Plen
Sittings of the Senate of September 9, 2002
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.125/19-09-2002

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
24-04-2019
Video archive:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2002 > 09-09-2002 Printable version

Sittings of the Senate of September 9, 2002

18. Întrebări și interpelări adresate Guvernului de către senatorii:Gheorghe Acatrinei, Maria Petre, Nicolae-Vlad Popa, Puskas Valentin Zoltan, Dumitru Codreanu, Romeo Hanganu, Paul Nicolae Anton Păcuraru, Maria Ciocan, Aurel Pană, Radu Alexandru Feldman,Angela Mihaela Bălan, Corin Penciuc, Eugen Marius Constantinescu, Nicolae Pătru, Nicolae Marian Iorga, Mircea Nedelcu, Gheorghe Buzatu. Din partea Guvernului au răspuns: Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice, Radu Deac - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei, Radu Damian - secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării  

Domnul Gheorghe Buzatu:

................................................

Trecem la punctul următor al ordinii de zi: întrebări, interpelări și răspunsuri.

La întrebări, domnul senator Gheorghe Acatrinei este rugat să poftească.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru al lucrărilor publice, transporturilor și locuinței, domnul Miron Mitrea.

În ultimul timp, trenurile care circulă pe direcția Suceava-București sunt deosebit de degradate. Este o mizerie de neînchipuit în aceste trenuri, instalațiile sanitare sunt praf, vagoanele de dormit, la fel. Ai impresia, când treci dintr-un vagon în altul, că se desface trenul, rămâi pe acolo, pe dric.

De când este domnul Miron Mitrea la transporturi, deși această societate primește subvenție, deci din banul public, nu se vede nici o îmbunătățire a transportului, cel puțin pe ruta Suceava-București.

Noi suntem cei care călătorim foarte des, ne-a suspendat unele trenuri, cum este rapidul și intercity, în timp ce la Iași există toate acestea, inclusiv dublarea liniilor transporturilor aeriene. Nu știu de ce este favorizată o zonă, iar cealaltă nu. Probabil, undeva, nu i-am căzut bine la inimă. Să ne spună domnul ministru ce are de gând în viitor, legat de aceasta. Dacă noi, sucevenii, am greșit, ne corectăm. Dacă nu, îi solicităm ministrului să-și facă datoria pentru care a fost aprobat de Parlament.

Vă mulțumesc și solicit răspuns în scris și oral.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

Invit la microfon pe doamna senator Maria Petre.

Doamna Maria Petre:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Octav Cozmândă, ministrul administrației publice, și are următorul conținut:

La începutul anului 2002, domnul inginer Victor Alexe, din Buftea, v-a adresat o petiție, înregistrată la dumneavoastră cu nr. 6.316/2002, în care semnala o serie de abuzuri și ilegalități de care sunt responsabili, din punctul său de vedere, primarul și secretarul acestei localități.

Unul dintre abuzuri, confirmat de răspunsul primit de la dumneavoastră, este acela că secretarul Primăriei Buftea, Emil Dascălu, ocupă postul fără a avea studii superioare.

Cum explicați, domnule ministru Octav Cozmâncă, faptul că, deși spuneați în scrisoarea de răspuns, înregistrată cu nr. 288/2 aprilie 2002, citez: "S-au dispus măsuri pentru intrarea în legalitate până la 1 mai a.c.", la această dată - era 4 septembrie când am depus întrebarea, deci este valabilă și pentru astăzi situația - lucrurile sunt în aceeași stare?

Cine răspunde, din punctul dumneavoastră de vedere, pentru încălcarea atât de grosolană a legii, care a durat așa de multă vreme?

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, doamna senator.

Domnul senator Nicolae-Vlad Popa. Vreți să chestionați Ministerul Turismului? Vă ascultăm.

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Dan Matei-Agathon.

Având în vedere politizarea intens mediatizatelor programe sociale în turism, vă rog să-mi răspundeți la următoarele întrebări.

1. Dacă acțiunea din luna septembrie anul curent de pe litoralul românesc este subvenționată în vreun fel de către stat sau de Ministerul Turismului și, dacă da, la cât se ridică valoarea sumei respective?

2. În situația în care acțiunea respectivă nu este subvenționată, cine suportă pierderile provocate?

3. Cât revine părții române, în condițiile în care tariful pentru o primă săptămână în septembrie plătit de un turist german la agenția de turism este de 90 de euro?

În ce măsură această ultimă sumă acoperă cheltuielile reale de cazare și masă și cine va plăti eventualele pierderi?

Solicit răspuns în scris și oral.

Acum mi s-a comunicat răspunsul în scris.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnule senator Pusk.s, vă rog să poftiți la microfon.

Domnul Pusk.s Valentin-Zolt.n:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată Ministerului Finanțelor Publice și se referă la anexa privind normele metodologice la Legea nr. 245 din 2002 referitor la T.V.A. și, fiind detaliată întrebarea în anexa atașată întrebării, doar atât spun că se referă la prestările de servicii efectuate de către anumite firme, constând în emisiuni televizate, știri sau reportaje din România pentru emisiuni din alte țări, dacă aceasta se încadrează în prevederile privind scutirea de T.V.A. la prestări de servicii pentru străinătate.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o întrebare pentru domnul ministru Octav Cozmâncă,

Domnule ministru,

Dacă un cetățean vă sesizează printr-un memoriu un abuz săvârșit la Consiliul Local Botoșani - de altfel, sesizarea este anexată la întrebarea mea trimisă către ministerul dumneavoastră, - care este măsura luată, pe care o luați?

Trimiteți memoriul respectiv să fie soluționat de către cel pârât sau cel care a fost prezentat în memoriu, care a comis abuzul respectiv?!

A doua întrebare: În baza cărei legi un viceprimar, tot din municipiul Botoșani, poate destitui un președinte al unei asociații de proprietari?

Și conform regulamentului, domnule președinte, mai am dreptul la o întrebare, adresată doamnei ministru Daniela Bartoș.

Având în vedere starea deplorabilă în care se află sistemul sanitar, în general, și cel botoșănean, în special, fapt, de altfel, sesizat de către mine în repetate rânduri atât la nivelul Ministerului Sănătății și Familiei, cât și la organele județene abilitate, vă rog, doamna ministru, să-mi precizați următoarele:

De ce la Direcția sanitară Botoșani - și cazul se pare că este general - C.A.S. a contractat servicii numai în proporție de 70%, iar plata acestora se face în proporție de 58%, rezultând în acest fel grave deficiențe în sistemul sanitar. S-a acoperit cu diferența de 30% unele datorii din anii anteriori?

Vă mulțumesc. Aștept răspuns scris și oral.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Romeo Hanganu. Întrebarea este pentru Ministerul Industriei și Resurselor.

Domnul Romeo Octavian Hanganu:

Da, domnule președinte, întrebarea este adresată domnului ministru Dan Ioan Popescu.

În sesiunea extraordinară de anul trecut, din august 2001, deci în urmă cu mai mult de un an, domnul ministru ala industriilor solicita, și Senatul României aproba Ordonanța de urgență nr. 88 din 2001 prin Legea nr. 552/2001, care prevedea înființarea în cadrul Ministerului Industriei și Resurselor a Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării. Ba, se pare că această solicitare a fost unul dintre motivele pentru sesiunea extraordinară din august 2001.

Unul dintre motivele acestei solicitări, așa cum arăta domnul ministru, era cererea insistentă a mai multor investitori de privatizare a unor hidrocentrale mici, începute, multe dintre ele, înainte de 1990 și neterminate.

Câte astfel de cazuri speciale s-au rezolvat și care este, în general, activitatea acestui oficiu, cu atât mai mult cu cât zilele trecute, deci după un an de zile de la hotărârea aceasta de înființare, a apărut o ordonanță care stabilea modul în care se finanțează toate activitățile acestui oficiu.

Deci întrebarea este: Câte cazuri de privatizare de hidrocentrale mici s-au rezolvat până acum și care este activitatea oficiului?

Răspunsul, în scris și oral.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Înainte de a chema la microfon pe domnul senator Paul Păcuraru, vreau să precizez că aici se află domnii secretari de stat, miniștri, care vor răspunde unor senatori, așa că rog să nu plece Gheorghe Acatrinei, Dumitru Codreanu, Maria Ciocan, Romeo Hanganu și Maria Petre.

Acum, domnul senator Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am două întrebări. Prima este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

După instalarea Cabinetului dumneavoastră, una dintre măsurile considerate și de către noi pozitive, la vremea respectivă, a fost integrarea activității de comerț exterior în cadrul Ministerului Afacerilor Externe.

Am considerat pozitivă această măsură, având în vedere faptul că diplomația politică se confundă în momentul de față în toată lumea cu promovarea intereselor economice ale țării în cauză și, în egală măsură, credem că logistica deja existentă a Ministerului de Externe permitea o reducere a costurilor și o promovare corespunzătoare a comerțului exterior.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 636/2002 ați dispus însă transferul activității de comerț exterior din cadrul Ministerului Afacerilor Externe într-un departament aflat în subordinea primului-ministru, în condițiile în care comerțul exterior, s-a spus și în 2001 și în 2002, a funcționat cel puțin corespunzător, nivelul exporturilor depășind, dacă vreți, și recordurile anterioare anilor ‘90.

Vă rog să prezentați care au fost motivele pentru care ați luat această decizie și care sunt efectele ei.

A doua întrebare este adresată domnului ministru Petru Lificiu, Ministerul Apelor și Protecției Mediului.

Summitul pământului, încheiat recent la Johannesburg, a constituit un eveniment deosebit de important pentru viitorul planetei, prin problemele de dezvoltare durabilă, reconciliere între creșterea economică și protecția mediului.

Reuniunea a fost caracterizată în mod diferit, de la calificative maxime la aprecieri de tipul pălăvrăgeală la nivel înalt. Date fiind aceste interpretări contradictorii și considerând absolut necesar să avem o imagine clară asupra conținutului și a rezultatelor concrete ale Summitului pământului, vă rugăm, domnule ministru, să prezentați o scurtă informare referitoare la problemele principale abordate, precum și documentele adoptate, inclusiv planul de acțiune.

Vă mulțumesc.

Domnule președinte, mai am o interpelare, dar la rândul interpelărilor, da?

Domnul Gheorghe Buzatu:

Da.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Doamna senator Maria Ciocan.

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Având în vedere solicitările unui număr însemnat de cetățeni străini care s-au stabilit și lucrează în România, nu au cetățenie română decât după cinci ani de la data stabilirii și solicitării cetățeniei române, vă rugăm să ne comunicați dacă copiii acestei categorii de cetățeni beneficiază de gratuitate pentru școlarizare și pregătire în liceele din România.

În situația în care nu beneficiază de gratuitate, să vedem dacă este sau nu corect.

Menționăm că firmele în care lucrează acești cetățeni sunt firme înființate și înregistrate în România, achită toate obligațiile fiscale stabilite pentru firmă, obligațiile fiind aceleași ca și pentru firmele patronate de cetățenii români.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Pană, poftiți, vă rog!

Domnul Aurel Pană:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresată Ministerului Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor.

În procesul de reformă care a cuprins fostele regii autonome din Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor transformarea lor în societăți naționale a fost o etapă intermediară pentru pregătirea în vederea eventualei privatizări.

Una dintre aceste societăți naționale este Societatea Națională "Tutunul Românesc".

Consideră Guvernul sau Ministerul Agriculturii,

Alimentației și Pădurilor că este normală menținerea statutului de societate națională pentru S.N.T.R., în condițiile în care peste 53% din structura de acționariat este privată?

Imaginați-vă posibilitatea ca în acest caz societatea să fie Societatea Națională "Tutunul Românesc" - S.R.L.

Doresc răspuns scris și oral.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Invit la microfon pe domnul senator Radu F.

Alexandru.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ioan Mircea Pașcu, ministrul apărării naționale.

Urmare hotărârii țării noastre de aderare la NATO, forțele armate române au cunoscut, după 1989, un proces amplu de reformă și restructurare atât în ceea ce privește efectivele și structura acestora, cât și infrastructura și baza materială. Cazărmi, construcții specifice, locuri de instrucție au devenit de-a lungul timpului neutilizate.

Domnule ministru, în temeiul prevederilor constituționale și ale Regulamentului Senatului, vă solicit să mă informați, în scris, care este situația construcțiilor, cazărmi și altele specifice, precum și altor componente ale bazei materiale ale Ministerului Apărării Naționale rămase disponibile în urma procesului de restructurare a forțelor armate și care sunt preocupările ministerului legate de conservarea acestei baze materiale?

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Invit la microfon pe doamna senator Angela Bălan.

Doamna Angela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Ioan Rus, Ministerul de Interne.

Știm cu toții că în dotarea segmentului circulație din Ministerul de Interne a intrat un număr important de radare ultraperformante, de ultimă oră, pentru care s-au plătit sume importante în valută.

Iată însă că zilnic au loc numeroase accidente pe drumurile țării, soldate cu morți și răniți.

Întrebăm pe drumul ministru Ioan Rus unde este noul comportament al polițiștilor de la circulație, și anume cel preventiv care, coroborat cu aparatură aferentă achiziționată, să ducă la reducerea numărului de accidente, și când vom circula cu toții liniștiți și în deplină siguranță pe șoselele țării?

Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc și eu doamna senator.

Domnul senator Corin Penciuc.

Domnul Corin Penciuc:

Domnule președinte,

Întrebarea este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Luând în considerare prevederile ordonanței adoptate de Guvernul României pentru administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local, vă rog, domnule ministru, să ne precizați care sunt acțiunile ce s-au întreprins sau se vor întreprinde în perioada imediat următoare pentru punerea în aplicare, cu începere de la 1 octombrie a.c., a măsurilor stabilite prin ordonanța susmenționată?

Precizez acest fapt datorită problemelor care sunt în teritoriu, referitor la finanțarea administrației publice locale, iar bugetele locale sunt insuficiente pentru aplicarea unei asemenea măsuri.

De asemenea, sunt necesare și o serie de acțiuni complementare pentru preluarea acestor unități de interes local.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

La întrebări, domnul senator Eugen Marius Constantinescu. Este ultima întrebare, în această seară.

Aveți două întrebări, la două ministere.

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Prima întrebare este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu, ministrul educației și cercetării.

Doamnă ministru, este adevărat că adjunctul dumneavoastră, domnul Constantin Corega, este în același timp titular a trei posturi:

1. Secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării.

2. Inspector general al Inspectoratului Școlar Județean Cluj 3. Director al Liceului "Emil Racoviță".

Dacă răspunsul este pozitiv, cum apreciați acest lucru?

Aștept răspuns scris și oral.

Cea de-a doua întrebare este adresată domnului ministru Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Domnule ministru, cum explicați faptul, și cum putem să explicăm noi cetățenilor care ni se adresează, repet, că nu răspundeți la solicitările scrise ale cetățenilor atunci când acestea vi se adresează cu diverse probleme din domeniul administrației publice?

Din numeroasele exemple semnalate la biroul meu parlamentar, voi menționa aici cazul cetățeanului Vasile Bontaș din Buzău, care v-a adresat un memoriu, primit cu confirmare exact acum 60 de zile la ministerul pe care îl conduceți, prin care solicita intervenția dumneavoastră în rezolvarea a două probleme pentru care nu a găsit înțelegere la organele administrației locale.

Cât timp să mai aștepte răspuns petenții, dacă dumneavoastră nu respectați termenul stabilit de lege?

Aștept răspuns scris și oral.

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Trecem la capitolul - Interpelări.

Domnul senator Gheorghe Acatrinei - "Silvicultura Suceveană".

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

Onorat Senat.

Interpelarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Vântul puternic din primăvară a făcut ravagii în pădurile Sucevei, totalul afectat ridicându-se la circa 240 de mii de hectare. Acesta este cel mai mare dezastru produs în ultimii 30 de ani în silvicultura suceveană, peste 4 milioane metri cubi de masă lemnoasă fiind doborâtă de furtună.

Îndepărtarea doborâturilor se impunea în regim de urgență, de aceea s-a apelat și la sprijinul personalului specializat din alte județe.

Țin să aduc la cunoștință faptul că valorificarea lemnului afectat s-a dovedit o adevărată afacere pentru pădurari și colegii lor, veniți în ajutor.

Profitând de harababura creată și de capacitatea personalului silvic, agenții economici și persoanele fizice care s-au angajat să valorifice masa lemnoasă doborâtă nu au pierdut prilejul de a intra în suprafețe forestiere rămase în picioare.

Potrivit declarațiilor unor localnici și a ceea ce am constatat eu pe viu în teritoriu, în pădurile Sucevei, pentru o șpagă de doar 100 de mii lei/bucată, oamenii pădurii nu există să marcheze arbori sănătoși, în timp ce acel care a participat la licitație preferă să ia acești arbori, iar doborâturile rămân acolo, în ideea că vor putrezi.

Fenomenul capătă amploare, în timp ce doborâturile rămân la locul dezastrului, riscă să infecteze toată masa lemnoasă pe picior. Sigur, la ora actuală există unele controale, mai ales la intersecții, dar nu există control în pădure, acesta lipsește. Acolo se face după bunul plac al pădurarilor, atât localnici cât și cei veniți în ajutor, și a celor interesați să vândă materialul lemnos.

Este, într-adevăr, strigător la cer ceea ce se întâmplă, mai ales că, după unele informații, aceste mișcări nu sunt străine Direcției Silvice Suceava, toate acestea se întâmplă în timp ce pe suprafețe întinse nu s-a acționat deloc la îndepărtarea și valorificarea doborâturilor.

De aceea, solicit domnului prim-ministru Adrian Năstase să intervină urgent și să dispună, prin ordin, conducerii Agenției Naționale a Pădurilor și Ministerului Agriculturii, Alimentației și Pădurilor să ia măsuri pentru stoparea jafului care se produce la ora actuală în pădurile Bucovinei.

Solicit răspuns în scris și oral.

Vă mulțumesc, domnilor.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc și eu.

Domnul senator Aurel Pană.

Din sală:

Nu este în sală. A renunțat.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Este clar.

Domnul senator Paul Păcuraru, vă rog.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Interpelarea mea este adresată doamnei ministru Ecaterina Andronescu.

Foarte curând elevii vor păși din nou pragul școlilor, ceea ce înseamnă că toate problemele organizatorice trebuie să fie finalizate, manuale, rechizite pentru copii proveniți din familiile sărace, acoperirea tuturor posturilor cu cadre didactice calificate și așa mai departe, dar situația în județ este mai mult decât critică, lipsesc multe manuale, pachetele cu rechizite au sosit doar pentru câteva clase, încadrarea pe posturi este în multe locuri incertă.

Vă rugăm, doamna ministru, să ne informați care sunt măsurile luate de ministerul dumneavostră pentru ca în cele câteva zile care au mai rămas până la deschiderea școlii toate aceste probleme să fie rezolvate, astfel încât reluarea procesului de învățământ să fie realizată în condiții cât de cât acceptabile.

În baza Ordonanței de urgență nr. 96/2002 s-a hotărât acordarea de produse lactate și de panificație pentru elevii din clasele I-IV din învățământul de stat, măsură considerată și de noi binevenită.

În baza articolului 2 alineatul 2, unitățile școlare răspund în mod direct de asigurarea condițiilor de primire, recepție și distribuție a acestor produse. Cu toate acestea, foarte multe școli, îndeosebi cele din mediul rural, nu dispun de spațiu de depozitare corespunzătoare și așa mai departe. Întrucât procesul de distribuire a laptelui și a cornului presupune asigurarea unor condiții de igienă strictă: depozitare, manipulare, colectare a deșeurilor, spălarea mâinilor etc., vă rugăm să ne informați dacă Ministerul Educației și Cercetării a elaborat un set de instrucțiuni în acest sens, care să fie distribuit școlilor evitându-se astfel pericolul unor epidemii.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Nicolae Pătru.

Domnul Nicolae Pătru:

Domnule președinte, vă mulțumesc.

Interpelarea mea este adresată domnului Octav Cozmâncă, ministrul administrației publice.

Primăria din Glăvile, județul Vâlcea, respectiv primarul Jijeu, a efectuat plăți pe trimestrul I 2002 în valoare de peste 2 miliarde lei la obiectivul de investiție "Cămin cultural", plăți care depășesc cu mult valoarea stadiului fizic al construcției.

Acest lucru a creat tensiuni la nivel de comună, între primar și consilierii comunali, acesta refuzând categoric să dea explicații cu privire la cheltuielile din bugetul comunei, culminând practic cu neparticiparea lui la ședințele consiliului local.

De asemenea, neimplicarea primarului în aplicarea Legii fondului funciar a făcut ca până în prezent titlurile de proprietate asupra terenurilor agricole să fie acordate doar în procent de 51%, iar pentru fondul silvic, cota fiind practic de 0%.

Întrucât, consilierii locali au adus la cunoștința Prefecturii Vâlcea și a consiliului județean aceste probleme, dar nu au primit nici un răspuns, solicităm să dispuneți efectuarea unei anchete care să stabilească persoanele vinovate, atât la nivelul comunei, cât și la nivel de județ, și să ne comunicați în scris măsurile luate.

Solicit răspunsul scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Radu Alexandru Feldman, cu o temă foarte interesantă și importantă "Noul sediu al Bibliotecii Naționale".

Vă rog, domnule senator.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Emil Răzvan Theodorescu, ministrul culturii și cultelor.

Domnule ministru,

Unul dintre subiectele fierbinți ale ultimelor luni a fost decizia Executivului de a abandona proiectul finalizării lucrărilor în clădirea aflată în Splaiul Unirii, ce trebuia să devină noul sediu al Bibliotecii Naționale din România și atribuirea acesteia Guvernului.

Argumentele care au fost invocate țineau, pe de-o parte, de revelația că respectiva clădire ar fi improprie pentru o bibliotecă națională modernă, pe de altă parte din grija de a scoate cât mai repede Executivul dintr-o clădire ce a fost catalogată ca riscantă din punct de vedere seismic și adăpostirea lui într-o construcție de deplină siguranță.

Așa cum bine știți, decizia la care mă refer a produs un impact extrem de negativ în rândul opinei publice, a oamenilor de cultură, voci dintre cele mai prestigioase ale intelectualității românești pronunțându-se pentru anularea deciziei, continuarea lucrărilor într-un ritm semnificativ și mutarea Bibliotecii Naționale în acel templu al cărții pe care România, astăzi, nu îl are.

Vă amintesc, de asemenea, domnule ministru, că expertize dintre cele mai autorizate au spulberat orice îndoială asupra felului în care s-a făcut consolidarea Palatului Victoria după seismul din 1977 și a rezistenței pe care acesta o are.

Vă rog, domnule ministru, să mă informați asupra felului în care Executivul, din care cu onoare faceți parte, a receptat opiniile și dezbaterile publice care au avut ca obiect soarta Bibliotecii Naționale și care este poziția actuală a Executivului în această chestiune.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc, domnule senator.

Domnul senator Nicolae Marian Iorga.

Poftiți, vă rog!

Domnul Nicolae Marian Iorga:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am două interpelări pentru domnul prim-ministru Adrian Năstase, eu cu Domnia sa am treabă.

Prima interpelare este următoarea:

În data de 8 mai 2002, Alianța Sindicală SINDBRA din Brașov, din cadrul Societății Comerciale "BRAFORÓ S.A. se adresează cu o scrisoare domnului președinte sau, mă rog, domnului ministru al A.P.A.P.S. București,

Ovidiu Mușetescu. Domnul ministru nu răspunde.

În 8 iunie, aceiași oameni se adresează domnului prim-ministru Adrian Năstase, de la care, din nou, nu primesc răspuns.

Întrebarea mea este: de ce nu răspundeți sindicaliștilor, domnule prim-ministru?

A doua interpelare:

Vreau să cunosc și eu - și solicit răspunsurile în scris la ambele interpelări - poziția domnului prim-ministru Adrian Năstase vizavi de declarațiile iresponsabile ale cetățeanului Bruce Jackson, care se amestecă în mod brutal în afacerile interne ale României, ponegrind un senator și un președinte de partid, care partid este a doua forță parlamentară din România.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator Norica Nicolai.

Din sală:

Nu este.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Nu este.

Domnul senator Dumitru Codreanu.

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Ilie Sârbu.

Avându-se în vedere condițiile vitrege pentru practicarea agriculturii în anul 2002, cu secetă excesivă existentă în mai multe județe ale țării și apoi cu inundații devastatoare în alte zone ale țării, considerăm că pentru reabilitarea sistemului de irigații din cele aproximativ 3 milioane de hectare ordinul ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 117/2002, ce se referă la subvenționarea achiziționării echipamentelor de către stat, a fost benefic.

Se pare că lucrurile în teritoriu nu stau deloc bine, întrucât achiziționarea acestor echipamente nu s-a făcut numai de la producătorii autohtoni, așa cum s-a afirmat la întâlnirea de la Buzău pe această temă, și din câte sunt informat s-au adus echipamente din afară, și nu totdeauna noi.

Ca atare, domnule ministru, vă rog să precizați situația reală a punerii în aplicare a ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 117/2002 în sensul prezentării firmelor care au câștigat licitația pentru echipamente, de unde au fost aduse, autohton sau din import, și dacă suma alocată aplicării ordinului nr. 117/2002 a fost cheltuită în întregime.

Ce preconizează Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor pentru anul 2003, referitor la sistemele de irigații?

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mircea Nedelcu.

Domnul Mircea Nedelcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează Ministerului Sănătății și Familiei, doamnei ministru Daniela Bartoș.

Doresc pe această cale să vă informez că orientările strategiei Ministerului Sănătății și Familiei privind reforma în unitățile sanitare cu paturi provoacă, cel puțin în județul Hunedoara, doar necazuri celor care în noiembrie 2000 au votat partidul pe care îl reprezentați, și dacă lucrurile vor continua așa, la alegerile viitoare, mulți dintre ei nu vor mai fi.

Concret, referitor la ordinul nr. 135/2503 din 2002 și la Ordinul nr. 589/2608 din 2002 ale Ministerului Sănătății și Familiei privind aprobarea normativelor de personal, vă fac cunoscute următoarele:

Potrivit celor două acte normative urmează o reducere de personal medico-sanitar și auxiliar care creează mari disfuncționalități în asigurarea asistenței medicale.

Considerăm că normarea unui chimist, biolog sau farmacist, un post la 20.000 până la 40.000 de locuitori în ambulatoriu și un post la 140-160 de paturi, face imposibilă o asistență normală.

Referitor la sectorul sanitar din Călan, județul Hunedoara, a fost desființat cabinetul de urgență care deservea populația orașului Călan cu cele 13 sate aparținătoare și comuna Boșorod cu alte 9 sate de munte. S-a solicitat păstrarea actualului cabinet care beneficiază de o minimă dotare pentru intervenții în cazuri de maximă urgență, unde au fost salvate sute de vieți; șocuri anafilactice, edeme pulmonare acute, plăgi cu hemoragii mari, astm bronșic în criză etc. Este adevărat că în conformitate cu reforma sanitară pacientul trebuie să se adreseze medicului de familie. Medicii de familie din orașul Călan locuiesc însă în localitățile învecinate:

Strei, Sângiorgiu, Chitit, Călan Vechi, Simeria și Deva.

Întrebarea, pe bună dreptate, a populației este: dacă în același timp un pacient solicită medicul pentru urgență la domiciliu, iar altul are nevoie de asistență medicală de urgență la cabinet pentru cauzele de mai sus, urgența spitalului Hunedoara fiind la 15 kilometri de Călan și la 35 kilometri de Boșorod, cum se poate salva o viață în situația desființării cabinetului de urgență și tratamente din Policlinica Călan? S-a pus problema ca urgența să fie rezolvată și prin serviciul de ambulanță dar în foarte multe situații ambulanța fiind plecată cu urgențe sau dialize cazurile erau temporizate punând în pericol viața pacienților până la reîntoarcerea ambulanței sau deplasarea din Deva sau Hunedoara a celorlalte ambulanțe.

Cabinetele medicilor de familie funcționează după un orar, conform contractului încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate Deva. Ce se întâmplă în afara orarului de funcționare cu pacienții, având în vedere că și medicul este un om ce are nevoie și de odihnă în cele 24 de ore? Indicele de morbiditate a crescut în toate zonele țării, fiind influențat și de problemele socio-economice.

În loc de concluzie, mă alătur pacienților pensionari, oameni fără nici o șansă, fără nici un ajutor, cu teamă în suflet, cu multe boli și apelez la dumneavoastră pentru a analiza cu realism toate aspectele legate de problemele expuse în vederea rezolvării favorabile a acestora, spre binele locuitorilor României și pentru a evita nemulțumirea pacienților sau o perturbare în activitatea sistemului sanitar.

Vă mulțumesc. Solicit răspuns scris și oral.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator Angela Bălan!

Doamna Angela Mihaela Bălan:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, domnului ministru Marian Sârbu.

De câteva luni, Guvernul israelian a ridicat restricțiile în privința importului de forță de muncă, lucru care i-a determinat pe români să se pregătească să plece pe șantierele din Israel. Iată, însă, că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale din România stabilește noi reglementări conform cărora, legal, nu vor putea pleca la muncă decât acei români care au 1.500 dolari cash. La finalul selecțiilor organizate de Oficiul pentru Recrutarea Forței de Muncă cei care vor să plece în Israel sunt obligați să declare în scris că doresc să vireze în avans, la stat, o bună parte din cei 1.500 dolari care reprezintă de fapt impozitele pentru pensie, sănătate și șomaj.

Acest act încheiat ridică cel puțin trei probleme:

1) În România asigurările sociale nu se plătesc în avans;

2) Cotele de impozit sunt calculate la nivelul salariului minim din economia românească, care este de circa 20 de ori mai mic decât cel din Israel;

3) Declarația respectivă nu reprezintă voința semnatarului.

În aceste condiții, întrebăm Ministerul Muncii și Solidarității Sociale: ce muncitor român care solicită să plece la muncă în Israel are acești bani? Ce bancă din România acordă credit dacă solicitantul nu are un salariu net de cel puțin 5 milioane lei și 3 giranți cu același salariu? De ce nu li se asigură acestor oameni locuri de muncă în România? Aici nu se mai construiește? Dacă acești oameni ar avea cei 1.500 de dolari ar mai pleca departe de casă, de familii, de copii să-și găsească locuri de muncă?

Rugăm răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

Vă rog să-mi dați voie să prezint și eu o interpelare.

(Se deplasează la tribună.)

Doamnelor și domnilor.

Eu am o interpelare adresată Ministerului Afacerilor Externe, care dezvoltă două compartimente.

Aș vrea să știu cum apreciază Ministerul Afacerilor Externe declarațiile recente ale cetățeanului american Bruce Jackson, președintele unui comitet ONU în Statele Unite, referitoare la persoana senatorului Corneliu Vadim Tudor. Mai precis, dacă este vorba de o declarație care privește amestecul în afacerile interne ale României, declarație care pune în evidență un lucru: că România nu a devenit și nu este amenințată să devină un stat ocupat, ca să primim indicații politice din afară.

În alt doilea rând, mă gândesc la situația următoare: dacă Ministerul Afacerilor Externe își aduce aminte că, din când în când, se aplică un principiu al declarării oaspeților, să le spunem neconformiști, ca persona non grata.

Aș dori răspuns și scris și oral.

Vă mulțumesc. (Revine la prezidiu.)

Trecem la punctul următor în care domnii miniștri și secretari de stat vor răspunde interpelărilor și întrebărilor anterioare.

Domnul Angela Mihaela Bălan (din sală):

Domnul senator Dumitru Badea este la o ședință și a lăsat la mine interpelarea dumnealui.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Și vreți s-o prezentați dumneavoastră? Vă rog!

Doamna Angela Mihaela Bălan (din sală):

Nu. O depun la secretariatul tehnic pentru stenogramă.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Deci interpelarea domnului senator Badea adresată Ministerului Integrării Europene este depusă pentru stenogramă.

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Tudor Florescu va răspunde domnului senator Gheorghe Acatrinei.

Vă rog, domnule ministru!

Domnul Tudor Florescu - secretar de stat în Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule senator profesor doctor Gheorghe Acatrinei, permiteți-mi să dau răspuns la întrebarea adresată de dumneavoastră conducerii ministerului nostru.

În ultimii ani, "C.F.R." Călători a fost în situația de a face față dificultăților prezente, de altfel, și în contextul general economic, dificultăți ce au inclus, pe de o parte, măsuri de creștere a veniturilor prin majorarea tarifelor de transport, iar pe de altă parte reducerea cheltuielilor prin scoaterea din circulație a unor trenuri cu costuri mari de exploatare, trenuri utilizate mult sub capacitate și la care încasările din vânzarea legitimațiilor de călătorie sunt foarte reduse, așa cum este și cazul grupei trenului intercity, în relația Suceava-București.

Tarifele de transport feroviar public de călători din România sunt stabilite cu avizul autorităților publice competente și nu acoperă costurile reale ale serviciilor de transport. Diferențele dintre aceste tarife și costurile reale fiind suportate prin tranferuri bugetare.

Strategia de dezvoltare a sistemului feroviar din România, aprobată de Guvern, prevede scăderea transferurilor bugetare, impunându-se, în același timp, creșterea veniturilor proprii, rezultate din încadarea tarifelor de transport.

În ultimii ani tarifele de transport nu au fost majorate, ci doar ajustate în funcție de evoluția indicelui de inflație a prețurilor de consum. În condițiile în care transferurile bugetare au fost reduse, "C.F.R." Călători a înregistrat pierderi importante, având serioase dificultăți în asigurarea activității de transport la nivelul actual.

Începând cu data de 25 noiembrie 2001, au fost restructurate tarifele de transport și completate cu unele oferte tarifare în favoarea publicului călător.

Referitor la parcul de vagoane deținut, doar 19% are o vechime cuprinsă între 0 și 10 ani, 35% având vechimi mai mari de 20 și chiar 30 de ani.

Vagoanele de dormit cușetă, restaurant și bar au fost preluate de filialele GEVARO, 27% din parc are o vechime mai mare de 20 de ani.

Eforturile financiare necesare modernizării parcului de vagoane sunt deosebit de mari, și până la definitivarea lui se urmărește, prin măsuri organizatorice, menținerea și întreținerea parcului actual.

Cu toate acestea, "C.F.R." Călători a demarat un proiect de modernizare a 100 de vagoane de călători, în cadrul mai larg al unui ansamblu de proiecte privind reabilitarea căilor ferate din România, finanțate intercondiționat de B.I.R., B.E.R.D. și Programul PHARE.

Costul estimat al proiectului este echivalentul a 57 milioane dolari și cuprinde modernizarea și reparația generală a 30 de vagoane clasa I, 60 vagoane clasa a II-a și a 10 vagoane bar-bistro corespunzătoare compunerii a 10 vagoane de tren. Vagoanele vor fi echipate cu boghiuri noi cu o foarte bună fiabilitate, care asigură un confort mai bun pentru călători, respectiv o viteză de 160 kilometri pe oră și cu frâne pneumatice. Amenajarea integrală a vagoanelor va fi complet nouă și menită să ofere călătorilor confort și o ambianță plăcută. Vagoanele de clasa I și vagoanele bistro vor fi dotate cu instalații de aer condiționat, iar vagoanele de clasa a II-a, cu instalații de încălzire și ventilație. Primele garnituri compuse din astfel de vagoane au fost inaugurate pe 12 august 2002 și circulă ca tren intercity nr. 591 și 592 "Timișoara ‘89", pe relația București-Timișoara și retur, respectiv trenul intercity 551-552 "Mihai Eminescu" pe relația BucureștiIași și retur. Următoarea etapă a acestui proiect va fi introducerea unei noi garnituri care va circula ca tren intercity nr. 509 și 510 "Banat" pe relația BucureștiTimișoara și retur, începând cu data de 9 septembrie 2002. Urmează în perioada următoare introducerea trenurilor intercity pe relația București-Cluj și BucureștiSuceava. Tarifele călătoriilor cu trenurile intercity au fost reduse și sunt doar cu 10% mai mari decât la trenurile rapide. De asemenea, "C.F.R." Călători a încheiat un contract cu firma Siemens în scopul achiziționării a unor automotoare diesel SR 20 D, care, o dată introduse în exploatare spre sfârșitul acestui an și începutul anului viitor, vor marca un moment semnificativ de relansare a transportului românesc pe criterii de confort, siguranță, rapiditate și economicitate.

În același timp se derulează un program de reînnoire a parcului cu vagoane de dormit, care are în vedere dotarea cu 60 vagoane reconstruite și modernizate. Dintre acestea, sunt deja în exploatare 20 vagoane, astfel că în trenurile accelerat 1653 și 1654 circulă vagoane din această categorie care sperăm că satisfac cerințele la nivelul tarifelor. Astfel, datorită siguranței, prețului, confortului, vitezei și avantajelor ecologice, sperăm că în continuare preferințele se vor orienta în direcția călătoriei cu trenul. Noua generație de trenuri respectă un înalt standard al transportului care fusese ridicat în trenurile tradiționale și este proiectat ținând cont de experiența în domeniu, cerințele pieței și influența transportului.

Cu deosebită considerație, semnează domnul Miron Mitrea Tudor.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator Acatrinei?

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Domnule președinte,

V-aș ruga să-mi permiteți să întreb câteva lucruri pe domnul ministru secretar de stat. După cât vă cunosc, domnule secretar de stat, dumneavoastră sunteți un om vechi în C.F.R., adică un om cu experiență. Formularea răspunsului pe care l-ați prezentat dumneavoastră... sigur, o îmbunătățire, o vedem destul de îndepărtată, cel puțin pentru noi, pentru suceveni. Foarte important! Nu știu ce s-a întâmplat că, domnul ministru ca urmare a unei discuții pe care a avut-o cu domnul senator Prisăcaru, i-a promis că, începând cu data de 1 septembrie, intercity se va relua la Suceava. Deci, sunt doi oameni care sunt în conducerea P.S.D.-ului. I-am amintit domnului Prisăcaru că domnul ministru nu s-a ținut de cuvânt. Ce s-o fi întâmplat? Cum se poate asta? La nivelul unui ministru, face o promisiune... chiar dacă e greșit trebuie să te ții de cuvânt cu ea. N-au decât, repară în altă parte. Dar aia trebuie respectată, pentru că o dată, un om, care a promis ceva și nu se ține de cuvânt, nu e bun pentru postul unde șade. Ăsta e adevărul. Nu ne putem ascunde după deget. Oricum, să știți, domnule secretar de stat, pentru suceveni este o greutate foarte mare. Dumneavoastră, prin modul cum ne tratați în ceea ce privește mijloacele de transport, pentru că eu am să revin în zilele următoare și cu alte probleme legate de aceasta, îi puneți într-o stare de umilință pe suceveni.

Suntem vizitați de foarte mulți turiști din întreaga lume, nu numai din România, pentru monumentele, bogăția aceasta pe care o are Bucovina, și mijloacele de transport nu satisfac. Toți ne reproșează acest lucru. Trebuie gândit ceva. Eu sunt de acord cu răspunsul pe care l-ați dat dumneavoastră, care vizează perspectiva, dar pentru moment trebuie făcut ceva, domnule ministru.

Eu nu vă cer, acum, să-mi dați un răspuns, dar vă rog să vă duceți, să vă sfătuiți cu ministrul dumneavoastră de resort și să găsiți o soluție pentru a satisface cerințele sucevenilor. Neapărat, domnule secretar de stat.

Domnul Tudor Florescu:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte...

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă rog!

Domnul Tudor Florescu:

Domnule senator,

Nu cunosc ceea ce a discutat domnul ministru Mitrea cu domnul senator Prisăcaru, dar vreau să vă arăt, așa cum reiese și din materialul pe care l-am prezentat, în numele conducerii ministerului, că în perioada imediat următoare, în funcție de rapiditatea cu care se vor repara vagoane și vor fi introduse pe trenuri intercity, urmează București-Cluj și București-Suceava.

Nu aș subscrie, deloc, la ideea dumneavoastră că Suceava este văduvită într-un fel de către Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, plecând de la un singur lucru - programul de reabilitări de drumuri, în zona mânăstirilor, care este prioritar pentru ministerul nostru, care își face efectul, în momentul de față, în zonă.

Vă mulțumesc, și fiți convins că nu există nici un fel de discriminare, pozitivă sau negativă, în ceea ce privește programul ministerului nostru față de diferite județe ale țării.

Vă mulțumesc, încă o dată.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule ministru.

În continuare, invit la microfon pe domnul ministru, secretar de stat Ionel Fleșariu, pentru a răspunde interpelărilor domnului senator Dumitru Codreanu și doamnei senator Maria Petre.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ionel Fleșariu - secretar de stat în Ministerul Administrației Publice:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Vreau să fac precizarea, de la început, că răspunsurile pe care le-am întocmit au avut în vedere litera și spiritul legislației existente la ora actuală în România. Dacă se doresc alte răspunsuri decât cele pe care le dăm noi, ar fi bine ca domnii parlamentari să facă niște inițiative parlamentare prin care Ministerul Administrației Publice, eventual, prefecții să fie abilitați să anuleze niște acte pe care le emit autoritățile administrației publice locale.

Vă rog să-mi dați voie să dau citire răspunsului întocmit pentru domnul senator Dumitru Codreanu.

Potrivit art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 27/2002, în cazul în care prin petiții sunt sesizate anumite aspecte din activitatea unei persoane aceasta nu poate fi soluționată de persoana în cauză sau de către un subordonat al acesteia.

Firește, stimate domnule senator, în situația în care este sesizat un abuz săvârșit de Consiliul Local Botoșani, memoriul nu îl voi trimite respectivului consiliu spre soluționare, ci, evident, prefectului, pentru a constata dacă nu s-a emis, de către consiliul local respectiv, un act ilegal.

Practic, stimate domnule senator, eventualul abuz, la care vă referiți, nu ar putea fi înlăturat decât de către instanța de judecată, la sesizarea persoanei vătămate.

Aceasta este legislația în vigoare în România. Așa statuează Carta europeană a autonomiei locale, Constituția României și Legea administrației publice locale.

Nu credem, domnule senator, că ne cereți să nesocotim reglementările menționate. Chiar dacă ni s-ar pretinde o asemenea conduită, ea ar fi lipsită de efecte practice, întrucât nici ministerul nostru, nici prefectul nu au vreun instrument legal la îndemână, pentru a putea îndrepta abuzul.

Răspund acum la a doua întrebare formulată de domnul senator.

Nu există nici o lege care să permită unui viceprimar să destituie un președinte de asociație de proprietari. O asemenea măsură dispusă oral sau scris de către respectivul viceprimar nu ar avea nici un efect juridic.

Cu respect, semnează ministrul administrației publice,

Octav Cozmâncă.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă rog să răspundeți și doamnei senator Maria Petre.

Domnul Ionel Fleșariu:

Potrivit Legii nr. 188/1998 privind Statutul funcționarilor publici, aceștia se bucură de stabilitate în funcție. Potrivit art. 86 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, eliberarea din funcție, precum și sancționarea disciplinară a secretarului unității administrativ teritoriale se face de către prefect și, accentuez, numai la propunerea consiliului local, adoptată cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor în funcție.

Credem, stimată doamnă senator, că nimeni nu poate obliga un consiliu local, autoritate care, potrivit Cartei europene a autonomiei locale, Constituției și Legii administrației publice locale, se bucură de autonomie, să adopte o anumită hotărâre, împotriva voinței membrilor săi.

A proceda altfel, pe lângă faptul că nu ar avea nici un efect juridic, ar însemna să călcăm în picioare toate principiile care stau la baza funcționării de 12 ani a administrației publice locale, principii pe care Guvernul P.S.D. le-a respectat cu sfințenie.

Cu stimă, ministrul Octav Cozmâncă.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator Maria Petre, poftiți, vă rog!

Doamna Maria Petre:

Mulțumesc domnului ministru, secretar de stat și îmi exprim, totodată, speranța că într-o bună zi, în această aulă, la întrebările noastre vor răspunde chiar cei cărora le adresăm, și nu domnii secretari de stat, chiar dacă sunt însărcinați pentru relația cu Parlamentul.

În același timp, îmi exprim profunda mea dezamăgire pentru conținutul răspunsului pe care mi l-a prezentat, pentru că, așa cum îl cunosc eu pe domnul Fleșariu, și îl cunosc de multă vreme, nu cred că dânsul vrea să susțină, printr-un asemenea tip de răspuns, că un secretar care a ocupat un post fără îndeplinirea condiției de studii, avea nevoie de Carta autonomiei locale și de atâtea alte lucruri, pentru ca legea să poată fi aplicată.

Mai ales că în întrebarea mea am citat dintr-un răspuns pe care domnul ministru Cozmâncă sau poate chiar domnul secretar de stat Fleșariu l-a trimis petentului de la Buftea în care se angaja să aducă lucrurile la normalitate până la sfârșitul lunii mai sau până la începutul lunii mai, nu am textul. Cu siguranță, răspunsul era altul. Eu îl știam, speram ca dumneavoastră să dispuneți doar măsurile legale necesare.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Mulțumesc.

Ce opinie aveți, domnule ministru?!

Domnul Ionel Fleșariu:

Nu cunosc răspunsul care s-a dat după cercetarea care s-a făcut acolo, dar vreau să afirm că dacă s-a dat un asemenea răspuns, și cineva de la noi s-a angajat că va îndrepta lucrurile, a fost un răspuns, îmi asum răspunderea, aventurist, pentru că, repet, Ministerul Administrației Publice nu are calitatea legală să impună unui consiliu local să adopte o hotărâre prin care să propună prefectului să-l elibereze pe secretar din funcție. Nu avem cum. Nu avem instrumentul legal la îndemână.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Doamna senator,

Sunteți mulțumită?!

Doamna Maria Petre (din sală):

Nu, dar nu are rost să continuăm!

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnul senator Codreanu, vă rog să comentați.

Domnul Dumitru Codreanu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc cu tot respectul domnului secretar de stat, care a întocmit și a prezentat, cu carisma-i caracteristică, acest răspuns pentru întrebarea mea și vreau să vă informez, stimate domnule secretar, că și noi senatorii cunoaștem legile, pentru că noi le facem, nu știu dacă dumneavoastră ați vrut să faceți atingere la necunoașterea noastră vizavi de legi, le cunoaștem, dar ceea ce v-am anexat eu la întrebarea pusă de către un cetățean al orașului Botoșani, care a fost președinte de asociație, numele lui este Rotaru Ilie, a prezentat un material, a trimis un material la dumneavoastră, exact ce vă informa adineauri un coleg, că se trimit de 60 de zile, de 80 de zile la dumneavoastră, la minister, anumite materiale, anumite plângeri ale oamenilor și nu se primește nici un răspuns. A venit la cabinetul meu parlamentar și mi-a spus, domnule senator, acestea sunt copiile pe care le-am trimis la Ministerul Administrației Publice și vreau să vă aduc la cunoștință, cu regret, colegul senator, domnul ministru Cozmâncă este botoșănean de-al nostru, și ar trebui să dea răspuns la toate aceste petiții, dar această petiție, pe care omul a trimis-o spre rezolvarea dumneavoastră, a Ministerului Administrației Publice, a fost trimisă înapoi, la Primăria Municipiului Botoșani, să se rezolve. Aceia, bineînțeles, că au luat în derâdere și s-a terminat.

De asemenea, v-am anexat copia unui proces-verbal, proces-verbal pe care l-a trimis și cetățeanul, din care reiese că unul dintre viceprimari, în speță, viceprimarul Ilie, s-a dus la societatea respectivă, omul nefiind prezent atunci când a fost ședința, și a fost dat afară din funcția de președinte al asociației. Nu știu dacă este corect.

Dumneavoastră ați afirmat că nu este corect, și doresc acest răspuns scris, să mergem cu el la Botoșani, să arătăm și organelor de acolo că treburile nu stau așa, și că ei trebuie să respecte ceea ce dumneavoastră, la Ministerul Administrației Publice, le impuneți și trebuie să facă conform legii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, am răspunsul semnat și vi-l pot înmâna.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim.

În continuare, potrivit listei care ne-a fost predată, invit pe domnul secretar de stat Radu Deac să răspundă domnului senator Dumitru Codreanu, pe tema sistemului sanitar în județul Botoșani.

Poftiți, vă rog, domnule ministru.

Domnul Radu Deac - secretar de stat în Ministerul Sănătății și Familiei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să dau citire răspunsului la întrebarea domnului senator Dumitru Codreanu.

Țara noastră, aflată în proces de tranziție, nu dispune de puterea economică pe care cu toții ne-o dorim și care ar asigura creșterea nivelului de trai al populației.

În aceste condiții, contribuțiile la fondul de asigurări de sănătate sunt insuficiente pentru a asigura necesitățile actuale ale sistemului sanitar. Astfel, în județul Botoșani funcționează 11 spitale, cu 3.706 paturi, care deservesc o populație de 432.615 locuitori. Personalul angajat este de 3.853, din care 235 medici și 1.882 personal sanitar mediu. Conform modelului de calcul, prevăzut în normele metodologice de aplicare a contractului cadru în anul 2000, Casa de Asigurări de Sănătate Botoșani a contractat cu spitalele 89,3% din sumă, încadrându-se în prevederile anuale aprobate. Sumele contractate pe spitale se încadrează între 79,5% la Spitalul Județean și Spitalul de Psihiatrie Botoșani și 100% la Spitalul "Podria", Spitalul T.B.C. "Guranda", Spitalul "Sfântu Gheorghe" Botoșani și Spitalul Maternitate. Sumele decontate pentru serviciile medicale prestate în perioada ianuarie-iulie se încadrează în prevederile trimestriale aprobate în această perioadă, achitându-se și datorii din anii precedenți, de 76,6 miliarde lei. Deși contractele dintre Casa de Asigurări de Sănătate și spitale s-au încheiat la începutul anului, spitalele nu au încadrat cheltuielile în limita sumelor contracte, înregistrând la sfârșitul lunii iulie datorii la furnizori în valoare de 75,8 miliarde lei, dintre care 59 miliarde lei la furnizorii de medicamente și materiale sanitare, 6 miliarde lei la furnizorii de utilități și 10,7 miliarde lei la alți furnizori. Considerăm că situația dificilă cu care se confruntă asistența medicală spitalicească poate fi ameliorată prin suplimentarea limitei de cheltuieli pentru servicii medicale și medicamente din bugetul fondului de asigurări sociale de sănătate, prin rectificarea bugetului pe acest an.

Cu deosebită considerație, ministrul sănătății și familiei, doctor Daniela Bartoș.

Menționez că acest răspuns a fost redactat împreună cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate, personal, domnul președinte profesor-doctor Țurlea.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule senator, poftiți!

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte,

Țin să mulțumesc pentru răspunsul competent dat de către domnul secretar de stat.

Domnule secretar,

Nu adresam această întrebare Ministerului Sănătății și Familiei, dacă nu aveam o întrevedere cu acea inimoasă directoare a Direcției sanitare din județul Botoșani. În urma unei vizite făcute de mine și de doi colegi senatori, președintele Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport, domnul Ilie Ilașcu și domnul senator Bunduc, la unul dintre spitalele botoșănene, în speță, la orașul Săveni, unde, în acel oraș care are peste 100 de ani vechime, deservește aproximativ 15 mii de suflete din zona cuprinsă între Vașeu și Prut, este, domnule secretar de stat, dezastru. Nu știu dacă înțelegeți ce înseamnă dezastru într-un spital - cu nou-născuți care stau în frig, mâncarea se face cu vreascuri aduse din pădure, spălatul se face cu o mașină rudimentară, care se învârte cu mâna și așa mai departe. De aceea am solicitat și doresc, ca senator al județului Botoșani, sprijin din partea Ministerului Sănătății în asigurarea fondurilor, aceasta a fost și ideea noastră, pe care ați enunțat-o și dumneavoastră, suplimentarea fondurilor necesare pentru desfășurarea activității medicale în județul Botoșani, într-un cadru aproximativ normal.

Vreau să vă reamintesc că în acel spital de la Săveni apa potabilă nu este apă potabilă, este apă moartă, adusă dintr-un râu, spitalul nu este dotat cu ce trebuie, actul medical nu se desfășoară normal.

Acolo nu se vor lua niște măsuri decât atunci ferească Dumnezeu! - când se va întâmpla o epidemie.

Vă rog, pentru Botoșani, faceți ceva, astfel încât actul medical să se desfășoare în limite omenești, ca să le zicem așa.

Mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Domnule secretar de stat, dacă doriți să răspundeți.

Domnul Radu Deac:

Este, într-adevăr, o problemă dificilă. Noi sperăm că după recenta hotărâre de guvern, care va fi pusă în aplicare la 1 octombrie, autoritățile locale se vor putea implica și, coroborat cu suplimentarea pe care o așteptăm la rectificarea de buget, să putem ameliora situația, în mod concret, în județul Botoșani.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumesc.

În continuare, domnul secretar de stat Radu Damian va binevoi să răspundă doamnei senator Maria Ciocan.

Vă mulțumim domnule secretar de stat pentru răspunsurile date.

Poftiți vă rog!

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Doamnă senator,

O să-mi cer scuze pentru că e așa târziu. Nu e numai vina mea, dar ne preocupă soarta copiilor. De aceea, răspunsul la întrebarea dumneavoastră este următorul:

Potrivit prevederilor legale în vigoare, și anume Hotărârea Guvernului nr. 288/1993 privind școlarizarea în România a cetățenilor din alte state, republicată, și Hotărârea Guvernului nr. 508/2001 privind accesul la învățământ obligatoriu în România al copiilor lucrătorilor imigranți proveniți din statele membre ale Uniunii Europene, sunt scutiți de plata taxelor de școlarizare următoarele categorii de cetățeni străini: a) bursierii; b) personalul reprezentanțelor oficiale străine, precum și membrii de familie ai acestuia, în învățământul de toate gradele; c) copiii lucrătorilor imigranți pe perioada învățământului general obligatoriu.

Din cele de mai sus rezultă: copiii cetățenilor străini care lucrează în România și care urmează cursurile liceale nu beneficiază de gratuitate, ei pot fi primiți la studii, anual, cu plata taxelor de școlarizare în valută liber convertibilă, conform art. 7 din hotărârea de Guvern nr. 288/1993, republicată.

În ceea ce privește corectitudinea acestor reglementări, precizăm că, potrivit art. 1 din Directiva Consiliului Comunității Europene din 25 iulie 1977, despre educația copiilor lucrătorilor imigranți, beneficiază de școlarizare gratuită numai copiii pentru care este obligatorie frecventarea școlii, în conformitate cu legislația statului-gazdă, în cazul României, numai a învățământului primar și gimnazial.

Rațiunea acestei prevederi rezidă, pe de-o parte în faptul că directiva intenționează să permită integrarea copiilor lucrătorilor imigranți în mediul educațional și în sistemul școlar din statul gazdă, iar, pe de altă parte, în faptul că statele pot aloca numai fondurile necesare școlarizării gratuite a acestor elevi în învățământul obligatoriu, nu și în învățământul post-obligatoriu.

Având în vedere necesitatea integrării României în Uniunea Europeană, în baza Directivei nr. 77/486/EEC a fost emisă Hotărârea de Guvern nr. 508/2001 ale cărei prevederi nu depășesc cadrul reglementat de legislația comunitară.

Cu deosebită considerație, ministru Ecaterina Andronescu.

Vă mulțumesc.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Doamna senator!

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc, domnule secretar de stat pentru răspunsul primit.

Vreau să vă pun o singură întrebare, scurtă: dacă și copii cetățenilor români plecați și stabiliți într-o altă țară beneficiază de o astfel de tratație sau nu? Adică au învățământul liceal gratuit sau nu?

Domnul Radu Damian:

Despre ce țări este vorba? Eu am făcut referire la țările Uniunii Europene.

Doamna Maria Ciocan:

Exact, la acelea mă refer și eu.

Domnul Radu Damian:

Directiva nu prevede acest lucru.

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc. Totuși, ar fi bine, acea prevedere pe care o menționați dumneavoastră acolo, fiind din 1993, cred că ar fi bine - mai ales că dorim să intrăm în Comunitatea Europeană - să mai revenim asupra ei pentru că eu cred că nu este corect.

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule secretar de stat.

Cu aceasta declarăm închisă ședința Senatului de astăzi.

Mulțumim domnilor senatori, mulțumim domnilor miniștri, domnilor secretari de stat, presei și, nu în ultimul rând, staff-ului care a asigurat înregistrarea exactă a dezbaterilor noastre.

Bună seara!

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 25 april 2019, 1:40
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro