Vintilă Matei
Vintilă Matei
Ședința Senatului din 9 septembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.125/19-09-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 09-09-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 9 septembrie 2002

2. Declarații politice rostite de senatorii:
  2.12 Vintilă Matei  

Domnul Gheorghe Buzatu:

................................................

În încheierea declarațiilor politice, invit la microfon pe domnul senator Vintilă Matei. Două minute mai sunt pentru grupul dumneavoastră.

Poftiți, vă rog, domnule senator!

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

La sfârșitul săptămânii trecute, în județul Vâlcea, în două localități vecine, s-au petrecut două evenimente pe care aș vrea să vi le aduc în fugă aminte.

Joi, 5 septembrie, la Horezu, s-au sărbătorit 515 ani de atestare documentară, dar formele ceramicii horezene sunt asemănătoare cu descoperirile arheologice din neolitic până în epoca fierului, ceea ce dovedește marea vechime și continuitatea populației pe aceste meleaguri.

Noi nu am venit de nicăieri. Noi, ca neam, ne-am născut și format pe acest teritoriu danubiano-carpatic. De altfel, istoricii occidentali au consemnat în documentele lor faptul că traco-geții, stămoșii noștri, sunt cea mai veche populație a perioadei postglaciațiune, care s-a născut și format pe același teritoriu. În acest ținut mirific, din care îmi trag și eu seva, se păstrează tradițiile de veacuri ale neamului nostru și poate nu este lipsit de interes să amintesc faptul că prima capitală a statului centralizat dac a fost Buridava, sub Burebista, la o aruncătură de băț de Horezu, acum având denumirea de Ocnele Mari. Practic, Horezu este situată în epicentrul românismului. Horezu este situată pe coordonatele globului, la intersecția dintre paralela de 45Œ și 59’ latitudine nordică și la întretăierea cu meridianul 23Œ și 59’, adică la jumătatea distanței dintre Ecuator și Polul Nord.

Frumoasa depresiune de la poalele Munților Carpați poartă chiar numele localității, adică Depresiunea Horezu.

În zona Depresiunii Horezu își desfășoară viața aproximativ 25 de localități, iar locuitorii săi, chiar din momentul în care părăsesc zona, pleacă spre Vâlcea, spre București sau spre Occident, nu spun că sunt din Lăpușata, din Slătioara sau din Stroești, ci spun: "Sunt de la Horezu de Vâlcea". Această zonă mirifică este la întretăierea dintre drumurile care leagă Râmnicu-Vâlcea de Târgu-Jiu, dar și o zonă de transhumanță între Țara Românească și Transilvania. În această zonă și-au găsit, în momente vitrege, adăpost locuitorii, strămoșii noștri, din zona de câmpie, dar, de asemenea, și-au găsit adăpost și românii din Transilvania. De altfel, în aceste zone, în acest plai de munte, s-au format câteva sate care își au originea în zona Sibiului, populația nemaiputând rezistând asupririi austro-maghiare.

Tot lângă Horezu, la sfârșitul săptămânii trecute, s-a petrecut a patra aniversare a Festivalului "Eco-etno-filmSlătioara 2002". Din 35 de țări de pe 5 continente, 85 de pelicule ale unor cineaști începători sau de renume au prezentat filmele lor care redau viața la sate de pe toate meridianele globului. Dacă anul trecut câștigătorul a fost un american consacrat, anul acesta câștigătorul a fost un student în anul III de la o facultate din București.

Aș vrea să amintesc Fundația "Niște țărani", care organizează acest festival, pentru a scoate în evidență viața oamenilor la sate, - viața grea, să o conservăm sau să avem grijă de oamenii care au rămas în aceste vremuri grele în zonă, ca să păstreze tradițiile noastre -, dă burse la copiii de la țară - nu știu ce alte fundații mai dau -, anul trecut a asigurat 25 de burse, iar anul acesta va asigura 42 de burse. Toate fondurile pe care a reușit să le atragă le-a folosit numai pentru a proteja ținutul și a conserva tradițiile noastre populare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Gheorghe Buzatu:

Vă mulțumim, domnule senator.

Doamnelor și domnilor senatori, în continuare, potrivit programului de lucru...

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Domnule președinte, avem două răspunsuri scurte!

Domnul Gheorghe Buzatu:

Poftiți, domnule senator! Nici o problemă.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte, mulțumesc pentru îngăduință.

Două probleme aș vrea să le ating.

Una: cine ține cu poporul meu, indiferent de părerea lui despre mine, este prietenul meu. În acest moment istoric pentru România, e important să nu ne facem inamici noi, ci să îi păstrăm pe cei care ne sunt prieteni cu adevărat și să ne facem datoria față de cei care cred în noi.

Al doilea răspuns: un coleg de la P.D. a întrebat aici ce caută Adrian Năstase la o întâlnire cu prim-miniștrii de dreapta din Europa? Sigur că eu îi pot răspunde că un prim-ministru se întâlnește cu orice alt prim-ministru, după cum hotărăște electoratul din fiecare țară. Dar am să îi răspund cu ceva memorabil: Adrian Năstase căuta printre prim-miniștrii de dreapta, în Sardinia, exact ceea ce căuta P.D. în coaliția guvernamentală cu partide de dreapta din România. (Aplauze.)

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 19 iulie 2019, 13:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro