Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.24/20-03-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 10-03-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 martie 2003

26. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

................................................

Deschidem secvența consacrată răspunsurilor orale la întrebări. Pentru domnul Damian Brudașca, domnul ministru al culturii, Răzvan Theodorescu, are de prezentat un răspuns. Domnule ministru, poftiți, aveți cuvântul, răspundeți domnului Brudașca.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Domnule președinte,

Am de răspuns la cinci interpelări, numai că trei dintre ele sunt ale doamnei deputat Mona Muscă, care văd că nu este aici și atunci am să vă las la secretariat răspunsul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Răspundeți întâi domnului Brudașca și dacă între timp vine doamna Mona Muscă...

Domnul Răsvan Theodorescu:

Da, domnului Brudașca și domnului deputat Wittstock care este aici.

Domnului Brudașca. Ministerul Culturii și Cultelor nu are cunoștințe despre activitățile desfășurate de societatea Muzeului ardelean al cărui președinte este doctor inginer Szabo Balint. Știm doar că această societate continuă tradițiile vechii societăți a Muzeului ardelean, înființat în secolul al XIX-lea de către contele Kun Geza, om de cultură maghiar.

Ministerul Culturii și Cultelor nu are nici o contribuție financiară sau materială la funcționarea acestei societăți și nici nu cunoaște sursele de finanțare ale activității acesteia. Ministerul Culturii și Cultelor nu a monitorizat activitatea științifică a societății Muzeului ardelean, o asemenea atribuțiune neintrând în atribuțiunile sale. În cazul în care activitatea desfășurată de societatea Muzeului ardelean ar aduce atingere instituției și legilor țării, considerăm că alte organe abilitate pot lua măsurile ce se impun.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudașca să ne spună dacă este mulțumit.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule academician, vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră, chiar dacă a fost extrem de succint și extrem de rece, zic eu. Dumneavoastră personal, sunt convins că aveți mult mai multe cunoștințe despre ce a însemnat societatea Muzeului ardelean în istoria tumultoasă a spațiului românesc din Transilvania, iar această formațiune "cancerigenă" care a apărut după 1990 este continuarea tuturor acestor demersuri ostile culturii române, ostile istoriei naționale, ostile valorilor spiritualității românești. Este regretabil că Ministerul Culturii nu manifestă totuși interes pentru producțiile științifice, multe dintre ele folosite în politica externă a Ungariei ca mijloc de promovare a tendințelor revizioniste și revanșarde ale acestui stat care, oficial, se declară prieten, dar cu toate prilejurile acționează contrar. Oricum, mă satisface chiar și acest răspuns extrem de succint pe care l-ați oferit.

Știu cel puțin cu ce se ocupă Ministerul Culturii.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Da, domnule ministru, pentru domnul Eberhard Wittstock.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Domnule deputat, ați făcut o distincție clară: academicianul din mine ar putea să vă spună mai mult, dar, aici, vă vorbește ministrul care este adus să aibă răceala instituțională, atâta vreme cât această instituție nu are nici o atingere, ca și zeci de alte asociații culturale, care în societatea noastră sunt libere să se manifeste dacă nu încalcă Constituția. Atâta vreme cât nu are atingere cu activitățile noastre, cât nu avem o contribuție financiară nu putem să vă răspundem altceva decât ceea ce v-am răspuns acum.

În ceea ce privește trecutul unei societăți a Muzeului ardelean, cea creată de contele Kun Geza, în ceea ce privește situația din secolul al XIX-lea, v-aș putea răspunde pe larg, dar evident nu aceasta vă interesează.

Dacă îmi îngăduiți, domnule președinte, am răspunsul pentru domnul deputat Wittstock Eberhard...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Pentru domnul deputat Wittstock Eberhard și a venit și doamna Muscă, îi răspundeți și dânsei.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Cele 19 lucrări de pictură din inventarul Muzeului național Brukenthal se află actualmente la Muzeul național de artă al României. Menționăm că Muzeul național Brukenthal a solicitat restituirea lucrărilor. cererea a fost discutată în ședința din 1 martie 2001 a Comisiei naționale a muzeelor colecțiilor, care a avizat favorabil retrocedarea bunurilor.

De asemenea, Ministerul Culturii și Cultelor a întreprins operațiunea de clasare a lucrărilor în discuție pe care am aprobat-o prin ordinul meu din 25 februarie 2003, deci, foarte recent. În acest moment, Muzeul de artă al României dispune de toată documentația și este în măsură să opereze acțiunea de retrocedare a lucrărilor. În urma discuțiilor pe care le-am avut cu conducerea Muzeului național, am convenit că revenirea de facto la Sibiu a celor 19 lucrări nu poate fi împlinită decât după realizarea finală a sistemului de pază și protecție ultramodern și performant al Palatului Brukenthal.

Muzeul național Brukenthal se află acum în organizarea sistemului de asigurare conform unui document pe care vi-l putem pune la dispoziție dacă doriți. În contextul în care toate aceste operațiuni se vor desfășura fără probleme deosebite, finalizarea acestora este estimată pentru sfârșitul anului 2004.

Deci, cred că peste un an și ceva, aceste opere care sunt ale Brukenthalului s-a aprobat revenirea lor la Brukenthal, se vor întoarce acolo. Până atunci, chiar conducerea Brukenthalului este de părere că este mai bine ca ele să rămână la București, pentru că, doamne ferește, în lipsa securității absolute se pot întâmpla lucruri care s-au întâmplat acum 40 de ani. Acesta este răspunsul.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Domnul deputat întâi să menționeze dacă este mulțumit de răspuns.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule ministru, vă mulțumesc foarte frumos pentru acest răspuns concret care, nouă, sibienilor, mie ca deputat de Sibiu, ne dă speranțe că, într-adevăr, aceste 19 tablouri foarte valoroase care, printr-un abuz al autorităților comuniste, au ajuns la București, se vor întoarce la Sibiu.

Opinia publică, chiar în momentul acesta, este interesată de această problematică, având în vedere că peste câteva zile, la 9 aprilie, se vor împlini 200 de ani de la moartea celui care a pus bazele Muzeului Brukenthal, baronul Samuel von Brukenthal. Eu am întrebat, și ați răspuns foarte concret, dacă Muzeul Brukenthal a făcut demersurile necesare pentru recuperarea tablourilor, referindu-mă la cadrul legal existent, și anume la Legea 182 din anul 2000 privind protejarea patrimoniului cultural național mobil. acolo se face referire la situația că proprietarii deposedați pot recupera aceste tablouri în baza unor hotărâri judecătorești definitive. M-ar interesa, nu știu dacă puteți să-mi dați un răspuns pe loc, dacă în situația aceasta mai este nevoie de un proces.

Domnul Răsvan Theodorescu (din loja ministerială):

Nu. Este o retrocedare care a și fost acceptată.

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Da. Vă mulțumesc foarte frumos.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Acum vă rog să răspundeți la întrebările formulate de doamna deputată Mona Muscă.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Doamna deputat Mona Muscă are două întrebări și o interpelare și îi voi răspunde pe rând.

Răspunsul privind interpelarea privitoare la conflicte în domeniul cultelor. În esență, așa-zisele conflicte care se manifestă în domeniul vieții religioase, pot fi clasificate în două categorii: 1 - conflictele dintre unele grupuri de credincioși ortodocși și misionari evangheliști neoprotestanți sau iehoviști; 2 - conflicte patrimoniale dintre Biserica ortodoxă română și Biserica română unită cu Roma, greco-catolică.

La primul punct. Cu privire la prima categorie, în anii 2001-2002, în țara noastră, nu au fost conflicte religioase în adevăratul sens al cuvântului, dimpotrivă, se poate afirma că relațiile interconfesionale din România au fost marcate de spiritul înțelegerii și al toleranței. Au fost, e drept, și câteva incidente de mică importanță între grupări de credincioși ortodocși și evangheliști neoprotestanți sau iehoviști. Uneori au fost antrenați în aceste incidente și preoți ortodocși. Acestea au fost reflectate și în raportul Departamentului de stat al Statelor Unite ale Americii privind libertatea religioasă.

În ceea ce privește implicarea noastră, trebuie subliniat faptul că ministerul, pornind de la principiul constituțional al libertății religioase, a avut, credem, un rol important în menținerea unei atmosfere de armonie spirituală, reportându-se în mod echilibrat și echidistant față de toate organizațiile religioase.

Pe această bază, prin cunoașterea adecvată a situației existente și printr-un dialog permanent cu reprezentanții vieții religioase, s-a reușit gestionarea eficientă a celor câteva situații de neînțelegeri, astfel încât echilibrul confesional nu a fost perturbat.

În privința problemei prozelitismului, acest concept nu este definit din punct de vedere juridic, astfel că activitatea unei organizații religioase de atragere de noi adepți poate intra sub incidența art.30 alin.7 din Constituție numai în momentul în care prin acțiunile sale îndeamnă la ura religioasă, sau a art.318 din Codul Penal dacă împiedică sau tulbură libertatea de exercitare a vreunui cult religios.

La a doua chestiune, în ceea ce privește conflictul patrimonial dintre Biserica română unită și Biserica ortodoxă română, acesta este cauzat de faptul că în 1948, cum se știe, autoritățile vremii au interzis Cultul greco-catolic și au dat în folosință bisericile și casele parohiale greco-catolice parohiilor ortodoxe. După cum se știe, după 1989, Biserica română unită cu Roma a fost relegalizată, iar pentru clarificarea situației juridice a bunurilor imobile care aparținuse înainte de 1948 acestei biserici a fost emis Decretul-Lege nr.126 din 1990. Acest act normativ prevede restituirea bunurilor imobile aflate în proprietatea statului, iar pentru stabilirea situației juridice a bisericilor și a caselor parohiale care au aparținut Bisericii române unite și au fost preluate de Biserica ortodoxă română s-a stabilit o comisie mixtă formată din reprezentanți clericali ai celor două culte religioase. Conform acestor reglementări, comisia s-a creat la nivel înalt, iar pe plan local s-au creat comisii mixte de dialog la nivel eparhial. Până în prezent, comisia la nivel înalt s-a întrunit de 7 ori, ultima oară la Arad, la 1 octombrie 2002, iar comisiile locale de câte ori a fost nevoie. În urma acestor întâlniri și pe alte căi, înțelegeri pe plan local, acțiuni judecătorești ș.a.m.d., Biserica ortodoxă română a retrocedat Bisericii române unite 160 de biserici, inclusiv 3 din cele 5 catedrale episcopale: Blaj, Cluj și Lugoj. Pot să vă anunț, după ce am redactat acest răspuns, că sper că suntem pe cale a realiza aceeași situație foarte curând și în cazul Oradea, deci, a patra catedrală.

Referitor la implicarea Ministerului Culturii și Cultelor în soluționarea acestui conflict patrimonial trebuie precizat, din capul locului, că nu este atribuția ministerului nostru de a hotărî de partea cui este dreptatea, soluționarea conflictului este problema celor două biserici. Desigur că Ministerul Culturii și Cultelor a folosit mijloacele care îi stau la îndemână pentru aplanarea acestor diferende. Astfel, Biserica română unită cu Roma a fost încurajată și stimulată să construiască lăcașuri de cult în localitățile în care credincioșii săi nu au biserică. În perioada 1990-2002 s-a avizat construirea a 240 de noi biserici, dintre care cele mai multe au fost finalizate.

De asemenea, s-a avut în vedere alocarea de fonduri bănești de la bugetul de stat pentru construirea acestor lăcașuri de cult. Numai în anul trecut s-au acordat circa 2000 de milioane de lei în acest scop. Trebuie să adaug că am aprobat în cazul Bisericii române unite cu Roma alocarea unor fonduri care au mers de la două și jumătate până la trei ori mai mult decât trebuia să se dea conform recensământului, care știți că este discutat.

În ceea ce privește această minoritate religioasă, 0,9, circa 200.000 de credincioși, după recensământ, mai mult după opinia bisericii. Totodată, Ministerul Culturii și Cultelor a făcut un lucru puțin fără precedent, a intervenit direct în medierea unor neînțelegeri între comunitățile ortodoxe și greco-catolice, este vorba de întrunirea ierarhilor celor două culte organizată de noi și moderată de noi la 5 aprilie 2002. În urma acestei întâlniri s-a convenit ca neînțelegerile să se soluționeze în continuare pe calea dialogului. Ministerul Culturii și Cultelor a intervenit direct în medierea conflictelor din următoarele localități: Mihalț, județul Alba, Ocna-Mureș, unde așteptăm un rezultat peste câteva săptămâni, un rezultat fericit; Oradea, unde așteptăm rezultatul de care v-am vorbit, Fegernic, județul Bihor; Viișoara, județul Bihor; Huilung, județul Bihor; Tigvaniul Mare, județul Caraș Severin.

Răspuns pentru întrebări. Întrebarea privind situația bunurilor mobile și imobile patrimoniale ale cultelor și a spațiilor ecleziale. Dacă o să fie de acord doamna deputat, aici voi face un rezumat, vreau să vă spun că, eu însumi, ca senator, trebuie să fie peste o jumătate de oră în sala Senatului pentru...

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dar chiar, vă rog, mai scurt.

Domnul Răsvan Theodorescu:

Da. Aici pot să vă spun că lucrurile stau bine sau au fost retrocedate, conform Ordonanței de urgență 94, sau sunt în curs de retrocedare o serie întreagă de bunuri cu excepția lăcașurilor de cult în care se oficiază în prezent slujbe religioase. Acest lucru este legat de prima dumneavoastră interpelare. Ceea ce este important să vă spun, până la împlinirea termenului de depunere a cererilor de restituire, care a fost 2 martie 2003, au fost depuse 7.567 de cereri repartizate astfel: Biserica ortodoxă română 770, Biserica romano-catolică 991, Biserica română unită 2207, Biserica reformată 899, Biserica evanghelică 690, Cultul mozaic 1809, alte culte 201. Urmează ca, în termenii prevăzuți de lege, comisia să analizeze, să hotărască pentru fiecare cerere de restituire în parte.

În ceea ce privește monumentele demolate, aveți răspunsurile în ultima parte.

În sfârșit, răspuns la întrebarea dumneavoastră doamnă deputat privind restanțele ministerului în contractarea și decontarea lucrărilor la proiectare. Sunt o serie de disfuncții care au fost semnalate de uniunile profesionale și de care dumneavoastră știți, care se datorează unor cauze altele decât cele legate de activitatea Ministerului Culturii și Cultelor. Una din cauze se datorează dificultăților de fundamentare anuală a planului de restaurare, deoarece în multe situații agenții economici execută lucrări necesare avizate prin proiecte, dar pentru care în plan nu au fost prevăzute fonduri, pentru care nu au semnate contracte sau execută lucrări depășind valorile contractului, reclamând efectuarea plăților. Am decis ca tot ceea ce depășește ceea ce s-a semnat în contract să fie considerat de acum muncă voluntară și atâta tot, pentru că nu putem să plătim la infinit depășiri de plan.

ați întrebat ce s-a petrecut la Agapia. La Agapia nu s-a putut încheia contractul pe anul 2002, deoarece nu fusese definitivată și predată de proiectant etapa aferentă contractului pentru 2001. La Probota nu s-a făcut nici o ofertă de proiectare, deci, în lipsa unei oferte de proiectare în sistemul actual, trebuie să o luăm de la capăt. De menționat că pentru cele două mânăstiri, Agapia și Neamț, s-au alocat fonduri suplimentare contractate la sfârșitul lui 2002. La Probota, contractul a fost încheiat în aprilie 2002, pentru componente artistice, iarăși nu s-a prezentat nici o ofertă. La Mânăstirea Neamț nu s-a putut încheia contractul pentru componente artistice deoarece lucrările au fost avizate abia în decembrie. La alte monumente la care ați întrebat dumneavoastră, Vălenii de Munte și Filipeștii de Pădure, contractele s-au încheiat pe cifre de plan aprobate în martie 2002, deoarece este necesar un timp pentru verificarea devizului-ofertă, pentru tarifare.

Cu privire la întârzierea perfectării contractelor sau decontării lucrărilor acceptate la plată sunt următoarele situații: ni se transmit oferte de executanți cu lucrări sau valori care nu sunt programate, verificarea ofertelor sau situațiilor de plată care ia timp, nu sunt respectate termenele de predare a proiectelor, situație care duce la întârziere în contractarea în lucrările de execuție. În 2002 a fost necesară recalcularea tuturor situațiilor de lucrări ca urmare a apariției legii referitoare la TVA și care a contribuit la întârziere în decontarea lucrărilor.

În orice caz, apreciem că deosebirea între Ministerul Culturii și Cultelor și un agent economic ce reclamă încasarea sumelor pentru lucrările executate sau neprevăzute în plan și sistemul de control, verificare, contractare, dirigentare și decontare a lucrărilor din fonduri publice este important, instituții ale Ministerului Culturii și Cultelor sunt cele care aplică riguros prevederile legii, așa cum au dovedit-o și controalele Curții de Conturi care, de altminteri, le-ați primit.

O să-mi îngădui, pentru că am rezumat în cazul doamnei deputat Mona Muscă să-i ofer direct, in extenso, cele trei răspunsuri. (Oferă doamnei deputat răspunsurile respective.)

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Dacă aveți ceva de spus? Nu. (S-a adresat doamnei deputat Mona Muscă.)

Doamna Cristina Tarcea, secretar de stat la Ministerul Justiției va răspunde unei întrebări adresate de domnul Damian Brudașca. Poftiți.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate domnule deputat Brudașca,

La întrebarea dumneavoastră, prin care solicitați precizări în legătură cu numirea domnului Nicolae Moldovan în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, Ministerul Justiției vă răspunde după cum urmează. Domnul Nicolae Moldovan este procuror din anul 1988 la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca și din anul 1993, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și a fost delegat în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj prin Ordinul nr.230 din 28 februarie 2003, emis de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, delegarea începând cu data de 1 martie 2003. Această măsură a fost luată ca urmare a eliberării din aceeași funcție a domnului Găzdac Viorel, tot la 28 februarie 2003, mandatul acestuia fiind expirat, deoarece fusese numit în funcția de prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj la data de 1 februarie 1998. La emiterea ordinului de delegare au fost avute în vedere rezultatele obținute în activitate, experiența acumulată în funcția de procuror, dar și comportamentul la serviciu, în familie și societate. Astfel, din verificările efectuate în acest scop nu au rezultat aspecte care să contravină normelor deontologice acuzațiile ce se aduc procurorului Nicolae Moldovan în presa locală și centrală, fiind lipsite de temei și făcute de persoane interesate.

Aspectele privind pretinse fapte de corupție au fost verificate în anul 1996 de un procuror inspector din Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, dar s-a constatat că acestea nu erau întemeiate, iar dosarele la care se făcea referire nu au fost soluționate de procurorul Nicolae Moldovan. Întrucât acuzațiile aduse procurorului Nicolae Moldovan nu sunt susținute de probe, ele fiind mai degrabă afirmații ale unei persoane interesate, apărute imediat după delegarea acestuia în funcție, delegarea în funcția de prim-procuror s-a dispus, conform prevederilor legale, nefiind motive pentru retragerea acesteia. Cu stimă, ministrul Justiției, Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Ovidiu-Cameliu Petrescu:

Observați, domnule deputat, că răspunsul a fost foarte cald, chiar tandru. Poftiți.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte, într-adevăr, Ministerul Justiției are o sensibilitate deosebită, dacă ar avea și eficiență, ar fi cel mai brava minister din Guvernul actual.

Aș vrea să-mi permită doamna ministru să-i citesc niște fragmente din niște texte care au apărut totuși în presă. Dacă presa în România este mincinoasă, eu recomand doamnei ministru și ministerului respectiv să binevoiască să-i dea în judecată pe cei care aduc atingere imaginii unui înalt funcționar al ministerului pe care domnia sa îl conduce împreună cu restul colegilor domniei sale. Dânsa a făcut tot timpul afirmații că o persoană interesată..., dar aș vrea să vă citesc, stimată și distinsă doamnă secretar de stat, următoarele afirmații de presă: surse din cadrul Serviciului independent de protecție și anticorupție Cluj susțin că proaspătul prim-procuror clujean ar fi fost cercetat de mai multe ori în legătură cu săvârșirea unor fapte cu aspect penal. Deci, nu este vorba de o persoană interesată, pentru că bănuiesc că nimeni din serviciul respectiv nu are ceva special împotriva domnului Moldovan.

După aceea, un alt articol apărut, tot în 3 martie, în România Liberă, spune așa: "procurorii clujeni sunt nemulțumiți de schimbările la vârf în Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj". Este vorba de procurori, nu este vorba de o persoană nominalizată.

De asemenea, dacă îmi permite doamna ministru, aș vrea să îi reamintesc că există chiar un titlu care ar fi trebuit să pună pe gânduri conducerea ministerului care vorbește despre o nouă criză în justiția clujeană. Ori o fi vorba doar de un vârtej într-un pahar de apă sau este vorba de o criză reală pe care totuși ministerul se face că nu o vede.

Eu, personal, nu-l cunosc pe domnul Moldovan. Deci, nu mă puteți acuza că aș avea ceva împotriva domniei sale.

Am, însă, rugămintea ca aceste chestiuni să fie analizate cu seriozitate și răspundere, pentru că este vorba de justiție și, dacă vrem ca justiția să contribuie la proiectul Guvernului de realizare a României curate, atunci ea însăși trebuie să fie curată.

Cred, însă, că trebuie să fie curată nu după proceduri "a la Nufărul", ci după proceduri care să implice responsabilitate și responsabilizare a factorilor meniți a lua decizii.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveți ceva de adăugat?

Poftiți, doamna secretar de stat.

Doamna Cristina Tarcea:

așa cum am arătat, în anul 1996, domnul procuror, într-adevăr a făcut obiectul unor cercetări administrative, cercetări care vizau inclusiv aspectele din publicațiile la care ați făcut referire.

Cert este că, în urma acelor cercetări, așa cum am arătat, s-a stabilit faptul că acuzațiile care i se aduceau nu erau întemeiate.

Trebuie subliniat faptul că, din acel moment, deci din momentul 1996 și până în momentul numirii sale în funcție, nici un fel de altă acuzație nu s-a mai adus domnului procuror și nici Ministerul Justiției, sau Parchetul, nu a primit vreo sesizare în ceea ce-l privește.

Acesta este motivul pentru care punem la îndoială aceste afirmații făcute imediat după numirea dumnealui în funcție.

Sigur, în măsura în care nu cred că se poate contesta faptul că doamna ministru Stănoiu n-ar fi dat dovadă de intransigență atunci când s-au constatat abateri săvârșite de magistrați. În acest sens vorbesc și cauzele în care s-a dat aviz de cercetare sau aviz de arestare. Prin urmare, orice acuză întemeiată a fost prompt, din acest punct de vedere, sancționată de Ministerul Justiției, ceea ce nu a fost în cazul domnului procuror Moldovan.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Ionel Fleșariu va răspunde domnului Brudașca. Poftiți.

Are trei întrebări de răspuns. Ce să facem? Domnul Brudașca e... e curios.

Domnul Ionel Fleșariu:

Stimate domnule deputat,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la faptul că locuitorii din Frata, județul Cluj, au de mai mult timp probleme cu asigurarea apei pentru uz casnic și animale, autoritățile locale, neimplicându-se în rezolvarea acestor probleme, vă comunicăm următoarele:

"În comună funcționează trei fântâni, la care au acces toți cetățenii din această comună. Două dintre ele se află pe domeniul public, iar cealaltă - pe proprietatea privată a domnului Hapa Vasile, care permite locuitorilor să ia apă din această fântână.

În ceea ce privește problema preluării abuzive de către domnul Coroian Vasile a unui teren din domeniul public, reclamația cetățenilor nu corespunde realității, întrucât terenul împrejmuit de acesta este proprietate privată.

Cu stimă, ministrul Octav Cozmâncă."

Să dau la toate?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Eu zic că-i bine să dați la toate răspunsul și, pe urmă, domnul deputat o să-și precizeze ...

Domnul Ionel Fleșariu:

Da, în regulă.

Printr-o altă întrebare, domnul deputat sesizează faptul că primarul comunei Apahida, din județul Cluj, și-a mobilat un apartament pentru uz personal în sediul Primăriei comunei Apahida.

Facem următoarele precizări în legătură cu această întrebare:

Din verificările întreprinse de Prefectura județului Cluj pentru clarificarea aspectelor semnalate, s-a constatat că spațiul locativ situat la mansarda clădirii în care-și are sediul Primăria comunei Apahida, a fost construit în cadrul proiectului aprobat în unanimitate prin Hotărârea Consiliului Local nr.1 din 26 ianuarie 2001, conform listei de investiții, reparații, întreținere și dotări propuse pentru anul 2001, Capit.II, pct.1.

Acest spațiu locativ, care figurează în memoriul tehnic la Capit.IV, sub denumirea "garsonieră delegați", cu o suprafață utilă de 50,55 m.p., a fost amenajat în scopul găzduirii unor persoane aflate în delegație oficială, fiind folosită ocazionat și de către primar, atunci când situația impune prezența acestuia peste noapte la primărie.

În ceea ce privește domiciliul legal al domnului primar Ionel Fărcaș, vă facem cunoscut că, potrivit actului de identitate, acesta și-a schimbat domiciliul în comuna Apahida, Str.Eroii Pascu nr.61, la data de 20 septembrie 1996, pe baza unui contract de închiriere înregistrat la Administrația financiară.

Prin sentința civilă nr.4.820 din 2000 a Judecătoriei municipiului Cluj-Napoca, s-a validat mandatul de primar al domnului Ionel Fărcaș, iar în hotărâre se menționează că are domiciliul în comuna Apahida, ceea ce înseamnă că instanța de judecată a verificat domiciliul acestuia.

Întrucât nici în cadrul cercetărilor întreprinse de organele de poliție nu s-a făcut dovada schimbării domiciliului într-o altă unitate administrativ-teritorială, în condițiile dreptului comun în materie nu sunt aplicabile prevederile art.72 alin.2 lit.c) din Legea administrației publice locale nr.215 din 2001, cu referire la încetarea de drept a mandatului de primar într-o astfel de situație.

Și, în sfârșit, o a treia întrebare la care răspund se referă la un punct de vedere pe care l-a exprimat primarul municipiului Cluj-Napoca pe marginea unui răspuns pe care l-am dat la o interpelare anterioară a domnului deputat, punct de vedere pe care dumneavoastră ni l-ați trimis anexat întrebării înregistrate la Camera Deputaților la nr.1.005 A/2003 și, în legătură cu aceasta, vă facem cunoscut următoarele:

"Punctul de vedere exprimat de alesul local Funar Gheorghe constă, de fapt, într-o înșiruire de interpretări originale ale unor texte din Legea nr.215/2001, interpelări cu care, evident, nu putem fi de acord, fapt pe care vi l-am comunicat prin răspunsul la interpelarea anterioară.

Așa fiind, ne menținem răspunsul pe care vi l-am dat cu nr.3.857 din 14 ianuarie 2003.

Cu stimă, ministrul administrației publice Octav Cozmâncă".

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Brudașca, dacă sunteți mulțumit de cele trei răspunsuri?

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Totdeauna când vine domnul Fleșariu, nu numai că sunt mulțumit, dar sunt supermulțumit pentru modalitatea în care domnia sa știe să meargă pe lângă subiect.

Apreciez aceste abilități deosebite și cred că este cel mai reprezentativ membru al actualului Guvern privind abilitatea de a nu răspunde la obiectul problemelor puse.

Haideți, să le luăm pe rând.

Este adevărat că în localitatea respectivă sunt trei fântâni, numai că ele sunt situate concentrat, într-o anumită zonă a satului. Și atunci îl întreb pe domnul ministru: ce să facă cei care sunt la doi kilometri și jumătate? Să vină până acolo și să ia apă, sau să-și facă o fântână mai aproape?

Este adevărat, domnule ministru, și faptul că actualmente personajul despre care spuneți, este într-adevăr proprietar. Dar ați verificat modul în care a intrat în posesia terenului?

Eu vă voi aduce un document, promit aici, din care rezultă că cele spuse de dumneavoastră nu dovedesc faptul că cei care au verificat au fost și responsabili.

Vreau să vă informez că cei care mi-au adus la cunoștință această informație sunt consilieri nu ai Partidului România Mare, ci ai altor partide politice din actuala structură a Consiliului local Frata.

Și acum, aceleași merite deosebite, pe care eu vi le admir sincer și mă bucur că sunteți în acest minister, pentru că, în felul acesta, asigurați o imagine excepțională Guvernului și ministerului respectiv.

Domnule ministru, eu vă informez pe dumneavoastră, cu responsabilitatea pe care trebuie s-o am, că domnul primar Ionel Fărcaș locuiește în Cluj-Napoca, pe Str.Traian Vuia nr.114. Soția domniei sale locuiește acolo.

Dumneavoastră ați spus, ați afirmat că prefectura v-a informat că domnia sa are domiciliul în Apahida, la adresa Str. Eroii Pascu nr.61, care este la circa 7 minute de mers pe jos; de la primărie, acest mers, această distanță am parcurs-o eu în ritmul pe care l-ar avea o persoană de vârsta primarului. 7 minute, domnule ministru!

Cred că este singura primărie din țară, unde se lucrează în trei schimburi. Spuneți-mi și dumneavoastră: unde mai trebuie să rămână primarul peste noapte în incinta primăriei? De ce să nu facă 7 minute pe jos?! Că-i stârnește pofta de somn. De ce trebuie să rămână neapărat în această garsonieră? Că dumneavoastră ați spus, domnule ministru, un lucru foarte clar: conform listei de investiții, este vorba de o garsonieră unde sunt delegațiile oficiale și se folosește ocazional de primar atunci când situația impune prezența acestuia peste noapte. Unde? În comună? În primărie? Păi, în comună ar trebui să fie tot timpul, dacă are domiciliul acolo. Iar în primărie, dacă dumneavoastră dați o asemenea dispoziție, probabil că faceți primăriile societăți comerciale și o să lucreze în trei schimburi și primarul o să vină dimineață un pic și, în rest, pe perioada de noapte, că atunci se lucrează mai mult.

Domnule secretar de stat, eu vă mulțumesc pentru eforturile pe care le faceți, de a nu răspunde legii atunci când este vorba de respectarea aplicării Legii nr.215.

Dumneavoastră v-ați făcut un obicei la ministerul dumneavoastră, că respectați legea numai atunci când doriți și când ea vă favorizează. Nu țineți cont că este un exemplu similar în comuna Pișcold, unde primarul PSD a avut curajul să ceară prefectului, iar acesta, la rândul lui, a avut curajul să ia cunoștință prin ordin și să dizolve consiliul local.

Dar, pentru că pe dumneavoastră nu vă interesează respectarea legii decât din pas, din loc în loc, nu în permanență, iată că-mi răspundeți la fel, adică stereotip și fără nici un fel de angajament în privința semnalelor pe care le primiți din teritoriu, vis-a-vis de această problemă importantă a administrației publice locale.

Eu vă felicit și vă felicit în primul rând pentru că reprezentați cel mai abil mod de a incita la nerespectarea legii în administrația publică din România.

(Aplauze în Grupul parlamentar al PRM)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, vreți să comentați?

Vreți să comentați. Poftiți.

Domnul Damian Brudașca (din sală):

Dacă este același răspuns ...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Nu, să răspundă la felicitări. Știu eu ...?

Domnul Ionel Fleșariu:

Domnule președinte de ședință,

Doar câteva precizări vreau să fac. Sunt secretar de stat și nu sunt membru al Guvernului. Mulțumesc domnului deputat că m-a avansat, dar eu nu sunt membru al Guvernului.

În al doilea rând, mulțumesc domnului deputat pentru aprecierile pe care mi le-a adresat.

Și, în al treilea rând, vreau să-i spun domnului deputat că pentru noi - și sunt aici reprezentanții Ministerului de Interne -, valabil în ceea ce privește domiciliul rămâne mențiunea făcută în actul de identitate, și nu locul unde un cetățean, fie el și primarul comunei Apahida, își petrece o noapte, sau alta.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, sunt primari harnici în Transilvania.

Domnul Brudașca a adresat și o întrebare Ministerului Afacerilor Externe. A primit răspuns în scris.

Doamna Mona Muscă a adresat o întrebare Ministerului Apelor și Protecției Mediului privind situația din comuna Obreja și înțeleg că a primit răspuns în scris.

N-ați citit întrebarea în ședința ...?

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Nu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci n-ați citit întrebarea. Poftiți, citiți întrebarea.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Întrebarea se adresează ministrului apelor și protecției mediului, domnul Petru Lificiu.

Obiectul întrebării este situația comunei Obreja.

În ultimii ani, comuna Obreja s-a aflat într-o situație dificilă, din cauza inundațiilor provocate de Râul Bistra, care o străbate.

În 1998, pagubele s-au cifrat la 2,1 miliarde lei; în '99 - la 1,9 miliarde; în 2000 - la 2,5 miliarde; în 2001 - la 1,8 miliarde, iar în 2002 - la aproximativ 1,7 miliarde.

Inundațiile au afectat atât terenurile agricole, casele și gospodăriile, cât și drumul județean.

În aceste condiții, vă rog să precizați care sunt fondurile prevăzute și cum sunt ele repartizate în timp pentru finalizarea lucrării de îndiguire a Râului Bistra, malul drept, în vederea protejării comunei Obreja de inundațiile viitoare și de pagubele aferente acestora?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci, aveți răspunsul.

Citiți și dumneavoastră răspunsul, domnule Jelev.

Domnul Ioan Jelev:

Domnule președinte,

Onorați deputați,

Stimată doamnă deputat Mona Muscă,

Referitor la întrebarea dumneavoastră privind situația comunei Obreja din județul Caraș-Severin înregistrată la Camera Deputaților cu nr.973 A din 17 februarie 2003, vă putem preciza următoarele:

În vederea apărării de inundații provocate de Râul Bistra, Ministerul Apelor și Protecției Mediului a elaborat studiul de fezabilitate pentru proiectul "Amenajarea Râul Bistra pe sectorul Glimboca-confluența Râul Timiș, județul Caraș-Severin".

În cursul acestui an, după aprobarea indicatorilor tehnico-economici, conform prevederilor Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, investiția sus-menționată va fi introdusă în programul de investiții al Ministerului Apelor și Protecției Mediului, cu începere din trim.I/2004, alocându-se, în acest scop, o sumă de circa 20 miliarde lei, reprezentând aproximativ 50% din valoarea totală a investiției. Pentru asigurarea surselor de finanțare, obiectivul de investiții a fost propus Băncii Europene de Investiții în vederea obținerii unui credit, astfel ca, în completare cu componenta locală de finanțare, proiectul să poată fi finalizat până la sfârșitul anului 2005.

Vă putem pune la dispoziție și răspunsul scris.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Dacă sunteți mulțumită de răspuns?

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc pentru amabilitatea de a veni aici și de a răspunde.

În rest, ce pot să spun? Dumneavoastră propuneți fonduri 50% din valoarea totală a investiției pentru anul 2004, ca să se înceapă în 2005, după ce, în interpelare eu am spus foarte clar că 5 ani la rând au fost pagube majore acolo. Nici nu mai știu ce să cred. Așteptați ca inundațiile din fiecare an, până în 2005, când vreți să încercați să reparați acolo ce se poate repara ...? Deci, ca aceste inundații din fiecare an să rezolve problemele prin ștergerea din județul Caraș-Severin a terenurilor agricole, a caselor și gospodăriilor și a drumului județean? Bănuiesc că nu asta este intenția dumneavoastră.

Cu toate acestea, singurii care până acum au făcut eforturi mari acolo sunt primarul și comunitatea. Și, recunosc, un ajutor de la unul din miniștrii actuali care este din Ciuta - un sat aparținător comunei Obreja.

Ce să vă spun? Mă întreb dacă proiectul de fezabilitate făcut în 2002, studiul de fezabilitate va mai fi valabil în anul 2005, cu toate modificările care se vor aduce acolo mediului înconjurător din pricina inundațiilor anuale.

Dumneavoastră spuneți în răspuns "în vederea apărării de inundații". Păi, în vederea apărării de inundații, nu vă supărați, nu numai că n-ați făcut nimic, dar văd că nici nu aveți de gând să faceți. Într-o legislatură întreagă, deci în 4 ani, n-ați găsit prilejul să faceți ceea ce trebuie pentru oamenii de acolo. Pe mine mă uimește și cred că pe ei îi va lăsa și disperați, nu numai uimiți, pentru că ei au acolo gospodării, sunt case, sunt drumuri, nu se poate ajunge. E un dezastru acolo când sunt inundații.

Nu vă supărați, eu cred că un răspuns ca acesta, pentru 2005, este o glumă proastă, o consider o glumă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, acum mi-e teamă că inundațiile astea n-au început chiar când am venit noi la putere. Au fost și înainte.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Și?! Și?! Este un motiv în plus!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și nici guvernele anterioare n-au făcut nimic. De ce? Pentru că n-au bani. Ăsta este răspunsul.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

"N-au bani" nu este un răspuns. Spuneți-le asta oamenilor de acolo!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Damian Brudașca a adresat o întrebare tot Ministerului Apelor și Protecției Mediului.

Dacă aveți răspunsul și pentru dânsul? Înțeleg că s-a transmis un răspuns în scris privind rezolvarea problemelor de mediu din municipiul Cluj-Napoca.

Poftiți.

Domnul Ioan Jelev:

Nu știu dacă aș putea face o precizare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Faceți.

Domnul Ioan Jelev:

Cred că nu s-a înțeles la primul răspuns ceva, doamnă deputat.

Studiul de fezabilitate este făcut în 2003, deci nu din 2002, ci anul acesta a fost discutat în minister, iar investiția începe la anu', în 2004, deci nu în 2005; deci, în 2005, am precizat, "se va încheia".

Deci, totuși, o diferență.

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Dacă dumneavoastră credeți că asta schimbă cu ceva ...? Nu schimbă cu nimic. Este același lucru.

Domnul Ioan Jelev:

Într-adevăr, totuși, încercăm să rezolvăm o problemă grea, având în vedere multitudinea acestor aspecte în întreaga țară și sperăm ca, totuși, să se rezolve această situație într-un ritm relativ rapid.

Referitor la situația rampei de deșeuri de la Patarât din municipiul Cluj, avem următorul răspuns pentru domnul deputat Damian Brudașca.

Stimate domnule deputat,

Referitor la întrebarea dumneavoastră adresată domnului prim-ministru și înregistrată la Camera Deputaților cu nr.988 din 18 februarie privind situația depozitului de deșeuri Patarât Cluj, vă prezentăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr.631 din 19.VII.2002, unitatea de coordonare a implementării ISPA are rolul de a verifica și analiza conținutul documentațiilor aplicațiilor ISPA, precum și conformitatea acestora cu prevederile directivelor Uniunii Europene.

Proiectul ISPA, sistem integrat de gospodărire a deșeurilor menajere în municipiul Cluj-Napoca, primit în data de 6 decembrie 2002 la Ministerul Apelor și Protecției Mediului, nu a fost transmis la Comisia Europeană, deoarece documentația a fost incompletă, lipsindu-i acordul de mediu, document foarte important pentru evaluarea aplicației ISPA la Bruxelles. Acest act nu s-a obținut de la Inspectoratul de Protecție a Mediului Cluj, deoarece Primăria Cluj nu a prezentat actul de proprietate pentru terenul pe care se va amplasa depozitul ecologic, avizul sanitar și garanția bancară, scrisoarea de intenție din partea unei instituții financiare internaționale pentru cofinanțarea proiectului.

De asemenea, unele dintre materialele tehnice prezentate au fost tratate superficial, de exemplu, masterplanul, iar în studiul de fezabilitate n-au fost indicate mai multe scenarii de gestionare a deșeurilor menajere care să fie corelate cu analiza economico-financiară pentru proiect.

Deoarece în lunile ianuarie-februarie 2003 a fost revizuită strategia ISPA, condiția impusă de Comisia Europeană este aceea ca proiectele care vor fi transmise în perioada 2003-2006 la Bruxelles pentru aprobare să fie cuprinse în această strategie. Strategia ISPA a fost revizuită, ținând seama de documentele strategice ale Ministerului Apelor și Protecției Mediului, planul național de gestiune a deșeurilor și planul național de acțiune pentru protecția mediului, planul național pentru adoptarea acquis-ului comunitar de mediu, necesitățile investiționale pe care România trebuie să le suporte în procesul de aderare la Uniunea Europeană și distribuția fondurilor de finanțare ISPA care urmează să fie alocate în perioada 2003-2006 la proiectele de mediu.

Astfel, Ministerul Apelor și Protecției Mediului, ca autoritate de decizie și control în domeniul gestionării deșeurilor, consideră că în viitor proiectele prioritare care se vor dezvolta prin programul ISPA vor fi cele regionale, județene și zonale.

Având în vedere cele menționate mai sus, precum și datorită faptului că proiectul propus trata doar aspectele privind managementul deșeurilor la nivelul municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Apelor și Protecției Mediului a recomandat ca proiectul ISPA să fie revizuit, astfel încât să fie un proiect zonal și să includă Cluj-Napoca și alte orașe și localități din jur.

Considerăm că astfel se vor rezolva problemele de mediu atât din municipiul Cluj-Napoca, cât și din celelalte localități învecinate, prin închiderea depozitului vechi de deșeuri Patarât, prin deschiderea unui depozit ecologic și prin realizarea unui sistem de colectare selectivă a deșeurilor, dar numai respectând regulile stabilite de Comisia Europeană, care acordă prin programul ISPA un grant de 75% din valoarea totală a proiectului.

Acesta este răspunsul.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Brudașca. Vă rog.

Domnul Damian Brudașca:

Este o vorbă destul de veche privind spălatul pe mâini, ca Pilat din Pont.

Domnule secretar de stat, permiteți-mi să vă reamintesc, cu tot respectul, că un reprezentant al ministerului din conducerea căruia faceți parte, a consiliat consiliul local și Primăria municipiului Cluj-Napoca vreme îndelungată, în vederea întocmirii documentației necesare pentru obținerea tuturor avizelor, acordurilor și aprobărilor pe care dumneavoastră le-ați invocat că lipsesc.

Mai mult decât atât, tot un reprezentant al ministerului domniei voastre a participat și la o licitație, care a fost realizată pentru materializarea sau implementarea acestui proiect.

Păi, în aceste condiții, domnule secretar de stat, înseamnă că vă acuzați proprii subalterni de incompetență, de iresponsabilitate și de neseriozitate în acordarea asistenței de specialitate administrației publice locale.

În al doilea rând, tot dumneavoastră, ministerul, ați aprobat, sau ați tolerat, - v-ați făcut că nu există -, fără să existe nici un fel de acord de mediu, de studiu de fezabilitate, de studiu de prefezabilitate și mai știe Dumnezeu câte cereți dumneavoastră acum primăriei, ați aprobat o aventură din care s-au băgat bani serioși din banii publici în buzunarele unor escroci care se află în conducerea unor instituții județene clujene, care acum se află în cercetările Parchetului Național Anticorupție.

Pentru un proiect aventurist, în care au fost aduse utilaje de mâna a șasea, vechi, plătite drept utilaje noi. Atunci, de ce n-ați manifestat, domnule secretar de stat, aceeași rigoare și responsabilitate?

Doi: vă reamintesc că populația efectivă a municipiului Cluj-Napoca, potrivit ultimului recensământ, este de 321 de mii de persoane.

A menține în continuare Patarât acolo, nu numai că este o rușine pe obrazul acestor cetățeni, dar este și un pericol public pentru transportul aviatic și este, de asemenea, un pericol și din punct de vedere ecologic prin toate noxele pe care le degajă această rampă pe care dumneavoastră nu vreți sub nici un preț s-o închideți, nu vreți sub nici un preț să lăsați municipalitatea să decidă în numele locuitorilor.

Cum poate un funcționar de la minister, cu de la sine putere, indiferent care este gradul acestuia, să decidă în numele locuitorilor municipiului Cluj-Napoca ce e bine și ce nu e bine pentru ei? Cred că aici miroase a șpagă, a mită, a bani nemunciți.

Vă rog, cu toată seriozitatea și cu toată responsabilitatea, să revizuiți acest punct de vedere și să puneți degetul pe rană, până când nu veți fi parte la eventuale procese inițiate în urma cercetărilor PNA. Nu este admisibil ca banii publici să fie folosiți pentru exerciții aventuriste numai ca să îmbogățească pe unii, în detrimentul a 361 de mii locuitori ai municipiului Cluj-Napoca.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule Jelev, dacă aveți un răspuns, poftiți.

Domnul Ioan Jelev:

Eu aș dori numai, dacă cumva există aceste acuzații extrem de grave legate de situația rampei de deșeuri a municipiului Cluj, să ni le puneți și nouă la dispoziție, pentru că, eu cred că aceste afirmații trebuie dovedite. Altfel, denotă o gravitate ieșită din comun și acuzațiile acestea plutesc asupra unor oameni care nu cred că au o vină în faptul că încearcă să rezolve o problemă, în limitele pe care condițiile materiale și financiare, pe care le avem la dispoziție, pot să asigure.

De exemplu, Programele ISPA, la această oră vor putea asigura în perioada 2004-2006 maximum 4-5 astfel de rampe de deșeuri la nivelul întregii țări și este un lux foarte mare ca să ne permitem să finanțăm numai o rampă municipală, când aceeași situație se regăsește în toate județele. Deci planul național de gestiune al deșeurilor prevede ca în fiecare județ să se realizeze 2-3 depozite de deșeuri care să fie zonale pentru a acoperi mai multe localități, întrucât nu ne permitem la nivelul fiecărei localități să deschidem astfel de rampe mici. Aceasta a fost.

În al doilea rând, aș dori să amintesc faptul că în anul 2001, în repetate rânduri, noi am făcut presiuni ca această rampă tocmai să fie închisă datorită marilor probleme de mediu pe care le-a creat și atunci ni s-a răspuns de câteva ori din partea primăriei că există suficient timp, întrucât Uniunea Europeană cere acest lucru și confirmarea numai până în anul 2007.

Între timp au apărut aceste constrângeri mult mai dure la nivelul acestor Programe ISPA la care noi trebuie să răspundem pentru a putea soluționa cu o sumă dată de bani cât mai multe astfel de depozite.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnule Brudașca, poftiți.

Domnul Damian Brudașca:

Să nu aibă domnul secretar de stat impresia că vorbesc discuții, domnule secretar de stat, vă recomand să luați legătura cu domnul Amărie Ion care este procuror general al Parchetului Național
Anticorupție și vă poate pune la dispoziție toate rezultatele cercetării în cazul experienței Power Pek. Dacă nu vă mulțumește acest lucru, vă voi trimite eu un set de documente pe această temă, pentru a vă documenta și pentru a vedea că nu este vorba de o invenție personală. Această chestiune se află în cercetarea PNA - secția Cluj și este instrumentată de către domnul procuror Fabian. Nu rețin celălalt nume.

Iar în ceea ce privește această pluritate a depozitelor, eu vă reamintesc că de ani de zile încercați să închideți sau să securizați niște depozite de deșeuri mult mai grave (cele de la Turda), în urma cărora au murit până în momentul de față 3 persoane. De doi ani de zile tot spuneți că veți da 35 de miliarde de lei să le securizați și tot în faza aceea de promisiuni neonorate sunteți și în momentul de față. Oare și aceasta să reprezinte tot o preocupare pentru mediul curat al județului Cluj?

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Brudașca a adresat întrebări și Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.

Domnul secretar de stat Ioan Cindrea va răspunde la întrebarea domnului Brudașca.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

În primul rând, aș dori să vă spun că mă prezint în fața dumneavoastră în locul domnului ministru Marian Sârbu care momentan se află la Senat. La întrebarea dumneavoastră, vă putem răspunde următoarele.

Din verificările efectuate în baza de date a Inspectoratului Teritorial de Muncă Cluj a rezultat că în data de 7.03. s-au încheiat procese verbale de control la S.C."Riviera" Import-export SRL și la S.C."Riviera" Service SRL, constatându-se următoarele. Menționez că acest control s-a efectuat la cele două societăți comerciale care au în debutul numelui "Riviera", fiindcă în întrebarea dumneavoastră nu era menționat numele complet al societății.

1. Din verificarea documentelor prezentate de către directorul societății S.C."Riviera", Import-Export SRL Cluj Napoca, strada Muncitorilor nr.30, precum și din declarația dată pe propria răspundere, rezultă că Rusu Elisabeta nu a desfășurat activitate și nu figurează pe nici un document al acestei societăți.

2. Din verificările la S.C."Riviera" Service SRL, cu sediul în Cluj-Napoca, strada Donat nr.30, reprezentată de domnul Filip Horațiu, se constată că doamna Rusu Elisabeta domiciliată în Cluj, str.Mărășești nr.79, a semnat contract individual de muncă, cu data de începere 15.07.2002 și acesta a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj cu nr.19.046 din 02.08.2002. Doamna Rusu Elisabeta apare pe statele de plată ale societății în perioada iulie 2002 - ianuarie 2003, statele pe lunile septembrie, noiembrie, decembrie 2002 nefiind semnate de beneficiarul drepturilor salariale, pe statul de plată aferent din luna ianuarie, doamna Rusu figurând în concediu, fără salariu, iar angajatorul nu a putut face dovada unei solicitări în acest sens.

Nu există dovadă că doamna Rusu a efectuat o activitate la societatea menționată anterior datei de 15.07. Deoarece angajatorul nu a făcut dovada achitării contribuțiilor datorate la bugetul de asigurări sociale și la asigurările de șomaj, Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj a sesizat în scris Corpul de control al Direcției generale de muncă și solidaritate socială, conform art.3.B. lit.e) din Hotărârea de Guvern nr.767/1999 pentru sumele încasate de angajator și nevirate, efectuând stopaj la sursă a fost sesizată Poliția Municipiului Cluj-Napoca, Biroul Poliției economico-financiare.

Pentru cea de-a doua problemă sesizată de dumneavoastră, referitor la activitatea domnului Crișan Dorin, funcționar la Agenția județeană pentru ocuparea forței de muncă Cluj, menționăm că acesta și-a prezentat demisia în scris începând cu data 01.04.a.c., beneficiind de preavizul legal, în calitatea pe care o are, nu putea face angajări reale sau fictive deoarece nu era patronul S.C."Riviera" SRL. Din fișa postului domnului Crișan Dorin se desprind ca activitate verificarea carnetului de muncă a meseriei pe care o are solicitantul, vechimea și dacă aceasta corespunde locului de muncă vacant, deoarece el efectua activitatea de plasare, de mediere pe locurile de muncă vacante.

De menționat, conform procedurii agențiilor noastre, carnetul de muncă se înapoiază solicitantului. Din declarația care s-a luat domnului Crișan Dorin s-a desprins faptul că acesta i-a reținut și apoi a rătăcit carnetul de muncă, însă el susține că toate aceste lucruri s-au întâmplat în afara sarcinilor de serviciu.

De asemenea, facem mențiune că a fost găsit și restituit carnetul de muncă al doamnei Rusu Elisabeta.

Menționăm că prin adresa nr.75679/0656 din 13.11.2002, Poliția Municipiului Cluj-Napoca - Direcția cercetări penale a solicitat date referitoare la acest caz, în interesul soluționării plângerii penale înaintate spre domnul Crișan Dorin.

Prin adresa 12004 din 28.11.2002, Agenția județeană de ocupare a forței de muncă Cluj a transmis datele solicitate către Poliția muncipiului Cluj-Napoca, pentru efectuarea cercetărilor de soluționare a acestui caz.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, domnul Brudașca. Nu, trebuie să-l eliberăm pe domnul Cindrea care trebuie să meargă la Senat, pentru că acolo este o moțiune de cenzură depusă de colegii dumneavoastră și...

Domnul Damian Brudașca:

Atunci, să ne grăbim, să se aprobe moțiunea.

Domnule președinte,

Eu mulțumesc domnului secretar de stat, vreau doar să-i precizez că am văzut acel contract de muncă al numitei Elisabeta Rusu, care nu i-a adus încă nici un fel de câștig, deși prevedea un salariu lunar de 1,8 milioane de lei, plus cazare, transport și diurnă. Am citat din respectivul document. În spatele acestei chestiuni, chiar dacă domnul secretar de stat neagă competențele numitului Crișan Dorin de a face asemenea activități, se află totuși acest personaj, aflat în cercetare și pentru care există și o plângere penală. Până în momentul de față, nu i s-a restituit femeii acest carnet de muncă, drept pentru care este muritoare de foame, ea nu se poate angaja, nu-și poate plăti cheltuielile și nu poate beneficia nici de ajutorul social pentru încălzire, ajutor social prevăzut pentru persoanele cu venituri mici sau fără venituri.

De aceea, rugămintea pe care o am este ca acest carnet să fie restituit de către Direcția județeană a ocupării forței de muncă Cluj, cât mai repede posibil, persoanei în cauză, pentru ca ea să poată beneficia de drepturile legale pe care le are.

Până în momentul de față, după declarațiile pe care le-a făcut la biroul meu parlamentar, nu i s-a restituit acest carnet de muncă. Și, mă întreb dacă nu avea calitatea de a încheia astfel de acte de muncă, de ce i-a preluat carnetul de muncă domnul Crișan Dorin? În ce calitate? În baza cărui mandat, cu aprobarea cui? Poate că totuși ar fi bine să se facă puțină curățenie și în activitatea direcției de resort de la nivelul județului Cluj.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă rog să răspundeți și la întrebarea domnului Ioan Mocioalcă. Nu este? Dacă nu este în sală, nu-i răspundem.

Domnul Damian Brudașca a adresat o întrebare Ministerului Educației și Cercetării.

Poftiți, domnule secretar general, să răspundeți.

Domnul Gheorghe Asănică:

Stimate domnule deputat, ca răspuns la întrebarea nr.1004A din 24 februarie 2003 și în completare la răspunsul prezentat dumneavoastră în plenul Camerei Deputaților, pe data 17 februarie 2003, pe care vi l-am transmis și în scris prin intermediul Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, vă informez că în urma controlului pe care l-am dispus la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Izotopice și Moleculare Cluj-Napoca cu privire la activitatea pe anul 2002 și la situația financiară pe anul 2003 au fost constatate următoarele.

În anul 2002, institutul a realizat venituri în valoare de 24,3 miliarde lei astfel: 14,75 miliarde lei din activitatea de cercetare și 9,55 miliarde de lei din activități extrabugetare. 2. Prin bugetul de venituri și cheltuieli aprobat pentru anul 2002 s-a prevăzut realizarea de venituri în valoare de 31,9 miliarde de lei care ar fi acoperit toate cheltuielile, inclusiv cele referitoare la acordarea salariilor în proporție de 100%.

Având în vedere realizările institutului, pe care le-am precizat la pct.1, a rezultat o diminuare a fondului de salarii cu 30% pentru lunile octombrie, noiembrie și decembrie ale anului 2002. Pentru anul 2003, institutul și-a propus prin bugetul de venituri și cheltuieli să realizeze venituri în valoare de 34 miliarde de lei. Până la data de 17 februarie 2003, institutul are contractate lucrări în valoare de 19,125 miliarde de lei astfel: 9,05 miliarde lei din activitatea de cercetare și 10,075 miliarde de lei din activități extrabugetare.

Având în vedere competițiile care se vor organiza pentru realizarea de proiecte din cadrul planului național de cercetare- dezvoltare, precum și din cadrul programelor nucleu, finanțate de Ministerul Educației și Cercetării, institutul s-a pregătit să participe la toate aceste competiții.

Doresc să vă informez că acum 2 zile, institutul a depus deja propuneri pentru programul nucleu din domeniul propriu de activitate. Datorită situației financiare dificile cu care se confruntă institutul, din trimestrul IV 2002 și până în prezent, Consiliul de administrație, întrunit în data de 14 ianuarie 2003, a hotărât reducerea personalului institutului în urma acestei hotărâri, fiind disponibilizați 7 angajați dintre care 3 cercetători simpli din totalul de 159 persoane angajate.

De menționat că liderul de sindicat și-a exprimat acordul cu privire la reducerea de personal făcută, având numai rețineri față de unele din persoanele disponbilizate. La solicitarea liderului de sindicat, domnul Valer Almășan, s-a analizat și eficiența obiectivului pentru separarea azotului prin schimb izotopic și s-a constatat profitabilitatea acestei activități, în sensul că la un total de 3,5 miliarde lei cheltuieli s-a obținut un venit de 7 miliarde.

Față de situația constatată de comisia care a fost transmisă în control pentru acest caz, s-au luat următoarele măsuri. Până la finele lunii martie a.c., conducerea institutului va elabora o strategie de restructurare care să conducă la eficientizarea activității. Această strategie va fi discutată și aprobată de Consiliul de administrație al institutului. Salariul directorului va fi condiționat de realizarea prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli al institutului, fiind diminuat procentual cu eventualele realizări înregistrate. Dacă până la finele semestrului din a.c. situația institutului nu se va îmbunătăți, se va relua analiza institutului care poate conduce până la destituirea conducerii.

Referitor la intenția pe care ne-o solicitați să o facem pe lângă Ministerul Apelor și Protecției Mediului, cea de-a doua problemă, semnalată de dumneavoastră, pentru a diminua impactul valoric pe care îl are plata tarifelor și taxelor asupra prețului de cost al compușilor deuterizați pe care îl produc, vă informăm că intervenția a fost făcută de noi încă de anul trecut la care am primit asigurări din partea Ministerului Apelor și Protecției Mediului că se va lua în considerare această propunere, urmând a se reduce aceste taxe și tarife în primul trimestru al acestui an. Până în prezent nu am fost informați despre modificările acestora care trebuie făcute de Consiliul Național pentru Controlul Activităților Nucleare. Vom urmări însă realizarea acestor reduceri de tarife, așa cum a fost promis de către Ministerul Apelor.

Cu stimă, Șerban Constantin Valeca, ministrul delegat pentru activitatea de cercetare la Ministerul Educației și Cercetării.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Domnul Damian Brudașca.

Domnilor, vă rog să redactați răspunsuri mai sintetice, totuși.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Mulțumesc domnului secretar general pentru răspuns. Aș vrea doar să-mi exprim două insatisfacții, una dintre ele legată de presiunile făcute de cei care au fost delegați să verifice situația, presiuni și amenințări la adresa celor care mi-au sesizat acest aspect, "de ce v-ați adresat celor de la România Mare?" Mie mi se pare un abuz grosolan și grosier și rog conducerea ministerului să nu mai cadă în păcatul de a împărți deputații în "deputați buni și deputați răi".

A doua nemulțumire pe care mi-o exprim este că s-au sacrificat tineri cercetători. Sunt menținuți, în continuare, în institut persoane în vârstă, pensionabili care rețin 2-3 norme de cercetare, dar în schimb au fost eludați tinerii. Cum rămâne cu politica guvernamentală, inclusiv a domnului ministru, de sprijinire a tineretului valoros în cercetarea românească?

Și, în al treilea rând, domnule ministru, domnule secretar general, scuzați-mă, poate că o să ajungeți curând și ministru, vă reamintesc că trimestrul I înseamnă până în 31 martie, dacă până la această dată dumneavoastră nu aveți nici un fel de informație, nu văd cum o să-i puteți ajuta pe acești oameni și problema lor este o problemă destul de serioasă pe care ar trebui ministerul și inclusiv Ministerul Finanțelor să o trateze cu toată considerația, pentru că altfel, și așa nenorocita cercetare românească, ajunsă de la 1.170 de mii cercetători la 7 000 de cercetători, în prezent, este mai mult decât într-o situație de respirație bouche-a-bouche.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai doriți să completați ceva sau nu?

Domnul Gheorghe Asănică:

Reducerea tarifelor și taxelor la care am făcut referire că trebuie rezolvată, de fapt conform promisiunii Ministerului Apelor și Protecției Mediului, până la sfârșitul acestui trimestru, deci până la 31 martie, este evident de competența ministerului și respectiv a CNCA-ului și ceea ce putem face noi ca Minister al Educației și Cercetării este să insistăm pe lângă aceste două organisme să se țină de cuvânt și să se producă această reducere, așa cum au promis-o.

În ceea ce privește tinerii care au fost disponibilizați, într-adevăr, este vorba de 3 cercetători științifici simpli, dar se pare că a fost o discuție, nu se pare, sigur, a fost o discuție între liderul de sindicat și conducerea institutului și s-a ajuns la această înțelegere. Unul dintre cei 3 este chiar din colectivul domnului Almășan, liderul de sindicat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Bine.

Domnul Ioan Cindrea:

A fost o analiză la nivelul institutului.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Deci domnul Emil Boc a adresat o întrebare, dar nu este prezent ca să i se răspundă.

Doamna deputată Liana Naum a adresat o întrebare pentru Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței. Răspunde domnul Sorin Ovidiu Bota.

Domnul Sorin Ovidiu Bota:

Domnule președinte,

Doamna deputat,

Domnilor deputați.

Referitor la întrebarea adresată de dumneavoastră domnului ministru Miron Tudor Mitrea, răspunsul Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței este următorul.

Guvernul a adoptat în anul 2001 Hotărârea nr.1003 pentru aprobarea strategiei de dezvoltare a sistemului feroviar din România pentru perioada 2001-2010. Pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare a infrastructurii feroviare propuse prin strategie, Guvernul are în vedere o serie de proiecte care pot fi grupate pe următoarele categorii principale: modernizarea infrastructurii feroviare pe coridoarele pan-europene 4 și 9, reabilitarea altor linii de cale ferată de importanță națională, implementarea sistemelor de centralizare electronică a stațiilor de cale ferată, modernizarea stațiilor de cale ferată, realizarea infrastructurii conexe noului pod peste Dunăre de la Calafat-Vidin, finalizarea liniei de cale ferată Rm.Vâlcea-Vâlcele, construcții și electrificări de căi ferate.

În anul 2001 a fost dată în funcțiune prima stație centralizată electronică Ploiești-Sud, unde au fost finalizate lucrările de modernizare ale instalațiilor, asigurându-se astăzi posibilitatea trecerii la conducerea automatizată a trenurilor care duce la economii în exploatare și creșterea securității traficului.

În anul 2002 au demarat lucrările de modernizare ale instalațiilor de centralizare electrodinamică din stațiile de cale ferată Brașov - Timișoara-Nord - Arad și Complexul București Nord, lucrare cofinanțată din fonduri PHARE în valoare de 29 milioane euro și din alocații bugetare în valoare de 125 miliarde lei.

În plus, în sistemul feroviar la finele anului 2002 a fost făcută prima emisiune de euro bonduri, în valoare de 120 milioane euro, fără garanție de stat, beneficiar fiind societatea de căi ferate transport marfă, iar ca obiectiv a avut dotarea și modernizarea echipamentelor logistice specifice transportului de marfă.

Referitor la infrastructura rutieră facem următoarele precizări: până în anul 2001, activitatea administrației naționale a drumurilor s-a axat pe lucrări de întreținere și reabilitare a drumurilor naționale.

Din anul 2001 pentru rețeaua drumurilor naționale s-a adoptat de către MLPTL o strategie clară, atât pentru întreținere și reabilitare, cât și pentru construcția de autostrăzi. În plus, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței a inițiat Ordonanța Guvernului nr.16 din 2002 privind parteneriatul public privat, considerând ca o soluție viabilă care va determina accelerarea procesului investițional, dezvoltarea și modernizarea infrastructurii rutiere.

Datorită bunelor proiecte pe care ministerul le-a derulat în ceea ce privește împrumuturile de la instituțiile financiare internaționale, Banca Europeană de Investiții a hotărât acordarea unor credite privind etapa a V-a și aVI-a pentru anul viitor, privind reabilitarea drumurilor naționale ca o consecință a utilizărilor eficiente a acestor fonduri.

De menționat că în anul 2002 a fost obținută și o finanțare japoneză în valoare de 77 milioane dolari pentru reabilitarea a 90 km de drumuri naționale. Prin proiectele de reabilitare a drumurilor naționale a fost creat un cadru larg de obținere a fondurilor nerambursabile obținute de la Comunitatea Europeană prin programele PHARE și ISPA, în acest moment ministerul consumând deja 75 milioane euro prin programele PHARE și 410 milioane euro prin facilitatea ISPA, iar acest proces este în derulare în următorii ani.

De asemenea, în anul 2001 au fost reluate lucrările de construcții la sectorul de autostradă București-Cernavodă, lucrări întrerupte în anul 1996 din cauza lipsei de resurse financiare.

În anul 2003 sunt în execuție 192 de km de autostradă și a început negocierea pentru obținerea finanțării pentru încă 201 km. Ca o consecință a dezvoltării societății românești și a necesității integrării în Uniunea Europeană, Guvernul României a hotărât în luna februarie 2003 înființarea Companiei Naționale de Drumuri și Autostrăzi și finalizarea până în anul 2006 a programului de autostrăzi privind Culoarul 4 pan-european Constanța-București-Brașov-Arad.

Aș dori, în încheiere, să subliniez faptul că în ceea ce privește infrastructura din Portul Constanța, în anul 2001 a demarat proiectul de construcție a terminalului de conteinere, iar în acest an sunt reluate lucrările pentru infrastructura din Aeroportul București - Otopeni, privind terminalul de pasageri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Sunteți mulțumită, doamna deputat Naum? Bine.

Domnul Brudașca a adresat două întrebări Ministerului de Interne.

Poftiți, domnule secretar de stat Alexandru Fărcaș.

Domnul Alexandru Fărcaș:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Onorată Cameră a Deputaților,

Domnule deputat Damian Brudașca,

La întrebarea dumneavoastră ce cuprinde 3 puncte legate de probleme apărute în comuna Așchileu, județul Cluj, răspunsul Ministerului de Interne este următorul. Comuna Așchileu se compune din 5 sate, având 1900 de locuitori, postul de poliție din localitate este încadrat cu doi agenți de poliție rurală.

În cursul anului 2002, la nivelul postului de poliție au fost înregistrate un număr de 36 lucrări și cauze penale, doar 8 dintre acestea fiind furturi reclamate din gospodăriile cetățenilor.

În urma verificărilor efectuate de către agenții de poliție rurală, din cele 8 plângeri penale înregistrate 6 au fost soluționate prin identificarea autorilor, celelalte rămânând în evidențe cu autori necunoscuți. Acestea se referă la furturi de animale. Este semnificativ faptul că în ultimii doi ani nu s-au primit sau înregistrat sesizări privind comiterea de infracțiuni cu violență sau cu mod de operare deosebit.

În ceea ce privește situația ecografului donat de către un grup de francezi dispensarului uman din Așchileu Mare, am onoarea să vă aduc la cunoștință faptul că din verificările efectuate a rezultat că acest ecograf a fost primit de doamna doctor Butier Rodica în luna aprilie 1996 ca urmare a colaborării cu Asociația ADIR din Toulouse Franța. Aparatul figurează înregistrat în evidențele spitalului județean Cluj, dar a fost instalat la dispensarul comunal Așchileu, în baza unui contract de comodat ce expiră în anul 2004. Ecograful este în stare de funcționare, dar nu este folosit din anul 2000, întrucât medicul Butier Rodica nu a mai primit avizul Colegiului medicilor Cluj pentru sediul secundar din comuna Așchileu, doamna doctor deținând un cabinet medical privat în municipiul Cluj-Napoca.

În ceea ce privește modul în care se efectuează lucrările de reparații la drumul din satul Dorna, comuna Așchileu, precizăm faptul că, la data de 14 ianuarie 2002, s-a constituit, ca persoană juridică, comunitatea rurală săracă Dorna din comuna Așchileu, care a primit de la Fondul român de dezvoltare socială suma de 374 de milioane de lei depusă la Banca Comercială Română, Sucursala Cluj-Napoca.

Activitatea financiară a comunității din Dorna, documentele de evidență și cheltuielile aferente au făcut obiectul unor verificări efectuate de reprezentantul fondului care a asigurat finanțarea, nefiind constatate sau sesizate nereguli privind gestionarea fondurilor alocate.

În prezent, lucrarea se află în faza de proiect la Societatea comercială ISEPIF Cluj-Napoca, Sucursala Transilvania.

Cu deosebită stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Stimate domnule deputat Damian Brudașca,

La întrebarea dumneavoastră referitoare la situația petentei Rusu Elisabeta, domiciliată în Cluj-Napoca, strada Mărășești nr.79, județul Cluj, care a reclamat escrocarea sa de către numitul Crișan Dorin, avem onoarea să vă comunicăm următoarele: din cercetările efectuate în cauză de către lucrătorii Biroului Poliției economico-financiare, s-a stabilit că numitul Crișan Dorin, domiciliat în Cluj-Napoca, strada Detunata nr.5, ap.146, este un cunoscut și fost coleg de serviciu al petentei Rusu Elisabeta.

În cursul lunii martie, anul 2000, reclamanta fiind disponibilizată și neavând loc de muncă, l-a rugat pe reclamant să-i găsească un loc de muncă, solicitându-i totodată completarea cărții sale de muncă alături de cea a fiului său, numitul Dăpăstău Gheorghe Paul. La acea dată, reclamatul, respectiv Crișan Dorin, era angajat al Camerei de Muncă și Protecție Socială.

Având în vedere că reclamantul nu a înregistrat cele două cărți de muncă la instituția la care își desfășura activitatea și, mai mult decât atât, le-a pierdut, petenta a început demersurile de refacerea cărților de muncă în vederea pensionării. Nemulțumită de înregistrările efectuate în noile cărți de muncă, a solicitat organelor în drept completarea acestora fără a putea obține documentele doveditoare în acest sens.

Considerând că a fost escrocată, numita Rusu Elisabeta a depus la sediul Poliției Municipiului Cluj-Napoca o plângere penală, la data de 22 mai 2002, prin care îl reclama pe numitul Crișan Dorin pentru comiterea infracțiunilor de înșelăciune, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și neglijență în serviciu.

La data de 20 iunie 2002, s-a dispus în cauză începerea urmăririi penale împotriva lui Crișan Dorin pentru aceste infracțiuni. În urma finalizării cercetărilor, s-a stabilit că numitul Crișan Dorin nu a întreprins nici o activitate ilegală, neîncălcând Codul penal sau alte legi în materie. Cel în cauză nu a primit cărțile de muncă în calitate de funcționar și nici nu a încălcat vreo regulă privind exercitarea atribuțiilor de serviciu. Nu au fost întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune deoarece susnumitul nu a indus în nici un fel în eroare pe reclamantă în momentul primirii celor două documente și nu a obținut sau încercat să obțină foloase materiale pentru sine sau pentru altul. Mai mult decât atât, recent, cele două cărți de muncă au fost găsite fiind restituite titularilor.

La data de 3 martie 2003, în cauză, s-a propus de către Poliția Municipiului Cluj-Napoca scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului Crișan Dorin, dosarul fiind trimis în aceeași zi Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca.

Cu stimă, ministrul de interne, Ioan Rus.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Brudașca. Dar, vă rog, foarte scurt, pentru că deja am epuizat și timpul și mai avem și secvența cu interpelările.

Domnul Damian Brudașca:

Foarte scurt, domnule președinte.

Până la data la care eu am primit-o în audiență, doamna Rus Elisabeta nu primise cartea de muncă. Probabil că între timp...și mă bucur dacă acest lucru s-a întâmplat. Înseamnă că va putea să beneficieze de drepturile legale pe care le are.

În privința primului răspuns dat, aș vrea foarte telegrafic să-l informez pe domnul secretar de stat că este vorba de infracțiuni care s-au comis de la începutul anului și până la data întâlnirii mele cu cetățenii comunei Așchileu, respectiv 2 martie anul curent. Chiar în noaptea de sâmbătă spre duminică, s-au întâmplat trei sau patru asemenea cazuri de furturi de animale din gospodăriile unor cetățeni.

În ce privește cel de-al doilea aspect ridicat de dumneavoastră, ecograful a fost dat comunității și nu doctoriței Butier.

Aș vrea să vă informez, domnule secretar de stat, că actualul medic de familie pentru cetățenii comunei Așchileu are certificat sau aprobare de competență pentru a lucra cu ecograful dar nu i se permite pentru că acesta este închis din dispoziția doamnei care se pretinde că este proprietara de drept a acestui ecograf, oamenii fiind nevoiți să se deplaseze la Cluj, să piardă timp și bani pentru ca să-și facă ecografiile necesare.

Nu comentez cel de al treilea subiect. Voi verifica din nou dacă lucrurile stau așa cum vi s-a spus dumneavoastră și vă voi ține la curent dacă nu cumva și aici, cei care au verificat s-au grăbit să găsească totul curat și uscat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 23 aprilie 2021, 15:42
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro