Plen
Ședința Camerei Deputaților din 2 decembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.172/12-12-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
25-11-2021
25-11-2021 (comună)
24-11-2021 (comună)
23-11-2021
22-11-2021
15-11-2021 (comună)
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 02-12-2002 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 2 decembrie 2002

9. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Cu aceasta, am terminat prima parte a ședinței de astăzi. Trecem la partea a doua, destinată primirii răspunsurilor la interpelări.

Dau cuvântul domnului secretar Leonăchescu pentru a prezenta prima interpelare.

Aș avea rugămintea la cei care prezintă interpelările, le dezvoltă mai bine-zis, conform celor prevăzute de regulament, să o facă într-un mod foarte concis, pentru că sunt 30 de răspunsuri. Și dacă fiecare din dumneavoastră va vorbi 5 sau mai multe minute, n-o să puteți primi răspunsurile toți ceilalți. Deci, vă rog, foarte multă concizie, așa cum ne cere și regulamentul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Am prezentat în scris interpelarea și, pe scurt, esența ei este următoarea.

Locatarii a trei blocuri din București, din Str. Cobălcescu nr.41, sunt purtați pe drumuri, prin procese interminabile, într-un incredibil proces de retrocedare. Sunt o mulțime de dosare (20 de cazuri), unele blocate la nivelul Judecătoriei Sectorului I și suspendate pentru lipsă de acte de proprietate. Imobilele au fost ipotecate, iar ipoteca nu a fost onorată. Alte dosare au evoluat; la instanța de fond au obținut câștig de cauză, dar la nivelul Tribunalului Municipiului București au început să apară surprizele. Cu aceleași probe la dosar se obțin decizii invers: se anulează hotărârile de la instanța de bază, se retrimit, ciclul se reia. Cei care au obținut titlul de proprietate în baza Legii nr.112/1995 și a Legii nr.10/2001 sunt disperați, pentru că unele instanțe ignoră aceste două legi și consideră actele de vânzare-cumpărare ca nefiind valabile.

Întrebarea și interpelarea pe care eu am adresat-o Ministerului Justiției, doamnei ministru Rodica Stănoiu, este: dacă legile acestea două, nr.112/1995 și Legea nr.10/2001 mai sunt valabile și dacă mai sunt valabile, de ce la nivelul Tribunalului Municipiului București nu se respectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov, aveți cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, adresată ministrului justiției, privind modul de aplicare a Legii nr.112/1995 și nr.10/2001 de către instanțele judecătorești, vă comunicăm următoarele.

Activitatea de judecată este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești, iar judecătorii sunt independenți și se supun numai legii, astfel că nici ministrul justiției și nici o altă autoritate constituită în stat nu poate interveni pentru a influența soluționarea litigiilor de către instanțele judecătorești, datorită principiului separației puterilor în stat.

Verificările efectuate de ministrul justiției nu pot conduce la o imixtiune în desfășurarea proceselor în curs de judecată și nici nu pot repune în discuție ceea ce a fost deja judecat.

Dacă soluțiile pronunțate prin hotărâri irevocabile sunt de natură a nemulțumi părțile litigiului, acestea au posibilitatea formulării unor cereri de recurs în anulare, legal timbrate, în condițiile și în termenele prevăzute de Codul de procedură civilă, adresate procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, care este titularul acestei căi de atac sau ministrului justiției, la cererea căreia poate fi declarată această cale extraordinară de atac. Semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule ministru.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Am ascultat cu stupoare argumentația că judecătorii sunt independenți, că n-ar mai trebui să treacă prin Parlament, niciodată, nici o acțiune a lor, că, în fond, Ministerul Justiției nu-i poate controla, că, în fond, Parlamentul nu are dreptul să se amestece în acest minister și că n-ar trebui nici să-l mai votăm, până la urmă.

Eu nu cred că este vreun om, în țara asta, deasupra legii; nu cred că plătim un Minister al Justiției care nu poate să patroneze procesul de acordare a dreptății, de impunere a ei și, în fond, de impunere a legii. Oamenii nu cer altceva decât respectarea legii, atât. De ce nu suntem capabili s-o respectăm? Și de ce sunt purtați oamenii zeci de ani prin procese interminabile, cu adevărul în mână?

Este o întrebare la care o reformă a justiției poate da răspunsul, și pe care o întârziem.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, dacă este? Poftiți. Vă rog și pe dumneavoastră să vă dezvoltați interpelarea tot atât de concis.

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin.

Domnule Leonăchescu, lăsați-l să asculte, că este o altă interpelare, adresată tot dumnealui.

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte. Este de fapt o revenire la o problemă mai veche. Eu am adresat o interpelare pe adresa Ministerului Justiției, în legătură cu activitatea infracțională a unui primar, Constantin Dragoe, comuna Brăești, județul Buzău.

Domnul ministru secretar de stat mi-a dat atunci un răspuns amplu. Activitatea infracțională era cunoscută. Dar, în legătură cu posibilitatea de a stopa, de a aplica legea în așa fel încât lucrurile să nu se mai perpetueze, mai ales că eu am anexat și o listă cu 188 de semnături ale cetățenilor, mi s-a spus că ăsta este mersul justiției în România.

Am revenit de data aceasta și am cerut ca aplicând normele de drept ale celerității și întregul cadru legal care există, să mi se spună ce s-a întreprins de atunci și până acum, pentru că se face dovada că activitatea infracțională a primarului este în continuă desfășurare, ea se amplifică, se adaugă în fiecare zi noi și noi aspecte. Și aștept acum să văd ce metode, ce modalități găsește Ministerul Justiției pentru astfel de situații.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ivanov, aveți cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte. Într-adevăr, domnul deputat Mircea Costache a relatat cu foarte multă exactitate faptul că s-a mai făcut o interpelare pe această temă și nu ne solicită decât ce s-a făcut în ultima parte, în ultimul timp.

Vreau să vă aduc la cunoștința dumneavoastră, domnule deputat, că urmărirea penală a fost finalizată. Învinuitului Dragoe Constantin i-au fost prezentate materialul de urmărire penală și urmează să fie trimis în judecată. Probabil că în zilele acestea rechizitoriul a ajuns la instanța de judecată.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Costache Mircea:

Se pare că, dacă mergem în ritmul acesta, un om condamnat la 9 ani de închisoare își face de cap în continuare în fruntea cetățenilor, în calitate de primar, dacă mergem în ritmul acesta, înseamnă că Parchetul Național Anticorupție, Teatrul Național - Secția româno-maghiară și toate celelalte parainstituții ne vor determina să nu mai vorbim la Parchet, să vorbim la pereți, ca să fie măcar un lucru înțeles.

Domnul Valer Dorneanu:

Tot domnul deputat Mircea Costache, care a formulat două întrebări Ministerului Administrației Publice, ministerul vă roagă să " " "

Domnul Costache Mircea:

Am văzut ambele răspunsuri. Ambele cer o prelungire.

Domnul Valer Dorneanu:

Exact, pentru definitivarea verificărilor pe care le-au de făcut în vederea formulării răspunsului. V-am anunțat ca să știți cum vă organizați timpul în continuare.

Pentru Ministerul Justiției este o întrebare amânată la cererea domnului deputat Eugen Pleșa.

Domnul Eugen Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte. Era întrebarea legată tocmai de cele, cel puțin două căi de rezolvare a problemei privind proprietatea. Au existat, cum au spus și colegii mei, cum a zis domnul Leonăchescu, o lege, Legea nr.112/1995, care este în funcțiune, nu a fost abrogată, a apărut Legea nr.10 și, pe lângă astea mai există și, eu știu, soluțiile acestea prin instanță, sentință prin care se retrocedează, că așa vrea judecătorul.

Și vreau să-i amintesc domnului secretar de stat Ivanov, care este foarte bine informat, este un profesionist în materie, că nu-i adevărat ce se afirmă și este chiar dăunător, că judecătorii fac ce vor ei, spus mai popular. Inamovibilitatea judecătorilor înseamnă puterea, libertatea lor de a se exprima pe o plajă în cadrul " " ", pe o plajă de sentințe, eu știu, de timp ca sancțiune, în cadrul textului de lege. Deci, nu poate să dea o sentință, eu știu, pentru unul care a făcut un viol, să dea o sentință de la furt din buzunar sau a.m.d. Dar ceea ce este foarte grav, este că judecătorii și instanțele au fost reduse, dacă vreți, de la doi judecători (suntem singura țară din lume, noi și probabil unii prin Africa, în care unul, judecător, și ăla de obicei din cei până în 25 - 30 de ani, judecă cum vrea el), și este un singur judecător; înainte erau doi. A avut grijă cineva să modifice structura instanței. Am cerut să se facă asta, să se revadă, nu s-a făcut.

încă o dată, atât timp cât și judecătorii nu-și fac datoria, așa ca orice cetățean de orice profesie în țara asta, este un haos tolerat, pentru care, repet, ministrul justiției este responsabil. N-am spus să ceară ministrul justiției cum să-și facă datoria. Am spus că trebuie să le atragă atenția că și ei, ca și ceilalți salariați în România, trebuie să-și facă atribuțiunile de serviciu. Adică, să respecte ceea ce spune legea.

Vreau să vă spun că sunt oameni evacuați aiurea, pe niște cereri date de niște impostori. Este un haos, este o bătaie de joc în țara asta de nu se vede. Nu se poate. Primăriile restituie unuia care nu are nici un fel de document, dar el cere, el a făcut o notificare; altul vine cu un avocat abil și iarăși cere; iar eu, de exemplu, cu toate că nu voiam să spun asta, am cumpărat o locuință pe baza unei legi, și acum trebuie să vin să particip la fel de fel de ședințe pe la judecătorie, că vine nu știu cine să anuleze. Chiar așa, se poate întâmpla ca de la doi, trei ani să se schimbe, unii dau o lege și alții vin și o răsucesc?

Deci, aici era întrebarea: să se facă disciplină în sistemul ăsta al justiției. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Ivanov, aveți cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Mulțumesc, domnule președinte. Răspunsul întocmit de către colegii mei este destul de amplu. El cuprinde următoarele referitor la întrebările puse de domnul deputat.

Referitor la notificările pentru redobândirea imobilelor, Legea nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv, a prevăzut în art.21 posibilitatea persoanei care se consideră îndreptățită a beneficia de drepturile stabilite prin această lege, să notifice persoanele juridice deținătoare ale imobilelor.

Aceeași lege, astfel cum a fost modificată de Ordonanța de Urgență nr.175/2001 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 a stabilit răspunderi și sancțiuni pentru exercitarea abuzivă a drepturilor prevăzute de lege. Astfel, art.402 din lege, introdus de această ordonanță dispune: "Exercitarea abuzivă a dreptului de a depune notificări în vederea restituirii de imobile în temeiul prezentei legi atrage răspunderea civilă pentru pagubele produse", prevedere care este instituită de această ordonanță, care mai prevede în mod expres "răspunderea materială pentru abuzul de drept în aceeași materie". Art.403 sancționează penal pe cei care au săvârșit un abuz de drept, acționând cu intenție: "fapta de a notifica persoane juridice, deținătoare a imobilului, știind că nu este îndreptățit, potrivit prezentei legi, la măsuri reparatorii, în scopul de a împiedica încheierea actelor juridice de înstrăinare a acestuia sau a actelor juridice în cadrul procesului de privatizare, dacă s-a pricinuit o pagubă, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la trei luni la trei ani sau cu amendă".

Nu s-ar putea interzice cetățenilor să notifice persoana juridică, deținătoarea imobilului decât cu încălcarea dreptului constituțional la petiționare, consfințit prin art.47 din Constituția României, dar exercitarea abuzivă a acestui drept atrage răspunderea materială sau penală a celui în cauză.

De asemenea, statistica Decretului nr.92/1950, la care faceți referire în interpelare, nu are relevanța raportată la numărul de notificări, deoarece obiectul Legii nr.10/2001 îl formează și alte imobile decât cele preluate în conformitate cu dispozițiile acestui decret.

Referitor la contractele de vânzare-cumpărare către foștii chiriași ai imobilelor ce formează obiectul Legii nr.10/2001, arătăm următoarele.

Art.18 lit.d) din lege prevede obligativitatea stabilirii măsurilor reparatorii numai în echivalent, în situația în care imobilul a fost înstrăinat fostului chiriaș, cu respectarea dispozițiilor Legii nr.112/1995. Dreptul celui care se consideră că, potrivit legii, ar putea beneficia de restituirea în natură a imobilului, de a solicita anularea sau constatarea nulității unui act juridic privitor la bunuri ce pretinde a-i fi restituit, este consacrat de art.21 din Constituția României, care prevede accesul liber la justiție. Exercitarea abuzivă a acestui drept, chiar dacă nu este sancționată expres de Legea nr.10/2001, atrage răspunderea materială a celui în cauză, în conformitate cu dispozițiile Codului civil și Codului de procedură civilă.

Hotărârile judecătorești pronunțate în această materie pot fi desființate numai prin intermediul căilor de atac ordinare sau extraordinare. În cazurile în care a fost sesizat Ministerul Justiției, consider că sunt întrunite condițiile art.330 din Codul de procedură civilă, am solicitat Parchetului General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție declararea recursului în anulare împotriva hotărârilor criticate, deoarece încheierea contractului de vânzare-cumpărare cu bună-credință de către chiriașul cumpărător nu atrage nulitatea absolută a contractelor astfel încheiate, iar nulitatea relativă nu poate fi invocată de unități necontractante. Legea nr.10/2001, în art.46 prevede același regim al actelor juridice de înstrăinare, încheiate cu privire la aceste imobile, menținând contractele încheiate cu respectarea legilor în vigoare la data înstrăinării pentru imobilele preluate cu titlu valabil, respectiv cele încheiate cu bună-credință pentru imobilele preluate fără titlu valabil.

Mai mult, Curtea Constituțională, prin Decizia nr.98/21.03.2002, a declarat neconstituționale dispozițiile art.46, alin.3 din lege, care sancționează cu nulitatea absolută contractele având ca obiect imobilele preluate prin confiscarea averii, ca urmare a unei hotărâri judecătorești de condamnare, pentru infracțiuni de natură politică, prevăzute de legislația penală, săvârșite ca manifestare a opoziției față de sistemul totalitar comunist.

Referitor la situația locativă a chiriașilor sau a celora cărora li s-au anulat contractele de vânzare-cumpărare încheiate cu rea-credință ori au căzut în contradictoriu cu proprietarii revendicatori ai imobilelor, Legea nr.10/2001 și Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.40/1999, aprobată prin Legea nr.241/2001, prevăd măsuri de protecție a acestora, fiind exclusă varianta practicării unor evacuări brutale, rușinoase pentru regimul actual, cu toate că procesele sunt în derulare, fără soluția finală. Evacuarea nu poate fi dispusă decât în baza unor hotărâri definitive, pronunțate pentru nerespectarea obligațiilor chiriașilor, instituită de actele normative respective.

Referitor la situația sancționării judecătorilor care dau sentințe după legea bunului plac sau intereselor personale și anularea sentințelor astfel pronunțate, vă comunicăm că ori de câte ori ministrul justiției a avut indicii că în cauzele având asemenea obiect s-au săvârșit fapte penale, a procedat potrivit dispozițiilor legale în vigoare, iar avizele date de Ministerul Justiției pentru judecători au vizat inclusiv asemenea cauze.

De asemenea, potrivit art.330 pct.3 din Codul de procedură civilă, hotărârile judecătorești irevocabile pot fi atacate cu recurs în anulare când s-au săvârșit infracțiuni de către judecători, în legătură cu hotărârea pronunțată. Astfel că, în cazul în care se constată că sunt întrunite condițiile în cauză, hotărârile astfel pronunțate pot fi desființate potrivit dispozițiilor legale în vigoare. Cu stimă, semnează doamna Rodica Mihaela Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul Costache Mircea:

Solicit răspunsul în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Da. Vă rog, domnule ministru, comunicați răspunsul în scris.

Doamna deputat Mona Muscă, vă rog să vă prezentați propria dumneavoastră interpelare, adresată Ministerului Justiției, cu situația deportaților.

Doamna Monica Octavia Musca:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Interpelarea este către doamna ministru al justiției, Rodica Stănoiu.

Obiectul interpelării: situația deportaților dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat.

Situația celor care au fost deportați din România nu a fost nici până la ora actuală reglementată și rezolvată în totalitate. O parte dintre aceștia nu au beneficiat încă de compensațiile și reparațiile care li se cuveneau. Acesta este și cazul domnului Epitrop Victor, care a fost deportat împreună cu familia în Siberia, în anul 1941, motiv pentru care nu a beneficat de prevederile Decretului-Lege nr.118/1990.

Deși s-a adresat mai multor instituții pentru rezolvarea cazului său și pentru a primi despăgubirile cuvenite, domnia sa nu a primit nici un răspuns favorabil.

Ținând cont de faptul că nu este o situație singulară, vă rog să precizați prin ce căi pot cetățenii în cauză să reintre în drepturi și să beneficieze de despăgubiri.

Vă rog, de asemenea, să specificați dacă există vreo prevedere legală în acest sens și care este instituția competentă. Mulțumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră privind situația deportaților dinainte de 1944, care nu beneficiază de prevederile art.1 din Decretul-Lege nr.118/1990 republicat, vă comunicăm următoarele.

Cazul domnului Epitrop Victor, deportat în Siberia în 1941, se încadrează în dispozițiile Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945, din motive etnice, publicată în Monitorul Oficial al României nr.426/31 august 1999, aprobată prin Legea nr.189/2000, publicată în Monitorul Oficial al României nr.553/8 noiembrie 2000, cu modificările ulterioare.

Potrivit art.1 lit.a) din ordonanța de mai sus, astfel cum a fost modificată, "beneficiază de prevederile prezentei ordonanțe persoana - cetățean român - care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 a avut de suferit persecuții din motive etnice, după cum urmează: a) a fost deportată în ghetouri și lagăre de concentrare din străinătate".

Dispozițiile citate sunt reluate în art.1 lit.a) din hotărârea Guvernului nr.127 din 14 februarie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.139/22 februarie 2002.

Cererea se depune la Casa județeană de pensii, sau după caz, la Casa de Pensii a Municipiului București, conform art.22, al articolului unic din Legea nr.367/2001 privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.242/2000 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999, publicată în Monitorul Oficial al României nr.386/16 iulie 2001.

Cererea poate fi depusă până la data de 31 decembrie 2003, deci, suntem în termen, conform art.7 alin.2 din Ordonanța nr.105/1999, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.586/2002 pentru modificarea art.1 lit.c) din ordonanța Guvernului nr.105/1999 publicată în Monitorul Oficial al României nr.808/7 noiembrie 2002. Semnează, cu stimă, ministrul justiției Rodica Mihaela Stănoiu.

Este bine să vă transmit un exemplar, dar nu am decât un exemplar de lucru. O să-l primiți, pentru că sunt foarte multe date pe care numai de aici le puteți lua.

Doamna Monica Octavia Musca:

Am o rugăminte: el nu poate să beneficieze din motive etnice. El a fost deportat din motive politice din Basarabia în Siberia. " "

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Metin Cerchez, dacă este? Nu.

Cu aceasta, interpelările adresate ministrului justiției au fost epuizate.

Pentru Ministerul Agriculturii, domnul Gheorghe Valeriu, P.N.L., poftiți.

Vă rog, domnule Predilă, să vă apropiați de microfon pentru a formula răspunsurile.

Domnul Gheorghe Valeriu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În urma unei informații primite de la Asociația Patronală a producătorilor de cereale din România, s-ar fi importat grâu infestat radioactiv din Ucraina, care ori a primit certificat de origine românească și a plecat la export, ori a intrat pe piața de consum din România.

Rugămintea a fost dacă s-a făcut controlul la frontieră privind acest grâu. Mersi.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, v-aș ruga să fiți de acord, sunt patru deputați care doresc să pună întrebări Ministerului Agriculturii. Întrucât domnul secretar de stat Predilă are o problemă cu deplasatul, vă rog să vă prezentați fiecare interpelările pentru a vă răspunde pe rând la fiecare din ele.

în continuare, domnul deputat Damian Brudașca. Asta vă rugam, să nu fie obligat să tot vină la microfon, că nu se poate deplasa. Se deplasează foarte greu.

Domnul Damian Brudașca:

Aștept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Petre Posea. Este domnul deputat Petre Posea? A, poftiți.

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării este următorul: prin Hotărârea de Guvern nr. 695/1998 s-a aprobat Regulamentul de vânzare către Regia Națională a Pădurilor a masei lemnoase destinate agenților economici.

Unele prevederi din regulament sunt învechite și nu se mai pot aplica în unele condiții, când peste 1,5 mil. ha. de pădure au trecut în proprietate privată. Federațiile patronale din industria lemnului solicită de trei ani de zile modificarea acestui act normativ.

Când va iniția Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor modificarea regulamentului, așa cum a fost el negociat cu factorii interesați?

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Liana Naum, de la P.S.D.?

Doamna Liana Naum:

Aștept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, domnule ministru, vă rog să vă prezentați răspunsurile la cei patru colegi, începând cu domnul Gheorghe Valeriu.

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor):

Domnule președinte,

Referitor la interpelarea domnului deputat Gheorghe Valeriu, Ministerul Agriculturii, respectiv domnul ministru Ilie Sârbu, îi prezintă următorul răspuns: din toate evidențele pe care le avem la dispoziția Ministerului Agriculturii, din verificările pe care le-am făcut, rezultă că în 2001 în România s-au importat 296,4 mii tone grâu, din care, din Republica Moldova nu s-a importat nici o cantitate de grâu, iar din Ucraina s-au importat 515 tone pentru sămânță, care s-a multiplicat pe bază de contract pe teritoriul României și a fost exportată pe baza Ordinului nr. 31 al ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor.

În acest an, pe primele nouă luni, în România s-au importat 53.175 tone grâu. Din Republica Moldova s-au importat 21,3 mii de tone, din Ucraina numai 120 de tone de grâu pentru sămânță, care a intrat în țară la data de 18 martie a.c., prin punctul vamal Dornești, Siret, sămânță care, la fel, pe bază de contract s-a multiplicat pe teritoriul României și a fost exportată de Vital Hail S.A. din localitatea Garant, județul Timiș.

În ce privește solicitarea importatorilor din Orientul Apropiat și Mijlociu, ca loturile de grâu exportate din România să aibă cuprinse în certificatul de analiză date privind calitatea și contaminarea radioactivă, nu este o noutate, pentru că, cel puțin în ultimii 12 ani, orice produs agroalimentar este însoțit și de buletin de analiză privind nivelul radioactivității.

Deci, nu este ceea ce a inserat domnul Scurtely, ci aceasta este o treabă care se practică pentru că sunt cerințe la care noi trebuie să răspundem în timpul exportului.

mediatizarea care s-a realizat nu are la bază date certe și noi am avut o discuție cu domnul Scurtely, noi îl cunoaștem mai bine decât alții pe domnul Scurtely și, ca atare, dânsul nu are nici un fel de document care să-i susțină afirmațiile.

Noi vă asigurăm de întreaga noastră considerație și vă stăm la dispoziție oricând, cu răspunsuri la solicitările dumneavoastră, cu rugămintea ca atunci când aveți și alte lucruri pe care trebuie să le lămurim, să o faceți și pe altă cale, dacă vreți și rapid, pentru că vă răspundem cu plăcere, întrucât sunt reguli și legi ale statului român pe care nu le poate eluda nimeni.

În ceea ce privește răspunsul doamnei deputat Liana Naum, vrem să vă informăm că programul de îmbunătățiri funciare care s-a aprobat pentru anul 2003 prevede pregătirea până la 31 martie 2003 a unei suprafețe amenajate cu lucrări de irigații de 1.500.908 ha, față de 1.072.000 ha, cât au fost pregătite să funcționeze în acest an.

Cum sunt repartizate? În perioada 1 octombrie - 31 decembrie 2002 se fac lucrări pe 238.830 ha, iar la 31 martie 2003 vor mai fi gata încă 190.000 ha. Pentru punerea în funcțiune a acestor suprafețe sunt necesare ca volume de lucrări repararea unui număr de 774 de stații de pompare, dragaje și decolmatări la prize și canale care însumează peste 1.042.000 metri cubi, reparații pereuri pe 175.000 metri pătrați și repararea a 518 Km de linii electrice care sunt în administrarea S.N.I.F. și Electrica S.A.

Până la sfârșitul lunii decembrie se vor readuce la parametri de funcționare 300.000 de ha pentru irigații și 200.000 de ha pentru desecări, 400.000 de ha pentru combaterea eroziunii și 550 Km diguri la Dunăre și râuri interioare care se vor consolida.

Totodată, începem și acțiunea de introducere a cadastrului de îmbunătățiri funciare în sistemul de îmbunătățiri funciare.

Referitor la reabilitarea și modernizarea unor suprafețe amenajate cu lucrări de irigații nefuncționabile în prezent, pentru următorii ani s-a aprobat de către Guvern un program de reabilitare pentru 1.000.000 de ha, din care 400.000 de ha pentru 2003, în funcție de asigurarea surselor de finanțare, din surse externe, cu condiția asigurării echipamentului de udare obligatoriu.

De asemenea, sunt prevăzute și alte măsuri; dacă sunteți de acord, ele sunt inserate pe încă două pagini, să le primiți în scris și dacă este să continuăm și în cadrul comisiei și în plen dialogul. Noi vă asigurăm că pentru ceea ce am prezentat există deja sursele financiare și deci nu se ridică probleme că nu ar putea să fie îndeplinite.

Referitor la întrebarea domnului deputat Damian Brudașca. Dânsul a sesizat că în anul 2002 s-au constatat pagube produse de animalele sălbatice și în mod deosebit de mistreț la culturile agricole de pe raza comunelor Ciucea și Negreni din județul Cluj.

în situația în care ar fi existat anumite pagube, perioada actuală, eu vă spun că este tardiv să le mai constatăm, dar noi am intervenit la direcția silvică, la direcția agricolă. Din păcate, autoritățile și agricultorii din aceste două comune anul trecut nu au înregistrat și nu au solicitat despăgubiri pentru asemenea pagube. Noi, așa cum ne-ați cerut, vom face o verificare în continuare, organele agricole, să vedem. pentru că răspunsul la întrebare l-am primit zilele trecute, nu aveam cum, este o echipă acolo care verifică, dar, cu respect vă informez că am solicitat informații și de la Asociația județeană a vânătorilor și pescarilor sportivi care gestionează fondul de vânătoare respectiv și ei au venit și ne-au dat în scris că nu au înregistrat anul trecut pagube și nu au fost solicitați de autoritățile localităților respective și nici de direcțiile silvice să intervină împreună pentru combatere. Dacă vom avea alt răspuns, așa cum ne-ați solicitat, noi vom veni în completare. În momentul de față, pe bază de semnături de la cei vizați ni s-a spus că nu au înregistrat asemenea reclamații anul trecut, iar dacă ar fi să constatăm acum, nu mai putem să constatăm la fața locului, întrucât ele s-au întâmplat anul trecut, anul acesta au fost alte culturi.

În ceea ce privește întrebarea domnului deputat Petre Posea. Eu vreau să scurtăm, să vă informez că în momentul de față la Ministerul Agriculturii se lucrează de un colectiv de specialiști la această modificare și că mâine, dacă știți și dacă puteți, la ora 14,00 domnul secretar de stat Ionescu are întâlnire cu sindicatele din silvicultură și cu cei din exploatarea lemnului. La unul din puncte se analizează exact acest proiect de act normativ. Dacă vă satisface răspunsul, vă rog să vă considerați deja de acum anunțați și invitați și la această discuție, care este strict de specialitate și pentru că ați lucrat și probabil vă veți reîntoarce în sector, mai puteți să vă aduceți contribuția și pentru alte probleme care se pun mâine în dezbatere.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mai rămâneți puțin, domnule Predilă, că am senzația că domnul Damian Brudașca dorește să facă un comentariu și poate se cuvine să-i dați răspuns.

Domnul Damian Brudașca:

Eu mulțumesc domnului ministru pentru răspuns. Sesizez faptul că toate cele semnalate de mine s-au petrecut în acest an, în afara distrugerii propriu-zise a culturilor este vorba și de distrugerea terenului, pentru că porcii mistreți, pe suprafețe destul de mari au distrus, au râmat pământul respectiv, creându-le celor din zonă probleme foarte serioase. Singura chestiune pe care o aveam de comentat sau de sugerat este aceea că probabil în fondul de vânătoare din această iarnă va fi inclusă mai ales zona Negreni, cu satele Prelucele Osoiele, zone care au semnalat cele mai mari distrugeri petrecute în acest an. Deci, semnalarea mea vizează activitatea de anul acesta. Și rugămintea cetățenilor din zonă pe care i-am întâlnit la începutul lunii noiembrie anul acesta vizează rugămintea de a fi incluse în fondul de vânătoare, în special, localitățile amintite.

În speranța că se va ține cont de acest lucru, mulțumesc încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc și eu.

Există în continuare un grupaj de interpelări... Poftiți, domnule deputat, doriți și dumneavoastră să comentați.

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mulțumesc și domnului ministru.

De asemenea, vreau să mulțumesc domnului ministru pentru invitația pe care ne-a făcut-o pentru mâine și aș fi de acord să mergem toată subcomisia de silvicultură la Ministerul Agriculturii.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pe cei care mai perturbă lucrările nu le mai dau cuvântul în susținerea interpelărilor.

Doamna Monica Octavia Musca:

PD-ul face scandal!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă spun de ce face, vor să le dau cuvântul ca să "..

La propunerea colegilor domnul deputat Boc va rămâne ultimul ca să îi întrețină în continuare buna dispoziție în sală.

Pentru întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței, la care va răspunde domnul Tudor Florescu, dau cuvântul domnului Boc întâi. Așa era înscris și trebuie să respect listele. Și, oricum, după aceea se face liniște în sală, vă garantez.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte, și apreciez faptul că într-adevăr sunteți președintele Camerei Deputaților și sunteți echidistant și apreciați după regulament și nu după alte criterii intervențiile noastre. De data aceasta le apreciem. Când le criticăm, le criticăm.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Interpelarea mea este adresată domnului Miron Mitrea, cu următorul subiect: deplasarea cu un automotor al CFR, în interes personal la o partidă de vânătoare.

Subiectul acestei interpelări mi-a fost oferit de un amplu reportaj din publicația din Cluj, "Clujanul", intitulată: "CFR - moșie privată", unde articolul se intitulează în acest fel, cu argumente foarte directe și pertinente cu privire la utilizarea banului public într-un scop privat. Aceasta este, de fapt, esența interpelării: dacă avem sau nu avem de-a face cu o utilizare a banului public în scopuri private. În noaptea de 2 spre 3 noiembrie, în cursul unei călătorii în interes personal, domnul ministru Mitrea, împreună cu domnul Mihail Necolaiciuc, fost director general al CFR, s-a deplasat la o partidă de vânătoare în zona localității Chișinău Criș, județul Arad. Pentru această utilizare s-a utilizat un automotor al CFR care a plecat din stația Cluj Napoca la ora 0,03. Automotorul a circulat cu regim de maximă urgență, determinând întârzieri de 50 până la 100 de minute în circulația unor trenuri de marfă și călători. Printre trenurile care au înregistrat întârzieri din cauza deplasării domnului ministru s-a aflat și internaționalul 407 care a fost oprit pentru aproape o oră în stația Oșohei.

Având în vedere această situație de fapt am solicitat domnului ministru să ne prezinte următoarele: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări; 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgență, fapt ce a determinat întârzierea circulației celorlalte trenuri.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule Florescu.

Domnul Tudor Florescu (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: deplasarea automotoarelor 761 și 793 în datele de 2 și 3 noiembrie 2002, pe distanțele București - Târgu Mureș - Cluj Napoca și retur s-a efectuat cu delegați din cadrul ministerului și ai Companiei Naționale CFR S.A, în scopuri oficiale, costurile acestei deplasări fiind suportate de către Compania Națională Căi Ferate CFR S.A.

2) Deplasarea automotoarelor în noaptea de 2 spre 3 noiembrie 2002, pe distanța Cluj Napoca - Arad s-a efectuat în scopul remedierii unor defecțiuni apărute pe parcurs la suspensia automotorului 793 și la motorul termic al automotorului nr. 761 care puneau în pericol deplasarea în siguranță către București.

Menționăm că automotoarele în cauză sunt construite în anul 1951 și prezintă un grad avansat de uzură.

Având în vedere că remedierea defecțiunilor apărute se putea efectua numai de către specialiștii din centrul Arad a fost necesară deplasarea în regim de urgență la Arad pentru ca automotoarele să fie apte să circule în condiții de siguranță în ziua de 03.11.2002.

Cu deosebită considerație, ministrul lucrărilor publice, transportului și locuinței, domnul Miron Mitrea Tudor.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Drept la replică, domnule deputat?

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

M-ați făcut să nu mai invoc încă o dată prevederile Regulamentului, dumneavoastră aplicându-le fără solicitarea noastră.

Domnule președinte,

Întrebarea mea era simplă: dacă domnul ministru Mitrea a fost sau nu a fost cu acest autotren și dacă a fost sau nu la o partidă de vânătoare, așa cum susține mass-media. Eu nu am pus de la mine nimic. Nu am văzut nici o dezmințire publică din partea domnului Mitrea cu privire la aceste articole apărute în presă și nu cred că domnia sa nu este la curent cu ceea ce se scrie despre ministerul domniei sale și despre activitatea pe care o desfășoară. Să fiu bine înțeles: eu regret că domnul Mitrea a suferit un mic incident, din câte am înțeles și îi urez însănătoșire grabnică și multă sănătate pe această direcție, dar în privința aceasta mass-media este destul de exigentă și menționează faptul că domnia sa, potrivit unor surse din Asociația județeană a vânătorilor și pescarilor Arad, care confirmă: "importantele personaje au vânat pe fondul de vânătoare a RomSilva". Alte surse din RomSilva Arad de această dată întăresc acest lucru: "domnul ministru a fost duminică, 3 noiembrie în Arad. Vizita nu a avut, însă, de ce să fie anunțată, deoarece a fost una privată" - citez din ce se menționează în mass-media de la acea vreme. Cu alte cuvinte, domnul ministru a utilizat sau nu a utilizat autotrenul pentru acea vizită privată, în vederea participării la o partidă de vânătoare? Dacă a participat, se suportă contravaloarea costului până la Arad, la fel ca orice persoană particulară, dacă a fost în interes privat. Deci, la acest lucru aș dori să am un răspuns. Defecțiunile care au fost invocate de dumneavoastră, evident că sunt corecte, nu le pot contesta. Subiectul interpelării reprezenta, repet, folosirea banului public în interes privat. A fost sau nu acest lucru realizat?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul se referă efectiv la întrebările dumneavoastră: 1) cine a achitat contravaloarea acestei deplasări? 2) care au fost considerentele care au determinat deplasarea în regim de urgență, fapt ce a determinat întârzierea circulației celorlalte trenuri?

Deci, la cele două întrebări ați primit răspuns.

Referitor la comentariul pe care domnia voastră l-a făcut ulterior, nu-mi pot permite să spun că presa spune sau nu spune adevărul, decât un singur comentariu, dacă mi-ați permite, se spune: fostul director general al CFR, domnul Mihail Necolaiciuc. vă aduc la cunoștință că este prezentul director general.

Pe acest considerent, nu văd ce alte comentarii trebuie făcute ca să confirm sau să infirm adevărurile spuse de presă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul ministru Moucha s-a depus o interpelare.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Mai sunt două aici.

Domnul Valer Dorneanu:

Am mai făcut o intercalare.

Domnul Nicolae Sersea este prezent? Poftiți?

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Mai sunt și aici două.

Domnul Valer Dorneanu:

toți cei de aici au interpelare, stimate coleg. Am făcut o mică intercalare pentru că mulți dintre colegii dumneavoastră au spus că l-am sărit pe domnul Moucha care era al doilea, dacă vă interesează. Bun.

Domnul Nicolae Sersea (din sală):

Aștept răspunsul.

Domnul Valer Dorneanu:

Așteptați răspunsul.

Poftiți, domnule Moucha.

Domnul Romulus Ion Moucha (secretar de stat, Ministerul Industriei și Resurselor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Și pentru a respecta solicitarea dumneavoastră, ca să fim foarte scurți, întrucât volumul este mare, voi înmâna la sfârșitul intervenției mele, in extenso, răspunsul la interpelarea domnului deputat. În momentul de față doresc doar să sublinez câteva aspecte ale răspunsului Ministerului Industriei și Resurselor.

Și anume, faptul că SNP Petrom, ca și celelalte societăți naționale și/sau comerciale, aflate sub autoritatea Ministerului Industriei și Resurselor au obligația de a se conforma prevederilor legale, respectiv Ordonanța de urgență nr. 60/2001 și Hotărârea Guvernului nr. 461/2001 privind aprobarea normelor de aplicare a acestei ordonanțe, privind achiziționarea contractelor de lucrări pentru forajul sondelor de țiței și gaze naturale prin organizarea - sublinez - prin organizarea de licitații.

Ordinul Ministrului Industriei și Resurselor nr. 84/2002 la care face referire domnul deputat prevede că aprobarea declanșării procedurilor cu privire la atribuirea contractelor de achiziții publice se face de către Colegiul Ministerului Industriei și Resurselor, înainte de publicarea anunțului de participare, în Monitorul Oficial - partea a VI-a.

Aș dori, de asemenea, să precizez faptul că în perioada de timp scursă de la emiterea acestui ordin, respectiv în 24 aprilie 2002, SNP Petrom a depus la secretariatul general al ministerului nostru un număr de 60 de documentații de licitații, dintre care 26 au obiect forajul de sonde.

De asemenea, trebuie să precizez faptul că până în prezent PETRON-ul nu a notificat către ministerul nostru asupra unei așa-zise reduceri a producției cauzate de "avizarea cu întârziere" a documentațiilor de licitație pentru forajul de sonde.

Propunerea ca "pentru o scurtă perioadă imediat să se efectueze licitații cu un regulament minimal, sub supravegherea unei comisii tripartite care să asigure transparența hotărârilor" este contrară prevederilor legale în vigoare și nu ține cont de faptul că în prezent comisiile de evaluare sunt constituire din reprezentanți ai PETROM-ului și Ministerului Industriilor.

Având în vedere cele de mai sus, considerăm că aplicarea Ordonanței de urgență nr. 60/2001 privind achizițiile publice, precum și a ordinelor adiacente, nu este opțională și că în acest sens trebuie, ca să spunem așa, respectate regulile jocului, prin aplicarea măsurilor legale.

Așa după cum am spus la început, domnule președinte, voi înmâna domnului deputat Sersea, in extenso, răspunsul la interpelarea domniei sale.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Din partea Ministerului Învățământului este? Pentru a răspunde domnului Adrian Moisoiu care nu este nici dumnealui.

Revenim la întrebările adresate Ministerului Lucrărilor Publice.

Domnul deputat Emil Rus de la PRM. Aveți cuvântul.

Domnul Emil Rus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea a fost adresată în scris și punctual, așa că nu are rost să mai dezbat încă o dată conținutul ei. Îl rog pe domnul reprezentant al ministrului să-mi răspundă la problemele ridicate.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Având în vedere gravitatea faptelor care fac obiectul interpelării, s-a dispus cu actul nr. 41H/2.043 din 28.11.2002 constituirea în cadrul Societății Naționale de Transport Feroviar de Călători CFR Călători S.A. a unei comisii de cercetare asupra celor sesizate de dumneavoastră.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule coleg.

Domnul Emil Rus (din sală):

Eu am solicitat răspunsul și în scris.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă oferă și răspunsul scris.

Domnul deputat Damian Brudașca, pentru același minister.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Având în vedere maniera extrem de interesantă în care se răspunde din partea acestui minister m-am văzut nevoit să revin la o întrebare adresată anterior în legătură cu calitatea greu de calificat a lucrărilor de modernizare a șoselei pe porțiunea localității Poieni din județul Cluj.

În primul răspuns mi s-a precizat cu mare exactitate că localitatea este la 5 Km de Huedin și că nu s-a făcut anul acesta nici un fel de lucrare. Nu am precizat eu anul în care s-a făcut lucrarea.

Admir, de asemenea, precizia care există la acest minister.

Ulterior am trimis o listă de 357 de persoane care solicită din anul 2000 intervenția autorităților competente, având în vedere că s-au acoperit șanțurile și rigolele și li se înfundă curțile și li se aduc mari prejudicii, mari pierderi cu ocazia fiecăror perioade cu ploi mai intense.

Să vedem dacă și de data aceasta răspunsul este de aceeași manieră exactă și nu evazivă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Florescu, aveți cuvântul.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră vă facem cunoscute următoarele: s-a constatat pe teren că inundarea terenurilor din zona drumului se datorează colmatării podețelor de cale ferată.

Din această cauză, podețele corespondente, aparținând drumului național, precum și albiile celor două podețe se colmatează în permanență.

Lucrările de eliminare a acestor cauze au fost demarate în toamna anului 2002 și se află în curs de derulare.

Până în prezent s-au efectuat decolmatările albiilor în zona podețelor și aval până la KM 565 plus 569 Valea Hodiș, Km 566 plus 445, Pârâul Țiganilor. La celelalte podețe lucrările de decolmatare sunt în curs de desfășurare. Primăria Comunei Poieni poate certifica cele menționate.

Cu deosebită considerație.

Domnul Damian Brudașca:

Îmi pare sincer rău, domnule președinte și domnule ministru, și de data aceasta rămân, cum se spune, bouche bée, pentru modul absolut funcționăresc în care se răspunde.

Lista respectivă poartă semnătura primarului. Primarul personal mi-a depus-o la biroul parlamentar acum câteva zile, deci nici vorbă să se fi efectuat asemenea lucrări. Încearcă din anul 2000 adresându-se autorităților naționale, Agenției Naționale a Drumurilor, prefecturii, consiliului județean, pentru a reuși să se apuce de lucru cei care se fac vinovați de executarea absolut prăpăstioasă a lucrărilor.

Nu este vorba numai de aceste decolmatări, domnule ministru, este vorba de faptul că nu s-a respectat proiectul inițial, că șanțurile și rigolele au fost înfundate datorită modului în care s-au făcut lucrările. Fiindcă aici, așa cum se spune și în presa locală, trebuie să-l imit pe domnul coleg Boc - îmi pare rău că n-am adus-o - aici s-au luat comisioane grase, iar cei care au luat comisioanele poate că nu doresc să se întoarcă și să facă lucrarea așa cum era prevăzută în documentații.

Eu protestez împotriva modului în care se răspunde interpelărilor adresate de către parlamentari membrilor Guvernului, asupra modului iresponsabil în care se dau răspunsuri și nu soluții problemelor ridicate de o comunitate, așa cum este comuna Poieni.

Domnul Valer Dorneanu:

Aceluiași minister îi adresează o interpelare domnul Valeriu Zgonea, de la PSD.

Domnul Valeriu Ștefan Zgonea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Eu am primit răspunsul de la Ministerul Transporturilor, din acest punct de vedere nu mai am comentarii, el este în deplinătatea întrebărilor pe care le-am pus. Dacă domnul ministru mai are ceva de completat..., dar eu sunt mulțumit de răspunsul pe care l-au trimis. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna Mona Muscă, tot aceluiași minister i se adresează cu o problemă, "vecină" cu Președintele Camerei...

Doamna Monica Octavia Muscă:

Așa este și poate puneți și dumneavoastră o vorbă bună...

Interpelarea este adresată domnului Miron Mitrea, ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuințelor. Obiectul interpelării: Amenajarea albiei pârâului Vărărie, comuna Tulgheș, județul Harghita.

Comuna Tulgheș din județul Harghita, ca și alte localități din țară, se confruntă cu problema inundațiilor, provocate în acest caz de pârâul Vărărie, a cărui albie nu este încă amenajată în mod corespunzător. Pentru a evita inundațiile și pagubele produse gospodăriilor din zonă, precum și școlii și bisericii, este nevoie de lucrări destul de complexe și costisitoare. Proiectul există deja, a fost aprobat și înaintat însă lipsesc fondurile pentru punerea lui în aplicare.

Fiind vorba de siguranța oamenilor și de protejarea bunurilor și proprietăților acestora, ca și ale unor instituții publice: școala și biserica, vă rog să-mi spuneți dacă ministerul dumneavoastră a luat în considerare acest proiect și dacă îl va finanța? Ținând cont de faptul că situația nu este singulară și, din păcate, multe localități au aceeași problemă, vă rog să precizați dacă există o strategie a ministerului pe care îl conduceți în acest domeniu și care este ea? Vă mulțumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru Florescu.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimată doamnă deputat,

Potrivit actelor normative în vigoare, cazul expus intră în competența de analiză și soluționare a Comisiei județene Harghita de apărare împotriva dezastrelor, autoritățile publice locale asigurând finanțarea lucrărilor necesare. În conformitate cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, aprobată prin Legea nr. 124/1995, strategia în domeniu revine Ministerului Apelor și Protecției Mediului, pe lângă care este constituită Comisia centrală pentru apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice. Potrivit aceluiași act normativ, pe lângă Ministerul Lucrărilor Publice, Transportului și Locuinței, funcționează Comisia centrală de apărare împotriva efectelor seisemelor și alunecărilor de teren.

Din acest punct de vedere, ministerul nostru, referitor la întrebarea din interpelarea dumneavoastră, nu are atribuții în domeniu. Vă mulțumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu mai am nimic de zis, asta e... Ne adresăm la celălalt minister.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnă deputat,

Haideți să ne ocupăm colegial de această problemă, care nu e de competența dumnealor. Trebuie să ne adresăm comisiei județene și Ministerului Mediului.

Pentru domnul Mircea Nicu Toader, care a solicitat reprogramarea unui răspuns, oral.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Domnule președinte,

Către dumneavoastră mă adresez, că sala este foarte goală, și către domnul ministru secretar de stat...

Domnul Valer Dorneanu:

Căruia îi adresați o nouă interpelare... Poftiți.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am solicitat răspunsul oral deoarece în răspunsul scris pe care îl transmite domnul ministru Mitrea nu rezolvă problemele ridicate de mine. În esență, interpelarea se referă la respectarea prevederilor Hotărârii de Guvern nr. 160/1996 privind reglementarea transportului fluvial de mărfuri în trafic direct dintre România și alte state. Este o hotărâre de guvern care protejează armatorii români pentru transportul de mărfuri pe Dunăre, existând obligativitatea de transport între cele două țări: între o țară de pe Dunăre, recte, România, și o altă țară, singura flotă care poate să transporte este flota din țările respective, respectiv, România sau Ungaria, dacă merge în Ungaria. Pentru un alt stat, un "terț pavilion", cum se numește în literatura de specialitate, trebuie să existe aprobarea Ministerului Transporturilor.

Am semnalat foarte multe încălcări ale acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am și făcut interpelarea respectivă, iar răspunsul pe care l-a dat Ministerul Transporturilor nu mă satisface, deoarece se constată în continuare o încălcare flagrantă a acestei hotărâri de guvern. Sigur că românul este întotdeauna inventiv, a găsit soluții pentru ocolirea acestei hotărâri de guvern, motiv pentru care am să solicit (de fapt, a doua interpelare îi este adresată Ministerului de Interne, privind controlul de frontieră la Călărași) în mod expres acest control și, totodată, o interpretare corectă a hotărârii de guvern privind modalitatea în care se transportă, de regulă, mărfurile în tranzit.

După răspunsul pe care îl dă domnul ministru, am să revin încă o dată.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Tudor Florescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat,

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră l-ați primit în scris, înainte să solicitați revenirea cu răspuns oral. Aș vrea să spicuiesc din răspunsul pe care vi l-am transmis în scris că:

Hotărârea nr. 160/1996 reglementează numai activitatea internă și se aplică pe teritoriul României. Autoritățile române pot acționa în conformitate cu prevederile acestei hotărâri numai în ceea ce privește navele care încarcă în porturile românești. În expunere, în continuare, v-am arătat că se poate ca unele nave, pe parcursul transportului, să-și schimbe punctul de destinație, lucru care nu intră în competența unităților de sub autoritatea ministerului nostru.

În ceea ce privește activitatea ministerului nostru, vă asigurăm că organele de control ale Autorității Navale Române au făcut și vor face în continuare verificările necesare pentru a nu permite încălcarea drepturilor companiilor de navigație fluvială românești cuprinse în Hotărârea nr. 160/1996. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am avut nevoie de răspunsul concret al domnului ministru deoarece am arătat că există întotdeauna spiritul de orientare al agenților care realizează astfel de documente și, în mod concret, chiar în răspunsul pe care îl dă domnul ministru se spune: "Cazurile semnalate de dumneavoastră, în care armatori ucrainieni prezintă ca documente de transport un contract în care marfa are ca destinație un port din Ucraina intră sub incidența prevederilor respectivei hotărâri de guvern". Este foarte real, documentul de transport prevede ca destinație Ucraina, în realitate, navele pleacă spre altă zonă, falisifică documentele de transport, șterg practic și trec altă destinație, încălcând flagrant atât legislația europeană de transport cât și cea românească. Fiindcă a trece pe un document, în fals, altă destinație reprezintă fals în document. Fapt pentru care, pentru a fi eliminat, există două modalități: fie să existe un control de frontieră, așa cum prevede Legea frontierei, în zona Călărași, acolo unde este ieșirea din țară și nu mai pot fi schimbate documentele; fie ar trebui modificate normele de aplicare a Hotărârii nr. 160, și aceasta este rugămintea pe care i-o adresez eu domnului Florescu,să modifice în mod concret iar pe documentele de transport pentru marfa în tranzit care pleacă din Portul Constanța să se scrie în mod expres destinația, fără posibilitatea de a fi schimbată. În momentul în care aceasta este schimbată, orice organ de control vamal poate să oprească nava și să confiște marfa.

Același lucru îl pățim și noi în mod frecvent, dacă încercăm să facem astfel de falsuri ("noi", însemnând flota română), și de multe ori am avut mari probleme, când am încercat să încărcăm marfă din Ungaria spre altă destinație decât România, existând riscul confiscării navei. De ce noi să fim întotdeauna mai frustrați și să fim mai binevoitori cu alți armatori și, în special, cu flota ucrainiană, care este extraordinar de agresivă? Și pot să vă spun că navele în care se transportă aceste mărfuri sunt și sub convențiile de transport de pe Dunăre, un exemplu clar: marfa pe care am semnalat-o noi se referă la un tranport de șrot cu Nava Tolstoi, care a încărcat 5 mii de tone; armatorii români au semnalat această încălcare, nava a fost controlată în Portul Călărași cu ajutorul poliției de frontieră și am constatat aceste falsuri grosolane, fără ca să ia nimeni nici un fel de măsură.

Îi solicit încă o dată domnului ministru să se modifice în mod clar normele de aplicare și să se interzică plecarea navelor din Portul Constanța cu o altă destinație decât cea care este prevăzută în scrisoarea de trăsură. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Cu aceasta, interpelările adresate Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței s-au epuizat.

Pentru Ministerul de Interne, doamna deputat Paula Ivănescu.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Interpelarea este adresată domnului ministru de interne Ioan Rus.

Chiar dacă au trecut 12 ani de evoluție democratică, în rândul unora din angajații Ministerului de Interne mentalitățile și obiceiurile specifice perioadei dictatoriale se mențin și în prezent, drepturile omului sunt încălcate frecvent, de la rețineri abuzive la folosirea bătăii, de la intimidări la constrângeri de toate felurile, pentru a obține mărturii în sensul dorit de anchetatori.

Filofteia Gheorghe din comuna Drajna județul Prahova trăiește în concubinaj cu Ion Neagu, care este condamnat pentru furt și, în acest moment, reținut în arestul poliției ca învinuit într-un alt dosar. Ion Niagu este unul din principalii martori în procesul intentat de fosta soție primarului din Drajna, Ion Călinoiu, în legătură cu o presupusă incendiere ce ar fi avut loc în anul 2000.

În data de 18 octombrie 2002, Ion Călinoiu, primarul, a fost luat de pe stradă și reținut în arestul poliției 24 de ore, fără ca parchetul să dea apoi curs mandatului de arestare preventivă propus de anchetatorii poliției din Prahova.

Gheorghe Filofteia a fost reținută abuziv și băgată la beci în 17 octombrie 2002, precum și în ziua de 19 noiembrie 2002, când s-a prezentat cu pachet la concubinul, ei Ion Neagu. Aici și atunci domnul comandat Ilie Ion a lovit-o în ficat și rinichi, a insultat-o și amenințat-o, pentru a o obliga să depună mărturie în sensul dorit de el la procesul ce se va judeca în curând și unde, neapărat, primarul comunei Drajna trebuie condamnat.

Gheorghe Filofteia a depus o a doua plângere la parchet cu privire la abuzurile și încălcările drepturilor sale de către un reprezentant al poliției.

Problema este că, dacă Gheorghe Filofteia, o femeie simplă, fără educație, este obligată să treacă prin asemenea întâmplări, în câte exemplare se multiplică acest caz? Pentru că marii criminali, traficanți, tâlhari și violatori scapă din mâinile unora dintre angajații instituției menite să apere cetățenii, iată, sunt hăituiți, reținuți, amenințați și, mai rău, bătuți oameni simpli care au sau nu au legătură cu cazurile anchetate de polițiști.

Pornind de la cazul amărâtei femei din Drajna, vă rog să ne spuneți ce măsuri luați pentru a limita abuzurile și a respecta drepturile omului, inclusiv dreptul de a fi nevinovat până la decizia justiției în cadrul diverselor etape de acțiune ale poliției?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general Abraham, poftiți.

Domnul Pavel Abraham (secretar de stat în Ministerul de Interne.):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În legătură cu această interpelare, aș arăta că la Ministerul de Interne a fost constituit un Dosar penal nr. 937/P/28.11.2002, cauza fiind înregistrată și la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Din cercetările efectuate până în prezent cu privire la săvârșirea de către comisarul șef Ilie Ion, adjunct al Șefului Inspectoratului județean de poliție Prahova a infracțiunii de purtare abuzivă, faptă prevăzută și pedepsită de art. 250 Cod Penal, au rezultat următoarele:

În perioada august 2000 - octombrie 2001, la nivelul Inspectoratului județean de poliție s-au primit și înregistrat 7 plângeri penale referitoare la comiterea de către autori necunoscuți a unor fapte penale, toate având ca parte vătămată pe Geană Bănică din Ploiești, concubinul numitei Călinoiu Ilona, fostă soție a lui Călinoiu Ion, primar al Comunei Drajna, județul Prahova. Din cele șapte plângeri penale, șase vizau infracțiunea de distrugere, constând în tăierea anvelopelor autoturismului, spargerea parbrizului, farului și lunetelor acestuia, iar una viza infracțiunea de distrugere prin incendierea locuinței de serviciu a părții vătămate.

Organele competente ale poliției prahovene, sub comanda comisarului șef de poliție Ilie Ion, în urma desfășurării activităților informativ-operative și de cercetare specifice, au identificat autorii celor șapte infracțiuni în persoana numiților: Neagu Ion, din Comuna Drajna, Prahova, recidivist; Lebeș Ion, din Comuna Baba Ana, județul Prahova, recidivist; Călinoiu Ion, primar al comunei Drajna, județul Prahova.

La data de 24.10.2002, dosarul cauzei a fost înaintat Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, cu propunerea de trimitere în judecată a celor trei făptuitori. Procurorul care a instrumentat cauza, la data de 2.11.2002, a întocmit rechizitoriul și a sesizat instanța de judecată competentă, stabilind și probând în sarcina celor trei inculpați următoarele infracțiuni:

- Pentru Neagu Ion, distrugere și distrugere prin incendiere, cu consecințe deosebit de grave, fapte prevăzute de art. 217 Cod Penal alin. 1 și 4.

- Pentru Călinoiu Ion, complicitate și instigare la distrugere și distrugere prin incendiere, cu consecințe deosebit de grave, de asemenea.

Referitor la acuzațiile aduse în legătură cu anchetarea abuzivă, folosirea de violență și lipsirea de libertate a numitei Gheorghe Filofteia de către comisarul șef de poliție Ilie Ion, vă informez că aceasta a fost invitată în ziua de 16.10.2002 la sediul Inspectoratului de poliție județean Praova de către ofițerul căruia îi fusese repartizat cazul inculpatului Neagu Ion, întrucât din cercetări a rezultat că numita Gheorghe Filofteia cunoștea date concrete cu privire la comiterea faptelor pentru care concubinul ei Neagu Ion era cercetat. Cu această ocazie, a fost condusă la comisarul șef de poliție, care, potrivit dispozițiilor, atribuțiilor și fișei postului coordona cercetările în cauză. Pe perioada celor 4-5 minute cât au durat discuțiile în biroul comisarului șef, acestea s-au desfășurat într-un mod civilizat, nu s-au exercitat violență, amenințări sau loviri asupra sus-numitei, care a relatat de la început tot ce cunoștea în legătură cu cauza. În continuare, Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor în alt birou, de către ofițerul căruia îi fusese repartizat cazul.

Precizez că ulterior, când numita Gheorghe Filofteia a fost audiată în calitate de martor de către procuror, declarația acesteia a avut același conținut și nu a cuprins nici o referire la vreo atitudine de intimidare sau purtare abuzivă a organelor de cercetare ale poliției pe timpul anchetei.

Vă informez totodată, că, în urma cercetărilor efectuate, a rezultat că față de numita Gheorghe Filofteia nu s-au dispus măsuri privative de libertate de către organele de poliție ale județului Prahova. În acest sens, menționez că în ziua de 17.10.2002 persoana în discuție nu a fost chemată și nu s-a prezentat la poliție.

De asemenea, nu se confirmă faptul că aceasta, în ziua de 19 noiembrie, a fost bătută și introdusă în arest. În această zi, Gheorghe Filofteia s-a prezentat la Inspectoratul de poliție județean Prahova, la punctul special amenajat pentru primirea pachetelor pentru arestați, solicitând aprobarea pentru predarea unui pachet cu alimente lui Neagu Ion, care se afla în arestul unității. Conform procedurii, pachetul a fost primit de agentul de poliție și apoi predat arestatului sub semnătură, fără ca Filofteia Gheorghe să fi intrat în sediul inspectoratului pentru a fi audiată.

Cu privire la reținerea în arestul poliției a primarului comunei Drajna, Călinoiu Ion, vă informez că acesta a fost invitat în ziua de 17.10.2002 la sediul poliției, întrucât, în urma audierii inculpaților Neagu Ion și Lebeș Ion și a martorei Gheorghe Filofteia, se concluzionase vinovăția acestuia în săvârșirea infracțiunilor de distrugere prezentate anterior. După audiere, care s-a desfășurat fără a fi folosite violențe ori amenințări și fără opuneri din partea învinuitului, având în vedere periculozitatea faptelor comise, Călinoiu Ion a fost reținut conform normelor de procedură penală, pe bază de ordonanță, și introdus în arestul inspectoratului. În ziua de 18.10.2002, învinuitul a fost prezentat procurorului competent, care a pus în mișcare acțiunea penală și a dispus continuarea cercetării inculpatului în stare de libertate, sens în care acesta, la expirarea ordonanței de reținere, a fost pus în libertate.

Menționez totodată că în cauza privind pe cei trei inculpați, potrivit dispozițiilor procedurii penale, cercetările au fost permanent coordonate de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Tribunalul județean Prahova.

Întrucât, față de comisarul șef de poliție Ilie Ion s-au formulat acuzații, inclusiv prin intermediul mass-media, de cercetare abuzivă față de acesta, se efectuează cercetări penale în condițiile prevăzute de art. 64 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul Polițistului, sub supravegherea unui procuror desemnat din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, urmând ca la definitivarea acestora să se dispună măsurile prevăzute de lege.

Cu deosebită stimă, semnează domnul ministru de interne Ioan Rus. Mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat dorește să facă o observație la acest răspuns.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Dumneavoastră mi-ați dat, într-un fel, un răspuns birocratic, dar să știți că nu este acesta modul de a rezolva problemele pe care unii..., unii dintre angajații Ministerului de Interne (deci, nu Poliția, ca instituție) le au. Eu vă spun că, inclusiv dintre subalterni și colegi de ai domnului comandant Ilie Ion știu că aceste fapte s-au întâmplat: bătaia din ziua de 19 noiembrie.

Mă rog, nu este cazul, că sursele își păstrează de obicei anonimatul, de frică,dar chiar vă rog să încercați să faceți lumină în acest caz, pentru că asemenea oameni vă fac foarte multe pete negre pe obraz și este păcat de activitatea instituției care se numește "poliție" și e păcat și de coordonarea pe care o exercită domnul ministru împreună cu echipa de conducere.

Să știți că aceste fapte există, dumneavoastră vă apărați sau citiți, mă rog, ce v-au trimis ei, dar este foarte bine să vă interesați despre adevăr.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Călin Popescu Tăriceanu are o interpelare adresată Ministerului Tineretului și Sportului. Nu este, vă rog să-i transmiteți în scris răspunsul domnului ministru.

Domnul deputat Mircea Nicu Toader are o interpelare adresată Ministerului de Interne.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnule președinte.

În interpelarea adresată Ministerului Transporturilor am subliniat că am încă o interpelare, cu același subiect, practic: modul în care se respectă Legea privind frontiera de stat, cu implicații privind aplicarea Hotărârii de Guvern nr. 160/1996, care acordă niște facilități, niște condiții pentru armatorii fluviali. În mod concret, mă bucur că răspunsul mi-l dă domnul general Abraham, cu dânsul împreună am stabilit că este bine, modificarea Legii frontierei să prevadă în mod expres punct de frontieră la Călărași, nu numai pentru armatorii români, ci și pentru a opri o dată pentru totdeauna și traficul ilicit de mărfuri și alte posibilități de evaziune.

În Portul Călărași, nici până în prezent (și așa este și răspunsul) nu a fost constituit acest punct de frontieră, motiv pentru care îndeplinirea formalităților de ieșire din țară a navelor care încarcă în Portul Constanța se face chiar în acest port, în mod ilegal! (legea prevede foarte clar că ieșirea din țară se face în Portul Călărași). Și, din acest motiv, își permit acești armatori și, în același timp, agenții lor, să falsifice documentele de transport.

Dacă ieșirea s-ar fi făcut în mod normal, la Călărași, acolo unde se face controlul de frontieră la ieșirea din țară, nu și-ar mai fi permis să facă documente false, mai ales că, dacă, pe documentul de transport se prevedea destinația "Ucraina", nu aveau ce căuta spre zona Călărași, unde este cu totul alt drum.

Solicit în mod expres domnului Abraham să intervină pentru constituirea acelui punct de frontieră. Nu e nevoie decât de o șalupă și atâta tot și vom opri foarte multe din abuzurile care se produc. Abuzuri, pe de o parte, privind încălcarea acestei hotărâri de guvern, pe de altă parte, acest tranzit de țigări fraudulos care se produce prin neverificarea navelor care tranzitează, de regulă, zona românească a Dunării, unde ambele maluri sunt românești.

Și vreau să mai subliniez încă o dată că în țările riverane Dunării, unde ambele maluri sunt românești, nu există să nu se facă un control de frontieră, mă refer la zona Ungariei sau a Iugoslaviei, unde toate navele sunt oprite, sunt controlate ca documente de transport și acolo unde se găsește un document falsificat, cum a fost cel descoperit (prin grija, e adevărat, a poliției de frontieră) în convoiul Navei Tolstoi care a fost oprit la Călărași, că s-au falsificat documentele, nu am avut nici puterea, ca să nu spun dorința, de a opri această navă, de a confisca marfa și de a opri o dată pentru totdeauna acest trafic ilicit, prin care nu numai flota română pierde, ci, implicit, economia românească. Mulțumesc. Aștept răspunsul domnului general.... sau comisar, mă scuzați.

Domnul Pavel Abraham:

Nu ținem la...

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți cuvntul, domnule general Abraham.

Domnul Pavel Abraham:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră cu privire la nerespectarea de către poliția de frontieră a dispozițiilor art. 29, 6 și 7 din Ordonanța de urgență nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României conform cărora navele sub pavilion străin care tranzitează Dunărea interioară trebuie să fie supuse controlului în Porturile Călărași și Galați, am onorea să vă comunic următoarele:

Deși Punctul de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria) pentru traficul internațional de călători și mărfuri a fost înființat prin Hotărârea Guvernului nr. 701/1993, infrastructura necesară funcționării acestuia nu a fost încă realizată. La ora actuală nu există o zonă destinată pentru controlul în siguranță al navelor comerciale care intră sau ies de pe Dunărea interioară.

Precizez totodată că în luna iulie a anului 2001 Inspectoratul general al Poliției de frontieră a avizat favorabil dosarul cu documentația Obiectivului de investiții: "Punctul de control pentru trecerea frontierei Călărași (România) - Silistra (Bulgaria)" transmis de Consiliul județean Călărași.

Până în prezent, navele străine care au plecat din porturile românești au realizat controlul de trecere a frontierei în portul de încărcare a mărfii. Controlul de frontieră specific Poliției de frontieră, conform atribuțiilor acesteia, nu este afectat, chiar dacă până în prezent nu s-a reușit amenajarea Punctului de frontieră Călărași.

Poliția de frontieră suplinește lipsa punctului de trecere printr-o corectă și completă informație cu privire la navele străine care navighează pe Dunăre, actualizată permanent în baza datelor obținute de la celelalte puncte de trecere a frontierei, navele aflate în misiune pe Dunăre, organele de cooperare interne și externe.

În situații de urgență, Poliția de frontieră asigură controlul din mers al navelor comerciale care navighează pe Dunărea interioară cu privire la trecerea frontierei de stat a persoanelor, precum și prevenirea stărilor de pericol care intră în competența sa.

Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor și a documentelor de însoțire a acestora nu este de competența Poliției de frontieră.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, domnul Ioan Rus. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat,

Ați primit și răspuns scris, ați primit și răspuns detaliat...

Domnul Mircea Nicu Toader:

Răspunsul în scris, domnule președinte, îl știam, că l-am primit înainte, eu l-am întrebat pe domnul secretar de stat când se va pune în legalitate Punctul de froniteră Călărași?

Aceasta este întrebarea pe care am pus-o, iar cât privește faptul că în încheirea răspunsului se spune: "Conform reglementărilor legale în vigoare, verificarea mărfurilor și a documentelor de însoțire a acestora nu este de competența Poliției de frontieră", cu stimă, pot să-i spun că șeful punctului de control sau al comisiei de control frontieră este Poliția de frontieră, căreia îi este subordonată inclusiv vama, care trebuie să constate încălcări ale legislației vamale și navele pot fi oprite oricând, poliția este singura care are dreptul să oprească o navă.

Rugămintea și întrebarea pe care o adresez, dacă poate să răspundă,este când se va intra în legalitate și în respectarea acestei legi, prin constituirea punctului de control la Călărași și oprirea oricărei forme de control de frontieră în Portul Constanța?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule general, mai aveți vreo explicație?

Domnul Pavel Abraham:

Pot să îi spun domnului deputat că noi vom face demersurile necesare pentru ca să intre în legalitate Consiliul județean Călărași, care are obligația să facă acest lucru. Noi am mai făcut acest lucru, așa cum, de fapt, am informat și înainte, în scris, și credem că într-o perspectivă foarte apropiată vom putea să fim cu toții în legalitate.

Oricum, așa cum și domnia sa a remarcat, Poliția de frontieră, atunci când a fost sesizată, și în acest caz, a trecut la verificarea documentelor navelor și disponibilitatea Ministerului de Interne există în permanență. Dar atâta timp cât un punct nu este organizat, nu putem să îl realizăm noi.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Dar organizarea este în competența dumneavoastră, totuși...

Domnul Pavel Abraham:

Dacă se realizează infrastructura, or, aceasta este de competența Consiliului județean Călărași, respectiv, a Ministerului Administrației Publice.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Haideți, că, se pare, că exagerăm puțin discuția, nu puteți primi răspunsul exact în termenii pe care îi doriți dumneavoastră!

Domnul Metin Cerchez, dacă este? Care are o interpelare adresată Ministerului Sănătății. Nu este domnul deputat, o să primească răspunsul acasă.

Tot Ministerului Sănătății îi adresează o interpelare domnul Mircea Nicu Toader. Îl rog să încerce să fie mai sintetic pentru că a monopolizat ședința de astăzi.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Păi, nu am nici o vină, domnule președinte, decât că sunt ultimul la catalog.

Interpelarea mea se adresează doamnei ministru Daniela Bartoș.

În mod concret, în anul 2000, printr-o finanțare externă, au fost aduse în România, pentru spitalele din țară, o serie de aparate de înaltă performanță - aparatură radiologică, de radio-diagnostic, radio-terapie de anestezie, terapie intensivă, bloc operator și altele, în mare parte fiind montate. Au rămas totuși 60 de stații de sterilizare care nu au fost montate deoarece nu există o prevedere legală privind alocarea fondurilor necesare montării acestor stații de sterilizare. Sigur că, până în prezent, 36 de stații, după informațiile pe care le am eu, au fost montate pe căi lăturalnice, sponsorizări sau alte forme care nu sunt cele prevăzute în documentele sau în legislația privind montarea unor astfel de aparate și instalații.

Mai mult decât atât, în mod concret, la Galați, fiindcă eu sunt deputat de Galați, există o astfel de stație care se găsește la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galați, unde zace pe culoarele spitalului. Eu am și pozele cu această stație care stă în continuare în magazie. O astfel de stație care costă circa 200 de mii de dolari nu poate fi montată deoarece nu s-a găsit încă soluția resurselor financiare pentru acoperirea acestui montaj.

Vreau să arăt că sâmbătă am asistat la punerea în funcțiune a unei astfel de stații la celălalt spital - la spitalul județean din Galați, dar fondurile necesare montării acestei instalații nu au fost cele prevăzute prin legislație, ci pe o cale de finanțare gen sponsorizare, și am solicitat găsirea unei soluții legale pentru montarea unei astfel de instalații, cu atât mai mult cu cât răspunsul primit de la Casa Județeană de Asigurări de Sănătate a fost total negativ: "Nu există prevedere legală. Chiar dacă există bani, fonduri pentru așa ceva, nu există o prevedere legală pentru montarea unei astfel de stații."

Rugămintea pe care o adresez doamnei ministru este de a găsi o soluție pentru a putea monta această stație care stă de doi ani de zile și este absolut necesară, mai ales că există o prevedere prin care stațiile de sterilizare vechi pot fi reabilitate, dar acestea noi nu pot fi montate.

Aștept un răspuns. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Luminița Gheorghiu, aveți cuvântul.

Doamna Luminița Gheorghiu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei.):

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat Mircea Nicu Toader,

Aveți răspunsul favorabil la întrebarea dumneavoastră, și anume: printr-un proiect de hotărâre de Guvern cu aplicabilitate din anul 2003, va fi rezolvată și problema instalării stației de sterilizare la spitalul "Elisabeta Doamna" din Galați.

Sigur că dotarea cu echipamente performante a fost și este un efort care trebuie susținut și la nivel local, printr-o coparticipare la finanțarea amenajării locațiilor, deci, în speță, a spațiilor unde se montează aparatele medicale de înaltă performanță.

Etapizarea alocării de resurse, respectiv prin Hotărârea de Guvern nr.382/2002, cât și prin hotărârea ce va fi promovată la începutul anului 2003, s-a impus din rațiuni bugetare pe relația cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru anul 2002, respectiv pentru anul 2003.

Măsurile care s-au întreprins pe această linie reprezintă o soluție la problemele ridicate în teritoriu. Deci, în anul 2003 se va monta și această stație de sterilizare. Ceea ce s-a montat până acum s-a făcut conform unui cadru legal pe care vi l-am invocat, este vorba de hotărârea Guvernului nr.382/2002, și în curs este un proiect al unei hotărâri de Guvern care va intra în vigoare în 2003.

Vă mulțumesc.

Domnul Mircea Nicu Toader (din sală):

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc, doamna ministru.

Constat că nu mai sunt alte interpelări de dezvoltat și nici de primit răspunsuri, astfel încât declar închisă ședința de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti duminică, 5 decembrie 2021, 15:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro