-se cu un amendament propus de comisie, respectiv în loc de 25%, 15%, în formula propusă de comisie pentru prima clădire și excluzând pe cele care se închiriază.

Vă rog să votați.

Votând "Nu", votați împotriva amendamentului doamnei senator Maria Petre; votând "Da", votați pentru.

Vă rog să votați.

A fost respins cu 66 de voturi.

46 de voturi pentru, 66 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Trecem la următorul amendament.

Mai avem art. 5, se propunea eliminarea alin. 2, referitor la cotele progresive. Trebuie să îl luăm în calcul.

Domnul Iuliu Păcurariu.

Domnul Iuliu Păcurariu (din sală):

Se elimină!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Îl eliminăm, da? Am înțeles.

Sperăm că este o reglementare temporară, pentru că în Uniunea Europeană nu poți să intri cu ea.

Trecem la numărul curent 4, art. 6, amendament propus de doamna senator Petre Maria.

Doamna Maria Petre:

Retrag amendamentul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Își retrage amendamentul.

La numărul curent 5 art. 18, avem un amendament al domnului senator Avram Crăciun.

Din sală:

Și-l retrage.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că și-l retrage, da?

Din sală:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna Maria Petre (din sală):

La fel.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La alin. 3, la fel, da, doamna senator Maria Petre?

Doamna Maria Petre (din sală):

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai susțineți eliminarea? Sunt legate.

La numărul curent 6, art. 22.

Doamna Maria Petre:

Da, domnule președinte, propun eliminarea, pentru că introducem în sistemul impozitelor și taxelor locale aceste proceduri de departajare între județ și celelalte localități, între București și sectoarele lui. Acest principiu nu este corect.

În general, principiul pe care se colectează impozitele și taxele locale este acela că ele se datorează bugetului local al localității, ca atare, și eu cred că introducerea unui asemenea sistem pe rațiuni pe care nu mai vreau să le comentez de la acest microfon nu ar face decât să bulverseze gestiunea și să îngreuneze procesul de gestiune.

Nu cred că vreun consiliu județean din România va rezolva vreodată ceva dacă împarte această taxă între el și localitatea pe care un deținător de mijloace de transport, de exemplu, o datorează.

Ca atare, mențin amendamentul de eliminare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vedeți că serbăm zilele acestea zece ani de la constituirea consiliilor județene și dacă spuneți că nu își au rostul...

Doamna Maria Petre:

Domnule președinte,

Mă număr printre cei care au fost aleși acum zece ani și ceva în cadrul unui consiliu județean.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că Guvernul și cele două comisii nu au fost de acord, dar cele două comisii au făcut reformularea cu 60, cu 40, "60 la bugetul local" și "40 la bugetul județean" da?

Domnul Viorel Ștefan:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai doriți și argumentații pe această temă?

S-a propus eliminarea. Votând "Nu", votați împotriva eliminării.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 71 de voturi împotrivă.

41 de voturi pentru, 71 voturi împotrivă și nici o abținere.

La numărul curent 7, dacă mai susțineți amendamentele, doamna senator Maria Petre?

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu le mai susțineți.

La numărul curent 8, domnul senator Horga Vasile dacă își susține amendamentul?

Vă rog. Este vorba despre art. 32 alin. 3.

Domnul Vasile Horga:

Este vorba despre art. 32 alin. 3, în care pentru firmele instalate la locul exercitării activității de bază se percepe o taxă dublă față de publicitatea normală, care este utilizată prin mijloace normale de afișaj, panouri, de asemenea, instalate în diverse locuri, ori dacă noi vrem ca firmele românești să nu fie transparente, adică să nu știm niciodată unde este sediul unei firme, atunci trebuie să instituim o taxă dublă față de o reclamă obișnuită, și astfel fiecare conducător de întreprindere să nu fie îndemnat, de fapt, să-și afișeze vizibil locul firmei, astfel ca toată lumea care vrea să intre în relație cu o anumită societate comercială, cu o anume firmă, să știe exact locul unde se găsește acea firmă.

Nu înțeleg care este rațiunea pentru care trebuie să instituim o taxă pentru firma normală, deci, pentru faptul că cineva vrea să știe unde este sediul principal al unei firme, astfel încât orice relație să poată fi dusă, în mod corect, cu acea firmă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles. Cred că este suficient. Dacă mai aveți și alte argumente?

Domnul Vasile Horga:

Nu. Acestea au fost.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Să vedeți ce reglementări severe sunt în Occident, pentru că altfel dăm voie și pavazează toți cu firme. (Discuții la masa prezidiului.)

Domnul secretar de stat Oană, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Oană:

Am avut în vedere și procedurile care există în afară.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, dar specificați că nu este vorba de denumirea firmei.

Domnul Gheorghe Oană:

Nu este vorba de denumirea firmei, sunt panouri publicitare instalate la sediul societății respective.

Deci, dacă vreți să o faceți de 40 de metri pătrați, plătiți mai mult. Asta este toată problema. Trebuie să existe o regulă și în țara asta vizavi de panourile publicitare care se pun la locul și la sediul firmelor respective.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este vorba de denumirea firmei.

Domnul Vasile Horga:

Ba este vorba de denumirea firmei.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Avem lege specială pentru asta.

Vă rog, domnul președinte Ștefan Viorel.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poate spuneți că aveți o lege specială care reglementează reclama și publicitatea, care prevede în mod expres că denumirea firmei "NIC" S.R.L. nu se impozitează, unde scrie... Este vorba despre reclamă și publicitate.

Da, domnul senator Ștefan Viorel.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Textul de lege face trimitere la firmele instalate la locul exercitării activității, fapt pentru care eu, personal, și în analiza de la comisie am citit că este vorba exact despre panourile de identificare ale firmei. Dar este logic, justificat și rațional să se plătească mai mult decât pentru o oarecare reclamă pe care o face o firmă din Pitești, în Oradea, ca firma din Oradea care își desfășoară activitatea acolo, pentru panoul prin care-și identifică sediul, să plătească o sumă care, observați, nu depășește două sute mii lei pe an.

Din sală:

Pe metrul pătrat.

Domnul Viorel Ștefan:

Se limitează la un metru pătrat, ori a-ți scrie numele firmei și, știu eu, capitalul social sau ce vrei să mai pui acolo, un însemn de firmă, nu îți trebuie mai mult de un metru pătrat, și cel care a gândit textul a gândit corect, pentru că fără această taxă ne-am putea trezi cu firme care își pun numele pe toată lungimea gardului de la stradă, înșiră acolo toți partenerii lui de contract și de afaceri, pe cine reprezintă, și am deschide posibilitatea efectuării unei activități de reclamă și publicitate care să nu mai plătească nimic la comunitatea locală.

O firmă care-și desfășoară activitatea într-o localitate, considerăm că este rațional să plătească - pentru ce a afișat la poartă, acolo unde și-a pus numele - două sute mii lei pe an, pentru că într-un metru pătrat își scrie suficiente informații despre identificarea firmei.

Dacă vrea să scrie mai mult, atunci intră pe regimul reclamei și publicității și plătește mai puțin.

Așa am apreciat noi în dezbaterile comisiei că a fost gândit textul și am apreciat că este corect să rămână așa.

De aceea am respins prin vot amendamentul colegului nostru, domnul senator Vasile Horga.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Domnul senator Ciocârlie.

Domnul Alin Theodor Ciocârlie:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prevederea se referă în mod clar la firmele care arată denumirea și, eventual, obiectul de activitate al societății respective.

Vreau să precizez că o mare firmă - să luăm de exemplu un mare furnizor de telefonie mobilă - cheltuie zeci de milioane de dolari pe an pe publicitate propriuzisă prin toate mijloacele de publicitate, dar denumirea firmei prin care se anunță, așezată la sediul ei social, este probabil o plăcuță care nu are în nici un caz suprafața de un metru pătrat. Nu are nevoie de așa ceva. În schimb, punând un impozit pe aceste firme, lovim în special în întreprinderile mici și mijlocii din domeniul comerțului și prestărilor de servicii care nu au fondurile necesare pentru a-și face publicitate din alte mijloace, dar trebuie să anunțe clientela din vadul respectiv că acolo este firma lui "Nea Mișu" care este frizer, care are un birt familial sau care are un mic punct alimentar.

Eu, în principiu, sunt de acord cu amendamentul propus de colegul senator Horga.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Totuși, domnule senator Ciocârlie, haideți să gândim că o sută de mii pe an o întreprindere mică sau mijlocie poate să plătească. Să nu exagerăm. Îl plătește pe cel care mătură în fața magazinului cu o sută mii lei.

Este o sursă care vine la bugetul local.

Din sală:

Nu pe un metru pătrat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, este bine, într-un metru pătrat să tot scrii pe el dacă îl pui pe lung. Este o sumă simbolică.

Supun votului dumneavoastră textul propus de domnul senator Vasile Horga, de eliminare a acestui text.

Dacă supuneți "Da" sunteți pentru eliminare. Dacă "Nu", nu.

Vă rog să votați.

Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și Guvernul nu sunt de acord cu eliminarea.

Vă rog să votați.

Cu 44 de voturi pentru, 61 voturi împotrivă și două abțineri, a fost respins.

Textul la numărul curent 9 art. 35, dacă îl mai susțineți, doamna senator Petre?

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La numărul curent 10 art. 36. Îl susțineți. Vă rog să-l prezentați.

Doamna Maria Petre:

Amendamentul se referă la impozitul pe care îl datorează discotecile și videotecile. El constă în transformarea impozitului pe zi de funcționare, așa cum a fost îmbunătățit textul inițial în cele două comisii de specialitate, în "impozit pe lună" și nu "pe zi", deoarece dacă stăm să analizăm efectele pe care acestea le-ar produce ar fi că foarte multe videoteci, mai puțin, dar discoteci ar trebui să se închidă pentru că ele, în general, au suprafețe construite destul de mari.

Deci îmi mențin, domnule președinte, acest amendament de a impozita, într-adevăr, dar "pe lună", deci, "pe metru pătrat" și "pe lună", nu "pe zi de funcționare".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul Gheorghe Oană:

Noi propunem să se mențină prevederea privind impozitarea pe zi, pentru că discotecile și alte asemenea activități se desfășoară și sezonier, și în alte locuri închiriate sau cu altă destinație, temporară, astfel încât, se poate determina mai exact acest lucru și cât funcționează atât plătește. Este un principiu foarte corect. Funcționează două zile, două zile plătește, nu o lună. Începem discuții cu fracțiuni de lună, cu alte asemenea lucruri și e destul de complicat să îl aplicăm.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, că ne-ați băgat în ceață, domnule secretar de stat.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa cum ați formulat articolul, el plătește pe număr de zile, deci, practic, 365 de zile.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte, dacă ne permiteți...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Spuneți undeva, în funcție de numărul de ore de funcționare sau zilele în care funcționează.

Domnul Viorel Ștefan:

S-a rezolvat prin amendamentul admis.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Poftim?

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți, sunt două cuvinte.

Față de textul inițial care însemna perceperea unei taxe "pe zi" calendaristică, noi am adoptat ideea "pe zi de funcționare" care apreciem că este corectă și este o soluție între ce a fost inițial și ce propune doamna senator Maria Petre.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că satisface și pe doamna senator.

Dacă este "pe zi de funcționare", are două zile, o zi pe săptămână plătește cinci sute lei. (Discuții la masa comisiei.)

Doamna senator Petre.

Doamna Maria Petre:

V-aș ruga, domnule președinte, că nu este vorba de satisfacția mea personală, cât este vorba de faptul că a institui niște impozite la care nu suntem foarte atenți, pe de-o parte, împinge la pericolul ca administrațiile locale să nu le poată încasa, iar în această situație concretă v-aș ruga să ne amintim fiecare că avem copii care sunt tineri și care merg la discoteci și că a abuza de acest tip de impozit va duce efectiv la creșterea tarifului la intrarea în discoteci.

Mă gândesc în primul rând la asta și mai puțin la satisfacția de a obține, în sfârșit, un amendament votat.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimată colegă,

Presupun că copiii noștri este bine să se ducă o zi pe săptămână, dar nu șase. Mai au și alte treburi.

O discotecă poate funcționa o zi, maximum două pe săptămână, din câte știu eu, nu în fiecare seară. Dacă sunt două zile, plătește o mie de lei pe metrul pătrat, simbolic, luat la suprafață, înseamnă cincizeci de mii, o sută de mii.

Copilul nostru care se duce la discotecă dă pe cocacola cam cincizeci de mii, deci numai un singur copil în discotecă plătește taxa aceasta, da? Hai să o judecăm și mai simplu, așa, și să nu ne complicăm.

Supun totuși votului dumneavoastră amendamentul doamnei senator Petre Maria.

Dacă spuneți "Nu", înseamnă că sunteți de acord cu ce a prevăzut comisia, "să plătească pe zi de funcționare".

Deci "Nu", respingem amendamentul. "Da" suntem pentru.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 71 de voturi, 42 voturi pentru, nici o abținere.

La numărul curent 11, art. 45, dacă mai mențineți?

Din sală:

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La art. 12.

Din sală:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să-l prezentați.

Numărul curent 12, art. 46.

Doamna Maria Petre:

Aici este vorba de o schimbare esențială față de textul propus, și anume că taxa hotelieră să fie datorată doar în localitățile care sunt declarate stațiuni turistice, și ar avea o rațiune, pentru că aceste așezări, fie că este vorba de municipii, orașe sau comune, au nevoie de niște resurse pentru a întreține infrastructura, altfel și aici avem de-a face cu o taxă care va mări tarifele de cazare în hoteluri și care va fi greu de gestionat atât de către administrațiile hotelurilor, cât și de administrația locală propriu-zisă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți limitarea numai la stațiuni. Aici se vrea o libertate a administrației locale. Să-i lăsăm pe ei dacă nu vor să se dezvolte.

Domnul secretar de stat Oană.

Domnul Gheorghe Oană:

Textul a fost reformulat la comisie. Noi suntem de acord cu această reformulare. În plus vreau să mai adaug că autoritățile locale, primarii, atunci când au posibilitatea să acorde scutiri sau reduceri, de asemenea, el trebuie să o facă. El știe să-și facă politica.

Acesta este un drept, o obligație instituită, dar în același timp pe plan local, în funcție de situația existentă, să poată renunța la această taxă. Unii sunt scutiți prin lege, alții pot fi scutiți de autoritățile locale, deci, nu este nici o problemă taxa respectivă. Așa trebuie gândit. (Discuții.)

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Textul nu impune obligativitate, creează doar temeiul legal pentru consiliile locale să stabilească sau nu o astfel de taxă. Și ea vizează regimul consiliilor locale și nicidecum inițiatorul nu a avut în vedere politica dezvoltării turismului prin acest text de lege, ci rezolvarea unor probleme cu care se confruntă administrațiile locale.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trebuie precizat că avem lege în care se specifică faptul că nu intră rudele, părinții, copii, nepoții, toți sunt separat.

Supun votului dumneavoastră totuși amendamentul doamnei senator Petre Maria.

Votând "Nu", votați împotrivă, așa cum ne propun cele două comisii și Guvernul.

Vă rog să votați.

A fost respins cu 57 de voturi, 40 pentru pentru, două abțineri.

La numărul curent 13, doamna senator Maria Petre, mai mențineți?

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Mulțumesc.

La numărul curent 14, domnule senator Horga, mai păstrați?

Domnul Vasile Horga:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mi-e greu să cred că refuzați.

Domnul Vasile Horga:

Nu, dar sunt amendamente de fond pe care ar trebui să le aveți în vedere.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm. Este dreptul dumneavoastră.

Domnul Vasile Horga:

Da, sigur.

Art. 62 alin. 1 se referă la scutirea de la plata impozitului a unor clădiri în funcție de modul în care ele au fost construite și sunt prevăzute aici două modalități: clădiri scutite potrivit Legii locuințelor nr. 114, intrate în proprietate ca urmare a achiziției pe baza acestei legi, și clădiri scutite ca urmare a aplicării Ordonanței nr. 19 privind creditul ipotecar.

Eu am propus ca în afara celor două modalități să fie cuprinse în scutire și locuințele construite în regie proprie de către cetățeni în altfel de condiții decât cele două prevăzute de lege.

Mi se pare absolut necesar să dăm posibilitatea să încurajăm construcția de locuințe din fonduri proprii ale cetățenilor, mai ales că majoritatea locuințelor, acum, se construiesc la țară și, în general, cetățeanul nu apelează nici la creditul ipotecar, nu apelează nici la condițiile prevăzute de Legea locuinței, construiește locuința din surse proprii, ori aceste locuințe nu sunt cuprinse...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vreau să știți că indiferent dacă este credit ipotecar, totul este din fonduri proprii.

Domnul Vasile Horga:

Absolut, numai că acel cetățean urmează să plătească în rate această locuință pe o anumită perioadă, ori în momentul în care el își construiește din sursele lui, altele decât cele prevăzute aici, aceste locuințe nu sunt cuprinse în lege să fie scutite de impozit pe zece ani.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg...

Domnul Vasile Horga:

Nu văd de ce această discriminare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, cred că este o confuzie.

Probabil că nu știți exact ce înseamnă a construi în regie proprie. Nu este nici o diferență între "a construi", din punct de vedere economic, juridic, față de a construi cu constructori.

Domnul Vasile Horga:

Domnule președinte, să explicăm mai pe înțeles atunci, dacă dumneavoastră mă contraziceți acum.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Explicați-mi dumneavoastră ce înseamnă "regie proprie".

Domnul Vasile Horga:

Dumneavoastră vă construiți o locuință din banii dumneavoastră proprii când doriți dumneavoastră.

De ce această locuință să nu fie supusă scutirii pe zece ani ca și celelalte locuințe construite prin cele două modalități prevăzute de această lege? Asta este problema.

Domnul Gheorghe Oană:

Sunt scutite!

Domnul Vasile Horga:

Nu sunt scutite!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Pot să construiesc în regie proprie luând credit ipotecar, nu este nici o problemă.

Domnul Vasile Horga:

Dar nu vreau credit ipotecar, vreau cu banii de aici din buzunar să construiesc, cu economiile mele, nu?

Economiile fiecăruia.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, știți care este diferența: diferența este că, în regie proprie, alergi tu pe la depozite și îți cumperi materialele, țiglă și tot ce vrei, în loc să alerge constructorul care își ia ceva în plus și angajezi zece oameni pe care îi plătești să-ți facă casa. Asta este diferența între regie proprie și restul.

Domnul Vasile Horga:

Și acele locuințe de ce credeți că nu trebuie scutite de impozit pe zece ani?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar eu nu am spus că nu, eu v-am dat explicația a ceea ce înseamnă credit ipotecar.

Domnul Vasile Horga:

Asta am cerut eu.

Domnul Gheorghe Oană:

Toate sunt scutite.

Domnul Vasile Horga:

Acest lucru l-am cerut eu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați, eu am pus niște întrebări ca să clarificăm situația.

Domnul secretar de stat Oană, vă rog.

Domnul Gheorghe Oană:

Toate locuințele noi sunt scutite zece ani. Nu înțeleg, dumneavoastră aveți în Legea locuinței, cu completările și modificările ulterioare, nr. 114, ce înseamnă construcție de locuință nouă printr-o unitate de construcții sau regie proprie.

Dacă vă faceți dumneavoastră, asta înțelegeți dumneavoastră, pentru că până la urmă toți banii sunt ai noștri, pentru că ne facem locuință nouă din banii noștri, indiferent. Și creditul se dă înapoi, dar dacă vreți să faceți în regie proprie, fără unitatea de construcții sau fără un lucrător autorizat - este cam greu să faceți treaba aceasta în condițiile legii, vă spun foarte clar - sunteți scutit.

Nici o problemă. Aveți la art. a).

Luați Legea locuințelor nr. 114 și citiți: "Toate locuințele noi, construite în baza Legii nr. 114, Legea locuinței, cu modificările ulterioare."

Domnul Vasile Horga:

Atunci care este rostul alin. 2, domnule ministru?

Domnul Gheorghe Oană:

Alin. b) se referă la locuințele care au beneficiat de subvenții din partea statului și noi avem în Legea finanțelor publice niște chestiuni.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu ai voie să aplici două facilități.

Domnul Gheorghe Oană:

În sensul acesta. Și nu este locuința ta, că nu este locuința ta de la început, de când este nouă -

Ordonanța nr. 19.

Domnul Vasile Horga:

Sunt și alte...

Domnul Gheorghe Oană:

Am dat acest lucru și pentru aceste locuințe, scutire zece ani dacă se cumpără.

Domnul Vasile Horga:

Sunt și alte locuințe în afara celor cuprinse de la punctele a) și b) care nu sunt scutite de impozit timp de zece ani? Asta vreau să știu. Explicați și atunci retragem amendamentul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați început să dialogați fără să vă dau cuvântul.

Domnul Gheorghe Oană:

Deci, proprietate, nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă, domnule secretar de stat! Nu v-am dat cuvântul.

Eu cred că ceea ce vă interesa erau clădirile construite în regie proprie. Sunt scutite.

Deci cred că aici suntem de acord.

Vă mai păstrați amendamentul?

Domnul Vasile Horga (din sală):

Dacă sunt scutite, nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Își retrage amendamentul, intră în punctul a), "scutite la plata de impozit".

Domnul Gheorghe Oană:

Zece ani.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La punctul 15, dacă doamna senator Petre își mai menține eliminarea?

Doamna Maria Petre:

Îl mențin, domnule președinte, pe o rațiune extrem de simplă, și anume aceea că, dacă tot avem o nouă lege a impozitelor și taxelor locale, trebuie să-i dăm o perioadă de funcționare stabilă, și mă refer la faptul că acest articol a cărui eliminare eu o propun prevede chiar o modalitate de a nu avea un timp mediu, cel puțin, o imagine asupra efectelor acestei legi, atâta vreme cât prin hotărârea Guvernului se pot stabili și alte situații pentru care se acordă facilități fiscale.

În opinia mea, sunt suficiente facilități în lege, așa cum arată ea, și dacă venim peste două zile cu o nouă hotărâre de guvern nu vom ști în ce măsură legea a fost bine articulată sau nu.

Deci îmi mențin propunerea de eliminare a acestui text.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă erau majorări vă înțelegeam, dar facilități este bine să dăm.

Domnul secretar de stat, vă rog.

Domnul Gheorghe Oană:

Aici ne-am gândit la situații cu totul specifice care pot să apară, și pe plan local nu există soluții să se acorde aceste înlesniri fiscale sau facilități și, probabil, dacă vreți să rezolvați o problemă de interes local pentru biserică, pentru primărie sau pentru altceva, o construcție, nu o puteți rezolva, și atunci vă duceți din nou la lege.

Situații de calamități, în situații absolut specifice, la asta ne-am gândit, și legea este permisivă, se pot stabili.

Nu vrea Guvernul, nu stabilește, nici o problemă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar dacă vedem că fac abuzuri, intervenim și stopăm.

Vă rog, mai doriți să completați?

Domnul Seres Denes:

Suntem de acord cu inițiatorul ca Guvernul să poată interveni în cazuri de excepție pentru a fi scutite anumite categorii de plata acestor impozite și taxe.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră propunerea doamnei senator Petre de eliminare, cu care nu sunt de acord nici Guvernul, nici cele două comisii.

Vă rog să votați.

S-a respins cu 75 de voturi. 37 voturi pentru, 75 voturi împotrivă și două abțineri.

La anexa 1, doamna senator Petre Maria, mai păstrați?

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, legat de anexa 1 a), amendamente și inclusiv 1 b).

Dacă sunt observații?

Dacă nu sunt observații, supun votului dumneavoastră raportul comun al Comisiei pentru administrația publică și organizarea teritoriului și Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, inclusiv cu amendamentele la anexa 1 a) și anexa 1 b).

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 95 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 36/2002 privind impozitele și taxele locale, cu includerea amendamentelor din anexele 1 a) și 1 b) pe care le-am votat anterior.

Vă rog să votați.

S-a aprobat proiectul de lege cu 97 de voturi pentru, 19 voturi împotrivă, 5 abțineri.

Mulțumesc.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti joi, 9 decembrie 2021, 16:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro