Plen
Ședința Camerei Deputaților din 3 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.121/13-09-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-06-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 03-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 3 septembrie 2002

8. Dezbateri asupra Propunerii legislative privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale (retrimisă comisiei).  
 
consultă fișa PL nr. 491/2001

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Propunerea legislativă privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale.

Vorbiți dumneavoastră, stimate domnule deputat, în numele inițiatorilor, da? Da.

Vă rog să prezentați proiectul.

Domnul Cornel Știrbeț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dezvoltarea democrației în condițiile pluralismului politic presupune existența resurselor financiare necesare pentru organizarea și desfășurarea activității politice și, mai ales, a campaniilor electorale.

În acest context, una din problemele fundamentale ale democrației moderne este aceea a finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale.

Funcționarea partidelor politice impune resurse financiare pentru a asigura spațiile necesare, dotarea cu echipamente, inclusiv cu mijloace informatizate, la care se adaugă cheltuielile pentru presă și telecomunicații, cheltuielile de personal și cele de investiții.

În plus, campaniile electorale sunt din ce în ce mai costisitoare, presupun deplasări, prezența presei, întocmirea de studii și sondaje de opinie, cheltuieli de propagandă electorală. Prin urmare, reglementarea juridică trebuie să răspundă acestor exigențe astfel încât să permită, într-un climat de transparență și de onestitate, asigurarea resurselor financiare necesare unei bune funcționări a partidelor politice.

Pe de altă parte, se constată că adeseori lupta politică degenerează în scandaluri politico-financiare, pe fondul creșterii faptelor de corupție precum și a fraudelor fiscale.

Iată de ce reglementarea juridică trebuie să fie adecvată imperativului de a preveni și de a combate faptele de corupție și, în special, traficul de influență precum și operațiunile de finanțare ocultă ilegală a partidelor politice, dat fiind că toate aceste fenomene negative care se manifestă la periferia vieții politice sunt de natură să zdruncine încrederea cetățeanului în activitatea partidelor politice și să favorizeze absenteismul politic.

Pornind de la aceste realități, constatând că, în prezent, legislația română nu asigură un cadru legislativ adecvat și complet, am elaborat prezentul proiect de lege care reglementează atât aspectele privind finanțarea partidelor politice, cât și cele privind finanțarea campaniilor electorale.

Principalele aspecte de noutate pe care le prezintă acest proiect sunt următoarele:

1. Dispozițiile privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale sunt disparate în Legea partidelor politice și în legile electorale și propunem o reglementare unitară, coerentă, lesne de înțeles și de aplicat.

2. S-a consacrat principiul distinct potrivit căruia finanțarea partidelor politice trebuie să fie expresia caracterului liber, egal și corect al competiției politice.

3. Sunt reglementate distinct principialele modalități de finanțare a partidelor politice în funcție de sursă, și anume, finanțarea privată și finanțarea publică.

În ce privește donațiile primite de un partid politic, se propune limitarea acestora la un anumit cuantum în scopul eliminării posibilelor fraude sau finanțări fără acoperire legală.

Proiectul conține dispoziții speciale privind finanțarea în timpul campaniei electorale. Au fost astfel unificate dispozițiile legale cuprinse în legile electorale, iar pentru a asigura caracterul transparent, egal și onest al competiției politice, propunem limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de un partid politic, formațiune politică sau de un candidat independent.

În ce privește controlul finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, s-a menținut rolul Curții de Conturi ca autoritate publică abilitată să verifice respectarea prevederilor legale în materie, consacrat în prezent prin art.44 din Legea partidelor politice, însă am considerat necesar să se garanteze că acest control se realizează în mod efectiv și eficient.

Astfel, s-a prevăzut obligația mandatarului financiar de a depune la Curtea de Conturi un raport detaliat al veniturilor și cheltuielilor electorale pentru fiecare partid, alianță politică sau candidat independent, validarea mandatelor candidaților fiind condiționată de depunerea în termen a acestui raport.

În sfârșit, având în vedere faptul că reglementarea în vigoare este insuficientă sub aspectul regimului sancționator, s-au prevăzut unele sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor legale în materia finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, dat fiind că, în lipsa unor asemenea sancțiuni, normele instituite rămân pur declarative.

În consecință, vă rugăm să aprobați, să dezbateți proiectul de lege prezentat și să-l aprobați în forma propusă de inițiator.

Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea Comisiei juridice cine prezintă raportul? Domnul deputat Timiș. Poftiți!

Domnul Ioan Timiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia juridică a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

Prin această propunere legislativă se urmărește asigurarea unui cadru adecvat și complet care să cuprindă într-o reglementare unitară și coerentă dispozițiile privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

În cuprinsul inițiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalități de finanțare a partidelor politice în funcție de surse și anume: finanțarea privată și finanțarea publică.

De asemenea, sunt prevăzute dispoziții speciale privind finanțarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal, onest al competiției politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un partid politic sau de către un candidat independent.

Față de cele menționate mai sus, membrii Comisiei juridice au hotărât în unanimitate ca propunerea legislativă privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale să fie supusă spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților cu amendamentele admise, astfel cum rezultă din prezenta anexă care face parte din prezentul raport.

Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

La dezbateri generale cine se înscrie? Domnul deputat Boc, domnul deputat Moiș și apoi domnul deputat Stoica.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat va susține acest proiect de lege și-l va vota în consecință. De ce? Noi apreciem că, în momentul de față, o importantă sursă a corupției o constituie finanțarea netransparentă a partidelor politice. Este cazul ca într-o reglementare unitară, transparentă, să reglementăm modalitățile de finanțare ale campaniilor electorale, controlul acestor finanțări și limitele finanțărilor în campaniile electorale și nu numai.

Acest proiect de lege are avantajul ca, într-o manieră unitară, să preia reglementările existente în legislație, în Legea partidelor politice, precum și în alte acte normative și să le ofere un cadru unitar dar bazat pe principiul transparenței. În acest sens, putem aminti faptul că în cazul donațiilor primite de la o persoană fizică într-un an, un partid politic nu poate primi mai mult de 200 de salarii de bază minime brute pe țară, dar nu pot depăși contravaloarea în lei a sumei de 10.000 de euro.

Sau, în cazul donațiilor primite de la persoane juridice, avem 500 de salarii minime, dar nu mai mult de 25.000 de euro.

Am dat câteva exemple pentru a sublinia caracterul precis și transparent al acestei legi. În același timp, se reglementează pentru prima dată în legislația noastră limitele maxime ale cheltuielilor ce pot fi efectuate de către un partid politic în fiecare campanie electorală pe candidat. Este pentru prima dată când se realizează acest lucru și, drept exemplu, avem 150 de salarii minime brute pe țară, respectiv 7500 de euro pentru fiecare candidat la funcția de deputat și senator. Și exemplele continuă cu ceilalți demnitari de la nivel local.

În al treilea rând, Partidul Democrat va vota această lege, întrucât se introduce un sistem unic, prin mandatarul financiar, în interiorul partidului pentru a gestiona fondurile de campanie electorală.

Curtea de Conturi este menținută în continuare ca instituția principală de verificare a modului de cheltuire a banilor în campania electorală. Aici, Partidul Democrat are nu o obiecție, ci doar o precizare, în sensul că nu considerăm oportun în continuare menținerea controlului fondurilor din campania electorală prin intermediul Curții de Conturi. Nu este acum să punem în vedere această soluție, ci la revizuirea Constituției. Soluția noastră este ca în cadrul autorității electorale permanente ce va fi înființată prin revizuirea Constituției, să funcționeze în interiorul ei o comisie pentru conturi de campanie și finanțare politică, această comisie care va fi formată din trei membri desemnați de Curtea Supremă de Justiție și trei de către Curtea de Conturi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi înnoit sau prelungit, să verifice exact aceste reglementări pentru a elimina această problemă a influenței politicului asupra Curții de Conturi, cunoscut fiind faptul că Curtea de Conturi este aleasă de Parlament pentru un mandat de patru ani și rămâne această subordonare politică.

Cu alte cuvinte, la capitolul "Control" apreciem că mai trebuie să lucrăm pentru a asigura independența organismului care va verifica gestionarea banilor în campania electorală și revizuirea Constituției, sperăm noi, va răspunde acestui deziderat.

Cu aceste mici preciziări, Partidul Democrat va susține acest proiect de lege, considerând că este un pas important pe linia asigurării transparenței gestionării banilor în campaniile electorale și nu numai.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Vasile Moiș, din partea Partidului România Mare.

Domnul Vasile Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Inițiativa legislativă este salutară. Trebuia reglementată această chestiune a finanțării partidelor, dar, din punctul nostru de vedere, există în acest moment un vid de reglementare în acest domeniu politic. Nici într-o lege nu este reglementată problema fuziunii partidelor politice, constituirea alianțelor postelectorale și preelectorale și toate celelalte chestiuni legate de partidele politice.

De aceea, această iniativă legislativă chiar dacă este ea salutară, nu face altceva decât să sporească confuzia. Din punctul nostru de vedere, apreciem că printr-un proiect de lege unitar, trebuie modificată Legea 27/1996 a partidelor politice și aici să se găsească sediul materiei unde să fie reglementate toate problemele legate de partidele politice. Cârpind nu ajungem nicăieri decât să sporim haosul legislativ.

Pentru aceste considerente, Grupul parlamentar al Partidului România Mare va vota împotriva inițiativei legislative.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Valeriu Stoica, din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Este, fără îndoială, un moment important în evoluția raporturilor dintre majoritate și opoziție. Este un moment important pentru că acesta este al doilea experiment benefic în care o inițiativă a opoziției este însușită în cea mai mare parte și de majoritate, amendamentele care au fost făcute și din partea majorității și din partea altor partide de opoziție sunt, de fapt, tocmai expresia acestei înțelegeri comune, a unei necesități a sistemului politic din România de astăzi.

Se vorbește foarte mult despre corupție. Astăzi, clasa politică românească face dovada că acționează în sensul combaterii corupției printr-un act politic excepțional. Acest proiect de lege privind finanțarea partidelor politice este un moment de cotitură în modul în care clasa politică înțelege să reacționeze împotriva corupției.

Se spune despre corupție că este cel mai periculos dintre monopoluri. Este într-adevăr așa. Corupția este cel mai periculos dintre monopoluri pentru că introduce, atât în sistemul economic, cât și în sistemul politic, cea mai mai puternică disfuncționalitate. Dacă vorbim de o competiție onestă și în economie și în politică, ea devine neonestă în momentul în care, prin intermediul sistemului de finanțare a partidelor politice, și am în vedere mai ales mijloacele nelegale de finanțare a partidelor politice, se înlătură tocmai echitatea în competiția politică.

Mai mult decât atât, acest monopol al corupției, care are rădăcina cea mai puternică în sistemul de finanțarea partidelor politice, înlătură, practic, în bună măsură, libertatea la care este îndreptățit fiecare dintre noi, fiecare cetățean al României. Pentru că, mai ales prin corupția care se manifestă la nivelul sistemului de finanțare a partidelor politice, fiecare cetățean, fiecare contribuabil este practic păgubit. În plus, acest sistem de corupție la nivelul finanțării partidelor politice înseamnă o perturbare gravă a sistemului de alocarea resurselor. Mai ales într-o țară în tranziție cum este România, într-o țară săracă, cum este România, cheltuirea irațională a resurselor, și așa puține, înseamnă o dovadă de iresponsabilitate.

Iată de ce astăzi clasa politică românească, prin acest acord realizat în jurul Legii de finanțare a partidelor politice, face dovada unei adevărate maturități.

Sunt însă câteva primejdii la care, în cursul dezbaterilor care urmează, trebuie să rezistăm împreună tocmai pentru că s-a realizat acest acord politic. Prima primejdie și cea mai mare este tentația abordării demagogice a acestei chestiuni. Știu că, de multe ori, sub imperiul opiniei publice, a presiunii mass-media, avem tentația să abordăm demagogic multe dintre chestiunile grave ale României. Or, și aici, am putea fi tentați să vorbim de austeritate, dincolo de ceea ce este rațional în înțelegerea austerității.

Aș vrea ca toată lumea să înțeleagă, și, mă refer în primul rând la opinia publică, că democrația costă. Există niște costuri ale democrației. Dacă ignorăm acest adevăr, riscul este să plătim costuri mult mai mari pentru democrație. Corupția consumă mult mai mult decât dacă, în mod rațional, am stabili care sunt costurile democrației.

Or, sistemul de finanțare a partidelor politice este tocmai un sistem de măsurare a acestor costuri ale democrației. Fiecare partid politic are anumite costuri. Campaniile electorale au anumite costuri. Dacă nu facem o proporție corectă între nivelurile de dezvoltare economică ale României, resursele economice ale României, pe de o parte, și pe de altă parte, necesitățile funcționării democratice a României, riscul este să rămânem în situația în care ne aflăm astăzi. Ce înseamnă asta? Avem astăzi în reglementările din Legea partidelor politice și în reglementările din legislația electorală, anumite plafoane care sunt total nerealiste în raport cu costurile reale ale campaniilor și ale funcționării partidelor politice.

Proiectul de Lege pe care îl dezbatem astăzi abordează această chestiune într-o manieră rațională. Totuși, amendamentele care au fost făcute coboară mult anumite plafoane și, prin asta, riscul este ca în momentul în care această lege va fi pusă în practică, ea să fie încălcată sau ocolită tocmai pentru că unele din aceste plafoane sunt nerealiste. E mai bine ca, astăzi, dezbătând această lege să ținem seama de realitatea costurilor democrației, decât să repetăm experiența de 12 ani și până astăzi, care face ca noi să cheltuim pentru democrație mai mult decât este normal. Pentru că sistemul corupției nu face altceva decât să irosească resursele pe care le-am putea aloca în mod rațional pentru a acoperi costurile reale ale democrației.

Iată de ce, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, subliniind încă o dată importanța acestui moment de consens al clasei politice, fac apel la dumneavoastră ca abordarea rațională să primeze față de abordarea demagogică sau față de abordarea afectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Din partea Grupului parlamentar UDMR, are cuvântul domnul deputat Ervin Szekely. Apoi se pregătește din partea Grupului parlamentar al P.S.D., domnul deputat Traian Dobre.

Domnul Ervin-Zoltán Székely:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Grupul parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din România va vota favorabil pentru această inițiativă legislativă având în vedere că ea statuează trei principii cu care noi suntem de acord: principiul unei finanțări raționale a partidelor politice care, pe de o parte, scutește pe aceste partide de obligația de a căuta fonduri din alte surse decât cele prevăzute de lege, pe de altă parte, asigură transparența cheltuirii acestor fonduri. Și acesta este al doilea principiu: opinia publică, contribuabilii au dreptul ca să știe cum au fost cheltuiți acei bani care, practic, au fost plătiți din buzunarul lor.

În al treilea rând, inițiativa legislativă asigură caracterul unitar a finanțării partidelor politice cu care iarăși suntem de acord pentru că este de nedorit ca partidele politice, formațiunile politice să aibă mai multe surse de finanțări care, până la urmă, nu mai pot fi controlate.

Având în vedere aceste considerente, noi vom susține adoptarea inițiativei legislative. Cu toate acestea, trebuie să amintim că dintr-o eroare regretabilă, în raportul comisiei s-a strecurat o eroare, și anume, eliminarea din textul legii a sintagmei "formațiuni politice".

Având în vedere că formațiunile politice există și sunt reglementate în Legea partidelor politice care este legea de bază a acestui domeniu și în legea electorală figurează această sintagmă, considerăm că este necesar ca și această lege să se refere nu numai la partidele politice, dar și la formațiunile politice care și ele trebuie să respecte prevederile acestui act normativ. Însăși inițiativa legislativă în mod indirect recunoaște acest lucru atunci când în art.7 vorbește despre formațiuni nepolitice. Evident, dacă există formațiuni nepolitice, trebuie să existe și formațiuni politice.

Cu acest considerent, pe care-l vom susține în cursul dezbaterilor pe articole, U.D.M.R. va vota favorabil adoptării acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Traian Dobre, din partea Partidului Social-Democrat.

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără discuție că această lege este o lege deosebit de importantă și, din acest punct de vedere, Grupul Partidului Social-Democrat susține propunerile Comisiei permanente de buget-finanțe. Aș vrea doar să scot în relief câteva idei pe care vreau să le accentuez pentru deosebita lor importanță. În această propunere legislativă se urmărește în primul rând asigurarea unui cadru legislativ și complet care să cuprindă într-o reglementare unitară și coerentă dispozițiile privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale.

În al doilea rând, aș vrea să remarc faptul că în cuprinsul inițiativei legislative sunt reglementate distinct principalele modalități de finanțarea partidelor politice în funcție de sursă și anume, o finanțare privată și una publică, deci pe banii contribuabililor.

În al treilea rând, merită de remarcat, de asemenea, dispozițiile speciale privind finanțarea în timpul campaniei electorale. Pentru a asigura caracterul transparent, egal și onest al competiției politice, se prevede limitarea cheltuielilor care pot fi efectuate în campania electorală de către un partid sau de un candidat.

Și nu în ultimul rând, merită de subliniat că, în cuprinsul propunerii legislative, s-au mai prevăzut, pentru prima dată, și sancțiuni pentru încălcarea dispozițiilor legale în materia finanțării partidelor politice și a campaniei electorale, avându-se în vedere faptul că în lipsa unor asemenea sancțiuni, normele instituite ar rămâne pur declarative.

Partidul Social-Democrat susține această propunere legislativă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Dacă mai dorește cineva să intervină, stimați colegi. De fapt, au vorbit reprezentanții tuturor grupurilor parlamentare.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți în paralel proiectul și raportul comisiei.

La titlul proiectului de lege dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nu. Adoptat în forma inițială.

Titlul Cap.I. Dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în forma inițială.

La art.1 alin.1 și alin.2, dacă aveți obiecțiuni. Comisia nu a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Adoptat în forma inițială.

La art.2, de asemenea, comisia n-a avut obiecțiuni. Dacă dumneavoastră aveți. Nu. Votat în formula inițială.

Art.3 alin.1. Dacă aveți obiecțiuni. Nici comisia n-a avut amendamente. Votat în formula inițială.

La art.3 alin.2, vă rog să observați amendamentul 1 al Comisiei juridice. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei. Nu aveți. Adoptat amendamentul. Se modifică în mod corespunzăltor alin.2 de la art.3.

Art.3 alin.3. Dacă aveți obiecțiuni. Comisia n-a avut amendamente. Nici dumneavoastră. Votat în formula inițială.

În consecință, art.3 se adoptă cu alin.2 modificat.

Titlul Cap.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Titlul Secțiunii I de la Cap.II. Nu sunt obiecțiuni. Votat în formula inițială.

Art.4 alin.1, vă rog să observați amendamentul 2.

Da, poftiți, domnule deputat.

Domnul Árpad-Francisc Márton:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Iată primul articol în care apare această eliminare propusă de comisie, eliminare conform căreia acele formațiuni politice care nu sunt înregistrate ca partide politice dar iau parte în campaniile electorale și știm că există asemenea formațiuni politice, de exemplu, organizațiile minorităților naționale, pot să-și finanțeze aceste campanii fără să se supună acestor legi.

Ca atare, noi vă solicităm să rămână așa cum a propus inițiatorul și sintagma "formațiune politică" care există și în alte legi și în legea partidelor politice, cum s-a mai spus, a fost reintrodusă în varianta aprobată de Camera Deputaților. Ca atare, să renunțați la această modificare.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiș din partea comisiei... Numai puțin, domnule Timiș, vorbiți individual sau din partea comisiei? Stați atunci să vorbească ceilalți colegi ai noștri care doresc intervenții în numele grupurilor sau în nume personal.

Domnul deputat Vasile Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Chestiunea a fost discutată pe toate părțile la Comisia juridică, de disciplină și imunități și pe bună dreptate s-a acceptat acest amendament, pentru că în acest moment trebuie clarificată situația celor care beneficiază și care pot să primească subvenții, atât private, cât și de la bugetul statului pentru activități politice.

Prin acest amendament, acceptat de către Comisia juridică, de disciplină și imunități se lămurește treaba. Numai partidele politice pot să beneficieze de aceste subvenții, nu și organizațiile, pentru că dacă se lasă textul inițial al art. 4, atunci există posibilitatea ca unele formațiuni politice să se declare, când politice, când nepolitice, să beneficieze de drepturi ca formațiuni politice atunci când este cazul, iar în alte situații, în alte împrejurări să se metamorfozeze, precum cameleonul și să beneficieze de alte drepturi.

De aceea, mi se pare că textul propus de către Comisia juridică, de disciplină și imunități înlătură orice fel de posibilități de interpretare, rămân ca subiecte doar formațiunile care se intitulează partide, nu și formațiuni politice.

De aceea, noi considerăm că amendamentul Comisiei juridice, de disciplină și imunități este în concordanță până la urmă cu spiritul legislației europene și că în această formulă trebuie adoptat art. 4.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine mai dorește să intervină? Domnul deputat Timiș.

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Noi susținem amendamentul propus de Comisia juridică, de disciplină și imunități, în sensul de a se păstra sintagma "partid politic", în loc de "formațiune politică", pentru motivul că formațiunea politică nu este definită în legislația românească în vigoare, apoi partidul politic este consacrat de Constituția României și în plus de toate acestea, pentru a da satisfacție celor care contestă acest punct de vedere este că în Legea electorală și în Legea partidelor politice formațiunea politică este asimilată partidului politic. Deci, se acoperă ceea ce doresc cei care ne contrazic. Și, în consecință, vă rog să fiți de acord cu păstrarea sintagmei "partid politic".

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Efectuându-se dezbaterile cu privire la acest amendament urmează să-l supunem votului. Potrivit Regulamentului, întâi se supune votului amendamentul comisiei și dacă acesta nu este adoptat, se supun votului celelalte formule ale textului.

Cine este pentru amendamentul 2 al Comisiei juridice, de disciplină și imunități cu privire la formularea art. 4 alin. 1.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să numărați voturile. 105 voturi pentru amendament.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 105 voturi pentru, 14 împotrivă și 9 abțineri s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la formularea art. 4 alin. 1.

La art. 4 alin. 2 comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu. Adoptat în formula inițială.

La alin. 3 de la art. 4 vă rog să urmăriți amendamentul 3. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 3? Domnul deputat Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

De această dată trebuie să spun că amendamentul propus de către Comisia juridică este anticonstituțional. Potrivit Constituției, moneda națională este leul. Orice trimitere la altă monedă, inclusiv la EURO, atâta timp cât noi nu suntem membrii ai Uniunii Europene și în România nu este monedă oficială EURO, orice trimitere este neconstituțională.

Prin urmare, susținem textul inițial propus de către inițiator și nu putem fi de acord cu textul propus de către Comisia juridică, atâta timp cât încalcă prevederile constituționale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stoica și apoi din partea comisiei.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Punctul de vedere al inițiatorilor este în sensul menținerii textului inițial, urmând să se respingă amendamentul făcut la Comisia juridică. Și iată de ce: nu este numai chestiunea pe care a ridicat-o distinsul reprezentant al Partidului România Mare, este și o chestiune care ține de abordarea rațională a finanțării partidelor politice și la început am făcut un apel în favoarea acestei abordări raționale.

Ce este de neprimit în amendamentul comisiei? Nu numai faptul că se exprimă în EURO acest plafon, dar baza de calcul pentru acest plafon este un salariu de 50 de EURO pe lună.

Cred că dacă studiem cu atenție programul partidului de guvernare o să constatăm că ambițiile Partidului Social Democrat în ce privește veniturile în România sunt mult mai mari. Ele nu se opresc la 50 de EURO pe lună! Iată de ce, această plafonare este nejustificată. Sperăm că în anii următori salariile vor fi mai mari în România, veniturile vor crește.

Iată de ce, cred că textul așa cum era inițial era binevenit.

În al doilea rând, este de neprimit în acest amendament tocmai ideea pe care o spuneam mai devreme: există o tendință de abordare demagogică sub imperiul opiniei publice și al mass-media, în sensul de a reduce cât mai mult aceste cheltuieli pentru partidele politice și campaniile electorale. Dacă dorim să nu ocolim legea și să nu recurgem la mijloace nelegale pentru finanțarea partidelor politice este bine să rămână textul așa cum a fost propus de inițiatori.

Iată de ce, în concluzie, vă propunem să respingeți amendamentul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, de ce vă referiți la 50 de EURO pentru că văd aici 5.000 de EURO? Ați făcut o împărțire lunară sau ce ați făcut?

Domnul Valeriu Stoica:

Da, pentru că aici se spune că suma cotizațiilor nu poate depăși 100 de salarii de bază minime brute pe țară și aceasta a fost baza: 100 înmulțit cu 50, după calculul meu, automat 5.000 cât ați spus dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Trimiterea la EURO care s-a făcut, s-a făcut la 5.000 și aceasta era nedumerirea mea.

Cine dorește să mai intervină? Domnul deputat Timiș din partea Comisiei juridice.

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Susțin punctul de vedere al comisiei, atât pentru rigoarea textului, dar și pentru faptul că noi păstrăm textul inițial al autorilor acestei inițiative legislative, în sensul că suma cotizațiilor plătite de o persoană într-un an poate fi până la 100 de salarii minime brute pe țară, dar ca să limităm orice altă posibilitate de a se depăși această sumă am fixat un prag, sigur, este adevărat în EURO, dar am păstrat un prag în EURO ca monedă de referință. Deci, orice tranzacție - are dreptate colegul nostru Moiș - pe teritoriul României în mod normal se face în lei, nu în EURO, dar moneda menționată aici este doar ca valoare de referință, pentru mai multă claritate și pentru mai multă transparență.

În consecință, vă rog să votați textul propus de Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Poftiți.

Domnul Márton Arpád Francisc:

Eu am înțeles susținerea comisiei legată de această problemă financiară, numai că este o contradicție în text. Modificați atunci: nu 100 de salarii minime, ci 83, cât rezultă din 5.000 de EURO. Deci, readucem la 83. Adică, astăzi 100 de salarii minime sunt mai multe, calculat la valoarea cursului actual al EURO, decât cele 5.000 de EURO propuse de dumneavoastră. Deci, astăzi acest text deja este depășit. Ca atare, ori EURO îl aduceți la salariul minim de astăzi, ori numărul salariilor minime îl aduceți la cursul de astăzi al EURO, ori cel mai normal și conform Legii finanțelor din România, cel mai just este eliminarea EURO, până când vom trece la acea monedă, sperăm cât mai repede.

Nu se justifică într-un text două părți care se contrazic. Ori modificăm una dintre cele două, ori o eliminăm pe cea de-a doua, propunere pe care o susțin. Deci, varianta inițiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Rog comisia să se pronunțe cu privire la aceste aspecte și inițiatorul, de asemenea.

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Dacă ne uităm bine pe text, cele 5.000 de EURO nu reprezintă nimic altceva decât aproximativ 100 de salarii minime.

Deci, practic, discuția nu are sens, pentru că este același lucru.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Procedăm, potrivit Regulamentului, și vă supun votului dumneavoastră întâi amendamentul comisiei, amendamentul 3 cu privire la cuprinsul art. 4 alin. 3.

Cine este pentru amendamentul comisiei? Vă rog să urmăriți lucrările și să vă exprimați prin vot asupra problemelor pe care le supun votului dumneavoastră. 65 voturi.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu 65 pentru, 52 împotrivă, nici o abținere s-a adoptat amendamentul comisiei cu privire la art. 4 alin. 3.

Titlul Secțiunii "..

Voci din sală:

Nu avem cvorum!

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți?

Stimați colegi,

Să nu începem iarăși... Vă rog să veniți și să vă consultați cu colegii care au numărat. (Se adresează doamnei deputat Paula Maria Ivănescu)

La titlul Secțiunii a 2-a: "Donații", dacă aveți obiecțiuni? Comisia nu a avut, nici dumneavoastră. Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

La art. 5 alin. 1 urmăriți amendamentul 4. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4? Nu aveți. Adoptat amendamentul, se modifică art. 5. Poftiți, domnule Stoica. Să știți că m-am uitat la dumneavoastră în momentul când am întrebat dacă sunt obiecțiuni și nu erau.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

O observație prealabilă pentru a confirma noutatea, adevărul că nu este important cine votează, este important cine numără și mai ales este important cine anunță rezultatul votului și sper să existe mai multă rigoare în această privință de aici înainte în desfășurarea procedurii, pe marginea acestei legi.

Domnul Valer Dorneanu:

Să înțeleg că, în mod subtil spuneți că președintele a schimbat numărătoarea voturilor?

Domnul Valeriu Stoica:

Dumneavoastră sunteți subtil, domnule președinte, și prefer să rămâneți la acest nivel de subtilitate în comunicarea noastră.

Sper, însă, să nu fie nevoie să rămânem până la sfârșitul ședinței atât de subtili.

Iată de ce, în legătură cu amendamentul Comisiei juridice, la art. 5 alin. 1, vreau să afirm tranșant că dacă se adoptă acest amendament, practic tot sensul acestei reglementări, așa cum a fost gândită de inițiator, va fi denaturat pentru că plafonul propus de inițiator, de 0,05% este redus prin acest amendament, nu cu 10%, nu cu 50%, nu cu 100%, ci de 10 ori. Așadar, dacă acest amendament se păstrează, aceasta înseamnă că, practic, acceptăm prin hotărârea noastră o invitație la eludarea legii.

Or, dacă astăzi clasa politică și-a pierdut credibilitatea, este în primul rând pentru că, în acest domeniu al finanțării partidelor politice legea este eludată. Este eludată de toată lumea. Prefer să spun eludată și nu încălcată, dar declar rituos că în momentul de față toate partidele politice încalcă reglementările în materie.

Or, dacă acest amendament va fi admis, aceasta înseamnă că, de fapt, doar cosmetizăm reglementarea actuală și nu rezolvăm problema cea mai importantă. Spuneam mai devreme că democrația costă, ne mințim pe noi înșine dacă noi credem că reducând acest plafon de 10 ori ne încadrăm într-o limită rezonabilă a costurilor democrației.

Iată de ce fac un apel, domnule președinte, la toți cei care au făcut amendamentul acesta să și-l retragă și dacă nu și-l vor retrage fac un apel către toți parlamentarii, toți deputații, să voteze împotriva acestui amendament.

Repet, adoptarea lui înseamnă practic denaturarea sensului acestei reglementări și înseamnă să acceptăm că și de aici înainte se va întâmpla ceea ce se va întâmpla până acum: partidele politice vor eluda legea în materia finanțării activității lor.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Ceea ce vă pot spune este că, vorbele oricât de frumoase ar fi, în fața cifrelor și a realității, pentru că cifrele reprezintă o realitate, pălesc. Este vorba de o donație de 90 de miliarde de lei pentru un partid politic sau o donație de 9 miliarde de lei.

Deci, făcând procentul raportat la bugetul României cele două valori sunt 90 de miliarde de lei donate unui partid sau 9 miliarde. Dumneavoastră apreciați ce este moral și ce este bine de donat unui partid. Ori 90 de miliarde, care mie mi se pare o sumă imensă, ori 9 miliarde care tot este o sumă mare, dar care poate fi acceptată.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vi s-au oferit niște termeni de comparație mai palpabili, dar vă rog să vă pronunțați... Domnul Moiș.

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

După părerea grupului nostru, aici este cheia până la urmă, a întregii inițiative legislative. Dacă acceptăm 0,05 propus de către inițiator, mi se pare ca fiind o propunere rezonabilă. Nu este cifra absolută, ci este vorba de un procent care se raportează la ceva. Trimiterea la actualul buget al României este irelevantă din punct de vedere al legii, pentru că inițiatorii au prevăzut un procent de 0,05. Prin propunerea Comisiei juridice nu se face altceva decât să se diminueze de 10 ori acest propus. Nu mai vedem unde este rațiunea, atunci, a acceptării acestei inițiative legislative. Grupul nostru parlamentar susține varianta inițiatorilor. Nu suntem de acord cu modificarea propusă de către Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină? Nu.

Supun votului atunci, în ordinea regulamentară, întâi amendamentul comisiei... Vă rog, stimați colegi, pentru a nu mai fi suspectat că nu număr bine, să vă exprimați clar voturile dumneavoastră.

Cine este pentru amendamentul 4, cu privire la art. 5 alin. 1 și mai concret care limitează donațiile la 0,05 din venitul bugetului de stat.

Cine este pentru amendamentul comisiei? 83 voturi pentru, respectiv 46 cu 37. 83 pentru. Am anunțat și câți mi s-au spus pe o parte și câți mi s-au spus pe altă parte și v-aș ruga foarte mult să încercați să nu mă mai jigniți cu bănuiala că aș falsifica eu voturile numărate de colegii mei.

Împotrivă? 47 voturi împotrivă, respectiv 19 cu 28.

Abțineri? Cu 83 voturi pentru, 47 împotrivă, nici o abținere art. 5 alin. 1 a fost adoptat în formularea comisiei cuprinsă la amendamentul 4.

Articolul 5 alin. 2. Urmăriți amendamentul 5.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 5 al comisiei? Domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Nu vreau să continui dialogul subtil, cum spuneați dumneavoastră pe marginea numărării voturilor, dar eu am constatat că îi numărați și pe cei care nu votează. Dar dacă așa este regula la PSD, să fie numărați și cei care nu votează...

Domnul Valer Dorneanu:

Credeam că vreți, mai ales pentru un distins jurist ca dumneavoastră, are prevalență buna credință, nu reaua credință pe care o evocați acum.

Domnul Valeriu Stoica:

În această chestiune, domnule președinte, nu este vorba de bună credință, este vorba de o observație prin propriile simțuri. Puteți să spuneți doar că pe mine mă înșală simțurile mele. Eu pot să vă spun că v-au înșelat pe dumneavoastră simțurile dumneavoastră. Nu este o chestiune de bună credință, este o chestiune de percepție. Am numărat și eu voturile din sală și am văzut câte erau, dar poate că eu m-am înșelat, pot să recunosc lucrul acesta, dacă recunoașteți și dumneavoastră că poate v-ați înșelat, adică să ne acordăm reciproc prezumția de bună credință în ce privește percepția, prin simțurile noastre, a realității din sală. Știți că uneori percepțiile sunt înșelătoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Poate vă așezați într-o postură mai panoramică, pentru a putea vota nu dintr-o parte...

Domnul Valeriu Stoica:

Am să mă străduiesc să am o percepție mai bună, domnule președinte, dar sunt sigur că până la sfârșit nu va fi la fel de bună ca a dumneavoastră în ce privește numărul voturilor.

În ce privește amendamentul făcut de Comisia juridică la art. 5 alin. 2, ținând seama că a fost votat amendamentul de la art. 5 alin. 1 v-aș propune ca măcar aici să rămână plafonul de 0,05, pentru că dacă este vorba de anul în care au loc alegerile, fără îndoială că această plafonare înseamnă încă o dată și spun "încă o dată" și spun "încă o dată", o invitație la încălcarea legii. Dar dacă este să vorbesc în deșert, domnule președinte, o voi face până la sfîrșitul acestei dezbateri.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine dorește să mai intervină, stimați colegi. Domnul Damian Brudașca din partea PRM-ului, ca să vă pronunțați și cu privire la susținerea domniei sale.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Am înțeles, din intervenția inițiatorului, ca și din ale celorlalte grupuri politice parlametnare reprezetnate în acestă adunare, că intenția acestei legi este extraordinar de lăudabilă și de profitabilă, în sensul că se încearcă să se închidă "șurubul" corupției și să se intre pe făgașul legalității și în acest domeniu. Ulterior, însă, această bună intenție văd că este subminată chiar din interior și chiar de către cei care au gândit acest proiect de lege.

Precedentul moment, respectiv amendamentul de la poz. 4, ca și acesta, sunt o dovadă clară, pe de o parte, că nu se dorește ca legea să producă efectele pe care le-am aștepta, iar, pe de altă parte, că se dă girul unor tendințe de tip populist, în sensul de a se crea în fața presei o anume imagine: de spirit economic, de atenție față de banul public, pentru ca în baza acestei perdele de fum să se poată ulterior manipula așa cum se dorește. Pentru că am sentimentul că nimeni nu dorește, în actuala formulă, ca legea să producă într-adevăr efecte și ca în România să existe un control legal asupra modului în care sunt folosiți banii alocați partidelor politice.

Prin urmare, eu nu pot susține amendamentul comisiei. Revin și consider că cel prezentat în textul inițial al propunerii legislative ar fi mult mai indicat, pentru că el concordă cu o realitate cu care ne-am confruntat la toate alegerile electorale de până în momentul de față.

Dacă partidul de guvernământ dorește să nu mai planeze asupra sa prezumția de vinovăție, nu de nevinovăție, atunci ar fi bine să aibă în vedere cu mai multă atenție și cu mai mult, chiar, dacă vreți, acești coeficienți privind donațiile pentru activitatea formațiunilor politice, respectiv, a partidelor politice. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar Leonăchescu, vorbiți în numele comisiei sau al dumneavoastră personal?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Îmi permit să fac un comentariu. În toate aceste prevederi, în care apelăm la procente din veniturile bugetului de stat, în perspectivă se ridică următoarea problemă. Bugetul crește în permanență, veniturile, să sperăm că vor crește și ele, și același procent fix, la un venit din ce în ce mai mare, va însemna o sumă din ce în ce mai mare alocată acestei activități.

Ne propunem, în permanență, să dezvoltăm această activitate, păstrând procentul, sau afectăm valorile altor sectoare productive, de exemplu, cercetare, și păstrăm activitatea politică la un anumit nivel? Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc, în nume personal, nu al comisiei, deci.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Partidul Democrat susține varianta ințiatorului, în consecință, nu varianta menționată în raport, cu amendamentul Comisiei juridice. Și aș vrea să dau doar câteva exemple din legislația comparată, pentru a susține necesitatea elaborării unei legi care să țină cont de realitățile concrete și nu de realități virtuale sau dorite de unii sau alții.

În primul rând, că în legislațiile altor țări nu se face referirea la bugetul de stat, ci, interesant, și vă dau exemplul din Italia, pentru partide: "Cheltuielile efectuate de orice partid sau formațiune politică nu trebuie să depășească totalul care rezultă prin înmulțirea sumei de 200 de lire cu numărul total al locuitorilor din districtele în care ele au candidat pentru Senat sau Cameră".

În același sens este și legislația spaniolă, unde se menționează în mod expres faptul că nivelul cheltuielilor este următorul: "Nici un partid sau coaliție nu poate face cheltuieli electorale care să depășească totalul rezultat prin înmulțirea numărului de locuitori din circumscripțiile în care acestea au prezentat candidaturi cu suma de 40 de pesetas. La această sumă variabilă se adaugă o sumă fixă de 20 de milioane de pesetas".

Deci, dacă putem observa, aceste legislații încearcă să surprindă realitățile concrete, pentru a avea cu adevărat transparență. Dacă le vom pune o barieră minimală, o vom pune, așa cum sublinia distinsul coleg Stoica, o vom pune pentru a fi încălcată fără nici un fel de "problemă.

Iată de ce cred că este nevoie să facem o lege care să fie adaptată atât situației politice din țară, cât și reglementărilor internaționale în materie. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Sassu, domnul Timiș, din partea comisiei, și, apoi, domnul Valeriu Stoica.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Spiritul acestei legi, când ea a fost inițiată de PNL și discutată, cel puțin, la nivelul grupurilor parlamentare, era ca să se elimine posibilitatea de a cheltui, de a utiliza bani proveniți din alte surse decât cele legale. A fost și o presiune puternică a opiniei publice, pentru a ajunge în această situație, era un alt lucru spus acolo, era pusă în discuție transparența.

Iată că în față avem două lucruri: pe de o parte, această idee a legii, pe de altă parte, necesitatea, în fața realității, de a apela, eventual, și la alte mijloace. Sau, dacă nu, o a treia realitate, cea pe care o constatăm permanent, faptul că vor exista partide a căror clientelă, atâta vreme cât sunt la putere (și, în momentul acesta, este cazul PSD-ului) vin și alimentează la conturile partidului și, deci, nu este nevoie de transparență, nu este nevoie de bani publici, care se văd foarte bine și pot fi cuantificați, și partide sărace, care, nefiind la putere, nu au astfel de posibilități. Iată o metodă prin care puterea se perpetuează.

Cred că suntem în fața unei chestiuni, de a pune în discuție un parcurs democratic al României. Cred că e bine să avem transparență față de toate partidele și egalitate de șanse. Această lege închide această posibilitate și deschide posibilitatea perpetuării la putere a partidelor care au clientelă și care, în momentul în care sunt la putere, au clientelă.

Eu sunt, noi suntem împotriva acestui amendament, cred că trebuie să revenim la o situație normală, transparentă, vizibilă și în care toate șansele să fie egale și să nu votăm în funcție de banii de care putem face rost atâta vreme cât suntem la putere. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Am solicitat să revin la microfon pentru a lămuri o chestiune și a evita în felul acesta să rămână fără efect intervențiile remarcabile ale antevorbitorilor mei, întrucât antevorbitorii mei, ca și mine, de altfel, au pledat împotriva amendamentului comisiei. Dar a pleda împotriva amendamentului comisiei nu înseamnă a pleda în favoarea textului inițiatorului.

De ce? Pentru că a fost modificat deja art. 5 alin. 1 și acolo, vrând-nevrând, deocamdată, cu voința dumneavoastră, a majorității, a fost deja redus de zece ori acest plafon. Or, dacă se păstrează textul inițiatorului, înseamnă să fie dublu față de alineatul precedent, 0,01%, exact cât e în textul dumneavoastră.

Ceea ce am propus eu ca formulă de compromis este ca aici, în alin. 2, să trecem măcar plafonul de 0,05, adică, de cinci ori mai mare decât este în momentul de față. Dacă punem aici 0,05, am putea corecta, măcar în parte, eroarea care s-a făcut la alineatul precedent.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Timiș.

Domnul Ioan Timiș:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Este clar că partidele politice trebuie finanțate, dar ele nu trebuie să fie finanțate atât de mult din bugetul de stat, nu le transformăm în fonduri de investiții. Prin această lege, încercăm să asigurăm transparență și eliminarea abuzurilor. Nu înțeleg cum, prin majorarea bucății din bugetul de stat, se fac abuzuri. Pentru că partidele, în temeiul acestei propuneri legislative, au și alte surse de finanțare: propuneți mărirea cotizațiilor, propuneți mărirea donațiilor de la persoanele fizice, nu de la bugetul de stat. Nu cred că prin mărirea cotei alocate pentru partidele politice, din bugetul de stat, se pot crea abuzuri.

De asemenea, se fac confuzii, unii vorbesc de ceea ce intră la bugetul partidului politic și alții vorbesc de cheltuielile partidului politic, invocând o legislație europeană. Hai să stabilim clar ce dorim: buget pentru partidele politice sau cheltuieli pentru partidele politice? Nu mai are rost să facem confuziile acestea, între două lucruri diferite.

Și, în consecință, prin aceste argumente și prin tot ce am susținut până acum, susțin în continuare punctul de vedere al Comisiei juridice, de păstrare a textului propus. Mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudașca, domnul Valeriu Stoica, domnul Traian Dobre și domnul deputat Duvăz.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Am impresia că este o neînțelegere, pe care și-a însușit-o și domnul coleg antevorbitor, care a reprezentat Comisia juridică. Aici, este vorba de donații, nu este vorba de ban public; aici este vorba de larghețea, de mâna largă a acelora care își pot permite să dea bani partidelor politice. Deci, eu nu știu de ce plângem așa de mult pentru buzunarul celor care doresc să facă donații către partidele politice.

Nu este vorba de buget, dacă eu înțeleg bine textul, și-l recitesc: "Donațiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăși..." Așa spune textul. Așa spune și textul amendamentului, așa spune și textul inițial al acestei propuneri legislative.

Deci, eu, dacă se dorește cu adevărat ca această lege "să constituie posibilitatea de control a modului în care sunt folosiți banii de către partidele politice, cred că ar trebui să existe această strictețe pe banii altora. Nu cred că avem posibilitatea și dreptul de a ne exprima cum și cât trebuie și poate să plătească o persoană sub formă de donație unui partid politic.

De aceea, apreciez că este oarecum, dacă vreți, nelalocul ei această insistență și această falsă rigoare, pe care a exprimat-o, din păcate, și antevorbitorul. Cred că, așa cum spunea și domnul deputat Stoica, ar fi de dorit ca măcar la acest capitol să existe cifra de referință 0,5% din veniturile bugetului de stat. Așa cum spuneați anterior, că euro este un element de referință, așa, și în acest caz, bugetul de stat are doar calitatea de referință, nu este cel implicat direct, deoarece banii vin din veniturile persoanelor fizice sau persoanelor juridice.

Considerăm că este util să se facă această precizare, pentru a nu se vota în necunoștință de cauză.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

În acest context, domnule președinte, este de înțeles de ce Comisia juridică a făcut amendamentul pe care l-a făcut. Comisia juridică a crezut că aici este vorba de bani care se scot de la buget. În realitate, referirea la buget este făcută numai pentru a stabili criteriul de plafonare a donațiilor.

Fiind vorba de donații, înțeleg că și Comisia juridică nu are nimic împotrivă să rămână ori plafonul de 0,1% ori plafonul de 0,05%.

Vă rog să luați act, domnule președinte, de această chestiune și să propunem această formulă de compromis.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Domnul deputat Dobre.

Domnul Traian Dobre:

Fără discuție, este vorba de donații. Oricare formă din cele două scrise la art. 5, fie amendamentul Comisiei juridice, fie textul inițial, reprezintă, de fapt, aceeași sumă - 18 miliarde.

Dacă se dorește ca aceste donații să ajungă, după propunerea domnului Valeriu Stoica, de 90 de miliarde, sau, în altă variantă, de 180 de miliarde, e dorința dumneavoastră. Numai că argumentele pe care le-ați adus sunt exact împotriva majorării procentului, datorită faptului că, dacă avem pe cineva mare și puternic și vrea să doneze atâți bani unui partid, este mult mai simplu, pentru cel care primește banii, decât să aibă zece, mai mici și mai puțin puternici, care să doneze banii.

Deci, este o filosofie destul de simplă, propunerea Comisiei juridice este să se păstreze textul ei. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu mai sunt intervenții. În aceste condiții, supun votului dumneavoastră art. 5 alin. 2, potrivit amendamentului comisiei, așa cum mă obligă regulamentul.

Vă rog să urmăriți amendamentul nr. 5 și să vă pronunțați prin vot asupra acestuia.

Cine este pentru? Încă o dată, vă rog să urmăriți lucrările și să participați prin vot: pentru, contra sau abțineri! 73 voturi împotrivă.

Împotrivă?

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Ce se întâmplă cu UDMR-ul, domnule președinte?

Domnul Valer Dorneanu:

49 voturi împotrivă.

Abțineri? 1 abținere.

Cu 73 voturi pentru, 49 împotrivă și 1 abținere, a fost adoptat amendamentul nr. 5, cu privire la art. 5 alin. 2.

Art. 5 alin. 3. Vă rog să urmăriți amendamentul nr. 6, dacă aveți obiecțiuni? Domnul Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte,

Printr-o miraculoasă întâmplare, la votul precedent, percepțiile noastre au fost identice, am numărat la fel ca dumneavoastră.

În legătură cu amendamentul făcut de comisie la art. 5 alin. 3, fără a mai pleda încă o dată insistent, vreau doar să concluzionez să rămână propunerea ințiatorului în ce privește plafonul și să se înlăture mai ales partea finală a textului, care pleacă de la o bază, deja, eronată, în momentul de față, cum bine spunea domnul Marton, astăzi: salariul de bază minim brut e mai mare de 50 de euro pe lună. Așa încât, deja, plecăm din start cu o eroare inadmisibilă în textul unei legi serioase.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton.

Domnul Marton Arpad:

Vă spun sincer, eu nu țin morțiș să votați una sau alta dintre cifrele cuprinse în acest amendament, dar măcar să existe o corelare între ele în momentul votării, pentru că, altfel, am sugera un alt demers al vieții sociale în România decât cel pe care îl dorim. Și, mai pe concret, 10 mii de euro, la cursul actual, înseamnă astăzi 186 de salarii minime, schimbați 200, cu Legea nr. 186/1999 sau scriem 10.763 de euro.

Pentru că, altfel, am sugera că în anii care vor urma va exista o depreciere față de euro a salariului minim din România, ceea ce cred că nici unul dintre noi nu am dori-o și nici măcar nu am preconiza-o într-o formă atât de drastică.

În continuare, vă sugerez să rămânem doar la una dintre variantele propuse: ori rămânem la 200 de salarii ori la 10 mii de euro, ca să ne raportăm la euro, dar să nu existe o contradicție între cele două praguri. În ziua de astăzi, contradicție. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Având în vedere observațiile făcute de antevorbitori, cred că s-ar putea ajunge la o formulă de compromis, dacă s-ar accepta ca amendamentul comisiei să aibă următoarea formulare: "…dar nu pot depăși contravaloarea prin euro al acestora, calculată la cursul BNR din ziua efectuării plății". În felul acesta, nu limităm la 10 mii de euro, pentru că, așa cum s-a spus, așa cum ne asigură partidul de guvernământ, nivelul de trai crește vertiginos, activitatea economică este mai mult decât înfloritoare și este păcat să lăsăm impresia că, cu toate aceste rezultate extraordinare, mult prezentate în presă, totuși, nivelul a 200 de salarii este echivalent doar cu 10 mii de euro. De aceea, eu sugerez comisiei, pentru a ține cont și de evoluția firească în economia românească, să accepte formularea: "…dar nu pot depăși contravaloarea în euro a acestora, calculată la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plății".

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Bogdan Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Aș fi dorit să intervin la dezbaterea anterioară, dar, din păcate, văd că suntem dominați de populism și, de fapt, nu dorim să facem lucrurile sincer și să le scoatem la suprafață, fiecare, cu cinismul caracteristic populismului, dintre cei care au optat pentru reducerea acestor plafoane drastisc, pornind de la premisa că există alte resurse care pot fi folosite și neevidențiate.

Dar, aici, o să intervin nu în raport cu plafonul, ci în raport cu modul formulării. Nu numai că legislația românească și prevederile Băncii Naționale sunt clare în ceea ce privește plățile pe teritoriul României, care nu se pot face decât în lei, dar faptul că noi facem o prevedere care multiplică, spunem: "Nu mai mult de 200 de salarii de bază minime brute", stimați colegi, dar plafonăm în euro la 10 mii de euro, duce la concluzia că aceste salarii brute - că, totuși, legea aceasta nu o facem pentru următoarele 6 luni, în viitorii câțiva ani ar fi premisa să nu crească, ceea ce este absurd.

De asemenea, referirea la euro nu poate să urmeze, în realitate, ce va însemna raportul cursului de schimb, care vedem că s-a modificat semnificativ în evoluțiile lui în ultimii ani și în ultimul an în special, ceea ce trebuie remarcat ca un lucru pozitiv, ca și, sperăm noi, evoluția salariilor.

V-aș ruga, stimați colegi, să rămânem numai la valoarea textului ințial: "Care nu poate depăși 250 de salarii minime brute pe țară" și, în nici un caz, să nu facem această legătură cu euro, care nu numai că contravine sistemului de circulație monetară românească și al legislației românești, dar creează o perspectivă sumbră de evoluție a situației salariilor românești sau a leului. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dobre, din partea comisiei.

Domnul Traian Dobre:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că este de remarcat dorința de a face legi perfecte, dar acest lucru nu îl vom reuși, oricâte argumente am aduce de o parte și de alta. Textul comisiei mi se pare logic, în sensul că spune: "până la 200, dar nu mai mult ".."

Ținând cont că astăzi, în România, salariul minim este de 1.750.000 de lei...

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz (din sală):

Aici scrie "salariu minim brut"!

Domnul Traian Dobre:

Bun, dar nu poate fi o farmacie făcută o lege.

Ținând cont că de la 1 ianuarie valoarea acestuia se va majora la 2.500.000 lei, Comisia juridică consideră că textul, cel puțin în perioada actuală, când salariul minim crește, când valoarea euro-dolar se menține aproximativ constantă, este adecvat situației prezente. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Nu vreau să influențez discuțiile, dar, apropo de perfecțiune, până când Senatul va adopta legea, probabil că vor interveni mutații și în schimbul leului cu euro și în schimbul poziției politice față de finanțarea partidelor politice. Să lăsăm și Senatului dreptul de a perfecționa această lege, dar aceasta nu înseamnă, însă, că noi trebuie să greșim.

Poftiți, domnule Valeriu Stoica.

Domnul Valeriu Stoica:

Domnule președinte, vă mulțumesc că ați reluat ideea distinsului antevorbitor, nimeni nu este perfect, parlamentarii cu atât mai puțin, președintele Camerei...

Domnul Valer Dorneanu:

Și mai puțin!

Domnul Valeriu Stoica:

...fiind o excepție, vorbitorul de acum, nici el, nu face excepție. Totuși, cred că trebuie să facem distincție între texte perfectibile și texte eronate, una este să perfecționezi un text, adică să-l faci mai bun decât este acum - ceea ce înseamnă că el este deja acceptabil, și alta este, de la bun început, să ai un text eronat.

Ați spus că Senatul poate să-l facă mai bun, acest text. Nu, Senatul, în situația aceasta, va avea o apreciere nefavorabilă față de Camera Deputaților, pentru că i-a trimis texte, de la bun început, eronate. Aici este vorba de o eroare. Dacă noi menținem și plafonul de 200 de salarii și plafonul de 10000 de euro, nu ne dăm seama că plafonul de 200 de salarii este inutil. Înseamnă de rămâne numai al doilea, din moment ce chiar astăzi, în acest moment, 10000 de euro înseamnă mai puțin decât 200 de salarii.

Așadar, două plafoane aveau rost în măsura în care al doilea plafon, în mod normal, ar fi putut să fie mai mare decât primul. Dar nu se întâmplă lucrul acesta. Așa încât, după cum spunea domnul Marton, ori eliminăm primul plafon, ori îl eliminăm pe al doilea, ca să fie legea coerentă.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule coleg.

Domnul Ovidiu Brînzan:

Mi-am permis să iau cuvântul după distinșii antevorbitori întrucât am impresia că se face totuși o confuzie pe tema aceasta. Deocamdată, discutăm despre finanțarea partidelor politice, nu despre salariul mediu brut sau minim brut pe economie actual sau cel previzibil.

Pe de altă parte, suntem acuzați de faptul că nu facem legi care să fie aplicabile pe termen suficient de lung. Tocmai aceasta cred că a fost și intenția legiuitorului: plecând de la realitatea actuală, a stabilit care este cuantumul actual raportat la cele 200 de salarii minime pe economie, dar a lăsat și o prevedere care să fie aplicabilă și în viitor, fiindcă aici este vorba în ce cuantum este moral ca o persoană să doneze pentru activitatea unui partid politic. Cred că acest element de perspectivă a scăpat antevorbitorilor. Fiindcă, dacă nu vom stabili un plafon de perspectivă, în momentul în care distinșii antevorbitori vor reuși să ajungă la guvernare și vor asigura, așa cum au promis probabil un salariu minim pe economie de 1000 de euro, mă voi întreba dacă este moral ca o persoană fizică, conform legii pe care dânșii încearcă să ne sugereze să o acceptăm, să poată dona unui partid politic 200000 de euro, în contextul acela fericit care va urma, și ne vom întreba dacă, donând 200000 de euro unei formațiuni politice, nu urmărește unele avantaje.

Totuși cred că legea este bună așa cum a fost amendată de către comisie, și mai ales oferă și o aplicabilitate pe un termen cât de cât rezonabil.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Alexandru Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Cred că facem o confuzie. Camera este responsabilă pentru textul de lege pe care îl votează. Are responsabilitate față de ceea ce emite, iar faptul că, până la apariția legii, se va întâmpla sau nu se va întâmpla nimic nu ne exonerează de răspunderea față de ceea ce votăm acum, și ceea ce votăm acum este neconstituțional. Acest lucru s-a spus înainte.

Faptul că există o perspectivă, și până atunci Senatul eventual va corecta lucrul acesta, este o greșeală de gândire.

Suntem responsabili față de ceea ce facem aici. Suntem datori să facem corect ceea ce facem, și nu să ne așezăm pe ideea că altcineva după noi va corecta și că răspunderea este a Parlamentului în general.

Suntem responsabili, și trebuie să facem corect ceea ce trebuie să facem.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul vicepreședinte Puiu Hașotti.

Domnul Puiu Hașotti:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș avea o întrebare către Comisia juridică, de disciplină și imunități. Înainte de aceasta, însă, voi spune că, așa cum știm cu toții, toate legile trebuie să beneficieze de armonizare cu legislația europeană.

Întrebarea este următoarea: cunoaște cumva Comisia juridică, de disciplină și imunități ca, acum doi, trei ani, cinci ani, în țările din Uniunea Europeană în care se elabora o astfel de lege, să se fi făcut raportarea la euro? Sau există o astfel de lege în Elveția în care să se raporteze francul elvețian, sau, în Suedia, coroana suedeză la euro? Aș dori să mi se răspundă la această întrebare.

Domnul Valer Dorneanu:

Sunt colegi care doresc să intervină în discuții?

Domnul deputat Cășunean propune un text care să elimine neconcordanța dintre cele două ipoteze.

Domnul Vlad Adrian Cășunean:

Stimați colegi,

Discutând cu colegii din Comisia juridică, de disciplină și imunități, noi propunem un text nou din partea comisiei, care sună astfel: "Donațiile primite de la o persoană fizică într-un an nu pot depăși echivalentul în lei a sumei de 10000 de euro, calculată la cursul de schimb al BNR din ziua efectuării plății."

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră amendamentul comisiei, așa cum a fost prezentat astăzi în plen.

Cine este pentru?

(Vociferări din partea Grupului parlamentar al PD.)

Stimați colegi,

Participăm la vot sau stăm numai în sală?

67 de voturi pentru.

Împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Stimați colegi,

Cei care contestați așa de vehement, vă rog să poftiți aici și să numărați.

Abțineri? Nu sunt.

67 de voturi pentru, 42 de voturi împotrivă, nici o abținere.

Stimați colegi,

Am propunerea să întrerupem dezbaterile aici și să trimitem proiectul la Comisia juridică, de disciplină și imunități, pentru a elimina aceste inadvertențe și aceste discuții permanente.

Dacă sunteți de acord cu această propunere. Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Închidem ședința de astăzi în plen. Ne întâlnim joi în plen. Astăzi după-amiază sunt activități în comisie. Mâine, de asemenea, sunt activități în comisie.

Ședința s-a încheiat la ora 12,30.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 18 iunie 2019, 6:36
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro