Plen
Sittings of the Senate of September 9, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.125/19-09-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
20-03-2019
13-03-2019 (joint)
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 09-09-2002 Printable version

Sittings of the Senate of September 9, 2002

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru.  

Ședința a început la ora 15,30.

Lucrările au fost conduse de domnul Gheorghe Buzatu, vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii Mihai Ungheanu și PuskasValentin-Zoltan, secretari ai Senatului.

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamnelor și domnilor senatori,

Dacă-mi dați voie, este cazul să începem.

Ședința de astăzi va fi condusă de subsemnatul, asistat de domnii senatori Mihai Ungheanu și PuskasValentin-Zoltan, secretari.

Până în acest moment, după cum vedeți, și-au anunțat prezența 119 senatori. Restul, până la 140, sunt absenți, dintre care 6 motivat.

Dacă sunteți de acord, trecem la aprobarea ordinii de zi.

Fiecare dintre dumneavoastră a primit la casetă ordinea de zi. Sunt observații sau propuneri? Dacă nu, vă rog să votați.

Ordinea de zi a fost adoptată cu 82 de voturi pentru și un vot împotrivă.

Vă mulțumesc.

În ceea ce privește programul de lucru, dat fiind faptul că am început cu o întârziere apreciabilă, între orele 15,30 și 17,00 vor fi declarații politice, de la ora 17,00 la ora 18,00, dezbaterea proiectelor de lege, iar întrebări, interpelări și răspunsuri între orele 18,00 și 19,30.

Dacă sunteți de acord, poftiți, vă rog!

Și programul de lucru a fost adoptat cu 89 de voturi pentru și două voturi împotrivă.

 
Declarații politice rostite de senatorii:  

Trecem în continuare la punctul 1 de pe ordinea de zi, declarațiile politice.

  Adrian Păunescu

Vă rog să-mi dați voie să-l invit la microfon pe domnul senator Adrian Păunescu.

Poftiți, vă rog!

   

Domnul Adrian Păunescu:

Multe ar fi, domnilor colegi, de spus în această zi care anunță o săptămână bogată și amintește că s-a încheiat o altă săptămână foarte bogată.

Am să trec în fugă peste câteva dintre lucrurile care trebuie să-și găsească nume și să mă apropii de substanța cea mai importantă a declarației mele politice.

Este de spus, domnilor colegi, un fapt care ar trebui să ne pună pe gânduri, dar care se pare că ține de esența așezării noastre geografice, așa cum Mateiu Caragiale cita: "Ne aflăm aici, la Porțile Orientului, unde totul este luat a la legere". Într-o traducere (prea) liberă, "la mișto".

Trăim aici, la Porțile Orientului, unde, absolut orice faci, se găsește un unghi de atac, un unghi de satirizare, un unghi de batjocură. De exemplu, o situație care li se întâmplă senatorilor români - și se poate întâmpla oricui, nu numai lor. Colegul Zanc se duce să mănânce la bufet. Devine obiectul interesului general faptul că a observat vechimea unei savarine. Dacă era popor, savarina respectivă se mândrea cu această vechime. Ei, nu!

Colegul Zanc devine cavalerul savarinei, deși oricui i se poate întâmpla o nenorocire de la acest fapt care ar trebui să ne oblige la minima seriozitate a gospodarului, din orice loc de viață, din orice loc unde trăiesc oameni.

Guvernul român încearcă să dea copiilor sărmani accesul la un corn și la un pahar cu lapte. Ce haz nebun în toată lumea politică! Sigur că, din perspectiva unui salariu mare, nu e cine știe ce să acorzi unor copii un pahar cu lapte și o chiflă, dar din perspectiva unei pensii de 100.000-200.000 de lei pe lună, la țară, sau de 700.000-1.000.000 lei, la oraș, faptul respectiv înseamnă ceva.

Se desfășoară la Brașov una dintre cele mai fantastice reuniuni mondene - "Cerbul de Aur". Sigur că și eu am altă perspectivă asupra artei decât lesbienele de la nu știu ce grup "t.A.T.u". Sigur, putem avea orice părere despre faptul de artă petrecut acolo, putem crede orice despre organizatorii acestui festival, dar ce puteau face niște oameni care trebuie să respecte datele generale ale conviețuirii artistice ale modei și care au - cum se spune, cu un cuvânt repetat - de gestionat tot felul de trupe, unele drogate, altele reci? Ce au de făcut? În presă apare acum un scandal enorm: "TVR trebuie să-și ceară scuze!".

În primul rând, scuzele nu se cer. Asta poetul Vulpescu ne-o tot spune, și văd că nu ținem seama de eroare. A cere scuze înseamnă a pretinde cuiva să-și prezinte scuze. În fine. Ce e rău în faptul că la Brașov a fost o forfotă mondială, că au fost patru zile extraordinare, că oamenii au mai ieșit din grijile, din închistarea și din cenușiul de fiecare zi? Dacă marele oraș, care este Brașovul, și care ar merita o soartă mai bună, în genere, ar avea patru asemenea manifestări pe an, viața civică, viața intimă, viața politică însăși ar avea un alt fundal, oamenii ar fi mai disponibili către fapte mari și, poate, mai inspirați. Și, poate, mai activi în bătălia cu inerțiile aleșilor lor.

Ei, nu! Trebuie compromis și Brașovul, și trebuia compromisă televiziunea publică. Orice ar fi făcut tot rău era.

Au fost întrerupte fetele de la .t.A.T.uÒ, dar, în același timp, se spune: "Fetele de la "t.A.T.u" se sărutau pe scenă.

O dată deschisă Cutia Pandorei homosexuale, iată că se întâmplă și așa ceva. Trebuie să ne așteptăm la tot felul de lucruri pe care nu le puteam gândi în urmă cu ani și ani. Dar e de vină TVR?

Eu cred că asemenea manifestări ar trebui privite și ca fapte pozitive ale unei societăți care își respectă și jocurile ei, nu numai crispările ei.

Are loc la Sinaia o întâlnire a Delegației permanente P.S.D. cu parlamentarii P.S.D. și, în cadrul discuțiilor, se exprimă opinii, între care și aceea că parlamentarii P.S.D. nu ar trebui să facă interpelări și să pună întrebări guvernanților P.S.D.

Sunt păreri pro și păreri contra. M-am înscris și acolo contra și mă înscriu în genere în rândurile celor care cred că parlamentarii trebuie să fie liberi în conștiința lor, pentru că au fost aleși de oameni, și nu de partide, deși au candidat pe liste de partide și sunt membri de partid onești, și că e anormal să li se ceară parlamentarilor să tacă asupra unor erori, fie că le fac cei din același partid cu ei, fie că le fac alții.

Totuși, tendința generală este să se spună că nouă, parlamentarilor P.S.D., ni s-a închis gura. Indiferent din partea cui ar veni această veste, ea este proastă și, personal, o resping. Cred că mecanismul de întrebare și răspuns, mecanismul de interpelare și replică reprezintă o cucerire democratică a tuturor, și acest mecanism nu poate fi înstrăinat cu nici un chip.

Un coleg al nostru face un lucru excepțional, și anume înnoiește, în mare parte, Spitalul Universitar.

Colegul nostru este doctorul Sorin Oprescu. Nu contează că este unul dintre puținele spitale din România în care se poate - să zic așa - trăi și muri. Nu! Cum a putut el să facă asta și alții nu pot? Orice lucru se întâmplă sub aspect pozitiv, el va fi contestat, batjocorit, ironizat și pus la îndoială. Din păcate, o asemenea atitudine dă drept de cetate lucrurilor rele, faptelor negative, care vor spune, prin cei care le fac: "Păi, nu vezi că la noi totul e luat ˆ la l.gre? Ce mai contează că e rău? Nu, e bine ce am făcut." Deci, evident, e rău.

Amestecul acesta de bine și rău, atunci când binele ar trebui scos în relief, reprezintă nu numai o descurajare a binelui, dar și o încurajare a răului.

Mâine începe Forumul Național al Muntelui, acțiune extraordinară, care reprezintă nu numai eforturile unei întregi societăți, nu numai o punere de acord cu Europa, ci, așa cum am mai spus, și încununarea vieții unui om care s-a dedicat, cu toate riscurile, în toate condițiile istorice, acestei cauze - doctorul Radu Rey.

Există atât de puțin interes pentru cea mai importantă recucerire a românilor, care ar fi Carpații lor, încât, încă o dată, de aici, de la tribuna Senatului, vă reamintesc datoria noastră față de munte, care este urgentă, dar ține de câteva zeci și zeci de ani.

Am criticat, în câteva rânduri, noua conducere a Radiodifuziunii Române. Sunt obligat să vă mărturisesc astăzi, public, faptul că, de azi, conducerea Radiodifuziunii (președintele director general Dragoș Șeuleanu) a realizat un lucru excepțional - dar e bine să subliniem și lucrurile normale -, și anume angajarea, pe un post corespunzător și cu un nivel de salarizare egal cu al directorilor, a celui mai mare muzician român în viață, Gheorghe Zamfir. E un fapt pozitiv, pe care-l subliniez, deși aveam o polemică amicală cu colegul Zanc, în bancă, el considerând că nu e cine știe ce mare lucru. Eu cred că e mare lucru. Gheorghe Zamfir nu e oricine. Dacă Radio România l-ar fi angajat, în vremea sa, pe George Enescu, după părerea mea, ar fi fost același lucru. O să vedeți, cu timpul. Acum poate că vă pare absurd. Zamfir face și nebunii, ne înjură pe toți, dar faptul acesta al conducerii Radioului România este remarcabil. Iar Zamfir poate face operă de vârf la Radio România!

Aș vrea să vă spun și lucrurile negative, foarte negative, pe care am considerat că trebuie să le aduc în fața dumneavoastră. Iată-le!

Doi parlamentari U.D.M.R., senatorul PuskasValentinZoltan și deputatul M.rton çrp.d, au inițiat și promovat proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, proiect votat de cele două Camere în iunie 2002. Astfel a apărut - dacă sunt bine informat - Legea nr. 501 din iulie 2002. În felul acesta, un act normativ emis de fosta majoritate și criticat la vremea respectivă de către opoziție a devenit lege, susținută de noua majoritate.

Sub incidența acestui act normativ, care excludea alternativa despăgubirilor, se află și Centrul de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică din Călugăreni, județul Mureș, cămin-spital în care sunt îngrijiți în prezent 260 de bolnavi neuropsihic cronici, fără aparținători și fără suport social - unitate din subordinea S.S.P.P.H., departament al Ministerului Sănătății și Familiei.

Cei 260 de asistați, majoritatea fără discernământ, vin din 21 de județe ale țării și sunt dependenți, prin natura afecțiunilor psihice, de locul în care s-au obișnuit și de persoanele care îi îngrijesc. Casa lor este acum - și este normal să fie acolo - la Călugăreni. Tatăl și mama lor se află acolo, între medici și asistente. Viitorul lor este strict legat de acest complex, unde sunt protejați, îngrijiți, au speranțe și cuceresc, pas cu pas, trăiri și sentimente omenești fundamentale. Ei sunt incluși în programe moderne, speciale, de terapie: dans, concursuri, ieșiri în natură, activități productive chiar, sunt asistați de personal specializat, format în unități similare din străinătate.

Intervalul de timp extrem de scurt, în care a fost votat proiectul de lege, a lăsat loc unor erori cu urmări dramatice. Prin această retrocedare, imobilul și terenurile au fost cerute insistent de .Ordinul călugărilor franciscani.Ò

Statul român, în acest fel, va fi păgubit cu câteva miliarde bune de lei, lei puternici, nu lei de azi, bani investiți, de-a lungul anilor, în modernizările și noile construcții făcute în acest centru, care a devenit, grație strădaniei unui medic psihiatru nonconformist, unic, în acest moment, în lume.

Cine e medicul? Paradoxul face - și, cred eu, și compensația profundă a destinului face - ca unui proiect inițiat de doi cetățeni români de naționalitate maghiară să le răspundă, cu durerea lui și cu protestul lui, cu competența și conștiința lui, un medic maghiar, un medic român de cetățenie maghiară, Todusz Endre. Acest om este realmente eminent și el consideră că trebuie să informeze autoritățile statului, i-a scris și președintelui Iliescu, a scris și Parlamentului, a scris și unora dintre noi, că o asemenea retrocedare este un fapt împotriva firii, pentru că nu se retrocedează, ci se cedează lucruri făcute din 1950 încoace. Nu s-a ținut seama de realitate și s-a retrocedat, de altfel, nu numai în această situație, cu mult în afara realității.

Iată o parte mică din acest complex (cea care exista și înainte de război) a fost abandonată în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și a rămas o bună bucată de vreme în paragină, atribuindu-se prin Decretul nr. 40.512/1950 unui cămin-spital de bolnavi cronici.

Investițiile realizate, așadar - repet -, sunt de miliarde de lei, din perioada în care leul era leu adevărat.

Sunt delicate relațiile pe care le putem stabili, acum, cu o lege care există. Acest cămin are și un pavilion întreg construit după 1989, de către olandezi, pentru bolnavi, și nu pentru .Ordinul călugărilor franciscani.Ò Cum timp de 5 ani, de închiriere obligatorie, după retrocedare, chiria (și ea) va fi, la rândul ei, miliardissimă, se pare că, dacă nu se oprește această eroare, .Ordinul călugărilor franciscaniÒ va primi, în afară de clădirile abandonate în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial și evaluate cam la 1,5 miliarde în banii de azi, și clădirile noi construite aici, care nu au nici o legătură cu ceea ce a fost în trecut, n-au de ce să fie retrocedate franciscanilor, sunt pentru bolnavi dintotdeauna.

Grație acestui act normativ, l-am putea numi prea puțin legat de realitate, prea puțin responsabil în raport cu realitatea, 260 de bolnavi neuropsihic, din 21 de județe ale țării, români, maghiari, țigani, evrei, germani, de meserii diferite, ingineri și doctori, foști scriitori și preoți (vă atrag atenția că respectivul cămin are ușile deschise și pentru generațiile viitoare de bolnavi!), maiștri și muncitori vor ajunge pe drumuri, iar cei 190 de salariați ai centrului, oameni pregătiți și competenți, astăzi, să ofere asistență celor cu nevoi speciale, toți cu domiciliul pe raza comunei Eremitu, de care aparține și satul Călugăreni, vor rămâne fără lucru.

Doctorul Todusz Endre pune problema în mod exemplar. Semnalăm înalta conștiință a acestui medic, care s-a adresat tuturor și care așteaptă de la noi un răspuns cinstit, un răspuns urgent, un răspuns legal, pentru a se pune capăt cedării de bunuri nemeritate și nemuncite și, pe de altă parte, pentru a nu condamna la moarte pe cei 260 de bolnavi de azi, ca și pe cei de mâine. Dar doctorul Todusz Endre este exemplar și din alt punct de vedere.

El este maghiar, dar gândește pentru toți bolnavii, indiferent de neamul din care vin. El este doctor, dar gândește și din perspectiva tragicilor săi pacienți.

Aș zice că ar fi mare lucru să urmăm exemplul acestui eminent medic și cetățean român de naționalitate maghiară din Călugăreni - Eremitu, județul Mureș, și să facem dreptate măcar celor bolnavi, dacă nu o putem face tuturor, și celor bolnavi, și celor sănătoși. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Corneliu Vadim Tudor

În continuare, invit la microfon pe domnul senator Corneliu Vadim Tudor.

Poftiți, vă rog, domnule senator!

   

Domnul Corneliu Vadim Tudor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Lumea știe, de două sute de ani, de la Goya încoace, că "Somnul rațiunii naște monștri". Nimeni nu s-a gândit încă ce poate naște somnul rușinii.

Avem posibilitatea ca, de la o vreme, să constatăm pe viu ce se întâmplă când rușinea doarme. Își face de cap mitocănia. Mitocănia are numeroase forme de expresie: de la aroganța neamului prost la obrăznicia de a te crede mai deștept decât alții, mai îndreptățit, mai imposibil de criticat, deși, dacă te scutură cineva bine, nu rămâne nimic din tine. Știm cu toții că marii scriitori și moraliști ai lumii s-au ocupat de mitocani. Aceștia sunt prinși în insectarul unui Shakespeare, al unui La Rochefoucauld, al unui Balzac. Eram convins că s-a spus totul cu privire la specia asta, dar m-am înșelat.

Frontierele mitocăniei au fost împinse și mai departe în ritmul noilor provocări ale lumii contemporane. Un exemplu de mitocan de tip nou ne vizitează periodic și tot încearcă să ne facă să ne simțim ca ultimii oameni de pe pământ. Este vorba de un oarecare Bruce Jackson care, dacă am înțeles bine, se ocupă de NATO, din partea S.U.A., sau de S.U.A., din partea NATO. Nu am auzit de el, dar a auzit el de mine, ca semn că tot e bună și celebritatea asta la ceva. Numitul Bruce Jackson se crede eroul pozitiv din filmele americane, intrând în pielea tizilor săi Bruce Lee sau Bruce Willis, așa că se simte dator să facă ordine în România, împotriva voinței poporului român, el trebuie neapărat să călărească, precum la rodeo, și să ne biciuiască periodic. Nu l-a rugat nimeni, nu se uită nimeni în gura lui. Este clar că are apucături de agent, din moment ce, așa cum, după cum am aflat, tatăl lui a fost unul dintre fondatorii C.I.A., iar el însuși a fost ofițer de contrainformații în armata S.U.A., în perioada 1979-1990.

În urmă cu câteva luni, într-o inspecție de tatonare, el s-a cuibărit la pieptul matern al ambasadorului S.U.A. la București, domnul Michael Guest, unde s-a întâlnit cu ceea ce credea el că reprezintă liderii opoziției democratice, domnii Valeriu Stoica și Traian Băsescu. Nu știu câtă valabilitate mai au înțelegerile dintre cei patru, din moment ce domnul Valeriu Stoica reprezintă acum o mână moartă, fiiind debarcat din fruntea P.N.L. Atunci s-a făcut caz de faptul că eu nu aș fi fost invitat la reședința ambasadorului. Asta m-a distrat cel mai tare, fiindcă eu nu aveam nici o plăcere să sun la ușa domnului Michael Guest și să-mi deschidă nevasta lui cu barbă. Ulterior, îngrijorarea unor oficialități americane față de creșterea fulminantă în sondaje a mea și a Partidului România Mare a sporit, ca dovadă, declarațiile necugetate ale așa-zisului ambasador care spunea, textual, că, dacă ar ști el că Vadim Tudor reprezintă viitorul României, n-ar mai încerca să ne bage în NATO. După ce ne-a rezolvat trecutul, vânzându-ne la Ialta, ca la oborul de vite, americanii vor să ne rezolve acum și viitorul.

În ceea ce privește introducerea cu pricina, homosexualii ăștia pot să ne bage oriunde, mai ales în spital, dar nu cred că depinde de ei dacă vom intra în NATO sau în Uniunea Europeană. Încăpățânarea cu care unii americani se țin ca scaiul de coada oii de cineva pe care li se pune lor pata e proverbială. Nimic nu mai contează, atunci când nu ești vaccinat de C.I.A. și nu răspunzi la comenzi ca un yes-man. Până și ridicarea pe banii noștri a primei statui din Europa a marelui președinte S.U.A., Woodrow Wilson, la Cluj-Napoca, a fost transformată tot într-un prilej de tămbălău, prin boicotul stupid al aceleiași ambasade americane, ambasadă în care, dacă vă interesează, este un scandal surd, la ora actuală.

Domnul Michael Guest și un domn care răspunde de C.I.A., Ed Stadford, sunt produși trup și suflet, restul angajaților sunt foarte prudenți și se pare că se va întâmpla ceva nu tocmai foarte plăcut pentru unitatea de monolit a ceea ce dorește să facă America în această zonă a Europei.

Din fericire, eu nu mă pun la mintea domnului Michael Guest și, vorba aia, dacă aș crede măcar o secundă că el reprezintă viitorul poporului american, atunci America va avea în 20 de ani un gol demografic alarmant care o va reduce la dimensiunile tribului Balooba. Am spus-o și o repet ori de câte ori va fi nevoie. Eu cred în America profundă, cred în valorile promovate de George Washington, cred în poezia lui Walt Whitman, în dramaturgia lui Eugen O’Neill, în romanul lui Ernest Hemingway, în muzica lui George Gershwin, în geniul militar a lui Dwight Eisenhower. Nimeni și nimic nu mă va face să-mi schimb convingerile și atașamentul real față de ceea ce a făcut bun America pentru umanitate.

Degeaba se tot încearcă să fiu scos din ritmul meu și să mi se smulgă la supărare vorbe pe care să le regret.

Nu voi cădea în această capcană și-mi voi vedea de drumul meu, dar mă aflu la vârsta și la experiența când nu-mi place să-mi dea nimeni "conserve", să-mi dea răspunsuri în plic, să-mi spună cum să gândesc.

Gândesc așa cum - încerc să gândesc - cei peste trei milioane de români m-au votat. Să fie foarte clar. În fața lor, da, voi da socoteală.

Și a venit vacanța de vară! Așa cum se știe Partidul România Mare a adoptat cea mai înțeleaptă tactică, ferindu-se de scandaluri și văzându-și de treaba lui. Alții s-au tot sfâșiat între ei, după cum s-a văzut, sistem turneu, fiecare cu fiecare. După ce tot a încercat să racoleze oameni de la P.R.M. și chiar să ne spargă partidul, domnul Adrian Năstase și-a recunoscut eșecul și a declarat cu năduf că nu înțelege de ce Vadim și P.R.M. cresc în sondaje considerabil, fără să facă, chipurile, nimic. În paranteză, fie spus, nici nu trebuie să facem mare lucru, nu trebuie să facem ceea ce fac ei. Răspunsul este de bun-simț și logic. Dar de făcut facem, să nu ne poarte de grijă. Îi mulțumesc pentru grija părintească pe care o are față de noi, ca să nu dăm de boala gigantismului, adică să creștem nelimitat. Mai lipsea puțin și ne azvârlea și nouă un corn cu lapte. În treacăt fie spus, dacă tot vrea să dea un corn, de ce nu dă el vila de la Cornu, cu cele 10 hectare ale sale?!

Când oare se va permite presei, de pildă, aici în sală, să facă o vizită de documentare în acea comună cu girofar, dacă tot ne pronunțăm pentru transparență și democrație, comună în care își au vilele nu mai puțin de 600 de VIP-uri, printre care și fostul calomniator de presă al domnilor Iliescu și Năstase, pe când lucra la o gazetă din Cluj, Cozmin Gușă. Din ce are Cozmin Gușă să-și facă o vilă cât un transatlantic?! Cine i-a dat lui banii ăștia? De unde câștigă el?

Domnule Mircea Ionescu-Quintus, ați făcut Al Doilea Război Mondial, ați stat la pușcărie pentru convingerile dumneavoastră, aveți bani de o vilă gigantică de genul ăsta? Nu o să aveți, încă trei generații nu o să...

De unde are Mucea-Flaimucea o vilă care costă peste 5 miliarde de lei?!... Nu se poate așa ceva!... Totul are o limită...

Văzând liderii P.S.D.-ului că nu o scot la capăt cu noi fiindcă denunțăm maniera proastă în care guvernează această țară, asta e realitatea, recunosc că se încearcă și unele lucruri bune, dar fondul problemei este neschimbat, țara merge din rău în mai rău, și dacă cineva din P.S.D. îmi arată un singur domeniu care merge bine, care funcționează cum trebuie în țara asta, nu mai este nevoie de Vadim Tudor. Plec. Eu am ce face, spre deosebire de alți lideri politici din această țară. Măcar îmi cresc copilașii mici și-mi scriu cărțile. Am o meserie. Sunt scriitor, nu sunt aplaudac de meserie. Asta e una dintre dramele poprului român, faptul că romanii au fost înlocuiți cu romii și dacii cu aplaudacii. Dar asta, probabil, va forma subiectul unei alte discuții dintre noi.

Deci, văzând ei că nu o scot la capăt cu noi au asmuțit din nou pe acest Bruce Jackson, mi-e și greu să-l pronunț, cu o declarație aberantă, cică, dacă România vrea să se culce cu americanii, atunci să nu mai doarmă în pat cu dușmanii, adică eu, Vadim. Am trăit să o aud și pe-asta!

Rămâne de văzut dacă și americanii vor să se culce cu România după ce aceasta, vorba unui alt vizitator care "găvărește" gura fără el, "A ucis, a ucis, a ucis!".

Probabil domnul Elie Wiesel a vrut să-l imite pe tovarășul Vladimir Lenin care a spus: "Învățați, învățați, învățați!".

Dar știți când a spus el asta? Când a văzut carnetul de note al lui Stalin! (Sala se amuză.) L-ați recunoscut, desigur, pe un alt comic vestit al ecranului, domnul Elie Wiesel.

Între noi fie vorba, holocaustul a ajuns mai important decât o religie, dacă cineva îl neagă pe Dumnezeu nu i se întâmplă nimic, dacă îndrăznește, însă, să nege holocaustul, riscă să fie condamnat penal, ca marele filozof francez Roger Garaudy, sau chiar să intre la închisoare.

E totuși prea mult! Nici un om normal la cap nu poate nega holocaustul, e o evidență tragică a istoriei, dar, pentru numele lui Dumnezeu, omenirea a intrat în mileniul trei, haideți să ne gândim și la viitor, să ieșim din prizonieratul tenebrelor trecutului!

Istoria consemnează că la fiecare 23 august Voltaire suferea fizic, că avea frisoane în amintirea Nopții Sfântului Bartolomeu de la 1572, deși el nu o trăise, s-a născut cu mult mai târziu, cu peste 110 ani, dar îl durea fizic că s-a putut întâmpla așa ceva.

Așa este, suferi pentru specia umană, pentru umanitate, dar a trecut atât de mult timp, au apărut alte generații, haideți cu adevărat să le învățăm să crească în cultul iubirii de oameni, nu al revanșei și nu al pedepsei. Cine spune altfel, acela abia este un adevărat extremist.

Revenind la domnul Bruce Jackson voi spune că ar trebui să-i fie rușine, dacă a auzit cumva de cuvântul acesta, "shame", în dialectul lor și în engleză. Nimeni până la Domnia sa nu și-a permis să vorbească despre o țară ca România în termeni sexuali. România nu este o prostituată, domnule Jackson, și dumneata nu ai nici un drept să folosești un asemenea limbaj de Bronx sau de Harlem când vorbești de țara noastră. Și, mă rog, cu cine ai vrea să stea în pat România, cumva cu Michael Guest? Ca să-i facă ce?

Pe urmă comisarul Jackson se arată îngrijorat de viitorul copiilor din România pe care, chipurile, l-aș pune eu în pericol, mereu eu. Eu sunt foarte rău, mă și mir cum de sunt eu atât de rău și mă mai rabdă pământul.

Lasă-i în pace pe copiii români, maestre, mai bine ocupă-te de pedofilii americani care ne tot spurcă țara sub aparanțe umanitare. Dar de copiii din Irak, Iugoslavia și Afganistan, pe care i-au măcelărit sau i-au iradiat trupele americane, ce părere ai? Intenționați să le purtați de grijă copiilor români așa cum le purtați de grijă copiilor din țările pe care le-ați nenorocit?

În fine, ca semn al gândirii lui rudimentare, acest Bruce Jackson declară, fără să mă fi văzut vreodată în viața lui sau să fi schimbat vreo vorbă cu mine, că eu aș fi un "bad guy" adică un "tip rău". Deci nu hoții de la Noble Ventures sunt niște "tipi răi", după ce au tâlhărit Combinatul Siderurgic de la Reșița, încât chiar astăzi au intrat în greva foamei alți muncitori disperați. De problema aceasta de ce nu se ocupă moraliștii de teapa lui Bruce Jackson și Michael Guest?!

Eu nu am ce să răspund la un asemenea limbaj, tipic filmelor de duzină cu care tot încearcă America să deculturalizeze, ca să nu zic să tâmpească Europa.

A doua zi după ieșirea în decor a acestui personaj avea să se producă proba realității. Secretarul general al Grupului parlamentar al P.S.D. (social-democrat și umanist), același omniprezent Cosmin Gușă, cu fața lui de "Fane Spoitoru" care și-a făcut operație estetică, s-a depigmentat, s-a grăbit să facă o declarație de susținere a inepțiilor lui Bruce Jackson, adică "Așa e, combate bine, la nevoie ajutăm și noi etc.". "Quod erat demonstrandum", spuneau strămoșii noștri romani, ai noștri, subliniez, nu ai lor.

Ceea ce era de demonstrat s-a demonstrat.

Care va să zică P.S.D.-ul era în spatele atacului din senin al acestui domn Bruce Jackson. Nu este prima oară când partidul respectiv se folosește de niște pârghii externe pentru a mă intimida sau compromite în ochii electoratului.

În 1995, domnul Oliviu Gherman înarma mâna unui german, Karsten Voigt, și a unui spaniol, Miquel Angel Martinez, să mă pună la stâlpul infamiei.

Astăzi toți trei s-au dus la culcare. Nu a mai auzit nimeni de ei - bine, domnul Gherman dormea încă de pe atunci - decât, firește, a auzit Olimpian Ungherea în "Clubul Cocoșaților".

Problema care se pune nu este aceea a bârfelor ieftine colportate de niște indivizi mediocri ca Michael Guest și Bruce Jakcson, pur și simplu eu nu dau două parale pe ei, și, după cum se vede, îi tratez cu ironia și umorul care, sper, nu mă vor părăsi niciodată.

Problema este aceea a imaginilor greșite cu care încă mai lucrează americanii în răsăritul Europei, ei operează cu prefabricate, cu conserve și se miră că cei vizați nu cad imediat în genunchi în fața lor. Pentru ei, cei 21% din românii care au votat Partidul România Mare și cei 28,4% care m-au votat pe mine în anul 2000 nici nu contează, sunt cantități neglijabile. Democrația nu există decât dacă le ies lor calculele.

Atrag atenția oficialilor de la Casa Albă, care au ceva mai mult discernământ decât aceste două personaje, că Războiul Rece s-a încheiat de vreo 10 ani și că practica aceasta totalitară poate periclita toată strategia americană în Europa. Și așa americanii sunt în pericol să cam fie expulzați din Europa, dacă vor mai continua să calce în picioare țări și popoare, chiar principiile pentru care au militat părinții națiunii americane. S-ar putea ca, în curând, să regretăm Doctrina Monroe de la 1823 prin care America nu trebuia să se implice în treburile Europei și viceversa.

Și dacă tot suntem la momentul adevărului, trebuie să spun răspicat că Partidul România Mare se pronunță cu fermitate împotriva acordului iresponsabil semnat de domnul Mircea Geoană cu partea americană pentru asigurarea imunității și impunității militarilor S.U.A. în fața Curții Penale Internaționale.

Chestiunea nu este nici politică, nici militară, nici diplomatică, ci juridică și etică. Este legal și moral ceea ce ne cer americanii? Nu!

Este ilegal și imoral.

Totodată, Partidul România Mare este categoric împotriva declanșării unui război contra Irakului, așa după cum spunea șeful inspectorilor internaționali din acea țară, domnul Scott Ritter: "Națiunea mea este pe cale să comită o greșeală istorică". Între noi fie vorba, primele două războaie mondiale s-au făcut cu petrol, tare mi-e teamă că al treilea război mondial se va face pentru petrol și el trebuie împiedicat cu orice preț.

Abia acum se adeverește ce au urmărit unii scenografi, imediat după 11 septembrie 2001.

Noi suntem de acord să luptăm împotriva terorismului real, dar cine ne va scăpa de teroriști, precum comisarii care ne tot inspectează și ne bat cu vergeaua la tălpi, și încă ceva, ce căuta domnul Bruce Jackson la ultima ședință de Guvern de la București? În ce calitate a fost el invitat? Aceea de membru al Council of Foreign Relations, nucleul mafiei care conduce lumea, calitate în care s-a întâlnit zilele acestea la București cu un coleg al lui, domnul Mugur Isărescu?

Ne amintim că la fel îl invita Victor Ciorbea pe Wim Van Velzen ca să-i impresioneze pe români; i-a impresionat atât de tare încât P.N.Ț.C.D.-ul a zburat din Parlament definitiv. Degeaba se încearcă acum în anumite cancelarii occidentale să se umfle această "femeie gonflabilă" pe nume P.N.Ț.C.D. ca să mai intre în Parlament și să se cristalizeze în jurul său o formațiune populară. Nu mai pot intra.

Românii sunt cu capsa pusă și starea de spirit a populației este foarte proastă. Eu pot să ies din politică nu mâine, acum. Veți rezolva ceva cu asta? Mâine o să vă ia capul vouă, poimâine o să ceară federalizarea țării, că, vezi Doamne, e prea mare, se lucrează mai bine cu protectorate mici, gen Bosnia, gen Macedonia, gen Țările Baltice.

Nu vă jucați cu focul, le spun celor care cred că România aceasta este sat fără câini!

În concluzie, dă, Doamne, minte la americani, până nu vor face planeta beef-steak.

Vă mulțumesc. (Aplauze puternice în partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Petre Roman

În continuare, îmi dați voie să invit la microfon pe domnul senator Petre Roman.

Poftiți, vă rog, domnule senator!

   

Domnul Petre Roman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

România a obținut în acest an o producție foarte mică de grâu atât sub aspectul randamentului la hectar, cât și al producției totale, 4 milioane de tone, datele furnizate de Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor și direcțiile agricole județene lasă însă un mare semn de întrebare în privința corectitudinii raportării.

În foarte multe județe, dintre care Ialomița, Buzău,

Călărași, Olt, Dolj, producțiile medii sunt cele mai mici din ultimii 50 de ani.

Producția totoală față de datele culese real în teren, pare umflată cu o jumătate până la un milion tone de grâu.

Este greu de crezut, spre exemplu, că în gospodăriile individuale au fost depozitate două milioane tone grâu, adică jumătate din producția obținută pe total țară.

Din cele 2 milioane tone depozitate în - așa cum spune Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor unități cu spații de depozitare, numai 617 mii tone sunt depozitate în unități specializate "Comcereal",

"Cerealcom", "Morărit-Panificație", ADS, complexe de porci și de păsări.

Pentru 1.383 de mii tone, nominalizarea în același document oficial este "alți beneficiari". Pentru cunoscători nu este posibil ca la "alți beneficiari" să fie depozitat de două ori mai mult grâu decât în toate silozurile și fostele FNC-uri ale României.

Din comunicatele Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor se observă că numai 600 de mii tone au fost cumpărate din cele două milioane tone depozitate pentru a fi vândute.

Niciodată din 1946 seceta nu a lovit atât de năprasnic încât pe sute de mii de hectare să nu se realizeze nimic, iar pe alte sute de mii producțiile să fie sub 500-600 kilograme la hectar.

Din fericire, în alte județe, în mod deosebit din vestul țării, s-au obținut producții sensibil mai bune.

Niciodată din 1990 și până în prezent producătorii agricoli din 16 județe ale țării, grav afectate de secetă, nu au avut o situație financiară atât de gravă, cea mai mare parte a lor fiind practic în faliment, cu datorii foarte mari la bănci, la buget și alți beneficiari și fără absolut nici o posibilitate de reluare a procesului de producție.

Asupra acestui aspect doresc să subliniez în mod deosebit în intervenția mea, reluarea procesului de producție. Cu cheltuieli efective de până la 9 milioane lei/hectar de grâu, 80-90% din producătorii agricoli din județele afectate de secetă au avut pierderi la cultura grâului de la câteva milioane lei până la câteva miliarde, în funcție de suprafața cultivată.

Producția de grâu este de o calitate foarte slabă din punct de vedere al indicilor de panificație, tocmai în județele și așa afectate de secetă și cu producții mici, ceea ce a făcut ca și puținul grâu obținut să nu poată fi valorificat.

Guvernul României a luat măsura politică de a subvenționa recepționarea, depozitarea și păstrarea cantității de 1,5 tone grâu din recolta acestui an, proprietate a producătorilor agricoli și a societăților de morărit și panificație. A apărut în acest sens Hotărârea Guvernului nr. 648/2002, dar pentru cea mai mare parte a producătorilor agricoli din județele afectate de secetă această hotărâre nu produce nici un fel de efecte din două motive: 1 - grâul nu este panificabil, iar în hotărâre se specifică grâu pentru panificație, 2 - și dacă ar fi panificabil, ar beneficia de prevederile hotărârii numai cei care au recoltat grâul după data de 10 iulie, data apariției hotărârii în "Monitorul Oficial". Or, tocmai în județele afectate de secetă, cu cele mai mari probleme pentru producătorii agricoli, 70% din suprafața de grâu a fost recoltată și grâul depozitat până la data de 10 iulie.

O altă măsură este Hotărârea Guvernului nr. 210/28 februarie, modificată apoi prin Hotărârea de Guvern nr. 683 din 3 iulie privind acordarea unei prime de 400 lei pe kilogram grâu-marfă ce a fost valorificat. Cum însă tocmai în zonele afectate de secetă grâul nu are calitatea corespunzătoare, deci nu poate deveni marfă, producătorii nu-și pot încasa prima, deși ei l-au depozitat în spații specializate. Nu este însă cumpărat de nimeni. Din turnul lăcomiei în care s-au izolat guvernanții-clienți politici nu se mai văd terenurile agricole nelucrate și mai ales nu se mai vede imensa trudă a producătorilor agricoli risipită de secetă. Și pentru că în situații excepționale Guvernul are datoria să răspundă cu măsuri excepționale, fac următoarele propuneri:

1) constituirea unei comisii guvernamentale și a unor comisii județene care să analizeze asociațiile și societățile agricole afectate de secetă la cultura grâului și să propună despăgubiri financiare în funcție de producțiile obținute;

2) modificarea Hotărârii Guvernului nr. 648 în care să se prevadă că recepționarea, depozitarea și păstrarea vor fi subvenționate, indiferent de indicii de panificație, în județele afectate de secetă, cele 16 despre care am vorbit. Prevederile Hotărârii Guvernului se aplică cu data de 25 iunie 2002, adică data începerii efective a recoltării grâului în acest an;

3) în cele 16 județe afectate de secetă prima de grâu să se acorde pentru toată cantitatea depozitată în spații specializate, dar care din motive de calitate nu a fost încă valorificată, iar prima la grâu, față de situația excepțională creată, să fie de 700 lei pe kilogram;

4) subvenționarea în totalitate a seminței de grâu în județele afectate de secetă pentru reluarea procesului de producție.

Prin urmare, declarația mea politică este de natură a sublinia o problemă extrem de gravă cu care se confruntă foarte mulți producători agricoli și pentru care avem o răspundere comună. După cum vedeți fac propuneri pentru a modifica hotărâri de guvern, de altminteri bune, date de Guvern, dar care rămân forme fără fond.

Să le facem să aibă fond față de realitatea pe care o trăiesc producătorii agricoli.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Nicolae-Vlad Popa

Invit acum la microfon pe domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Poftiți, vă rog, domnule senator! (Comentarii în sală.)

Din sală (din partea Grupului parlamentar al P.R.M.):

Ați câștigat pariul!

   

Domnul Petre Roman (din sală):

Foarte bine reușit. Discutăm și despre acela când doriți, dacă aveți curajul.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atât în politică, cât și în afaceri ar trebui să se țină seama și de vorba românească: "Lauda de sine nu miroase a bine!" Și asta, pentru că, de o bună bucată de vreme, constatăm că Ministerul Turismului nu scapă nici un prilej pentru a-și mediatiza pe larg acțiunile într-o lumină cu totul alta decât realitatea. Astfel, prin nenumărate declarații bombastice de tipul: "Turismul românesc va aduce miliarde de dolari și milioane de turiști străini la munte, la mare, la băi etc." domnul ministru Dan Matei-Agathon a ajuns singurul lăudător al activității ministerului pe care îl conduce. În realitate, turismul românesc a înregistrat o scădere semnificativă a încasărilor, a numărului de turiști români și străini, cât și a investițiilor în acest domeniu. De exemplu, în 2001

C.H. Intercontinental - lanț de hoteluri - a înregistrat 382,9 miliarde lei pierderi, hotelul Marryott 317 miliarde lei, hotelul Sofitel 218 miliarde lei. Și să nu uităm că aceste hoteluri au fost premiate de Ministerul Turismului.

Din declarațiile turiștilor români și străini rezultă că serviciile nu sunt nici pe departe la valoarea prețurilor cerute, insecuritatea în hoteluri este de notorietate și, cel puțin până la ora actuală, nu pare să fi impresionat pe cineva din conducerea Ministerului Turismului.

Pe de altă parte, constatăm că posturile de prim ajutor pe litoral nu pot fi înființate decât în situațiile în care sunt accidentați miniștri. Situațiile paradoxale de genul anulării unor concerte, pentru a asigura liniștea premierului, sau vânarea mistreților pe plajă reprezintă fenomene inedite care ne-au adus, în sfârșit, în atenția marilor posturi de televiziune internaționale.

Proprietarii hotelurilor și restaurantelor se plâng, evident în surdină, că protocoalele și expozițiile culinare, pe care sunt obligați să le organizeze cu ocazia unor evenimente la care participă ministrul de resort, sunt deosebit de costisitoare și depășesc cu mult nivelul valoric al altor manifestări similare.

Mult-trâmbițatele programe sociale sunt de fapt suportate nu de Guvern sau Ministerul Turismului, ci de societățile comerciale care sunt obligate să încheie contracte. În situația unui refuz al acestora, urmează controale permanente ale instituțiilor de specialitate care tind să blocheze activitatea economică.

În comparație cu țările vecine realizările turismului românesc sunt atât de mici încât nu pot fi motivate decât de un management necorespunzător. Sigur, nu pot să existe încasări din străinătate cât timp un turist străin plătește pentru un sejur de 7 zile la agenția de turism din Berlin suma de 90 de euro, din care România se alege cu nimic.

Oricum suma respectivă reprezintă mult mai puțin decât cheltuiește un cetățean german stând acasă. De fapt, tocmai în aceste prețuri de dumping constă politica de atragere a turiștilor străini în România. Sperăm ca recent lansatul Program pentru turism balnear prevăzut pentru 2003 să nu aibă aceeași soartă ca programele "Croazieră pe Dunăre" și "Dracula".

Consider că exemplele evocate în această declarație politică sunt edificatoare pentru a demonstra că Ministerul Turismului nu este îndreptățit în nici un fel să se laude în continuare cu împliniri, ci, dimpotrivă, ar trebui să recunoască situația reală din turism și să propună soluții viabile pentru relansarea acestuia.

Apreciem, totodată, că este imperios necesară reglementarea prin lege a domeniului sus-menționat care să cuprindă facilitățile economice mult așteptate în branșa turistică. Pentru că numai pe baza unui program concret, fundamentat pe investiții în infrastructură putem aștepta, într-adevăr, intrarea de miliarde de dolari prin intermediul turiștilor veniți să viziteze România.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

În continuare, domnul senator Radu Constantinescu este rugat să-și dezvolte declarația politică.

Poftiți, vă rog, domnule senator!

Din sală:

Radu Constantin.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mă scuzați, vă rog! Data viitoare nu o să se mai întâmple.

 
  Constantin Radu

Domnul Constantin Radu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezenta declarație politică se va referi la sprijinul financiar acordat de către Guvernul țării noastre producătorilor agricoli din județele țării, dar în mod deosebit din județele Dolj și Mehedinți, pentru înființarea culturilor agricole din toamna acestui an.

După cum cunoașteți, în acest an sute de mii de hectare agricole, cu predilecție cele din sudul țării, au fost pârjolite de seceta nemaiîntâlnită în ultimele cinci decenii.

Zona Olteniei a fost cea mai afectată și în mod cu totul deosebit județele Dolj și Mehedinți. Județul Dolj, care reprezintă ca suprafață și ca potențial agricol al doilea județ agricol al țării după județul Timiș, după care urmează județul Constanța, a fost, practic, calamitat în întregime, seceta distrugând majoritatea culturilor agricole.

Așa cum în urmă cu câtva timp domnul ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice, spunea că atunci când Doljul nu realizează producție se realizează un gol mare în economia țării, gol care va fi resimțit de întreaga populație a țării noastre, în aceste condiții grele, parlamentarii de Dolj, împreună cu factorii de conducere de la nivelul județului, pe lângă măsurile întreprinse pe plan local, au prezentat această gravă situație Guvernului, personal primului-ministru, domnul Adrian Năstase.

Analizându-se foarte atent situația creată ca urmare a secetei în localitățile și județele țării, pentru a vedea cine a avut cel mai mult de suferit de pe urma secetei și inundațiilor, la videoconferința cu prefecții județelor din data de 6 septembrie a.c. premierul Adrian Năstase a făcut cunoscut că județele Dolj și Mehedinți vor beneficia pe lângă sămânța de grâu și de 8.600 de tone de motorină gratuit, motorină provenită din rezerva de stat.

Cu acest sprijin consistent, primit din partea Guvernului într-o perioadă foarte optimă, proprietarii de terenuri agricole din județele Dolj și Mehedinți vor fi în măsură să însămânțeze cele 180.000 de hectare cu grâu, programate pentru această toamnă. De altfel, o asemenea inițiativă a fost realizată pentru prima dată de un guvern social-democrat în ultimii 7 ani.

Stimați colegi, doresc, în acest context, să fac cunoscut faptul că Doljul a beneficiat de un sprijin constant din partea domnului senator Adrian Păunescu care, în această perioadă grea, a străbătut județul, împreună cu noi toți, parlamentarii de Dolj, procedând în nenumărate rânduri la informarea directă sau prin telefon de la fața locului a domnului prim-ministru Adrian Năstase în legătură cu situația grea cu care s-a confruntat județul Dolj. Ca efect cunoașteți faptul că, la ultima videoconferință ținută cu prefecții de județe, s-a luat măsura ca județul Dolj să beneficieze de importante cantități de motorină și să putem să realizăm întreaga gamă de lucrări pentru înființarea culturilor din această toamnă.

În încheiere, doresc să transmit recunoștința tuturor agricultorilor din județul Dolj față de Guvernul țării pentru acest important sprijin financiar primit în această toamnă pentru înființarea culturilor agricole. (Aplauze.)

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Dumitru Badea

Domnul senator Dumitru Badea.

   

Domnul Dumitru Badea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Declarația mea politică constă în citirea unei sesizări adresate Ministerului Justiției, Parchetului Național Anticorupție, Ministerului de Interne și Curții de Conturi cărora le solicit să demareze, cu prioritate, cercetările privind o mare fraudă comisă de reprezentanții A.V.A.B., probabil în cooperare cu alți factori de decizie din București și din județul Neamț, sesizare în vederea efectuării cu celeritate a cercetărilor și aplicarea măsurilor legale în cazul fraudei comise prin înstrăinarea de către A.V.A.B. a 3 fabrici performante de producere a fibrelor sintetice din Săvinești la prețul a două apartamente.

Societatea "Melana" Săvinești a fost creată în anul 1991, ca urmare a divizării Combinatului de Fibre Sintetice Săvinești, unicul producător de fibră acrilică ecologică, care a asigurat, câțiva ani buni, materia primă pentru întreaga industrie textilă din România și pentru o serie de parteneri externi.

În baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 98/1999, intrând în incapacitate de plată, societatea a fost închisă, iar cei peste 1.200 de angajați, majoritatea operatori chimiști cu înaltă calificare, și-au pierdut locul de muncă, ceea ce, practic, a constituit un adevărat dezastru social și economic pentru zonă.

Precizez că societatea în cauză avea în componență mai multe fabrici (.Melana" II, III, IV și V).

În fapt, vă semnalez că, sub acoperirea recuperării creanțelor și a repornirii fabricii "Melana" IV - act foarte necesar pentru reabilitarea măcar în parte a industriei românești de fibre sintetice și reîncadrarea a peste 1.000 dintre foștii specialiști ai uzinei - A.V.A.B. a organizat, la începutul lunii august anul curent, licitație pentru vânzarea celorlalte active ale S.C. "Melana", respectiv "Melana" II, III și V, operațiune prin care societatea a fost jefuită, pur și simplu, cu acte în regulă. Astfel:

1. "Melana" IV a fost adjudecată, în vederea repornirii, de către A.V.A.B., cu suma de 5,9 milioane dolari, în condițiile în care, în această unitate, în ultimii ani s-au făcut, cu mari sacrificii, investiții de 5,2 milioane dolari S.U.A. pentru dotarea cu instalații și utilaje din Italia și Germania.

2. Celelalte trei fabrici, "Melana" II, III și V, au fost vândute de A.V.A.B. Societăților "Remat" Călărași,

"Seinko" Târgu Mureș și "Metal Invest" București la prețul derizoriu de 500.000 dolari S.U.A., afacere care a devenit publică în urma solicitării subsemnatului, prin mass-media locală. Publicarea prețului de vânzare a șocat populația zonei, care cunoștea valoarea reală a acestor obiective.

Pentru a fi vândute, practic făcute cadou acestor Societăți "Remat", care vor trece foarte curând la dezmembrarea celor 1.220 tone utilaj, fabricat din oțel-inox importat din Japonia, cotat pe piața vestică la 7.000 de dolari tona, A.V.A.B. a folosit și a acceptat, probabil cu intenție, jocul iresponsabil al evaluatorilor. Aceștia, prin evaluări succesive, ultima sub acoperirea disjungerii prețului clădirilor și a terenului, au stabilit prețul celor trei fabrici la suma derizorie de 203.409 dolari, preț de la care s-a pornit licitația. Vânzarea la 500.000 de dolari a fost prezentată de A.V.A.B. ca un succes deosebit.

Mai precizez că o primă evaluare, poate cea mai corectă, stabilise prețul celor trei fabrici la 8.351.000 de dolari.

3. Dolul în această operațiune mai rezultă și din "constatarea", prin actul de expertiză, a unui grad de uzură a utilajelor și instalațiilor în proporție de 90-95%, deși acestea produceau, până în 1989, când au intrat în conservare, la capacitatea normală, fibre sintetice de bună calitate.

În concluzie, vă solicit ca, în limita atribuțiunilor prevăzute de lege, să vă autosesizați în legătură cu:

1. Vânzarea fabricilor "Melana" II, III și V Săvinești la prețuri de 17 ori mai mici decât au fost evaluate inițial, aducându-se statului român un prejudiciu de aproape 8 milioane de dolari.

2. Declararea, în timp util, a nulității contractelor de vânzare-cumpărare, întrucât evaluările ulterioare au falsificat realitatea.

3. Stabilirea vinovăției și a răspunderii persoanelor angrenate în această cauză.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Maria Petre

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre.

Poftiți, vă rog!

   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Practic, nu am de făcut o declarație politică, vă propun o mică paranteză, de viață, pur și simplu, între atâtea probleme generale și complicate care s-au discutat până în acest moment la declarații politice. Mă refer la un apel pe care-l fac la dumneavoastră, în calitate de senatori, este vorba de ceea ce sigur știți, și știți din mediatizarea care s-a făcut asupra situației de la Făcăeni, pentru copiii din această comună, din familiile care au fost grav afectate de catastrofa de acolo, am inițiat imediat după acea nenorocire un program de solidaritate, "Solidaritate pentru Făcăeni" se numește; el este gestionat de presa locală din Ialomița, pentru ca fiecare donator să aibă garanția că toate ajutoarele ajung exact la copiii din Făcăeni, care trebuie pregătiți pentru școală.

Apelez acum la dumneavoastră ca urmare a faptului că sâmbătă am reușit să ducem hainele, ghiozdanele și tot ceea ce trebuie pentru școală unui număr de 241 de copii și sunt în acest moment nerezolvați încă 70 de copii. Apelez la dumneavoastră cu rugămintea personală de a face o donație de o sută de mii de lei, așa a funcționat acest program de solidaritate, și am rezolvat 241 de copii din acest tip de donație, și, pentru acest lucru, eu vă mulțumesc foarte mult și ce pot să vă garantez este că în momentul în care, în județul pe care dumneavoastră îl reprezentați, veți avea nevoie de sprijin, voi răspunde oricărei solicitări de sprijin.

Vom deschide, începând de mâine dimineață, la casieria Senatului, un tabel cu toți senatorii.

Vă mulțumesc foarte mult.

Vă promit, încă o dată, că dacă veți apela și dumneavoastră pentru localitățile afectate la un asemenea sprijin și eu voi răspunde la fel.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim și vă felicit, doamna senator.

În continuare, domnul senator Paul Păcuraru.

Poftiți, vă rog!

 
  Nicolae Paul Anton Păcuraru

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Este cunoscut faptul că în orice țară democratică, opoziției îi revine rolul de "câine de pază al democrației".

Aceasta înseamnă că, în sistemul politic, între putere și opoziție, se instalează o relație de interdependență, ambele trebuie să respecte aceleași reguli ale jocului. Din păcate în România de astăzi acest principiu fundamental este încălcat.

Oricât dorește domnul prim-ministru să trimită spre opoziție toate relele societății, vina pe acest subiect nu poate să aparțină decât puterii.

Guvernarea P.S.D. a spart toate modelele clasice de relaționare între putere și opoziție, punând în pericol fragila noastră democrație.

De când s-a instalat la guvernare, P.S.D. și-a asigurat, încet, dar ireversibil, o expansiune fără precedent în interiorul societății românești. Nu este însă vorba de o creștere sănătoasă datorată meritelor sale, câștigate printr-o bună guvernare, ci faptului că P.S.D. s-a întins asupra tuturor domeniilor vieții sociale din România.

A înghițit administrația publică, a făcut tot ce i-a stat în putință pentru a subordona presa și instituțiile independente, a acaparat justiția, transformând-o în afacere de partid. Acestea sunt, fără îndoială, simptome clare ale partidului totalitar, care vrea să se regăsească în tot și în toate. În al doilea rând, rețeaua clienterală, bine cunoscuții "baroni locali", care sufocă întreaga Românie.

Fiefurile acestor reprezentanți de frunte ai P.S.D.-ului, unde Domniile lor sunt pe deplin suverani, ne duc cu gândul fie la rânduielile Evului Mediu, fie la zonele de influență ale clanurilor mafiote.

Fie și ziua de astăzi arată că P.S.D.-iști au câștigat, la sfârșitul săptămânii trecute, mai toate licitațiile pentru cornul și laptele guvernamental.

De fapt, în orice domeniu, fie el de construcții, de infrastructură, de mediu, oriunde sunt resurse de împărțit, mai-marii puterii stau cu pâinea și cuțitul în mână, împărțind-o discreționar.

În al treilea rând, P.S.D. se susține pe structurile statului și s-a dovedit, la rândul său, un susținător de nădejde al birocrației și al administrației de stat. Zeci de autorități publice nou-înființate, ajutoare financiare la tot pasul, pentru structuri economice neperformante, privatizări și restructurări mult întârziate, reticența față de proprietatea privată, legislația potrivnică investitorilor privați, supradimensionarea programelor de protecție socială, toate acestea nu fac altceva decât să perpetueze mitul statului atotputernic, supraponderal, un stat care, fără îndoială, îi pune la adăpost pe guvernanții săi.

În al patrulea rând, din Piața Victoriei, România este o țară de vis. Fiecare intervenție a primului-ministru aduce câte o veste bună pentru români: Acordul Stand-by cu F.M.I.-ul, Acordul PSAL II cu Banca Mondială, Summit-ul de la Praga, toate sunt lucruri minunate, doar că nu țin, în exclusivitate, de meritele Guvernului Adrian Năstase.

Relansarea și stabilizarea macroeconomică a început încă din 2000 și nu face decât să continue, în 2001-2002, cu condiția să nu fie prea mult deranjată cu măsuri populiste.

În ceea ce privește NATO, dacă cităm analizele efectuate până în 10 septembrie 2001, vom constata că nici măcar nu se punea problema. Citând "Herald Tribune", vom vedea că "Ideea că România și Bulgaria vor fi invitate la Summit-ul de la Praga stârnea zâmbete ironice pe fața oricărui oficial american". Toate acestea nu mai contează însă, pentru că Adrian Năstase nu va împărți această victorie cu nimeni.

În fine, în ultimul rând, guvernanții de astăzi domnesc în disprețul opoziției, la a cărei voce se pretind a fi surzi.

Pe scena politică românească nu mai există un element principal al dinamicii relației putere-opoziție - dezbaterea.

Guvernanții dispun de un set de replici-tip, pe care le adresează opoziției atunci când sunt criticați. Tema "dezastruoasei moșteniri a fostei guvernări" conduce în topul replicilor-tip, urmată la mică distanță de cea a "crizei de identitate a opoziției", o mistificare menită să arunce îndoieli asupra legitimității opoziției. Or, aceste replici redundante în discursul puterii nu reprezintă un dialog.

Încercările puterii de a arunca în derizoriu orice critică venită din partea opoziției nu înseamnă, în cele din urmă, altceva decât dispreț față de cei peste 60% din alegători care nu au votat și care nu vor vota P.S.D.-ul.

Toate aceste principii de guvernare social-democrată enumerate mai sus - totalitarismul, clientelismul, etatismul, demagogia, refuzul dialogului - sunt simptomele de netăgăduit ale bolii grave de care suferă P.S.D.-ul astăzi: disprețul față de democrație.

Vom constrânge, față de această situație, P.S.D.-ul să renunțe la visul frumos al unei opoziții neputincioase. Prin fermitate, consecvență și radicalitate, dacă va fi cazul, ne vom strădui, zi de zi, să aducem puterea la normalitate.

Vom lupta contra autosuficienței puterii, contra circului mediatic, precum și contra ideii de perpetuare la putere pentru eternitate. Îi amintim domnului prim-ministru că 84% dintre români sunt foarte nemulțumiți de corupție, că 83% sunt nemulțumiți de politica Guvernului în ce privește locurile de muncă, că 81% dintre români sunt total nemulțumiți de nivelul de trai și că restul nemulțumirilor privind politicile guvernamentale față de industrie, agricultură, sănătate sau de locuințe sunt, pentru fiecare domeniu în parte, mai mari de 70% pentru populație.

Este cât se poate de clar că nici autosatisfacția, și nici eternizarea puterii nu au nici un suport.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Sergiu Nicolaescu

Invit la microfon pe domnul senator Sergiu Nicolaescu.

Vă rog să poftiți, domnule senator!

   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

De fapt, era un cuvânt pe care l-am cerut de data trecută și doream să vă spun, stimați colegi, că împreună cu senatorul Szab. și încă doi colegi deputați Frunzăverde Sorin și Răzvan Ionescu - am fost în Vietnam... în Afganistan.

Vreau să vă spun câteva cuvinte asupra sentimentelor pe care le-am încercat acolo și apoi, după ce m-am întors în țară.

Stimați colegi,

Vreau să spun că, după peisajul care este absolut lunatic... dacă cineva - și se pretinde că aselenizarea care a fost în 1971 ar fi fost o filmare, pur și simplu atunci sigur a fost făcută acolo. Este un loc absolut lunatic. Zbori o oră deasupra munților, care nu au decât umbră și lumină, stânca este acoperită cu 10-30 cm de praf și nimic, nimic altceva. Din când în când, o urmă, urma unui râu, posibil de acum câteva mii de ani. Îmi aduc aminte că un profesor de istorie, cândva, îmi spunea că - domnule vicepreședinte Buzatu, ca eminent istoric, poate confirmați sau infirmați -, spunea că probabil dacii au plecat, cândva, cam din acele locuri. Nu știu dacă este adevărat, oricum, de dovedit nu poate să dovedească nimeni. Cert este un lucru, aveau toate motivele să plece.

Pe aeroportul de la Khandahar, care este în același timp și tabără, am aterizat și am intrat într-o lume extrem de ciudată. Soldați americani sunt cam 2.000. Soldați români, vreo 500. Este o tabără în care se mănâncă la aceleași mese, ofițeri, soldați americani sau români se spală în aceleași corturi, se doarme în corturi asemănătoare, toată lumea are un regim egal. O tabără militară nu o disciplină așa cum eram obișnuit poate în copilăria mea, care era mai mult o disciplină aparentă, de data aceasta cu o formă democrată absolut impresionantă - soldați, ofițeri, toată lumea la fel, toți mănâncă la fel. Am constatat că cele trei mese, cea de dimineața și seara, care se mănâncă în corturi comune, care au aer condiționat, la prânz există pachete, nu este masa în corturi, este pachet care are 24 de meniuri, la alegere, cam 4.500 de calorii pe zi, numărul de calorii necesare unui sportiv de performanță.

Ca să trec într-o altă notă a lucrurilor - prin tabără nu se poate circula decât cu arma în mână, indiferent că e pușcă, sau revolver, sau pistol. Ceea ce este impresionant este starea morală, psihică a acestor oameni tineri, foarte tineri, comandanții au 30-32 ani, maiori, cel american, locotenent-colonel, care e și comandantul taberei, foarte, foarte tineri, am simțit în ochii lor acea lumină de optimism și de încredere.

Am zburat într-un avion militar - Hercules 130 - în condiții îngrozitoare, adică cu genunchii la gură din cauza încărcăturii, deci uniformele cu care trebuia să le înlocuim pe cele ale trupei din Khandahar. Ai noștri au plecat cu acele uniforme de camuflaj verde-maro și le-am înlocuit cu cele galben-deșert. Vă asigur că și cele verde-maro, după primele 10 minute petrecute afară din cort, erau perfect camuflate. Praful era cel care completa ceea ce uniformele noastre nu aveau, camuflajul.

Spuneam că ceea ce m-a impresionat era optimismul acestor tineri.

De asemenea, o curățenie absolut exemplară. Sunt dușuri zi și noapte, apă caldă, apă rece. Sigur că apa e rece numai noaptea. Apa rece ziua are 45Œ.

Aceste condiții materiale care aș putea spune că sunt condiții excelente, de sportivi, sunt, totuși, într-un teren care e un adevărat iad. Tabăra este formată din corturi și rămășițele taberelor sovietice din perioada ‘79-’87.

Tancuri, avioane, elicoptere, toate zac la marginea drumului, treci mereu printre ele. N-ai voie să calci în stânga sau în dreapta, n-ai voie să intri în nici o clădire, n-ai voie să ieși din tabără din cauza minelor. Minele sunt acolo mai dese decât pietrele.

Totuși, am întâlnit - și revin pentru a treia oară acel optimism și încredere. De la ce venea acest lucru?

După 48 de ore de nesomn, am intrat în cortul meu ca să mă culc și am ajuns la următoarea concluzie: acești oameni pe care noi i-am trimis acolo fac istorie și că au pătruns poate, de multe ori, înaintea oamenilor politici, în înțelegerea și înfăptuirea unui deziderat național de care România are nevoie.

500 de soldați români sunt alături de cea mai bună armată a lumii și au o misiune importantă, nu de armată de ocupație, așa cum a fost armata sovietică între ‘79-’87, ci o armată care să aducă pace acelor locuri.

Spun acest lucru pentru că am ieșit, am văzut populația și pot să spun că soldații noștri sunt priviți cu simpatie. În general, acei teroriști care formează așazisele rămășițe ale talibanilor nu sunt de etnie afgană sau din triburile numeroase din Afganistan. Majoritatea sunt voluntari veniți din alte țări, islamici fanatici.

Sigur că se poate pune întrebarea și sunt convins că s-a pus: ce rost avem acolo? Aici vreau să subliniez următorul lucru, nu legat neapărat de ceea ce a spus prietenul meu Vadim: într-un secol care a trecut,

România a luat parte la două războaie, a luptat contra și alături de cele mai bune armate ale lumii, Germania,

Rusia, au murit două milioane de români și, cu toate acestea, în istorie, țara noastră nu apare nici la învinși, nici la invingători. Oare acest lucru cărui fapt se datorează? Sacrificiul de două milioane n-a fost suficient?

Oare nu ne-am ridicat la înălțimea momentelor când am avut atâtea sacrificii și țara a trecut prin atâtea greutăți?

Nu! Este lipsa de consecvență în politică, lipsa de loialitate în politică care a adus după sine neîncrederea și suspiciunea față de țara noastră, pe care nu le merităm.

În Primul Război Mondial, prin Pacea de la Buftea, s-a încheiat un armistițiu cu Germania, care contrazicea complet înțelegerea dintre noi și aliații noștri germani și francezi. În Al Doilea Război Mondial, ne mândrim foarte tare cu 23 August. Iată lucruri care au creat suspiciune privind politica României și iată de ce eu sunt unul dintre cei absolut convinși că, de data aceasta, după Revoluție, am ales un drum cu care am fost absolut toți de acord, am ales un drum pe care să intrăm de partea occidentală a Europei, să intrăm în toate structurile euroatlantice și au fost absolut toate partidele de acord.

Trebuie să fim, doamnelor și domnilor, consecvenți.

Trebuie să înțelegem că, atunci când ai un aliat, într-adevăr, trebuie să te supui unei discipline și unor măsuri care trebuie luate împreună.

Noi am pierdut la Vișegrad un "tramvai", ca să-i spun așa, în ghilimele, și acum trebuie să alergăm după el, deși cele 3 țări - Polonia, Cehia și Ungaria - în timpul războiului rece, au avut cam aceleași misiuni pe care leam avut și noi. La ce ne-a folosit politica lui Ceaușescu care zicea că stă cu fundul în două luntri și stătea în realitate?

Oare ne-am rezervat pentru eternitate o politică în două luntri? Oare aceasta trebuie să fie politica noastră și în continuare?

Apropiindu-ne de acel 11 septembrie când cu toții, absolut cu toții, indiferent de partid și de om, am adus omagiu victimelor căzute, ne-am exprimat cu toții, absolut cu toții părerea de rău că Statele Unite au trecut printr-o astfel de încercare. Sigur, istoricește putem vorbi de multe alte încercări: putem vorbi de Hiroshima, putem vorbi de Dresda, putem vorbi de multe alte lucruri și de 4 aprilie. Istoria trece ca un nor deasupra noastră, iar noi dispărem cu gândurile și cu frământările noastre.

Ceea ce este important, zic eu, în final - și vă rog să mă iertați că v-am ținut mai mult - este faptul că trebuie să fim consecvenți.

Ne apropiem de 11 septembrie. Să asigurăm prietenii noștri din Statele Unite, cei care țin la noi și care ne apreciază... Comandantul din Khandahar mi-a spus, când l-am întrebat ce părere are despre soldații români, mi-a spus două lucruri care au fost extrem de prețioase: mi-a spus că sunt mai iuți, sunt foarte rapizi; o misiune care a cerut să fie realizată în 10 de minute, s-a realizat în 10 minute și, în al doilea rând, mi-a spus că sunt mai curajoși, mai activi. Sunt două complimente la care ar trebui să ne gândim.

Vreau, de asemenea, să vă cer sprijinul să facem niște lucruri pentru acești oameni. Trebuie să ne gândim la un spectacol. Ei se simt singuri acolo, n-au posibilitatea să prindă, prin satelit, România. Să încercăm să obținem aceste lucruri pentru ei, să ne gândim ce se va întâmpla cu ei în momentul în care se vor întoarce în țară. S-ar putea să avem și pierderi. Trebuie să ne gândim la sacrificiile lor și, în același timp, să încercăm să preluăm și noi, oamenii politici, acele calități pe care comandantul american le remarca la soldatul român de acolo.

Pentru 11 septembrie, trebuie să spunem tuturor că suntem alături de poporul american și deciși să mergem pe aceeași politică pe care am pornit. De data aceasta, vrem să fim consecvenți.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Corneliu Bichineț

În continuare, îl invit la microfon pe domnul senator Corneliu Bichineț.

   

Domnul Corneliu Bichineț:

Am ascultat cu mare interes toate luările de cuvânt.

Eu, stimați colegi, stimate domnule președinte, voi prezenta o declarație politică care se referă la sănătatea din România, pe un ton grav, pe un ton de maximă seriozitate, pentru că sunt foarte multe probleme.

Se experimentează, la nesfârșit, pe bietul nostru popor, pe care - iată - de aproape 2 ani de zile îl reprezentăm împreună aici.

Sistemul de învățământ, după cum foarte bine știți, este făcut, încă de pe vremea reformatorului, prea reformatorului Marga, un eminent profesor, de altfel, țăndări.

O dată cu trecerea cheltuielilor materiale la primării - vă vorbește un om care 11 ani a fost director de liceu școlile din România au ajuns într-o situație dificilă, deoarece ele nu depind de primării, cum ar trebui, ci de bunul-plac al primarilor. Majoritatea, mai ales cei de la sate - o știți foarte bine -, aleși ai poporului, nu-i așa?! au o pregătire destul de precară și majoritatea au ciudă pe școală deoarece, în trecerea lor efemeră pe acolo, instituția le-a dat mari dureri de cap, insomnii și tenebre, tenebre care îi urmăresc de altfel și acum.

Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 a adus tristețe și derută și în lumea medicală. Este vorba de trecerea cheltuielilor materiale de asemenea la primării, deci tot la dispoziția primarilor.

Aș vrea să accentuez, eu vin cu date din teritoriu, nu numai din Moldova unde și așa spitalele erau la pământ, oamenii sunt speriați de ce se va întâmpla în sistemul românesc de sănătate.

Cu responsabilitatea pe care o am, conștient, mă adresez senatorilor României: vă rog să împiedicați punerea în aplicare, de la 1 octombrie, a acestei ordonanțe a Guvernului care va aduce, în serie, numai necazuri sistemului nostru de sănătate.

Sunt informat că stimata doamnă Daniela Bartoș, ministrul sănătății și familiei, o femeie respectabilă, un ministru bun, este speriată de ce se va întâmpla în propriul minister. Sentimente ciudate o încearcă și pe stimata Luminița Gheorghiu, secretar de stat care, după cum știți, a venit de mai multe ori și a răspuns la interpelările și întrebările noastre, dar niciodată nu a fost eficientă. Dacă vă aduceți aminte, domnul președinte Nicolae Văcăroiu mi-a dat dreptate de foarte multe ori.

Dar Dumnezeu nu doarme! Din miile de umbrele care au zburat pe litoral, una singură și-a atins ținta, cea care a venit drept în moalele capului stimatei noastre colege, fapt care a determinat ca un sutien rusesc să fie transformat automat într-un fel de ambulanță pe care au dus-o salvamarii de la Neptun la Costinești. Dar aceasta este altă problemă, pentru că pe litoralul românesc se petrec evenimente din ce în ce mai ciudate. Este singurul loc din lume unde pe cap de turist există 2 mistreți, iar la tulpina fiecărui palmier se află 4 maidanezi în poziții ciudate, cu piciorul stâng din spate puțin ridicat.

Vreau să vă spun că revin cu rugămintea ca în județul Vaslui să intervină ministrul sănătății sau secretarul de stat, pentru curmarea unei situații alarmante, triste din Spitalul comunal Băcești unde, în mijlocul localității, între două instituții centrale - bufetul și școala - a fost mutat un spital cu bolnavi psihic. Nimeni nu este vinovat că acești oameni suferă. Acolo se întâmplă minuni foarte mari. După spusele regretatului profesor Brânzei, directorul spitalului de la Iași - cei care au făcut studiile la Iași își aduc aminte ce somitate a fost acest om -, în incinta spitalului din Băcești se află 3 categorii de bolnavi: cei glumeți, ca să mă exprim așa cum afirma Domnia sa, dintre care la Băcești se detașează 2, unul care-și imaginează că este președinte și umblă cu o urnă, din loc în loc, prin curtea spitalului și speră să fie votat la infinit, altul, al doilea ca popularitate în spital, o face pe primul-ministru și strigă toată ziua până seara:

"Vin minerii! Vin minerii!". Sigur, mai sunt și nostalgicii, majoritatea - culmea, culmilor - îl regretă pe Ceaușescu și acest lucru trebuie luat în seamă și, bineînțeles, câțiva periculoși, veritabili asasini, în categoria celor care îi folosesc drept cobai - și nu-mi este rușine să vă spun - pe cei din primele două categorii, spre deliciul adolescenților și preadolescenților din zona Băcești, care vin, seară de seară, la gardul spitalului, după ce fug medicii și paznicii acasă, să asiste la partidele - nu vă mai spun eu de ce - pe care le organizează furioșii cu glumeții și nostalgicii în podul spitalului, pe acoperiș, prin săritură, pe burlane sau soldățește tot a fost în Afganistan stimatul nostru coleg - prin tufișuri. Lucruri de acest gen este trist că se petrec în România și atrag atenția celor care spun despre sistemul de sănătate românesc că lucrurile pot fi îndreptate.

Am avut prilejul, săptămâna trecută, să dialoghez cu distinsul medic Sorin Oprescu, și Domnia sa este informat cu aceste lucruri și mi-a acordat și îmi va acorda, în continuare, tot sprijinul.

Nu am să fac trimitere la existențialism, deși îi cunosc foarte bine, ci închei prin două-trei versuri ale unui poet contemporan autohton: "Țipăt jalnic de păun/Supăratu-s,/Cui să spun?"

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Aurel Pană

Domnul senator Aurel Pană este invitat la microfon.

Poftiți, vă rog, domnule senator!

   

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Declarația mea politică este în mare legătură cu blestemul "Romanian Open Tenis" sau "Așa e în tenis!".

Ne amintim cu mare plăcere momentele înălțătoare ale tenisului românesc. Ce frumos era cu salatiera pe masă! Motivele de bucurie erau generate de valoarea indiscutabilă a echipei de Cupă Davis. Eu însumi eram chiar fericit. Căpitanul nejucător al echipei mi-a fost profesor de sport la școala generală din Săbăreniul meu natal. Ce vremuri pentru copiii de atunci ai țăranilor! Ne permitem luxul să avem profesori de excepție pentru fiecare materie în parte. Azi, Dumnezeu cu mila! Trebuie să câștige o pâine în învățământ și mediocrii absolvenți de liceu, care fac pe suplinitorii în mai toate școlile sătești.

Și mai apoi, stimați colegi, în acele vremuri mulți dintre noi eram obraznic de tineri. Vremurile s-au schimbat.

Fiecare în parte ne-am câștigat libertatea. S-au câștigat și libertăți colective, dar de fiecare dată, an după an, pentru cei mulți a fost "avantaj serviciul" într-o tranziție care parcă nu mai are sfârșit. Noroc cu metodologia de raportare a șomerilor, care ies din evidență nu prin ocuparea de locuri de muncă, ci prin scurtarea perioadei de șomaj.

Dar să revenim la tenis, pentru că aici expresia "avantaj serviciu" este la ea acasă. Să fim bine înțeleși. Este vorba despre "avantaj serviciu" guvernamental. Și atunci, să arbitrăm!

Primul sponsor pentru "Romanian Open Tenis", Banca "Dacia Felix", game set P.D.S.R., falimenting bancă și popor.

Al doilea sponsor: "Gelsor", iarăși game și set P.D.S.R., inginerii financiare "Gelsor" pentru sărăcirea poporului.

Al treilea sponsor la zi, de astăzi, pentru "Romanian Open Tenis" RAFO Onești.

Mai este nevoie să spun avantaj P.S.D.? Nu cred, pentru că toți știm că este așa.

Dacă ar fi să continue blestemul turneului "Romanian Open Tenis", ar urma faliment RAFO și adâncirea sărăciei pentru popor, dar în tenis, ca și în viață, se poate câștiga și contra serviciului guvernamental. Asta va fi în 2004, ceea ce înseamnă avantaj pentru poporul român.

În final, am o întrebare, apropo că se vorbea de fundul în două luntri: ce caută domnul prim-ministru Adrian Năstase, președintele Partidului Social Democrat, care dorește să acceadă în Internaționala Socialistă, la întâlnirea de taină cu premierii europeni, lideri de partide de dreapta, pentru a pune la cale modalitatea concretă de sprijin pentru înfrângerea domnului Schršeder în alegerile din Germania?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

 
  Vintilă Matei

În încheierea declarațiilor politice, invit la microfon pe domnul senator Vintilă Matei. Două minute mai sunt pentru grupul dumneavoastră.

Poftiți, vă rog, domnule senator!

   

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute, în județul Vâlcea, în două localități vecine, s-au petrecut două evenimente pe care aș vrea să vi le aduc în fugă aminte.

Joi, 5 septembrie, la Horezu, s-au sărbătorit 515 ani de atestare documentară, dar formele ceramicii horezene sunt asemănătoare cu descoperirile arheologice din neolitic până în epoca fierului, ceea ce dovedește marea vechime și continuitatea populației pe aceste meleaguri.

Noi nu am venit de nicăieri. Noi, ca neam, ne-am născut și format pe acest teritoriu danubiano-carpatic. De altfel, istoricii occidentali au consemnat în documentele lor faptul că traco-geții, stămoșii noștri, sunt cea mai veche populație a perioadei postglaciațiune, care s-a născut și format pe același teritoriu. În acest ținut mirific, din care îmi trag și eu seva, se păstrează tradițiile de veacuri ale neamului nostru și poate nu este lipsit de interes să amintesc faptul că prima capitală a statului centralizat dac a fost Buridava, sub Burebista, la o aruncătură de băț de Horezu, acum având denumirea de Ocnele Mari. Practic, Horezu este situată în epicentrul românismului. Horezu este situată pe coordonatele globului, la intersecția dintre paralela de 45Œ și 59’ latitudine nordică și la întretăierea cu meridianul 23Œ și 59’, adică la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord.

Frumoasa depresiune de la poalele Munților Carpați poartă chiar numele localității, adică Depresiunea Horezu.

În zona Depresiunii Horezu își desfășoară viața aproximativ 25 de localități, iar locuitorii săi, chiar din momentul în care părăsesc zona, pleacă spre Vâlcea, spre București sau spre Occident, nu spun că sunt din Lăpușata, din Slătioara sau din Stroești, ci spun: "Sunt de la Horezu de Vâlcea". Această zonă mirifică este la întretăierea dintre drumurile care leagă Râmnicu-Vâlcea de Târgu-Jiu, dar și o zonă de transhumanță între Țara Românească și Transilvania. În această zonă și-au găsit, în momente vitrege, adăpost locuitorii, strămoșii noștri, din zona de câmpie, dar, de asemenea, și-au găsit adăpost și românii din Transilvania. De altfel, în aceste zone, în acest plai de munte, s-au format câteva sate care își au originea în zona Sibiului, populația nemaiputând rezistând asupririi austro-maghiare.

Tot lângă Horezu, la sfârșitul săptămânii trecute, s-a petrecut a patra aniversare a Festivalului "Eco-etno-filmSlătioara 2002". Din 35 de țări de pe 5 continente, 85 de pelicule ale unor cineaști începători sau de renume au prezentat filmele lor care redau viața la sate de pe toate meridianele globului. Dacă anul trecut câștigătorul a fost un american consacrat, anul acesta câștigătorul a fost un student în anul III de la o facultate din București.

Aș vrea să amintesc Fundația "Niște țărani", care organizează acest festival, pentru a scoate în evidență viața oamenilor la sate, - viața grea, să o conservăm sau să avem grijă de oamenii care au rămas în aceste vremuri grele în zonă, ca să păstreze tradițiile noastre -, dă burse la copiii de la țară - nu știu ce alte fundații mai dau -, anul trecut a asigurat 25 de burse, iar anul acesta va asigura 42 de burse. Toate fondurile pe care a reușit să le atragă le-a folosit numai pentru a proteja ținutul și a conserva tradițiile noastre populare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori, în continuare, potrivit programului de lucru...

 
   

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte, avem două răspunsuri scurte!

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Poftiți, domnule senator! Nici o problemă.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, mulțumesc pentru îngăduință.

Două probleme aș vrea să le ating.

Una: cine ține cu poporul meu, indiferent de părerea lui despre mine, este prietenul meu. În acest moment istoric pentru România, e important să nu ne facem inamici noi, ci să îi păstrăm pe cei care ne sunt prieteni cu adevărat și să ne facem datoria față de cei care cred în noi.

Al doilea răspuns: un coleg de la P.D. a întrebat aici ce caută Adrian Năstase la o întâlnire cu prim-miniștrii de dreapta din Europa? Sigur că eu îi pot răspunde că un prim-ministru se întâlnește cu orice alt prim-ministru, după cum hotărăște electoratul din fiecare țară. Dar am să îi răspund cu ceva memorabil: Adrian Năstase căuta printre prim-miniștrii de dreapta, în Sardinia, exact ceea ce căuta P.D. în coaliția guvernamentală cu partide de dreapta din România. (Aplauze.)

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal PHARE 2001 de asistență în domeniul securității nucleare - RO 0110, semnat la București la 19 decembrie 2001.  

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Îmi dați voie să trecem la punctul 2 al programului de lucru care a fost adoptat și în timpul pe care l-am stabilit de la început, deci la dezbaterea proiectelor de lege.

Primul proiect de Lege privește aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 46 din 2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană.

Poftiți, din partea Guvernului!

Din partea Comisiei economice, poftiți, domnule senator!

Vă rog pe dumneavoastră să faceți expunerea de motive. Poftiți, vă rog să prezentați!

   

Domnul Leonard Orban - secretar de stat în Ministerul Integrării Europene:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mai întâi de toate, pentru că mă aflu pentru prima dată în fața dumneavoastră, aș dori să mă prezint. Mă numesc Leonard Orban, sunt secretar de stat în Ministerul Integrării Europene, negociator adjunct cu Uniunea Europeană.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Leonard Orban:

Permiteți-mi să prezint acest proiect de lege.

Obiectivul specific al programului, care face obiectul acestui proiect de lege, este de a contribui la obținerea unui grad ridicat de securitate nucleară în țările candidate participante. Este vorba de Bulgaria, Cehia, Ungaria,

Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovenia.

Valoarea asistenței financiare nerambursabile acordate României în cadrul acestui program este de 1,4 milioane euro.

Cele două proiecte finanțate prin acest program vizează următoarele: pe de o parte, consolidarea regimului de reglementare în domeniul securității nucleare, prin întărirea capacității Autorității Române de Reglementare în Domeniul Securității Nucleare - C.N.C.A.N. cu privire la managementul deșeurilor radioactive, la garanții nucleare, protecție fizică și securitate nucleară.

Prin acest proiect, se intenționează elaborarea procedurilor interne ale C.N.C.A.N.-ului, în conformitate cu standardele europene de asigurare a calității, respectiv,

ISO-9000.

Este prevăzut, totodată, un program extensiv de instruire practică a personalului C.N.C.A.N.-ului.

Activitatea corespunde atât priorităților pe termen scurt, cât și pe cele pe termen mediu, prevăzute în programele naționale de adoptare a acquis-ului comunitar din 1999 și 2000.

Pe de altă parte, programul vizează sprijin pentru Autoritatea Națională de Reglementare din România privind proiectarea conductei principale de aburi la Centrala Nuclearo-electrică de la Cernavodă, unitatea I.

Distinct de aceste două proiecte, România va mai beneficia de finanțare prin acest program și pentru efectuarea unor studii de sinteză, care vor fi analizate de Banca Europeană de Investiții, în vederea acordării împrumutului solicitat de România pentru Compania Națională de Electricitate.

Studiile vor viza considerațiile de securitate nucleară impactul de mediu al Centralei Nuclearo-electrice Cernavodă II, justificarea financiară și capacitatea financiară a beneficiarului de a returna împrumutul.

Față de cele prezentate, vă propunem aprobarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Poftiți, domnule senator!

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

În urma analizei care s-a efectuat în ședința din 4 septembrie 2002, în prezența inițiatorilor, s-a întocmit raport favorabil și de aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, fără modificări.

Menționez că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator Novolan.

Discuții generale. Întrebări? Dacă nu sunt, vă rog să votăm, în primul rând, raportul. Poftiți, vă rog!

Raportul a fost adoptat în unanimitate, cu 94 de voturi pentru.

Propun să trecem, acum, la adoptarea proiectului de lege, care are un singur articol. Poftiți, vă rog!

Cu 99 de voturi pentru, un vot împotrivă și nici o abținere, proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria - R0 0103, semnat la București la 4 decembrie 2001  

Un alt proiect de Lege privește aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 47/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul Phare 2001 de cooperare transfrontalieră dintre România și Bulgaria - RO 0103, semnat la București la 4 decembrie 2001.

Poftiți, domnule secretar de stat!

   

Domnul Leonard Orban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să prezint și acest proiect.

Obiectivul acestui proiect, care vizează Memorandumul de finanțare, constă în promovarea bunei vecinătăți în regiunile de frontieră din România și Bulgaria, pentru a ajuta aceste regiuni să depășească problemele specifice dezvoltării, pentru crearea și dezvoltarea viitoare a rețelelor de cooperare de fiecare parte a frontierei și stabilirea de legături între acestea și rețelele vaste, comunitare, precum și pentru promovarea coeziunii economice și sociale în cadrul regiunilor de cooperare transfrontalieră.

Valoarea asistenței financiare nerambursabile care revine României este de 8 milioane euro.

Prioritățile identificate în cadrul acestui memorandum de finanțare vizează următoarele trei domenii:

- Îmbunătățirea infrastructurii locale și transnaționale, construirea unui punct de control la frontieră, în zona Silistra-Călărași și reabilitarea unui drum de acces în punctul de trecere al frontierei, la Negru-Vodă.

- Promovarea protecției mediului, monitorizarea integrată a litoralului românesc și cel bulgăresc, al Mării Negre, între Midia și Vama Veche. Protecția zonelor mlăștinoase ale Dunării - Insula Kamadin.

- Promovarea dezvoltării socio-economice în regiunea de cooperare trasfrontalieră, prin continuarea fondului de proiecte comune, pentru finanțarea unor proiecte la scară mică, cu impact transfrontalier.

Proiectele sunt selectate pe principiul "în oglindă".

Propunem aprobarea acestui proiect de lege.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Domnule senator Novolan, poftiți, vă rog, să prezentați raportul.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Domnul ministru a explicat aici motivațiile pentru susținerea proiectului de lege. Comisia economică, în urma analizei, cu două voturi împotrivă, a întocmit raport favorabil și îl supune aprobării plenului Senatului, în forma în care a fost inițiat proiectul de către Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc și eu.

Discuții generale, dacă sunt întrebări? Atunci propun să fie votat, în primul rând, raportul. Poftiți,. vă rog!

Raportul a fost adoptat în unanimitate, cu 92 de voturi pentru.

Poftiți, vă rog să votați și în ce privește proiectul de lege.

Proiectul a fost adoptat, de asemenea, în unanimitate, cu 96 de voturi pentru. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Facilitatea suplimentară pentru investiții 2001 (partea a doua) -RO 0101, semnat la București la 4 decembrie 2001  

Un al treilea proiect de Lege privește aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 48/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Facilitatea suplimentară pentru investiții 2001 (partea a doua) - RO 0101, semnat la București la 4 decembrie 2001.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat. Vă rog.

   

Domnul Leonard Orban:

Mulțumesc, domnule președinte.

În vederea îmbunătățirii mediului de afaceri din țara noastră, obiectivul specific al acestei propuneri financiare este de a asigura că toate proiectele eligibile pentru finanțare sunt finalizate în cadrul perioadei de efectuare a plăților și că infrastructura îmbunătățită este operațională.

Valoarea asistenței financiare nerambursabile acordate prin acest proiect este de 24,8 milioane euro.

Au fost selectate un număr de 43 proiecte de infrastructură regională, grupate pe regiuni, corespunzător celor opt Agenții de Dezvoltare Regională: Nord-Est, SudEst, Sud-Muntenia, Nord-Vest, Sud-Vest-Oltenia, Centru,

Vest și București-Ilfov.

Proiectele sunt detaliate în tabelul anexat memorandumului. Fondurile sunt alocate proiectelor în momentul în care este disponibilă întreaga documentație.

Pentru a putea fi eligibile, proiectele trebuie să fie elaborate în conformitate cu principiile stabilite de către Comisia Europeană, pentru finanțarea unor investiții din fondurile PHARE. Aceste principii sunt următoarele:

Principiul maturității și dimensiunii - fiecare proiect trebuie să aibă la bază un studiu de fezabilitate, iar valoarea acestora să fie mai mare de două milioane euro.

Principiul catalitic - să se adreseze unor acțiuni din sectorul public pentru care nu există suficiente fonduri publice.

Principiul cofinanțării - cota de contribuție de la bugetul național trebuie să fie de minimum 25%.

Principiul durabilității - aceste proiecte să fie conforme cu normele și standardele Uniunii Europene și să fie durabile din punct de vedere financiar.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Novolan, poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Având avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă a Senatului, Comisia economică a întocmit raport favorabil, cu două voturi împotrivă: domnii senatori Bâciu Constantin și Nedelcu Mircea.

Față de cele arătate, vă propunem adoptarea proiectului de lege fără modificări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Discuții generale. Dacă sunt întrebări?

Poftiți, vă rog. Domnul senator Bîciu, poftiți!

 
   

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

În cadrul discuției din Comisia economică au participat, ca reprezentanți ai ministerelor, reprezentanții Ministerului Dezvoltării și Prognozei și reprezentanți ai Ministerului Integrării Europene.

Au fost discuții aprinse, în special la faptul că, în mai multe regiuni, unele județe nu au beneficiat de nici un fel de proiect, altele beneficiind de cinci sau șase proiecte.

Îmi pare rău că nu văd la prezidiu reprezentanții ministerelor care au participat la discuțiile din comisie și ar fi trebuit să dea răspunsuri.

Reamintesc doar faptul că în cadrul Regiunii SudMuntenia, județul Călărași beneficiază de șase proiecte, iar județul Teleorman și încă un județ nu beneficiară de nici un proiect. S-au cerut explicații care au fost criteriile care au stat la bază în repartizarea proiectelor, dat fiind faptul că, din cunoștințele noastre, proiecte din toate județele depășiseră toate criteriile enunțate ceva mai înainte de domnul secretar de stat.

Dacă domnul secretar de stat știe de discuțiile din comisie, l-aș ruga să ne dea un răspuns pe această temă. Dacă nu, consider în continuare că repartizarea proiectelor s-a făcut pe alte criterii, decât criteriul eligibilității.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Da, vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, poftiți!

 
   

Domnul Leonard Orban:

Nu am lista pe care ați solicitat-o Ministerului Dezvoltării și Prognozei cu privire la acele proiecte care au fost propuse spre aprobare inițial. Vreau, totuși, să subliniez câteva dintre elementele din scrisoarea pe care doamna ministru Hildegard Puwak, ministrul integrării europene, a transmis-o domnului Dan-Mircea Popescu, președintele Comisiei economice a Senatului.

Cu privire la proiectele care pot deveni eligibile, aceste proiecte trebuie să fie elaborate în conformitate cu principiile pe care le-am enunțat adineauri, principii stabilite de către Comisia Europeană.

În cursul procesului, prin care aceste proiecte devin eligibile, se parcurg mai multe etape, mai multe etape în care fiecare dintre aceste principii sunt examinate în detaliu, sunt examinate într-un cadru extrem de larg și ce pot să spun este că toate aceste etape sunt în conformitate cu aceste proceduri PHARE care sunt conținute în Ghidul practic de utilizare a Fondurilor PHARE, a Fondurilor ISPA și SAPARD, pe care Ministerul Integrării Europene îl poate pune la dispoziție. Și, de asemenea, toate aceste etape respectă integral regulile de trasparență și vizibilitate emise de către Comisia Europeană.

Și aș mai dori să mai subliniez un fapt: că în momentul în care vorbim de cofinanțarea de 25% de la bugetul național ne referim la etapa implementării acestor proiecte, nu la etapa de elaborare a proiectelor. Etapa de elaborare a proiectelor revine integral celui care elaborează acest proiect și nu se acordă cofinanțări pentru această chestiune.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Întreb pe domnul senator Bîciu dacă este mulțumit de răspunsul primit? Bine, vă mulțumesc.

Înțeleg, domnule senator Novolan, că dumneavoastră în comisie ați recomandat adoptarea proiectului de lege fără modificări.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Dacă-mi permiteți...

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Da.

 
   

Domnul Traian Novolan:

...pentru că au fost discuții, într-adevăr, foarte mari, chiar județul din care eu fac parte nu are nici un proiect acolo, pentru că, probabil, când trebuiau să îl depună..., sunt termene și modalități de a întocmi proiectul, nu s-au respectat. Deci nu poate fi nimeni acuzat e rea-credință, că ar fi favorizat un județ sau altul. Depinde de capabilitatea consiliului județean de a înainta aceste proiecte către forurile care le aprobă.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este cazul să ne pronunțăm, mai întâi, în privința raportului. Vă rog să votăm, poftiți!

Cu 77 de voturi pentru, 14 voturi împotrivă și nici o abținere, raportul a fost adoptat.

Să hotărâm acum în privința proiectului de lege, poftiți, vă rog!

Cu 75 de voturi pentru, 21 voturi împotrivă și nici o abținere, proiectul de lege a fost adoptat. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2002 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare transfrontalieră dintre România și Ungaria - R0 0102, semnat la București la 4 decembrie 2001.  

Următorul proiect de Lege privește aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 49/2002 pentru ratificarea memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2001 de cooperare trasfrontalieră dintre România și Ungaria RO 0102, semnat la București la 4 decembrie 2001. Este din aceeași serie.

Domnule secretar de stat, aveți din nou cuvântul.

   

Domnul Leonard Orban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectivul acestui proiect de lege constă în promovarea bunei vecinătăți în regiunile de frontieră dintre România și Ungaria pentru a ajuta aceste regiuni să depășească problemele specifice dezvoltării, pentru crearea și dezvoltarea viitoare a rețelelor de cooperare pe fiecare parte a frontierei, precum și stabilirea de legături între acestea și rețelele vaste, comunitare.

Valoarea asistenței financiare nerambursabile care revine României este de 5 milioane euro.

Prioritățile identificate în cadrul acestui memorandum de finanțare vizează următoarele patru domenii:

- Dezvoltarea economică - construirea unui centru regional de afaceri, pentru promovarea activităților economice, la Timișoara;

- Protecția mediului și gestionarea resurselor de apă protejarea și amenajarea luncii râului Mureș;

- Fondul pentru proiecte mici, comune, destinat proiectelor cu impact trasfrontalier;

- Dezvoltarea instituțională, cooperarea instituțională, elaborarea unei strategii multianuale între România și Ungaria, pentru coordonarea proiectelor de cooperare transfrontalieră.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Da, mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Novolan, vă rog.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În ședința din 4 septembrie 2002, membri comisiei au analizat, împreună cu reprezentanții Guvernului proiectul de lege și în unanimitate au întocmit raport favorabil. De aceea propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege fără modificări, menționând că există avizul favorabil al Consiliului Legislativ și al Comisiei pentru politică externă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Discuții generale, dacă sunt probleme? Vă rog să votăm. Poftiți, vă rog!

Pentru început să votăm raportul.

Raportul s-a adoptat cu 82 de voturi pentru, 6 împotrivă și 3 abțineri. Vă mulțumesc.

Să votăm proiectul de lege. Poftiți!

Proiectul de lege este adoptat cu 86 de voturi, 6 împotrivă și 5 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace,Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002  

Avem un proiect de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovace,

Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea batalionului multinațional de geniu, semnat la Budapesta la 18 ianuarie 2002.

Poftiți, vă rog! În numele Comisiei de apărare și din partea Guvernului.

Vă rog, domnule ministru, să prezentați expunerea.

   

Domnul Sorin Encuțescu - secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

La data de 18 ianuarie 2002, Ministerul Afacerilor Externe a semnat la Budapesta Acordul dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Slovace, Cabinetul de Miniștri al Ucrainei și Guvernul Republicii Ungare privind înființarea batalionului multinațional de geniu. Încheierea acestui acord relevă dorința de cooperare în domeniul militar dinte România și statele vecine, membre ale NATO sau ale Partaneriatului pentru pace. Prin acordul sus-menționat, România s-a angajat să participe alături de celelalte state semnatare la înființarea unei forțe multinaționale care să desfășoare operațiuni de asistență în caz de dezastru. Această inițiativă va contribui la limitarea pagubelor și a consecințelor calamităților naturale ce se pot produce în bazinul râului Tisa. Aceste prevederi evidențiază efortul României pentru o mai bună cooperare regională, și având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect de lege.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, domnule senator, poftiți!

 
   

Domnul Ioan Paștiu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a analizat acest proiect de lege pe care-l supune spre aprobare plenului Senatului, fără propuneri de modificare a textului trimis de Guvern. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc și eu.

Discuții generale? Dacă sunt probleme, întrebări?

Nefiind cazul, vă propun să hotărâm mai întâi în ceea ce privește raportul. Poftiți, vă rog!

Raportul a fost adoptat cu 80 de voturi pentru, două împotrivă, nici o abținere.

Să hotărâm în privința proiectului de lege în sine.

Poftiți!

Proiectul de lege a fost adoptat cu 90 de voturi pentru, 4 împotrivă și 3 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind protecția informațiilor secrete din domeniul apărării, semnat la București la 9 aprilie 2002  

Un alt proiect de Lege se referă la ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei privind protecția informațiilor secrete din domeniul apărării, semnat la București la 9 aprilie 2002.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Sorin Encuțescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Documentul sus-menționat Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Regatului Suediei asigură cadrul juridic necesar dezvoltării colaborării în domeniul informațiilor militare clasificate. Acest acord este în concordanță cu principiile dreptului internațional. Prevederile acordului completează legislația internă în domeniu, stabilind modalitățile concrete de lucru între structurile specializate din cele două state, definițiile unor termeni de specialitate, echivalența nivelului de clasificare a informațiilor militare secrete, precum și autoritățile competente în materie de securitate, inclusiv posibilitățile de cooperare în domeniul industriei de apărare. Având în vedere aceste considerente, vă adresăm rugămintea de a acorda votul dumneavoastră favorabil acestui proiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule senator, prezentați raportul.

 
   

Domnul Ioan Paștiu:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a analizat și acest proiect de lege pe care-l supune spre aprobarea plenului Senatului, fără propuneri de modificare a textului trimis de Guvern. În raport cu obiectul de reglementare, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Discuții generale? Dacă sunt probleme, întrebări?

Atunci este cazul să hotărâm în privința raportului. Poftiți, vă rog.1

Raportul a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, unul împotrivă și 3 abțineri.

Să votăm proiectul de lege, vă rog. Poftiți!

Proiectul de lege a fost adoptat cu 93 de voturi pentru și 5 abțineri. Vă mulțumesc.

Vă mulțumim, domnule ministru.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000,5 decembrie 2000 și, respectiv, la 6 iunie 2001 la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra, la 1 noiembrie 1974, precum și a Codului internațional pentru instalațiile de protecție contra incendiului (Codul FSS), adoptat de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.98 (73) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 5 decembrie 2000  

Tot din partea Comisiei economice, domnul senator Novolan, dacă este amabil să poftească aici pentru a susține raportul.

Și din partea ministerului, poftiți, vă rog, domnule ministru. Vă rog să prezentați expunerea de motive.

Proiect de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000, și, respectiv, 6 iunie 2001 la Convenția internațională pentru ocrotirea vieții omenești pe mare.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Una dintre cele mai importante convenții adoptate este Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptată la Londra la 1 noiembrie 1974 sub denumirea de SOLA-74. În perioada 1998-2001, anexa Convenției SOLA-74 a fost amendată succesiv prin rezoluții, în data de 18 mai 1998, 26 mai 2000, 5 decembrie 2000 și așa mai departe. În principal, aceste amendamente au ca obiect revizuirea în totalitate a capitolelor II/2 - construcție, protecția contra incendiilor, detectarea și stingerea incendiului și capitolul V siguranța navigației, capitolul IV - radiocomunicații suferind mai puține modificări. Proiectul de lege supus dezbaterii reprezintă transpunerea în acte normative naționale a acestor amendamente. Față de cele prezentate, vă rugăm a fi de acord cu proiectul supus aprobării dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc și eu.

Poftiți, domnule senator.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Aș vrea să remarc din raportul întocmit de Comisia economică faptul că România a devenit membră a acestei organizații din 1965, și în această calitate a aderat la toate convențiile internaționale majore privind siguranța navigației și prevenirea poluării de către navele maritime.

În principal, aceste amendamente au ca obiect revizuirea în totalitate a capitolelor II.2 - construcție, protecția contra incendiilor, detectarea și stingerea incendiului - și V - siguranța navigației. Proiectul de lege supus dezbaterii reprezintă traspunerea în acte normative naționale a acestor amendamente. În urma celor prezentate mai sus, propunem plenului Senatului adoptarea proiectului de lege, în forma trimisă de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Discuții generale? Vă rog să votați raportul în acest caz. Vă rog.

Raportul a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, două împotrivă și 6 abțineri.

Să votăm proiectul de lege, vă rog. Poftiți!

Proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi pentru și 5 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra, la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1998 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiat la Londra la 1 noiembrie 1974  

Trecem în continuare la proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate la Londra la 26 mai 2000, respectiv la 5 decembrie 2000, la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, încheiată la Londra la 1 noiembrie 1974.

Domnule ministru...

   

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Amendamentele se referă la modificarea și completarea modelelor de certificare eliberate navelor de fiecare stat-parte la protocol, certificate care atestă faptul că navele corespund cerințelor prevăzute în Convenția SOLA-74, modificată prin Protocolul din 1988 referitoare la acestea. Ele reflectă modificările aduse Convenției SOLA-74, deoarece, conform articolului 1 al protocolului, părțile la protocol trebuie să aplice și prevederile Convenției SOLA-74, așa cum a fost amendat. România nu a avut obiecții la nici unul dintre respectivele amendamente, pentru care nu există încă acte normative interne de acceptare explicită. Întrucât guvernele contractante s-au angajat să dea efect prevederilor convenției, așa cum au fost ele amendate, și să adopte pe plan național acte normative corespunzătoare, vă rugăm a fi de acord cu aprobarea proiectului de lege prezentat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule ministru,

Domnule senator, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Traian Novolan:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

În ședința din 4 septembrie 2002, Comisia economică a întocmit raport favorabil, având și avizul Consiliului Legislativ, precum și al Comisiei de politică externă. Ca atare, vă rog, onorați colegi, să votați proiectul de lege așa cum a fost el transmis de Guvern.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Discuții generale? Dacă sunt probleme, întrebări? E cazul să trecem la vot în ceea ce privește raportul.

Poftiți, vă rog!

Raportul a fost adoptat cu 89 de voturi pentru, unul împotrivă și 6 abțineri.

Vă rog să votați proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 93 de voturi pentru, unul împotrivă și 5 abțineri.

Vă mulțumesc, domnule senator.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă rog, domnule academician, poftiți! Din partea ministerului.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare  

Proiect de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/1995 privind reglementarea organizării și finanțării activității de cercetare-dezvoltare.

Poftiți, vă rog!

   

Domnul Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Onorați membri ai Senatului,

Ministerul Educației și Cercetării și Parlamentul au prins în Legea cercetării toate elementele cuprinse în această ordonanță. Deci ea nu se mai justifică, de aceea nu susținem acest proiect de lege.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule academician.

 
   

Domnul Păun Ion-Otiman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru învățământ și știință a Senatului, luând în dezbatere proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 25/1995 și constatând faptul că a apărut în data de 16 august 2002, și a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, din 30 august 2002,

Ordonanța Guvernului nr. 57 cu privire la organizarea și finanțarea activității de cercetare-dezvoltare, a constatat, că, de fapt, prevederile acestei ordonanțe nu mai sunt actuale, fiind preluate, de fapt, de Ordonanța nr. 57/2002.

În consecință, noi am respins în unanimitate proiectul de lege. Precizând faptul că legea face parte din categoria legilor ordinare, rugăm colegii senatori să voteze respingerea acestui proiect.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule academician,

Fiind vorba de respingere, situația este clară. Vă propun să trecem la vot. În primul rând - raportul. Poftiți!

Raportul de respingere a fost adoptat cu 96 de voturi pentru și două abțineri.

În ceea ce privește proiectul de lege, vă rog, să votăm.

Proiectul de lege a fost respins cu 94 de voturi pentru, unul împotrivă și 4 abțineri. Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2001 privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București  

Avem tot un proiect de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 129/2001 privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București.

Poftiți, vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Onorați membri ai Senatului,

În momentul de față, Institutul Teologic RomanoCatolic din București este înființat prin lege, deci nu mai are obiect această ordonanță, de aceea susținem respingerea ei.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Poftiți, domnule academician!

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori, dacă-mi permiteți, să mă refer la ambele proiecte de lege, deoarece au subiecte simetrice. Este vorba de respingerea a două ordonanțe de urgență nr. 129/2001 și nr. 130/2001 privind înființarea Institutului Teologic Romano-Catolic din București, respectiv a Universității "Emanuel" din Oradea, deoarece ambele au fost înființate prin lege, lege pe care noi am adoptat-o.

În consecință, cele două ordonanțe sunt caduce și rugăm respingerea lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Este cazul să trecem direct la vot în ceea ce privește raportul. Vă rog să vă exprimați prin vot.

Cu 83 de voturi pentru, 3 împotrivă și 6 abțineri, s-a aprobat.

În ceea ce privește proiectul, vă rog să vă exprimați prin vot.

Proiect adoptat cu 84 de voturi pentru, 3 împotrivă și 10 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2001 privind înființarea Universității Emanuel din Oradea  

Următorul proiect de lege este unul la care domnul academician s-a referit, de respingere a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 130/2001 privind înființarea Universității "Emanuel" din Oradea.

Domnule secretar de stat, aveți cuvântul.

   

Domnul Radu Damian:

Remarca mea este identică cu cea din cazul precedent. Domnul senator președinte a făcut această precizare.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc. Domnule academician, v-ați pronunțat deja. Mai aveți ceva de adăugat?

 
   

Domnul Păun-Ion Otiman:

Nu.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este cazul să hotărâm. Raportul de respingere. Vă rog să votați.

Raport adoptat cu 94 de voturi pentru respingere, 3 împotrivă și două abțineri.

Proiectul de lege care are un singur articol. Vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 92 de voturi pentru, 5 împotrivă și două abțineri. Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Vă mulțumesc, domnule academician.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor  

Proiectul de Lege privind casele de ajutor ale pensionarilor. Aici sunt două proiecte care poartă cam același nume. Vă rog, domnule ministru. Invit pe cineva din partea Comisiei pentru muncă și protecție socială.

   

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Ministerul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a analizat inițiativa legislativă privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor, inițiată de domnii deputați Valentin Adrian Iliescu și Dumitru Buzatu, proiect de lege adoptat de Camera Deputaților.

S-a reținut că principalele reglementări se referă la reactualizarea actului normativ în vigoare, respectiv,

Legea nr. 13/1972 privind casele de ajutor ale pensionarilor pe care o propun spre abrogare, armonizează legislația în vigoare cu cerințele acquis-ului european, elimină toate formulările și prevederile caduce din actul normativ anterior și creează autorităților publice, condițiile pentru a sprijini mai substanțial activitatea desfășurată de casele de ajutor reciproc.

Având în vedere că la luarea în dezbatere a acestei inițiative legislative s-a ținut seama de toate observațiile și propunerile Guvernului, vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma adoptată de Camera Deputaților și propusă prin raportul comisiei de specialitate.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator, vă ascultăm.

 
   

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia pentru muncă și protecție socială s-a întrunit în prezența inițiatorilor celor două propuneri legislative, deoarece veți observa că la punctul 14 este a doua care aparține colegilor senatori. Referindu-ne la propunerea legislativă de la punctul 13, noi, Comisia pentru muncă și protecție socială, am avizat favorabil acest proiect de lege în forma adoptată de Camera Deputaților.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc,

Discuții generale? Nu sunt Vă rog să hotărâți în privința raportului. Poftiți!

Raportul a fost adoptat cu 82 de voturi pentru,

10 împotrivă și 4 abțineri.

În ceea ce privește proiectul de lege, vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, 9 împotrivă și 6 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea proiectului de Lege privind casele de ajutor reciproc ale pensionarilor  

Următorul proiect de lege privește tot casele de ajutor reciproc, dar din momentul în care l-am adoptat pe precedentul proiect de lege, acesta automat...

Vă rog, domnule ministru, să prezentați expunerea de motive, sumar.

   

Domnul Gheorghe Oană - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Domnule președinte, având în vedere că primul proiect de lege a fost aprobat și că materia din acest proiect de lege a fost preluată de primul proiect, vă rugăm să fiți de acord cu respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator, vă rog.

 
   

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Și Comisia pentru muncă și protecție socială a aprobat acest raport negativ. Nu în ultimul rând aș vrea să vă informez că toți ceilalți senatori care au participat la această lege sunt, de fapt, coinițiatori, deci cu acceptul dumnealor.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Raportul este negativ. Vă rog să trecem la vot.

Raportul a fost adoptat în sensul respingerii, cu 83 de voturi pentru, 8 împotrivă și 4 abțineri.

Să hotărâm în privința proiectului.

Proiectul de lege a fost respins cu 85 de voturi pentru, 6 împotrivă și 13 abțineri.

Se va menționa în stenogramă că este vorba de proiect de lege pentru respingere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ  

Încă un proiect de Lege privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ.

Poftiți, doamna senator.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Aurel Gubandru - deputat:

Nu sunt ministru, ci deputat. Sunt inițiator alături de alți 4 deputați.

Din sală:

Spuneți-vă numele pentru stenogramă.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Mă numesc Aurel Gubandru.

Domnule președinte,

Legea privind economisirea și creditarea în sistem colectiv pentru domeniul locativ a fost inițiată, cum vă spuneam, de un grup de 5 deputați și a apărut ca o necesitate a rezolvării problemei locative în România pentru categoriile de persoane cu venituri mici și medii.

Legea va permite crearea acestui gen de instituții care au ca scop finanțarea cumpărării, construirii, reparării, extinderii și modernizării locuințelor. Beneficiari vor fi persoanele juridice care au ca obiect principal de activitate construcția de locuințe, persoanele fizice și administrațiile locale pentru credite în scop locativ.

Sistemul cuprinde două perioade distincte, una de economisire, unde se constituie circa 40% din costul investiției, și a doua de creditare, care cuprinde circa 60% din costul investiției. Creditarea se întinde pe o perioadă de 15-20 de ani.

Important este faptul că pentru cei care economisesc cu dobândă fixă sub dobânda pieței, statul le va acorda o primă de 30% din valoarea anuală economisită, nu mai mult decât un salariu mediu pe economie.

De asemenea, casele de economiei de acest gen vor acorda credite pe o perioadă de 15-20 de ani cu o dobândă fixă sub dobânda pieței.

Față de cele expuse, vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să votați legea așa cum a fost adoptată de Camera Deputaților și cum a fost votată de Comisia pentru buget, finanțe și bănci din Senatul României.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Doamna senator, este rândul dumneavoastră.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, în baza prevederilor art. 89 alin. 1 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului dezbaterea și adoptarea proiectului de lege în forma adoptată de Camera Deputaților, fără amendamente.

S-au primit avize favorabile de la Consiliul Legislativ și de la Comisia pentru administrație publică.

Menționăm că legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptată în conformitate cu art. 74 din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc. Discuții generale.

Poftiți, domnule senator.

 
   

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Fără îndoială că orice inițiativă legislativă care vine să sprijine un domeniu deficitar sub aspectul resurselor, întrucât resursele care trebuie mobilizate în acest scop sunt substanțiale, nu poate fi decât demn de salutat, motiv pentru care, de la început pot să spun că, indiferent că suntem la putere sau în opoziție, Grupul parlamentar liberal îl va susține.

Doresc însă să spun câteva lucruri pe care le-am spus și în comisie.

Cu câțiva ani în urmă, am dezbătut Legea privind creditul ipotecar. O lege care, de fapt, privea contractul de credit ipotecar și care a fost un pas înainte atunci, alături de Legea privind organizarea și funcționarea A.N.L. Din păcate, așteptăm și acum - așteaptă mai ales populația o lege privind instituțiile de credit ipotecar. Această lege vine să completeze un mecanism care încă este șchiop, care încă ar trebui să fie îmbrăcat în ceea ce privește întreg sistemul, nu numai legislativ, ci și instituțional.

Din acest motiv ne folosim de acest prilej pentru a solicita factorilor de răspundere din cadrul Guvernului să propună, în termenul cel mai scurt, o lege care să completeze pachetul necesar pentru ca aceste prevederi să fie corelate.

Din aceste motive, dacă doriți, a fost și greu de formulat amendamente la o lege lângă care mai trebuie să așezăm ceva. Fără îndoială că o dată cu instituirea acestui mecanism complet, în care instituțiile de credit își vor găsi locul, întreaga legislație în materie va trebui ușor amendată ca să se coreleze aceste legi și probabil că atunci, într-adevăr, vom asista la un organism articulat, să spunem, în toate dimensiunile sale, astfel încât construcția de locuințe să-și recapete dimensiunea pe care solicitările populaației o cer.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

S-au depus și amendamente de către domnul senator Vasile Horga. Aveți ceva de spus sau de comentat?

Aveți cuvântul, domnule senator.

 
   

Domnul Vasile Horga:

Domnilor senatori,

Amendamentul pe care l-am propus la capitolul VIII al legii privește componenta de primă pe care statul o acordă clienților care economisesc și ulterior beneficiază de creditul potrivit economiilor sale, componentă care este deosebit de importantă. Dar, așa cum este prevăzută ea a fi acordată de lege, ea își diluează tocmai menirea pentru care acest sistem de economisirecreditare a fost gândit.

Adică micii depunători, micii clienți care economisesc sume în vederea beneficiului ulterior al construirii unei locuințe pe bază de credit, prevăzut de această lege, o face tocmai în scopul primirii imediate a acestei sume, după ce a îndeplinit condițiile prevăzute, adică a 30% din economiile sale, dar nu mai mult de un salariu mediu pe economie.

Modul prin care această primă a fost prevăzută a se acorda, adică la cererea expresă a beneficiarului acestei prime, este cel puțin ciudat. Din moment ce acela care economisește îndeplinește condițiile legale de a primi această primă, nu văd de ce ar trebui în continuare să fie pus pe drumuri, să depună o cerere în acest sens, să aștepte ca cererea respectivă să fie aprobată și, ulterior aprobării, să primească această componentă cu care statul ajută acest sistem de economisire-creditare.

Mai mult decât atât, prin lege se prevede reducerea termenului de prescripție generală, de la 3 ani, cum este prevăzut de legislația română, la un an, acest lucru mă conduce să gândesc că tocmai această reducere a termenului de prescripție l-a avut statul în vedere pentru a nu da posibilitatea cetățeanului care economisește să beneficieze de această componentă pe care statul o aduce. Adică cetățeanul să uite cât mai rapid, iar statul să rămână, practic, cu suma respectivă pe care însă să nu o acorde cetățeanului.

Or, prin această lege, noi tocmai acest lucru vrem să-l statuăm, adică cetățeanul să economisească, pentru ca, ulterior, să beneficieze foarte rapid de roadele economisirii sale și să ajungă să beneficieze de această economie prin construcția de locuințe.

În consecință, doresc ca prima respectivă, așa cum este prevăzută în amendamentul propus de mine, să fie acordată la sfârșitul fiecărui an, imediat, prin creditarea contului fiecărui client care economisește, deci în mod automat, fără să mai fie nevoie de o cerere în acest sens, fapt care ar crea în rândul cetățeanului un curent în sensul economisirii și beneficiului economisirii respective.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator. Cele trei amendamente ale dumneavoastră au fost respinse în comisie. În această situație, supun votului plenului raportul comisiei care, în mod automat, înseamnă eliminarea amendamentelor dumneavoastră.

Poftiți, vă rog!

Raportul a fost adoptat cu 68 de voturi pentru, 34 de voturi împotrivă și o abținere.

Acum vă rog să votați proiectul în sine.

Proiectul a fost adoptat cu 68 de voturi pentru,

34 împotrivă și 3 abțineri.

La ora 18,00 suntem anunțați că începe emisiunea la radio, dar mai avem un singur proiect de lege...

Din sală:

Să-l facem acum.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Tocmai asta vroiam să vă propun.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural  

Trecem la proiectul de Lege privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Vă mulțumesc, doamna senator.

Poftiți, vă rog, domnule ministru. Vă rog să susțineți expunerea de motive.

   

Domnul Gheorghe Predilă - secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor a considerat ca oportună și necesară această lege, întrucât prin ea, și Guvernul, și noi, urmărim să realizăm mai multe deziderate, în primul rând, un deziderat economic, deoarece prin fixarea tinerilor în mediul rural vom dinamiza activitatea din agricultură, activitatea economică a localităților rurale, vom...

Din sală:

Concluzii!

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Concluzii. Această lege are la bază și prevederile legilor similare din Uniunea Europeană și, pentru informarea dumneavoastră, vrem să vă spunem că am pus această cifră - 10 hectare - pentru că este minimul exploatației din Uniunea Europeană, cifră care-i permite tânărului care se instalează în comună să aibă acces și la finanțarea din Programele SAPARD.

Eu supun dezbaterii Senatului acest proiect de lege în forma care este și vă rugăm să o votați.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Doamna senator Maria Ciocan sau doamna senator Maria Petre, vă ascultăm.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În urma examinării și dezbaterii proiectului de lege, comisiile reunite au formulat mai multe amendamente care se regăsesc în anexa nr. 1 la raport, cu amendamente admise, respectiv anexa nr. 2 la raport, cu amendamente respinse.

S-a primit avizul favorabil de la Consiliul Legislativ.

În urma dezbaterii, cele două comisiii propun plenului Senatului dezbaterea și adoptarea proiectului de lege cu amendamentele prevăzute în anexa nr. 2 la raport.

Menționăm că legea are caracter ordinar, urmând a fi adoptată în conformitate cu art. 74 din Constituție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Doamna senator Maria Petre, vreți să adăugați ceva?

 
   

Doamna Maria Petre:

Nu am nimic de adăugat. Doar dacă vom discuta amendamentele respinse, domnule președinte, am un amendament care figurează în anexa nr. 2, la amendamente respinse.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Discuții generale.

Poftiți, vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Flutur:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Din capul locului, vreau să spun că Partidul Național Liberal susține acest proiect de lege. Este o lege importantă pentru rezolvarea problemelor din mediul rural, pentru tineret, însă aș vrea să spun că poate era mai bine ca acest proiect de lege sau aceste prevederi să-și fi găsit locul în legile de retrocedare a proprietăților și a terenurilor agricole la momentul când am discutat.

Profit de faptul că este și reprezentantul Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor aici. Sigur, cred că în ordinea de prioritate este totuși finalizarea retrocedării pentru cei care au avut proprietăți în România și doar după ce rămân rezervele să se rezolve această problemă de constituiri pentru tinerele familii care au nevoie de aceste terenuri și, nu în ultimul rând, cred că această măsură trebuie urgent însoțită de măsuri de creditare, măsuri de finanțare a tinerilor întreprinzători, pentru că, așa cum se discuta și astăzi aici, agricultura trece printr-o mare criză și cred că această întârziere a creditului agricol lasă urme. Degeaba dăm noi terenuri în proprietate, dacă n-o să fie urmate și de un sistem de finanțare pentru încurajarea întreprinzătorilor, mare lucru n-o să se întâmple.

În consecință, Partidul Național Liberal va vota alături de dumneavoastră acest proiect de lege.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Alte puncte de vedere?

Poftiți, domnule senator. Aveți două amendamente care au fost respinse de comisie.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut câteva amendamente, probabil au fost respinse de comisia care a făcut raportul. Noi, cei de la Partidul România Mare, suntem întru totul de acord cu acest proiect de lege, îl susținem întru totul. Avându-se în vedere că satele românești, la ora actuală, sunt destul de îmbătrânite, trebuie să creăm niște facilități pentru tineret, pentru a se întoarce, pentru a se stabili în satele noastre românești.

Aș vrea să aduc în atenția dumneavoastră și, îndeosebi, a domnului secretar de stat Predilă că aceste prevederi legale propuse în acest proiect de lege, referitor la suprafața de 10 hectare, și dumneavoastră ați afirmat aici cu tărie și probabil așa este - că este limita optimă pentru exploatațiile din Uniunea Europeană. Am impresia că ori noi nu înțelegem, ori dumneavoastră credeți că nu pricepem, că în exploatațiile agricole ne-am bătut pe suprafețele acestea de 110, de 50, de 25 de hectare și așa mai departe, iar acum venim cu suprafețe de 10 hectare.

Suntem corecți acum sau am fost atunci? Cum poate înființa, în baza cărei legi poate să înființeze acest tânăr o exploatație agricolă? În baza acestui proiect de lege sau trebuie să meargă pe Legea exploatațiilor agricole?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai este cineva?

Domnule ministru, vreți să răspundeți?

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Cu respect, vreau să vă informez, domnule vicepreședinte al comisiei și domnule senator, că în lege sunt definite mai multe categorii de tineri și nu numai cei care lucrează efectiv în agricultură. Cele 10 hectare se atribuie și funcționarilor publici de la nivel de comună. De aceea noi nu putem să-i pretindem unui funcționar public să facă același lucru pe care-l face un fermier care trăiește, efectiv, din munca din fermă. Această limită de 10 hectare este o limită minimă, în care el se poate manifesta, în care poate să rezolve toate problemele cerute de tehnologie și, în același timp, îi asigură și lui completarea veniturilor și ridicarea nivelului de trai. Deci nu le putem considera ca exploatații în care el să îndeplinească rigorile prevăzute în Legea exploatațiilor.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Este cazul să ne pronunțăm asupra raportului.

Poftiți, vă rog!

Raportul a fost adoptat cu 91 de voturi pentru,

8 împotrivă și 4 abțineri.

Vă rog să votați proiectul de lege.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 93 de voturi pentru, 13 împotrivă și 5 abțineri.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

Mulțumesc, doamnelor senator.

 
Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:Gheorghe Acatrinei, Maria Petre, Nicolae-Vlad Popa, Puskas Valentin Zoltan, Dumitru Codreanu, Romeo Hanganu, Paul Nicolae Anton Păcuraru, Maria Ciocan, Aurel Pană, Radu Alexandru Feldman,Angela Mihaela Bălan, Corin Penciuc, Eugen Marius Constantinescu, Nicolae Pătru, Nicolae Marian Iorga, Mircea Nedelcu, Gheorghe Buzatu. Din partea Guvernului au răspuns: Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice, Radu Deac - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei, Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării  

Trecem la punctul următor al ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

La întrebări, domnul senator Gheorghe Acatrinei este rugat să poftească.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, domnul Miron Mitrea.

În ultimul timp, trenurile care circulă pe direcția Suceava-București sunt deosebit de degradate. Este o mizerie de neînchipuit în aceste trenuri, instalațiile sanitare sunt praf, vagoanele de dormit, la fel. Ai impresia, când treci dintr-un vagon în altul, că se desface trenul, rămâi pe acolo, pe dric.

De când este domnul Miron Mitrea la transporturi, deși această societate primește subvenție, deci din banul public, nu se vede nici o îmbunătățire a transportului, cel puțin pe ruta Suceava-București.

Noi suntem cei care călătorim foarte des, ne-a suspendat unele trenuri, cum este rapidul și intercity, în timp ce la Iași există toate acestea, inclusiv dublarea liniilor transporturilor aeriene. Nu știu de ce este favorizată o zonă, iar cealaltă nu. Probabil, undeva, nu i-am căzut bine la inimă. Să ne spună domnul ministru ce are de gând în viitor, legat de aceasta. Dacă noi, sucevenii, am greșit, ne corectăm. Dacă nu, îi solicităm ministrului să-și facă datoria pentru care a fost aprobat de Parlament.

Vă mulțumesc și solicit răspuns în scris și oral.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre.

 
   

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Octav Cozmândă, ministrul administrației publice, și are următorul conținut:

La începutul anului 2002, domnul inginer Victor Alexe, din Buftea, v-a adresat o petiție, înregistrată la dumneavoastră cu nr. 6.316/2002, în care semnala o serie de abuzuri și ilegalități de care sunt responsabili, din punctul său de vedere, primarul și secretarul acestei localități.

Unul dintre abuzuri, confirmat de răspunsul primit de la dumneavoastră, este acela că secretarul Primăriei Buftea, Emil Dascălu, ocupă postul fără a avea studii superioare.

Cum explicați, domnule ministru Octav Cozmâncă, faptul că, deși spuneați în scrisoarea de răspuns, înregistrată cu nr. 288/2 aprilie 2002, citez: "S-au dispus măsuri pentru intrarea în legalitate până la 1 mai a.c.", la această dată - era 4 septembrie când am depus întrebarea, deci este valabilă și pentru astăzi situația - lucrurile sunt în aceeași stare?

Cine răspunde, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru încălcarea atât de grosolană a legii, care a durat așa de multă vreme?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Vreți să chestionați Ministerul Turismului? Vă ascultăm.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Dan Matei-Agathon.

Având în vedere politizarea intens mediatizatelor programe sociale în turism, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

1. Dacă acțiunea din luna septembrie anul curent de pe litoralul românesc este subvenționată în vreun fel de către stat sau de Ministerul Turismului și, dacă da, la cât se ridică valoarea sumei respective?

2. În situația în care acțiunea respectivă nu este subvenționată, cine suportă pierderile provocate?

3. Cât revine părții române, în condițiile în care tariful pentru o primă săptămână în septembrie plătit de un turist german la agenția de turism este de 90 de euro?

În ce măsură această ultimă sumă acoperă cheltuielile reale de cazare și masă și cine va plăti eventualele pierderi?

Solicit răspuns în scris și oral.

Acum mi s-a comunicat răspunsul în scris.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Pusk.s, vă rog să poftiți la microfon.

 
   

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice și se referă la anexa privind normele metodologice la Legea nr. 245 din 2002 referitor la T.V.A. și, fiind detaliată întrebarea în anexa atașată întrebării, doar atât spun că se referă la prestările de servicii efectuate de către anumite firme, constând în emisiuni televizate, știri sau reportaje din România pentru emisiuni din alte țări, dacă aceasta se încadrează în prevederile privind scutirea de T.V.A. la prestări de servicii pentru străinătate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru Octav Cozmâncă,

Domnule ministru,

Dacă un cetățean vă sesizează printr-un memoriu un abuz săvârșit la Consiliul Local Botoșani - de altfel, sesizarea este anexată la întrebarea mea trimisă către ministerul dumneavoastră, - care este măsura luată, pe care o luați?

Trimiteți memoriul respectiv să fie soluționat de către cel pârât sau cel care a fost prezentat în memoriu, care a comis abuzul respectiv?!

A doua întrebare: În baza cărei legi un viceprimar, tot din municipiul Botoșani, poate destitui un președinte al unei asociații de proprietari?

Și conform regulamentului, domnule președinte, mai am dreptul la o întrebare, adresată doamnei ministru Daniela Bartoș.

Având în vedere starea deplorabilă în care se află sistemul sanitar, în general, și cel botoșănean, în special, fapt, de altfel, sesizat de către mine în repetate rânduri atât la nivelul Ministerului Sănătății și Familiei, cât și la organele județene abilitate, vă rog, doamna ministru, să-mi precizați următoarele:

De ce la Direcția sanitară Botoșani - și cazul se pare că este general - C.A.S. a contractat servicii numai în proporție de 70%, iar plata acestora se face în proporție de 58%, rezultând în acest fel grave deficiențe în sistemul sanitar. S-a acoperit cu diferența de 30% unele datorii din anii anteriori?

Vă mulțumesc. Aștept răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Romeo Hanganu. Întrebarea este pentru Ministerul Industriei și Resurselor.

 
   

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Da, domnule președinte, întrebarea este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu.

În sesiunea extraordinară de anul trecut, din august 2001, deci în urmă cu mai mult de un an, domnul ministru ala industriilor solicita, și Senatul României aproba Ordonanța de urgență nr. 88 din 2001 prin Legea nr. 552/2001, care prevedea înființarea în cadrul Ministerului Industriei și Resurselor a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării. Ba, se pare că această solicitare a fost unul dintre motivele pentru sesiunea extraordinară din august 2001.

Unul dintre motivele acestei solicitări, așa cum arăta domnul ministru, era cererea insistentă a mai multor investitori de privatizare a unor hidrocentrale mici, începute, multe dintre ele, înainte de 1990 și neterminate.

Câte astfel de cazuri speciale s-au rezolvat și care este, în general, activitatea acestui oficiu, cu atât mai mult cu cât zilele trecute, deci după un an de zile de la hotărârea aceasta de înființare, a apărut o ordonanță care stabilea modul în care se finanțează toate activitățile acestui oficiu.

Deci întrebarea este: Câte cazuri de privatizare de hidrocentrale mici s-au rezolvat până acum și care este activitatea oficiului?

Răspunsul, în scris și oral.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a chema la microfon pe domnul senator Paul Păcuraru, vreau să precizez că aici se află domnii secretari de stat, miniștri, care vor răspunde unor senatori, așa că rog să nu plece Gheorghe Acatrinei, Dumitru Codreanu, Maria Ciocan, Romeo Hanganu și Maria Petre.

Acum, domnul senator Paul Păcuraru.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

După instalarea Cabinetului dumneavoastră, una dintre măsurile considerate și de către noi pozitive, la vremea respectivă, a fost integrarea activității de comerț exterior în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Am considerat pozitivă această măsură, având în vedere faptul că diplomația politică se confundă în momentul de față în toată lumea cu promovarea intereselor economice ale țării în cauză și, în egală măsură, credem că logistica deja existentă a Ministerului de Externe permitea o reducere a costurilor și o promovare corespunzătoare a comerțului exterior.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 636/2002 ați dispus însă transferul activității de comerț exterior din cadrul Ministerului Afacerilor Externe într-un departament aflat în subordinea primului-ministru, în condițiile în care comerțul exterior, s-a spus și în 2001 și în 2002, a funcționat cel puțin corespunzător, nivelul exporturilor depășind, dacă vreți, și recordurile anterioare anilor ‘90.

Vă rog să prezentați care au fost motivele pentru care ați luat această decizie și care sunt efectele ei.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Petru Lificiu, Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

Summitul pământului, încheiat recent la Johannesburg, a constituit un eveniment deosebit de important pentru viitorul planetei, prin problemele de dezvoltare durabilă, reconciliere între creșterea economică și protecția mediului.

Reuniunea a fost caracterizată în mod diferit, de la calificative maxime la aprecieri de tipul pălăvrăgeală la nivel înalt. Date fiind aceste interpretări contradictorii și considerând absolut necesar să avem o imagine clară asupra conținutului și a rezultatelor concrete ale Summitului pământului, vă rugăm, domnule ministru, să prezentați o scurtă informare referitoare la problemele principale abordate, precum și documentele adoptate, inclusiv planul de acțiune.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, mai am o interpelare, dar la rândul interpelărilor, da?

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Da.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Da, vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Maria Ciocan.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Având în vedere solicitările unui număr însemnat de cetățeni străini care s-au stabilit și lucrează în România, nu au cetățenie română decât după cinci ani de la data stabilirii și solicitării cetățeniei române, vă rugăm să ne comunicați dacă copiii acestei categorii de cetățeni beneficiază de gratuitate pentru școlarizare și pregătire în liceele din România.

În situația în care nu beneficiază de gratuitate, să vedem dacă este sau nu corect.

Menționăm că firmele în care lucrează acești cetățeni sunt firme înființate și înregistrate în România, achită toate obligațiile fiscale stabilite pentru firmă, obligațiile fiind aceleași ca și pentru firmele patronate de cetățenii români.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pană, poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor.

În procesul de reformă care a cuprins fostele regii autonome din Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor transformarea lor în societăți naționale a fost o etapă intermediară pentru pregătirea în vederea eventualei privatizări.

Una dintre aceste societăți naționale este Societatea Națională "Tutunul Românesc".

Consideră Guvernul sau Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor că este normală menținerea statutului de societate națională pentru S.N.T.R., în condițiile în care peste 53% din structura de acționariat este privată?

Imaginați-vă posibilitatea ca în acest caz societatea să fie Societatea Națională "Tutunul Românesc" - S.R.L.

Doresc răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Invit la microfon pe domnul senator Radu F.

Alexandru.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ioan Mircea Pașcu, ministrul apărării naționale.

Urmare hotărârii țării noastre de aderare la NATO, forțele armate române au cunoscut, după 1989, un proces amplu de reformă și restructurare atât în ceea ce privește efectivele și structura acestora, cât și infrastructura și baza materială. Cazărmi, construcții specifice, locuri de instrucție au devenit de-a lungul timpului neutilizate.

Domnule ministru, în temeiul prevederilor constituționale și ale Regulamentului Senatului, vă solicit să mă informați, în scris, care este situația construcțiilor, cazărmi și altele specifice, precum și altor componente ale bazei materiale ale Ministerului Apărării Naționale rămase disponibile în urma procesului de restructurare a forțelor armate și care sunt preocupările ministerului legate de conservarea acestei baze materiale?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Angela Bălan.

 
   

Doamna Angela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ioan Rus, Ministerul de Interne.

Știm cu toții că în dotarea segmentului circulație din Ministerul de Interne a intrat un număr important de radare ultraperformante, de ultimă oră, pentru care s-au plătit sume importante în valută.

Iată însă că zilnic au loc numeroase accidente pe drumurile țării, soldate cu morți și răniți.

Întrebăm pe drumul ministru Ioan Rus unde este noul comportament al polițiștilor de la circulație, și anume cel preventiv care, coroborat cu aparatură aferentă achiziționată, să ducă la reducerea numărului de accidente, și când vom circula cu toții liniștiți și în deplină siguranță pe șoselele țării?

Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc și eu doamna senator.

Domnul senator Corin Penciuc.

 
   

Domnul Corin Penciuc:

Domnule președinte,

Întrebarea este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Luând în considerare prevederile ordonanței adoptate de Guvernul României pentru administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, vă rog, domnule ministru, să ne precizați care sunt acțiunile ce s-au întreprins sau se vor întreprinde în perioada imediat următoare pentru punerea în aplicare, cu începere de la 1 octombrie a.c., a măsurilor stabilite prin ordonanța susmenționată?

Precizez acest fapt datorită problemelor care sunt în teritoriu, referitor la finanțarea administrației publice locale, iar bugetele locale sunt insuficiente pentru aplicarea unei asemenea măsuri.

De asemenea, sunt necesare și o serie de acțiuni complementare pentru preluarea acestor unități de interes local.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

La întrebări, domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Este ultima întrebare, în această seară.

Aveți două întrebări, la două ministere.

 
   

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Doamnă ministru, este adevărat că adjunctul dumneavoastră, domnul Constantin Corega, este în același timp titular a trei posturi:

1. Secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

2. Inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj 3. Director al Liceului "Emil Racoviță".

Dacă răspunsul este pozitiv, cum apreciați acest lucru?

Aștept răspuns scris și oral.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Domnule ministru, cum explicați faptul, și cum putem să explicăm noi cetățenilor care ni se adresează, repet, că nu răspundeți la solicitările scrise ale cetățenilor atunci când acestea vi se adresează cu diverse probleme din domeniul administrației publice?

Din numeroasele exemple semnalate la biroul meu parlamentar, voi menționa aici cazul cetățeanului Vasile Bontaș din Buzău, care v-a adresat un memoriu, primit cu confirmare exact acum 60 de zile la ministerul pe care îl conduceți, prin care solicita intervenția dumneavoastră în rezolvarea a două probleme pentru care nu a găsit înțelegere la organele administrației locale.

Cât timp să mai aștepte răspuns petenții, dacă dumneavoastră nu respectați termenul stabilit de lege?

Aștept răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Trecem la capitolul - Interpelări.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei - "Silvicultura Suceveană".

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Onorat Senat.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Vântul puternic din primăvară a făcut ravagii în pădurile Sucevei, totalul afectat ridicându-se la circa 240 de mii de hectare. Acesta este cel mai mare dezastru produs în ultimii 30 de ani în silvicultura suceveană, peste 4 milioane metri cubi de masă lemnoasă fiind doborâtă de furtună.

Îndepărtarea doborâturilor se impunea în regim de urgență, de aceea s-a apelat și la sprijinul personalului specializat din alte județe.

Țin să aduc la cunoștință faptul că valorificarea lemnului afectat s-a dovedit o adevărată afacere pentru pădurari și colegii lor, veniți în ajutor.

Profitând de harababura creată și de capacitatea personalului silvic, agenții economici și persoanele fizice care s-au angajat să valorifice masa lemnoasă doborâtă nu au pierdut prilejul de a intra în suprafețe forestiere rămase în picioare.

Potrivit declarațiilor unor localnici și a ceea ce am constatat eu pe viu în teritoriu, în pădurile Sucevei, pentru o șpagă de doar 100 de mii lei/bucată, oamenii pădurii nu există să marcheze arbori sănătoși, în timp ce acel care a participat la licitație preferă să ia acești arbori, iar doborâturile rămân acolo, în ideea că vor putrezi.

Fenomenul capătă amploare, în timp ce doborâturile rămân la locul dezastrului, riscă să infecteze toată masa lemnoasă pe picior. Sigur, la ora actuală există unele controale, mai ales la intersecții, dar nu există control în pădure, acesta lipsește. Acolo se face după bunul plac al pădurarilor, atât localnici cât și cei veniți în ajutor, și a celor interesați să vândă materialul lemnos.

Este, într-adevăr, strigător la cer ceea ce se întâmplă, mai ales că, după unele informații, aceste mișcări nu sunt străine Direcției Silvice Suceava, toate acestea se întâmplă în timp ce pe suprafețe întinse nu s-a acționat deloc la îndepărtarea și valorificarea doborâturilor.

De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian Năstase să intervină urgent și să dispună, prin ordin, conducerii Agenției Naționale a Pădurilor și Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor să ia măsuri pentru stoparea jafului care se produce la ora actuală în pădurile Bucovinei.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnilor.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Aurel Pană.

Din sală:

Nu este în sală. A renunțat.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este clar.

Domnul senator Paul Păcuraru, vă rog.

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Foarte curând elevii vor păși din nou pragul școlilor, ceea ce înseamnă că toate problemele organizatorice trebuie să fie finalizate, manuale, rechizite pentru copii proveniți din familiile sărace, acoperirea tuturor posturilor cu cadre didactice calificate și așa mai departe, dar situația în județ este mai mult decât critică, lipsesc multe manuale, pachetele cu rechizite au sosit doar pentru câteva clase, încadrarea pe posturi este în multe locuri incertă.

Vă rugăm, doamna ministru, să ne informați care sunt măsurile luate de ministerul dumneavostră pentru ca în cele câteva zile care au mai rămas până la deschiderea școlii toate aceste probleme să fie rezolvate, astfel încât reluarea procesului de învățământ să fie realizată în condiții cât de cât acceptabile.

În baza Ordonanței de urgență nr. 96/2002 s-a hotărât acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, măsură considerată și de noi binevenită.

În baza articolului 2 alineatul 2, unitățile școlare răspund în mod direct de asigurarea condițiilor de primire, recepție și distribuție a acestor produse. Cu toate acestea, foarte multe școli, îndeosebi cele din mediul rural, nu dispun de spațiu de depozitare corespunzătoare și așa mai departe. Întrucât procesul de distribuire a laptelui și a cornului presupune asigurarea unor condiții de igienă strictă: depozitare, manipulare, colectare a deșeurilor, spălarea mâinilor etc., vă rugăm să ne informați dacă Ministerul Educației și Cercetării a elaborat un set de instrucțiuni în acest sens, care să fie distribuit școlilor evitându-se astfel pericolul unor epidemii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Pătru.

 
   

Domnul Nicolae Pătru:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Primăria din Glăvile, județul Vâlcea, respectiv primarul Jijeu, a efectuat plăți pe trimestrul I 2002 în valoare de peste 2 miliarde lei la obiectivul de investiție "Cămin cultural", plăți care depășesc cu mult valoarea stadiului fizic al construcției.

Acest lucru a creat tensiuni la nivel de comună, între primar și consilierii comunali, acesta refuzând categoric să dea explicații cu privire la cheltuielile din bugetul comunei, culminând practic cu neparticiparea lui la ședințele consiliului local.

De asemenea, neimplicarea primarului în aplicarea Legii fondului funciar a făcut ca până în prezent titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole să fie acordate doar în procent de 51%, iar pentru fondul silvic, cota fiind practic de 0%.

Întrucât, consilierii locali au adus la cunoștința Prefecturii Vâlcea și a consiliului județean aceste probleme, dar nu au primit nici un răspuns, solicităm să dispuneți efectuarea unei anchete care să stabilească persoanele vinovate, atât la nivelul comunei, cât și la nivel de județ, și să ne comunicați în scris măsurile luate.

Solicit răspunsul scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, cu o temă foarte interesantă și importantă "Noul sediu al Bibliotecii Naționale".

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Emil Răzvan Theodorescu, ministrul culturii și cultelor.

Domnule ministru,

Unul dintre subiectele fierbinți ale ultimelor luni a fost decizia Executivului de a abandona proiectul finalizării lucrărilor în clădirea aflată în Splaiul Unirii, ce trebuia să devină noul sediu al Bibliotecii Naționale din România și atribuirea acesteia Guvernului.

Argumentele care au fost invocate țineau, pe de-o parte, de revelația că respectiva clădire ar fi improprie pentru o bibliotecă națională modernă, pe de altă parte din grija de a scoate cât mai repede Executivul dintr-o clădire ce a fost catalogată ca riscantă din punct de vedere seismic și adăpostirea lui într-o construcție de deplină siguranță.

Așa cum bine știți, decizia la care mă refer a produs un impact extrem de negativ în rândul opinei publice, a oamenilor de cultură, voci dintre cele mai prestigioase ale intelectualității românești pronunțându-se pentru anularea deciziei, continuarea lucrărilor într-un ritm semnificativ și mutarea Bibliotecii Naționale în acel templu al cărții pe care România, astăzi, nu îl are.

Vă amintesc, de asemenea, domnule ministru, că expertize dintre cele mai autorizate au spulberat orice îndoială asupra felului în care s-a făcut consolidarea Palatului Victoria după seismul din 1977 și a rezistenței pe care acesta o are.

Vă rog, domnule ministru, să mă informați asupra felului în care Executivul, din care cu onoare faceți parte, a receptat opiniile și dezbaterile publice care au avut ca obiect soarta Bibliotecii Naționale și care este poziția actuală a Executivului în această chestiune.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Marian Iorga.

Poftiți, vă rog!

 
   

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am două interpelări pentru domnul prim-ministru Adrian Năstase, eu cu Domnia sa am treabă.

Prima interpelare este următoarea:

În data de 8 mai 2002, Alianța Sindicală SINDBRA din Brașov, din cadrul Societății Comerciale "BRAFORÓ S.A. se adresează cu o scrisoare domnului președinte sau, mă rog, domnului ministru al A.P.A.P.S. București,

Ovidiu Mușetescu. Domnul ministru nu răspunde.

În 8 iunie, aceiași oameni se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase, de la care, din nou, nu primesc răspuns.

Întrebarea mea este: de ce nu răspundeți sindicaliștilor, domnule prim-ministru?

A doua interpelare:

Vreau să cunosc și eu - și solicit răspunsurile în scris la ambele interpelări - poziția domnului prim-ministru Adrian Năstase vizavi de declarațiile iresponsabile ale cetățeanului Bruce Jackson, care se amestecă în mod brutal în afacerile interne ale României, ponegrind un senator și un președinte de partid, care partid este a doua forță parlamentară din România.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator Norica Nicolai.

Din sală:

Nu este.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Nu este.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu.

Avându-se în vedere condițiile vitrege pentru practicarea agriculturii în anul 2002, cu secetă excesivă existentă în mai multe județe ale țării și apoi cu inundații devastatoare în alte zone ale țării, considerăm că pentru reabilitarea sistemului de irigații din cele aproximativ 3 milioane de hectare ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 117/2002, ce se referă la subvenționarea achiziționării echipamentelor de către stat, a fost benefic.

Se pare că lucrurile în teritoriu nu stau deloc bine, întrucât achiziționarea acestor echipamente nu s-a făcut numai de la producătorii autohtoni, așa cum s-a afirmat la întâlnirea de la Buzău pe această temă, și din câte sunt informat s-au adus echipamente din afară, și nu totdeauna noi.

Ca atare, domnule ministru, vă rog să precizați situația reală a punerii în aplicare a ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 117/2002 în sensul prezentării firmelor care au câștigat licitația pentru echipamente, de unde au fost aduse, autohton sau din import, și dacă suma alocată aplicării ordinului nr. 117/2002 a fost cheltuită în întregime.

Ce preconizează Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor pentru anul 2003, referitor la sistemele de irigații?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mircea Nedelcu.

 
   

Domnul Mircea Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Sănătății și Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoș.

Doresc pe această cale să vă informez că orientările strategiei Ministerului Sănătății și Familiei privind reforma în unitățile sanitare cu paturi provoacă, cel puțin în județul Hunedoara, doar necazuri celor care în noiembrie 2000 au votat partidul pe care îl reprezentați, și dacă lucrurile vor continua așa, la alegerile viitoare, mulți dintre ei nu vor mai fi.

Concret, referitor la ordinul nr. 135/2503 din 2002 și la Ordinul nr. 589/2608 din 2002 ale Ministerului Sănătății și Familiei privind aprobarea normativelor de personal, vă fac cunoscute următoarele:

Potrivit celor două acte normative urmează o reducere de personal medico-sanitar și auxiliar care creează mari disfuncționalități în asigurarea asistenței medicale.

Considerăm că normarea unui chimist, biolog sau farmacist, un post la 20.000 până la 40.000 de locuitori în ambulatoriu și un post la 140-160 de paturi, face imposibilă o asistență normală.

Referitor la sectorul sanitar din Călan, județul Hunedoara, a fost desființat cabinetul de urgență care deservea populația orașului Călan cu cele 13 sate aparținătoare și comuna Boșorod cu alte 9 sate de munte. S-a solicitat păstrarea actualului cabinet care beneficiază de o minimă dotare pentru intervenții în cazuri de maximă urgență, unde au fost salvate sute de vieți; șocuri anafilactice, edeme pulmonare acute, plăgi cu hemoragii mari, astm bronșic în criză etc. Este adevărat că în conformitate cu reforma sanitară pacientul trebuie să se adreseze medicului de familie. Medicii de familie din orașul Călan locuiesc însă în localitățile învecinate:

Strei, Sângiorgiu, Chitit, Călan Vechi, Simeria și Deva.

Întrebarea, pe bună dreptate, a populației este: dacă în același timp un pacient solicită medicul pentru urgență la domiciliu, iar altul are nevoie de asistență medicală de urgență la cabinet pentru cauzele de mai sus, urgența spitalului Hunedoara fiind la 15 kilometri de Călan și la 35 kilometri de Boșorod, cum se poate salva o viață în situația desființării cabinetului de urgență și tratamente din Policlinica Călan? S-a pus problema ca urgența să fie rezolvată și prin serviciul de ambulanță dar în foarte multe situații ambulanța fiind plecată cu urgențe sau dialize cazurile erau temporizate punând în pericol viața pacienților până la reîntoarcerea ambulanței sau deplasarea din Deva sau Hunedoara a celorlalte ambulanțe.

Cabinetele medicilor de familie funcționează după un orar, conform contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate Deva. Ce se întâmplă în afara orarului de funcționare cu pacienții, având în vedere că și medicul este un om ce are nevoie și de odihnă în cele 24 de ore? Indicele de morbiditate a crescut în toate zonele țării, fiind influențat și de problemele socio-economice.

În loc de concluzie, mă alătur pacienților pensionari, oameni fără nici o șansă, fără nici un ajutor, cu teamă în suflet, cu multe boli și apelez la dumneavoastră pentru a analiza cu realism toate aspectele legate de problemele expuse în vederea rezolvării favorabile a acestora, spre binele locuitorilor României și pentru a evita nemulțumirea pacienților sau o perturbare în activitatea sistemului sanitar.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator Angela Bălan!

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, domnului ministru Marian Sârbu.

De câteva luni, Guvernul israelian a ridicat restricțiile în privința importului de forță de muncă, lucru care i-a determinat pe români să se pregătească să plece pe șantierele din Israel. Iată, însă, că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din România stabilește noi reglementări conform cărora, legal, nu vor putea pleca la muncă decât acei români care au 1.500 dolari cash. La finalul selecțiilor organizate de Oficiul pentru Recrutarea Forței de Muncă cei care vor să plece în Israel sunt obligați să declare în scris că doresc să vireze în avans, la stat, o bună parte din cei 1.500 dolari care reprezintă de fapt impozitele pentru pensie, sănătate și șomaj.

Acest act încheiat ridică cel puțin trei probleme:

1) În România asigurările sociale nu se plătesc în avans;

2) Cotele de impozit sunt calculate la nivelul salariului minim din economia românească, care este de circa 20 de ori mai mic decât cel din Israel;

3) Declarația respectivă nu reprezintă voința semnatarului.

În aceste condiții, întrebăm Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: ce muncitor român care solicită să plece la muncă în Israel are acești bani? Ce bancă din România acordă credit dacă solicitantul nu are un salariu net de cel puțin 5 milioane lei și 3 giranți cu același salariu? De ce nu li se asigură acestor oameni locuri de muncă în România? Aici nu se mai construiește? Dacă acești oameni ar avea cei 1.500 de dolari ar mai pleca departe de casă, de familii, de copii să-și găsească locuri de muncă?

Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi dați voie să prezint și eu o interpelare.

(Se deplasează la tribună.)

Doamnelor și domnilor.

Eu am o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, care dezvoltă două compartimente.

Aș vrea să știu cum apreciază Ministerul Afacerilor Externe declarațiile recente ale cetățeanului american Bruce Jackson, președintele unui comitet ONU în Statele Unite, referitoare la persoana senatorului Corneliu Vadim Tudor. Mai precis, dacă este vorba de o declarație care privește amestecul în afacerile interne ale României, declarație care pune în evidență un lucru: că România nu a devenit și nu este amenințată să devină un stat ocupat, ca să primim indicații politice din afară.

În alt doilea rând, mă gândesc la situația următoare: dacă Ministerul Afacerilor Externe își aduce aminte că, din când în când, se aplică un principiu al declarării oaspeților, să le spunem neconformiști, ca persona non grata.

Aș dori răspuns și scris și oral.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Trecem la punctul următor în care domnii miniștri și secretari de stat vor răspunde interpelărilor și întrebărilor anterioare.

 
   

Domnul Angela Mihaela Bălan (din sală):

Domnul senator Dumitru Badea este la o ședință și a lăsat la mine interpelarea dumnealui.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Și vreți s-o prezentați dumneavoastră? Vă rog!

 
   

Doamna Angela Mihaela Bălan (din sală):

Nu. O depun la secretariatul tehnic pentru stenogramă.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Deci interpelarea domnului senator Badea adresată Ministerului Integrării Europene este depusă pentru stenogramă.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Tudor Florescu va răspunde domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Vă rog, domnule ministru!

 
   

Domnul Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator profesor doctor Gheorghe Acatrinei, permiteți-mi să dau răspuns la întrebarea adresată de dumneavoastră conducerii ministerului nostru.

În ultimii ani, "C.F.R." Călători a fost în situația de a face față dificultăților prezente, de altfel, și în contextul general economic, dificultăți ce au inclus, pe de o parte, măsuri de creștere a veniturilor prin majorarea tarifelor de transport, iar pe de altă parte reducerea cheltuielilor prin scoaterea din circulație a unor trenuri cu costuri mari de exploatare, trenuri utilizate mult sub capacitate și la care încasările din vânzarea legitimațiilor de călătorie sunt foarte reduse, așa cum este și cazul grupei trenului intercity, în relația Suceava-București.

Tarifele de transport feroviar public de călători din România sunt stabilite cu avizul autorităților publice competente și nu acoperă costurile reale ale serviciilor de transport. Diferențele dintre aceste tarife și costurile reale fiind suportate prin tranferuri bugetare.

Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România, aprobată de Guvern, prevede scăderea transferurilor bugetare, impunându-se, în același timp, creșterea veniturilor proprii, rezultate din încadarea tarifelor de transport.

În ultimii ani tarifele de transport nu au fost majorate, ci doar ajustate în funcție de evoluția indicelui de inflație a prețurilor de consum. În condițiile în care transferurile bugetare au fost reduse, "C.F.R." Călători a înregistrat pierderi importante, având serioase dificultăți în asigurarea activității de transport la nivelul actual.

Începând cu data de 25 noiembrie 2001, au fost restructurate tarifele de transport și completate cu unele oferte tarifare în favoarea publicului călător.

Referitor la parcul de vagoane deținut, doar 19% are o vechime cuprinsă între 0 și 10 ani, 35% având vechimi mai mari de 20 și chiar 30 de ani.

Vagoanele de dormit cușetă, restaurant și bar au fost preluate de filialele GEVARO, 27% din parc are o vechime mai mare de 20 de ani.

Eforturile financiare necesare modernizării parcului de vagoane sunt deosebit de mari, și până la definitivarea lui se urmărește, prin măsuri organizatorice, menținerea și întreținerea parcului actual.

Cu toate acestea, "C.F.R." Călători a demarat un proiect de modernizare a 100 de vagoane de călători, în cadrul mai larg al unui ansamblu de proiecte privind reabilitarea căilor ferate din România, finanțate intercondiționat de B.I.R., B.E.R.D. și Programul PHARE.

Costul estimat al proiectului este echivalentul a 57 milioane dolari și cuprinde modernizarea și reparația generală a 30 de vagoane clasa I, 60 vagoane clasa a II-a și a 10 vagoane bar-bistro corespunzătoare compunerii a 10 vagoane de tren. Vagoanele vor fi echipate cu boghiuri noi cu o foarte bună fiabilitate, care asigură un confort mai bun pentru călători, respectiv o viteză de 160 kilometri pe oră și cu frâne pneumatice. Amenajarea integrală a vagoanelor va fi complet nouă și menită să ofere călătorilor confort și o ambianță plăcută. Vagoanele de clasa I și vagoanele bistro vor fi dotate cu instalații de aer condiționat, iar vagoanele de clasa a II-a, cu instalații de încălzire și ventilație. Primele garnituri compuse din astfel de vagoane au fost inaugurate pe 12 august 2002 și circulă ca tren intercity nr. 591 și 592 "Timișoara ‘89", pe relația București-Timișoara și retur, respectiv trenul intercity 551-552 "Mihai Eminescu" pe relația BucureștiIași și retur. Următoarea etapă a acestui proiect va fi introducerea unei noi garnituri care va circula ca tren intercity nr. 509 și 510 "Banat" pe relația BucureștiTimișoara și retur, începând cu data de 9 septembrie 2002. Urmează în perioada următoare introducerea trenurilor intercity pe relația București-Cluj și BucureștiSuceava. Tarifele călătoriilor cu trenurile intercity au fost reduse și sunt doar cu 10% mai mari decât la trenurile rapide. De asemenea, "C.F.R." Călători a încheiat un contract cu firma Siemens în scopul achiziționării a unor automotoare diesel SR 20 D, care, o dată introduse în exploatare spre sfârșitul acestui an și începutul anului viitor, vor marca un moment semnificativ de relansare a transportului românesc pe criterii de confort, siguranță, rapiditate și economicitate.

În același timp se derulează un program de reînnoire a parcului cu vagoane de dormit, care are în vedere dotarea cu 60 vagoane reconstruite și modernizate. Dintre acestea, sunt deja în exploatare 20 vagoane, astfel că în trenurile accelerat 1653 și 1654 circulă vagoane din această categorie care sperăm că satisfac cerințele la nivelul tarifelor. Astfel, datorită siguranței, prețului, confortului, vitezei și avantajelor ecologice, sperăm că în continuare preferințele se vor orienta în direcția călătoriei cu trenul. Noua generație de trenuri respectă un înalt standard al transportului care fusese ridicat în trenurile tradiționale și este proiectat ținând cont de experiența în domeniu, cerințele pieței și influența transportului.

Cu deosebită considerație, semnează domnul Miron Mitrea Tudor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Acatrinei?

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

V-aș ruga să-mi permiteți să întreb câteva lucruri pe domnul ministru secretar de stat. După cât vă cunosc, domnule secretar de stat, dumneavoastră sunteți un om vechi în C.F.R., adică un om cu experiență. Formularea răspunsului pe care l-ați prezentat dumneavoastră... sigur, o îmbunătățire, o vedem destul de îndepărtată, cel puțin pentru noi, pentru suceveni. Foarte important! Nu știu ce s-a întâmplat că, domnul ministru ca urmare a unei discuții pe care a avut-o cu domnul senator Prisăcaru, i-a promis că, începând cu data de 1 septembrie, intercity se va relua la Suceava. Deci, sunt doi oameni care sunt în conducerea P.S.D.-ului. I-am amintit domnului Prisăcaru că domnul ministru nu s-a ținut de cuvânt. Ce s-o fi întâmplat? Cum se poate asta? La nivelul unui ministru, face o promisiune... chiar dacă e greșit trebuie să te ții de cuvânt cu ea. N-au decât, repară în altă parte. Dar aia trebuie respectată, pentru că o dată, un om, care a promis ceva și nu se ține de cuvânt, nu e bun pentru postul unde șade. Ăsta e adevărul. Nu ne putem ascunde după deget. Oricum, să știți, domnule secretar de stat, pentru suceveni este o greutate foarte mare. Dumneavoastră, prin modul cum ne tratați în ceea ce privește mijloacele de transport, pentru că eu am să revin în zilele următoare și cu alte probleme legate de aceasta, îi puneți într-o stare de umilință pe suceveni.

Suntem vizitați de foarte mulți turiști din întreaga lume, nu numai din România, pentru monumentele, bogăția aceasta pe care o are Bucovina, și mijloacele de transport nu satisfac. Toți ne reproșează acest lucru. Trebuie gândit ceva. Eu sunt de acord cu răspunsul pe care l-ați dat dumneavoastră, care vizează perspectiva, dar pentru moment trebuie făcut ceva, domnule ministru.

Eu nu vă cer, acum, să-mi dați un răspuns, dar vă rog să vă duceți, să vă sfătuiți cu ministrul dumneavoastră de resort și să găsiți o soluție pentru a satisface cerințele sucevenilor. Neapărat, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Tudor Florescu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte...

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă rog!

 
   

Domnul Tudor Florescu:

Domnule senator,

Nu cunosc ceea ce a discutat domnul ministru Mitrea cu domnul senator Prisăcaru, dar vreau să vă arăt, așa cum reiese și din materialul pe care l-am prezentat, în numele conducerii ministerului, că în perioada imediat următoare, în funcție de rapiditatea cu care se vor repara vagoane și vor fi introduse pe trenuri intercity, urmează București-Cluj și București-Suceava.

Nu aș subscrie, deloc, la ideea dumneavoastră că Suceava este văduvită într-un fel de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, plecând de la un singur lucru - programul de reabilitări de drumuri, în zona mânăstirilor, care este prioritar pentru ministerul nostru, care își face efectul, în momentul de față, în zonă.

Vă mulțumesc, și fiți convins că nu există nici un fel de discriminare, pozitivă sau negativă, în ceea ce privește programul ministerului nostru față de diferite județe ale țării.

Vă mulțumesc, încă o dată.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, invit la microfon pe domnul ministru, secretar de stat Ionel Fleșariu, pentru a răspunde interpelărilor domnului senator Dumitru Codreanu și doamnei senator Maria Petre.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac precizarea, de la început, că răspunsurile pe care le-am întocmit au avut în vedere litera și spiritul legislației existente la ora actuală în România. Dacă se doresc alte răspunsuri decât cele pe care le dăm noi, ar fi bine ca domnii parlamentari să facă niște inițiative parlamentare prin care Ministerul Administrației Publice, eventual, prefecții să fie abilitați să anuleze niște acte pe care le emit autoritățile administrației publice locale.

Vă rog să-mi dați voie să dau citire răspunsului întocmit pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

Potrivit art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002, în cazul în care prin petiții sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia.

Firește, stimate domnule senator, în situația în care este sesizat un abuz săvârșit de Consiliul Local Botoșani, memoriul nu îl voi trimite respectivului consiliu spre soluționare, ci, evident, prefectului, pentru a constata dacă nu s-a emis, de către consiliul local respectiv, un act ilegal.

Practic, stimate domnule senator, eventualul abuz, la care vă referiți, nu ar putea fi înlăturat decât de către instanța de judecată, la sesizarea persoanei vătămate.

Aceasta este legislația în vigoare în România. Așa statuează Carta europeană a autonomiei locale, Constituția României și Legea administrației publice locale.

Nu credem, domnule senator, că ne cereți să nesocotim reglementările menționate. Chiar dacă ni s-ar pretinde o asemenea conduită, ea ar fi lipsită de efecte practice, întrucât nici ministerul nostru, nici prefectul nu au vreun instrument legal la îndemână, pentru a putea îndrepta abuzul.

Răspund acum la a doua întrebare formulată de domnul senator.

Nu există nici o lege care să permită unui viceprimar să destituie un președinte de asociație de proprietari. O asemenea măsură dispusă oral sau scris de către respectivul viceprimar nu ar avea nici un efect juridic.

Cu respect, semnează ministrul administrației publice,

Octav Cozmâncă.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă rog să răspundeți și doamnei senator Maria Petre.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Potrivit Legii nr. 188/1998 privind Statutul funcționarilor publici, aceștia se bucură de stabilitate în funcție. Potrivit art. 86 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului unității administrativ teritoriale se face de către prefect și, accentuez, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Credem, stimată doamnă senator, că nimeni nu poate obliga un consiliu local, autoritate care, potrivit Cartei europene a autonomiei locale, Constituției și Legii administrației publice locale, se bucură de autonomie, să adopte o anumită hotărâre, împotriva voinței membrilor săi.

A proceda altfel, pe lângă faptul că nu ar avea nici un efect juridic, ar însemna să călcăm în picioare toate principiile care stau la baza funcționării de 12 ani a administrației publice locale, principii pe care Guvernul P.S.D. le-a respectat cu sfințenie.

Cu stimă, ministrul Octav Cozmâncă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator Maria Petre, poftiți, vă rog!

 
   

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc domnului ministru, secretar de stat și îmi exprim, totodată, speranța că într-o bună zi, în această aulă, la întrebările noastre vor răspunde chiar cei cărora le adresăm, și nu domnii secretari de stat, chiar dacă sunt însărcinați pentru relația cu Parlamentul.

În același timp, îmi exprim profunda mea dezamăgire pentru conținutul răspunsului pe care mi l-a prezentat, pentru că, așa cum îl cunosc eu pe domnul Fleșariu, și îl cunosc de multă vreme, nu cred că dânsul vrea să susțină, printr-un asemenea tip de răspuns, că un secretar care a ocupat un post fără îndeplinirea condiției de studii, avea nevoie de Carta autonomiei locale și de atâtea alte lucruri, pentru ca legea să poată fi aplicată.

Mai ales că în întrebarea mea am citat dintr-un răspuns pe care domnul ministru Cozmâncă sau poate chiar domnul secretar de stat Fleșariu l-a trimis petentului de la Buftea în care se angaja să aducă lucrurile la normalitate până la sfârșitul lunii mai sau până la începutul lunii mai, nu am textul. Cu siguranță, răspunsul era altul. Eu îl știam, speram ca dumneavoastră să dispuneți doar măsurile legale necesare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Ce opinie aveți, domnule ministru?!

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Nu cunosc răspunsul care s-a dat după cercetarea care s-a făcut acolo, dar vreau să afirm că dacă s-a dat un asemenea răspuns, și cineva de la noi s-a angajat că va îndrepta lucrurile, a fost un răspuns, îmi asum răspunderea, aventurist, pentru că, repet, Ministerul Administrației Publice nu are calitatea legală să impună unui consiliu local să adopte o hotărâre prin care să propună prefectului să-l elibereze pe secretar din funcție. Nu avem cum. Nu avem instrumentul legal la îndemână.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator,

Sunteți mulțumită?!

 
   

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu, dar nu are rost să continuăm!

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnul senator Codreanu, vă rog să comentați.

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc cu tot respectul domnului secretar de stat, care a întocmit și a prezentat, cu carisma-i caracteristică, acest răspuns pentru întrebarea mea și vreau să vă informez, stimate domnule secretar, că și noi senatorii cunoaștem legile, pentru că noi le facem, nu știu dacă dumneavoastră ați vrut să faceți atingere la necunoașterea noastră vizavi de legi, le cunoaștem, dar ceea ce v-am anexat eu la întrebarea pusă de către un cetățean al orașului Botoșani, care a fost președinte de asociație, numele lui este Rotaru Ilie, a prezentat un material, a trimis un material la dumneavoastră, exact ce vă informa adineauri un coleg, că se trimit de 60 de zile, de 80 de zile la dumneavoastră, la minister, anumite materiale, anumite plângeri ale oamenilor și nu se primește nici un răspuns. A venit la cabinetul meu parlamentar și mi-a spus, domnule senator, acestea sunt copiile pe care le-am trimis la Ministerul Administrației Publice și vreau să vă aduc la cunoștință, cu regret, colegul senator, domnul ministru Cozmâncă este botoșănean de-al nostru, și ar trebui să dea răspuns la toate aceste petiții, dar această petiție, pe care omul a trimis-o spre rezolvarea dumneavoastră, a Ministerului Administrației Publice, a fost trimisă înapoi, la Primăria Municipiului Botoșani, să se rezolve. Aceia, bineînțeles, că au luat în derâdere și s-a terminat.

De asemenea, v-am anexat copia unui proces-verbal, proces-verbal pe care l-a trimis și cetățeanul, din care reiese că unul dintre viceprimari, în speță, viceprimarul Ilie, s-a dus la societatea respectivă, omul nefiind prezent atunci când a fost ședința, și a fost dat afară din funcția de președinte al asociației. Nu știu dacă este corect.

Dumneavoastră ați afirmat că nu este corect, și doresc acest răspuns scris, să mergem cu el la Botoșani, să arătăm și organelor de acolo că treburile nu stau așa, și că ei trebuie să respecte ceea ce dumneavoastră, la Ministerul Administrației Publice, le impuneți și trebuie să facă conform legii.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, am răspunsul semnat și vi-l pot înmâna.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

În continuare, potrivit listei care ne-a fost predată, invit pe domnul secretar de stat Radu Deac să răspundă domnului senator Dumitru Codreanu, pe tema sistemului sanitar în județul Botoșani.

Poftiți, vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Radu Deac - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să dau citire răspunsului la întrebarea domnului senator Dumitru Codreanu.

Țara noastră, aflată în proces de tranziție, nu dispune de puterea economică pe care cu toții ne-o dorim și care ar asigura creșterea nivelului de trai al populației.

În aceste condiții, contribuțiile la fondul de asigurări de sănătate sunt insuficiente pentru a asigura necesitățile actuale ale sistemului sanitar. Astfel, în județul Botoșani funcționează 11 spitale, cu 3.706 paturi, care deservesc o populație de 432.615 locuitori. Personalul angajat este de 3.853, din care 235 medici și 1.882 personal sanitar mediu. Conform modelului de calcul, prevăzut în normele metodologice de aplicare a contractului cadru în anul 2000, Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani a contractat cu spitalele 89,3% din sumă, încadrându-se în prevederile anuale aprobate. Sumele contractate pe spitale se încadrează între 79,5% la Spitalul Județean și Spitalul de Psihiatrie Botoșani și 100% la Spitalul "Podria", Spitalul T.B.C. "Guranda", Spitalul "Sfântu Gheorghe" Botoșani și Spitalul Maternitate. Sumele decontate pentru serviciile medicale prestate în perioada ianuarie-iulie se încadrează în prevederile trimestriale aprobate în această perioadă, achitându-se și datorii din anii precedenți, de 76,6 miliarde lei. Deși contractele dintre Casa de Asigurări de Sănătate și spitale s-au încheiat la începutul anului, spitalele nu au încadrat cheltuielile în limita sumelor contracte, înregistrând la sfârșitul lunii iulie datorii la furnizori în valoare de 75,8 miliarde lei, dintre care 59 miliarde lei la furnizorii de medicamente și materiale sanitare, 6 miliarde lei la furnizorii de utilități și 10,7 miliarde lei la alți furnizori. Considerăm că situația dificilă cu care se confruntă asistența medicală spitalicească poate fi ameliorată prin suplimentarea limitei de cheltuieli pentru servicii medicale și medicamente din bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate, prin rectificarea bugetului pe acest an.

Cu deosebită considerație, ministrul sănătății și familiei, doctor Daniela Bartoș.

Menționez că acest răspuns a fost redactat împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, personal, domnul președinte profesor-doctor Țurlea.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, poftiți!

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte,

Țin să mulțumesc pentru răspunsul competent dat de către domnul secretar de stat.

Domnule secretar,

Nu adresam această întrebare Ministerului Sănătății și Familiei, dacă nu aveam o întrevedere cu acea inimoasă directoare a Direcției sanitare din județul Botoșani. În urma unei vizite făcute de mine și de doi colegi senatori, președintele Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, domnul Ilie Ilașcu și domnul senator Bunduc, la unul dintre spitalele botoșănene, în speță, la orașul Săveni, unde, în acel oraș care are peste 100 de ani vechime, deservește aproximativ 15 mii de suflete din zona cuprinsă între Vașeu și Prut, este, domnule secretar de stat, dezastru. Nu știu dacă înțelegeți ce înseamnă dezastru într-un spital - cu nou-născuți care stau în frig, mâncarea se face cu vreascuri aduse din pădure, spălatul se face cu o mașină rudimentară, care se învârte cu mâna și așa mai departe. De aceea am solicitat și doresc, ca senator al județului Botoșani, sprijin din partea Ministerului Sănătății în asigurarea fondurilor, aceasta a fost și ideea noastră, pe care ați enunțat-o și dumneavoastră, suplimentarea fondurilor necesare pentru desfășurarea activității medicale în județul Botoșani, într-un cadru aproximativ normal.

Vreau să vă reamintesc că în acel spital de la Săveni apa potabilă nu este apă potabilă, este apă moartă, adusă dintr-un râu, spitalul nu este dotat cu ce trebuie, actul medical nu se desfășoară normal.

Acolo nu se vor lua niște măsuri decât atunci ferească Dumnezeu! - când se va întâmpla o epidemie.

Vă rog, pentru Botoșani, faceți ceva, astfel încât actul medical să se desfășoare în limite omenești, ca să le zicem așa.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule secretar de stat, dacă doriți să răspundeți.

 
   

Domnul Radu Deac:

Este, într-adevăr, o problemă dificilă. Noi sperăm că după recenta hotărâre de guvern, care va fi pusă în aplicare la 1 octombrie, autoritățile locale se vor putea implica și, coroborat cu suplimentarea pe care o așteptăm la rectificarea de buget, să putem ameliora situația, în mod concret, în județul Botoșani.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul secretar de stat Radu Damian va binevoi să răspundă doamnei senator Maria Ciocan.

Vă mulțumim domnule secretar de stat pentru răspunsurile date.

Poftiți vă rog!

 
   

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Doamnă senator,

O să-mi cer scuze pentru că e așa târziu. Nu e numai vina mea, dar ne preocupă soarta copiilor. De aceea, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este următorul:

Potrivit prevederilor legale în vigoare, și anume Hotărârea Guvernului nr. 288/1993 privind școlarizarea în România a cetățenilor din alte state, republicată, și Hotărârea Guvernului nr. 508/2001 privind accesul la învățământ obligatoriu în România al copiilor lucrătorilor imigranți proveniți din statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutiți de plata taxelor de școlarizare următoarele categorii de cetățeni străini: a) bursierii; b) personalul reprezentanțelor oficiale străine, precum și membrii de familie ai acestuia, în învățământul de toate gradele; c) copiii lucrătorilor imigranți pe perioada învățământului general obligatoriu.

Din cele de mai sus rezultă: copiii cetățenilor străini care lucrează în România și care urmează cursurile liceale nu beneficiază de gratuitate, ei pot fi primiți la studii, anual, cu plata taxelor de școlarizare în valută liber convertibilă, conform art. 7 din hotărârea de Guvern nr. 288/1993, republicată.

În ceea ce privește corectitudinea acestor reglementări, precizăm că, potrivit art. 1 din Directiva Consiliului Comunității Europene din 25 iulie 1977, despre educația copiilor lucrătorilor imigranți, beneficiază de școlarizare gratuită numai copiii pentru care este obligatorie frecventarea școlii, în conformitate cu legislația statului-gazdă, în cazul României, numai a învățământului primar și gimnazial.

Rațiunea acestei prevederi rezidă, pe de-o parte în faptul că directiva intenționează să permită integrarea copiilor lucrătorilor imigranți în mediul educațional și în sistemul școlar din statul gazdă, iar, pe de altă parte, în faptul că statele pot aloca numai fondurile necesare școlarizării gratuite a acestor elevi în învățământul obligatoriu, nu și în învățământul post-obligatoriu.

Având în vedere necesitatea integrării României în Uniunea Europeană, în baza Directivei nr. 77/486/EEC a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 508/2001 ale cărei prevederi nu depășesc cadrul reglementat de legislația comunitară.

Cu deosebită considerație, ministru Ecaterina Andronescu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Doamna senator!

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule secretar de stat pentru răspunsul primit.

Vreau să vă pun o singură întrebare, scurtă: dacă și copii cetățenilor români plecați și stabiliți într-o altă țară beneficiază de o astfel de tratație sau nu? Adică au învățământul liceal gratuit sau nu?

 
   

Domnul Radu Damian:

Despre ce țări este vorba? Eu am făcut referire la țările Uniunii Europene.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Exact, la acelea mă refer și eu.

 
   

Domnul Radu Damian:

Directiva nu prevede acest lucru.

 
   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc. Totuși, ar fi bine, acea prevedere pe care o menționați dumneavoastră acolo, fiind din 1993, cred că ar fi bine - mai ales că dorim să intrăm în Comunitatea Europeană - să mai revenim asupra ei pentru că eu cred că nu este corect.

 
   

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Cu aceasta declarăm închisă ședința Senatului de astăzi.

Mulțumim domnilor senatori, mulțumim domnilor miniștri, domnilor secretari de stat, presei și, nu în ultimul rând, staff-ului care a asigurat înregistrarea exactă a dezbaterilor noastre.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania friday, 22 march 2019, 12:25
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro