Plen
Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 4, 1999
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.80/13-05-1999

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1999 > 04-05-1999 Printable version

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of May 4, 1999

  1. Alocuțiunea domnului Tony Blair, primul-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, rostită în plenul celor două Camere ale Parlamentului României  

Ședința a început la ora 11,20.

Din prezidiu fac parte domnii Ion Diaconescu, președintele Camerei Deputaților, și domnul Petre Roman, președintele Senatului.

Domnul Ion Diaconescu:

Doamnelor și domnilor,

Deschidem ședința comună cu ocazia vizitei primuluiministru al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, domnul Tony Blair.

Doamnelor și domnilor,

Domnul Tony Blair, primul-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord. (Aplauze.)

Doamnelor și domnilor,

Stimați colegi parlamentari,

Distinși oaspeți,

Avem deosebita onoare de a primi astăzi ca oaspete în Parlamentul României pe primul-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, domnul Tony Blair.

Îmi revine, cu această ocazie, plăcuta misiune de a vă prezenta, în puține cuvinte, înalta personalitate a invitatului nostru.

Născut la 6 mai 1953, la Edinburgh, absolvent strălucit al Colegiului Saint John din Oxford, Tony Blair s-a înscris în Partidul Laburist în 1975 și a fost ales, prima dată, membru al Camerei Comunelor în iunie 1983 iar în 1994 - la numai 41 de ani - a devenit liderul Partidului Laburist.

Într-un interval de numai 3 ani, până la alegerile parlamentare din 1997, noul Partid Laburist reformat de Tony Blair și-a impus o nouă imagine în ochii alegătorilor și a obținut una din cele mai spectaculoase victorii electorale din istoria sa.

Domnul Blair este cel mai tânăr premier britanic din 1812 încoace și o personalitate majoră a vieții internaționale contemporane.

Guvernul laburist condus de Tony Blair a continuat să dezvolte relațiile prietenești cu România democratică, în spiritul Declarației comune, semnată de miniștrii de externe ai celor două țări la 2 iunie 1993, și a sprijinit participarea țării noastre la numeroase acțiuni desfășurate sub egida Uniunii Europene și a Alianței Nord-Atlantice.

Distinse domnule prim-ministru,

Doamnelor și domnilor,

Climatul politic în regiunea Balcanilor și a sud-estului Europei este marcat în această perioadă de gravele probleme umanitare pe care le generează valul de refugiați, precum și de acțiunile militare care se desfășoară în Iugoslavia pentru apărarea valorilor pe care Alianța NordAtlantică le promovează.

Regretând în mod sincer eșuarea eforturilor diplomatice întreprinse până acum de comunitatea internațională pentru găsirea unei soluții politice, România sprijină deciziile organismelor internaționale, în special cele ale NATO, pentru ale căror valori țara noastră s-a angajat după 1989.

Poziția noastră are în vedere, în primul rând, interesele Nr. Pagina naționale fundamentale, convingerea că securitatea României este indisolubil legată de decizia fermă pentru aderarea la NATO și Uniunea Europeană. Pentru România nu există și nu pot exista alte opțiuni strategice.

România s-a afirmat în ultimii ani ca factor de stabilitate în regiune, o țară care întreține bune relații de vecinătate cu toate statele din zonă și militează pentru un rol activ pe scena politică europeană și în viața internațională.

Cu convingerea că relațiile dintre România și Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord vor cunoaște un nou impuls în urma vizitei dumneavoastră, vă invit, domnule prim-ministru, să luați cuvântul în fața Camerelor reunite ale Parlamentului României.

Excelență, aveți cuvântul! (Aplauze.)

Domnul Tony Blair - primul-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Aș dori să vă spun, dumneavoastră personal, domnule președinte Diaconescu, nu numai că vă mulțumesc pentru frumoasa dumneavoastră prezentare în ceea ce mă privește, dar, de asemenea, vă mulțumesc personal pentru tot ceea ce ați suferit în numele libertății.

Perioada îndelungată pe care ați petrecut-o în captivitate slujește drept mărturie importantă de suferința omenească și de credință în libertate. (Aplauze.)

Este o mare onoare pentru mine de a vă vorbi astăzi în Parlamentul României și un mare privilegiu personal de a fi primul prim-ministru britanic care să facă acest lucru.

Aș fi dorit ca împrejurările în care-mi fac această vizită să fie mai puțin triste, acestea sunt împrejurări mai puțin fericite pentru dumneavoastră și pentru regiunea din care faceți parte.

Aș vrea să vorbesc despre Kosovo, dar de asemenea vreau să vorbesc și despre țările noastre și despre viitorul nostru și de ceea ce putem realiza împreună.

Kosovo nu reprezintă un conflict modern, ci ne face să ne gândim la cele mai îngrozitoare momente din secolul XX.

Un popor identificat doar prin etnicitatea lui este persecutat, este obligat să mărșăluiască sau să călătorească ca vitele în trenuri. Așa că este vorba de o existență goală a refugiaților de acolo. Este un popor marcat pentru întreaga lui viață. Femeile sunt maltratate și violate, iar rudele lor sunt obligate să privească. Copiii sunt separați de familiile lor, și, în interiorul regiunii Kosovo, jumătate de milion de refugiați, de persoane, sunt obligate să trăiască în condiții precare. Existența lor este într-adevăr îngrozitoare, dar mii, zeci de mii de persoane au murit deja. Au fost ucise de regimul Miloșevici.

Nimeni nu se îndoiește de acest lucru, că atunci când forțele noastre vor pătrunde în Kosovo, vom vedea lucruri și mai îngrozitoare acolo.

Oameni cumsecade din întreaga lume au sprijinit refugiații și s-au îndreptat împotriva lui Miloșevici.

Ele, aceste persoane, au sperat că tăria lui Miloșevici va scădea în intensitate, dar acest lucru nu s-a întâmplat.

Există însă o diferență!

Poporul britanic este angajat în această luptă, pentru că el vede ca fiind mai mult decât o luptă pentru dreptate, pentru că este vorba de sprijinirea victimelor lui Miloșevici în fosta Iugoslavie, el vede că valorile noastre sunt încălcate și stabilitatea continentului nostru este în pericol. Bărbații și femeile din forțele noastre armate își riscă viețile în fiecare zi în eforturile NATO de a pune capăt acestei situații. Mulți britanici lucrează în taberele de refugiați din Albania și Macedonia.

În ultimele câteva săptămâni, 28 de milioane de lire au fost donate de persoane particulare din Marea Britanie și în ultima vreme a fost dublată suma alocată de Guvernul britanic în scopuri umanitare.

Dacă acest conflict înseamnă ceva pentru țara mea, eu atunci spun cu toată umilința că dumneavoastră, aici, în România, sunteți implicați și mai mult.

Instabilitatea există pe continentul nostru, dar există în vecinătatea dumneavoastră. Noi suntem impresionați de această criză, dar viitorul dumneavoastră este într-adevăr amenințat de ea. Aceasta este o criză pentru noi în NATO, dar este o criză și mai mare pentru România și pentru țările care se află în prima linie.

De aceea, vin la dumneavoastră astăzi și vă vorbesc despre acest lucru ca dovadă de sprijin, de prietenie și de solidaritate. Impresia cea mai izbitoare pe care am avut-o acum zece zile de la summit-ul NATO a fost sprijinul solid pe care l-am primit pentru acțiunile noastre din partea liderilor tuturor celor șapte state din prima linie. Miloșevici s-a adresat atunci când unitatea NATO a slăbit, dar din nou el a calculat greșit pasul sau, pentru că hotărârea și determinarea noastră, a dumneavoastră, s-a întărit și statele din prima linie au clarificat faptul că Miloșevici este un paria.

Sprijinul României a fost acela al unui partener exemplar și al unui aliat foarte bun. Știu că au trebuit făcute sacrificii și luate hotărâri dificile, dumneavoastră ați întrerupt fluxul de benzină către Iugoslavia și de asemenea ați acceptat un număr foarte mare de refugiați care să vină în România și, în modul cel mai tipic, România a acordat spațiul său aerian pentru NATO.

Eu știu că atunci când Parlamentul României a ținut cont de această cerință din partea NATO, au existat dezbateri aprinse pro și contra acestei înțelegeri. Așa trebuie să stea lucrurile. Țara dumneavoastră și țara mea, noi reprezentăm state democratice și ca reprezentanți liber aleși, dumneavoastră ați exprimat păreri, vederi diferite și apoi ați ajuns la o concluzie.

După părerea mea, ați luat o hotărâre importantă și iarăși cred că a fost o hotărâre corectă în legătură cu cerința Alianței, însă pentru mine, modul în care această înțelegere a fost atinsă simbolizează de asemenea valorile noastre comune atât de vitale pentru lupta pe care o desfășurăm. Românii sunt prieteni de valoare, nu numai pentru că ne sprijină în deciziile majore pe care a trebuit să le luăm, dar pentru că noi suntem, facem parte din aceeași familie europeană astăzi, cu același respect pentru demnitatea umană, pentru democrație și pentru libertate.

România are o istorie îndelungată și bogată, moștenirea dumneavoastră culturală a fost atât de puternică și societatea atât de plină de viață, încât noi, la Londra, denumeam Bucureștiul ca fiind Parisul Estului. Apoi, a venit comunismul și această epocă s-a încheiat. S-a stins flacăra libertății timp de 50 de ani și de-abia acum 10 ani România a scăpat de propria sa tiranie, de dictatură și oprimare. Pentru că ați trecut atât de recent prin această experiență, nu a fost surprinzător faptul că Guvernul român și Parlamentul României au fost atât de hotărâte în a reacționa față de lucrurile îngrozitoare care se petrec acum în Kosovo.

România recunoaște, așa cum am recunoscut și noi, că a sosit momentul ca democrațiile noi și vechi să se ridice să facă front comun și să ia atitudine.

Modul în care România a realizat acest lucru este recunoscut cu căldură și aplaudat de liderii de la NATO. La summit-ul de la Washington, Alianța și partenerii săi au realizat ceva foarte clar pentru membrii aspiranți: România se numără printre acești membri aspiranți, ușa este încă deschisă și eu vă spun astăzi, personal și în numele țării mele, că noi dorim ca România să parcurgă o pistă rapidă pentru a deveni membră NATO. (Aplauze.)

Sunt plin de încredere că România va fi una dintre următoarele țări care va deveni membru deplin al NATO.

Programul cel mai amplu de cooperare în domeniul apărării desfășurat de Marea Britanie este cu România. Noi avem un reprezentant oficial, o înaltă demnitate care lucrează aici cu dumneavoastră, la București, pentru a vă ajuta în atingerea acestui țel. V-ați angajat deja pe drumul către apartenența la NATO, astfel încât să participați activ la noile aranjamente de securitate în Europa. Ați devenit o forță majoră de stabilitate în toată această regiune.

Nimeni nu pune la îndoială granițele dumneavoastră și nimeni nu va avea dreptul să o facă! (Aplauze.)

Ați soluționat câteva din problemele istorice cu unii dintre vecinii dumneavoastră - Ucraina și Ungaria. Forțele dumneavoastră armate au jucat deja un rol practic foarte valoros în operațiunile de menținere a păcii în Albania și în alte părți din zonă, dumneavoastră reușiți să gestionați diversitățile naționale într-un mod care reprezintă un model pentru ceilalți din regiune. (Aplauze.)

Așa că am dorit, de asemenea, să vin aici pentru a saluta ceea ce întreprinde România prin exemplul său curajos de a reforma și a reconstrui, demonstrând astfel, liber că Europa de Sud-Est are un viitor mai luminos în față.

Vreau să adaug, de asemenea, că soliditatea acțiunilor României în această situație de criză îmi dă mie și ne dă nouă tuturor încredere că atunci când România se va alătura Alianței, nu numai că veți asigura propria dumneavoastră siguranță, securitate, dar veți contribui în egală măsură la securitatea întregii Europe.

Această situație de criză care se află în pragul dumneavoastră a impus, știu foarte bine, un mare preț economic: întreruperea exporturilor de petrol, comerțul cu Iugoslavia, de asemenea, distorsionat și închiderea accesului pe Dunăre, de asemenea, blocat datorită podurilor pe care NATO a trebuit să le distrugă în Iugoslavia.

Toate aceste costuri se acumulează. Eu recunosc acest lucru și noi vom face tot ceea ce putem pe plan internațional ca să vă ajutăm în soluționarea acestei situații de criză. Așa că, repet acest lucru, noi vom sprijini toate propunerile în cadrul Uniunii Europene și a Fondului Monetar Internațional pentru a vă ajuta să continuați restructurarea economică în procesul de pregătire pentru a vă alătura Comunității Europene. (Aplauze.)

Noi vom desfășura în continuare eforturi naționale prin Fondul know-how pentru a furniza în continuare asistența tehnică în procesul de modernizare a economiei dumneavoastră. Comerțul nostru crește rapid și este bine echilibrat, totalizând aproximativ 750 de milioane de dolari.

Foarte multe companii britanice investesc în România la ora actuală, dar, așa cum au subliniat și primul-ministru și domnul Președinte, trebuie să vină și mai multe companii britanice și să investească în viitor în România și eu promit să soluționez și această problemă.

Uniunea Europeană a promis să se lărgească și să facă acest lucru în viitorul apropiat. Eu doresc ca România să facă parte din acest proces de lărgire. De aceea, vreau să subliniez... (Aplauze.)

Vreau să subliniez faptul că Guvernul britanic este profund angajat la aderarea cât mai timpurie a României, am spus foarte limpede în public că nivelul ajutorului din partea Comunității Europene în România va ține cont de sarcina suplimentar creată de criza din Kosovo. Noi vom rezista oricărei încercări de a încetini procesul de lărgire datorită situației din Kosovo.

Astăzi doresc să mă angajez și mai mult, spunând că la Consiliul European de la Helsinki, din decembrie, Marea Britanie va prezenta o invitație către România, pentru desfășurarea unor negocieri în scopul aderării la Comunitatea Europeană. (Aplauze.)

Există un preț uman împovărător, un preț plătit de toți cei ce trăiesc în această regiune. În decursul anilor, când ați suferit sub regimul comunist, încercând în același timp să vă distanțați de controlul sovietic, România și Iugoslavia au colaborat împreună și astfel și-au alinat suferințele reciproc, au împărtășit proiecte economice și, ani de zile, relații de strânsă prietenie s-au desfășurat între cele două țări.

De aceea, este de două ori mai dificil pentru dumneavoastră, astăzi, datorită faptului că Iugoslavia s-a îndepărtat de această relație de prietenie datorită regimului lui Miloșevici. Vreau, de aceea, să subliniez un lucru pentru dumneavoastră. Cearta noastră nu a fost niciodată cu poporul sârb și sunt convins că majoritatea poporului sârb ar fi îngrozită să afle ceea ce se face în Kosovo în numele ei.

De aceea, din punctul nostru de vedere, noi facem tot ce ne stă în putință ca să evităm victimele civile. Nu avem nici o intenție să-i ucidem pe civilii din Kosovo. În orice război există astfel de pierderi, însă aceste situații reprezintă concluzii neintenționate din partea noastră și de multe ori se vede în mass-media că există astfel de acțiuni intenționate. Vreau să merg și mai departe, și prin dumneavoastră aș vrea să mă adresez poporului sârb.

În 1945, Germania era încă sub Hitler. În timp de 10 ani își restabilise democrația, își reconstruise orașele și se alăturase NATO și începea să facă parte din Uniunea Europeană.

Germania s-a reconstruit într-un deceniu, ca un popor care iubește pacea și ca parte integrantă din Comunitatea Europeană. Astăzi, Germania ocupă un loc de frunte în operațiunile Alianței. Serbia poate ar dori să facă parte și ea din acest proces, însă acest lucru nu se poate petrece decât atunci când se instaurează o democrație reală în fosta Republică a Iugoslaviei.

Aceasta dorește și poporul iugoslav: întoarcerea democrației pe tărâmul Iugoslaviei, atunci când se va naște o Serbie democratică, pentru a avea un viitor în Europa.

Însă, în primul rând noi trebuie să avem succes în Kosovo, să punem capăt situației teribile de acolo, astfel încât lumea, poporul din Kosovo să-și poată reclădi viețile.

România joacă un rol important în acest efort internațional și contribuția sa este parte și face parte din familia democrațiilor europene.

România a demonstrat că este o țară și are un popor care este gata să fie solidar cu valorile generale și vă salutăm cu respect pentru asta.

Este pentru noi toți un test, o încercare, dar, în special pentru țări care, ca România, se află în imediata vecinătate a conflictului, dumneavoastră treceți aceste teste și vă salut cu respect și vă mulțumesc. Mă angajez să susținem situația și hotărârile dumneavoastră, dar mai important, ne angajăm să ajutăm victimele nevinovate ale politicii lui Miloșevici.

Stimați colegi,

Ieri am fost la tabăra de la Stancovici și am văzut acolo oameni puternici, cu stoicism și forță interioară, trăind în condiții imposibil de descris. Este o imagine groaznică, dar care îți trezește și respectul să-i vezi cum fac liniște, coadă, ca să aștepte să treacă frontiera, vezi mame despărțite de copii, vezi pe fețele lor neliniștea pentru un viitor despre care nu știu absolut nimic, mesajul pe care mi l-au transmis a fost simplu și ușor de spus: "Acum plecăm dar, vă rugăm, vă rugăm mult ajutați-ne să ne întoarcem la casele noastre".

Am simțit printre ei atât de multă furie, atât de mult dezgust și ură pentru cei care i-au alungat încât, în fața lor, ca și a dumneavoastră, mă angajez ca să facem în așa fel ca refugiații să poată să se întoarcă la casele lor în liniște și politica lui Miloșevici să fie pentru vecie înfrântă.

Când se va întâmpla aceasta, când ora victoriei va suna, atunci poziția României, dovada poziției dumneavoastră ferme și neabătute va aduce recompensele pe care le meritați.

România, o națiune mare cu o istorie de care este mândră, va putea să-și spună cu la fel de multă mândrie că a contribuit la construirea unei noi Europe, la distrugerea a tot ceea ce a fost caracteristica secolului XX: război și tiranie.

Doamnelor și domnilor colegi,

Domnule președinte,

Timp de 2000 de ani, ani de-a rândul au avut loc bătălii, au fost conflicte, a fost vorba de subjugare, de impilare, de cucerire, de coșmar.

Și peste toate acestea, România a trecut, România a supraviețuit. Sunt tot atâtea dovezi despre mândria de care dă dovadă poporul român și despre spiritul lor neînfrânt.

În momentul de față sunt nenumărate pericole și probleme economice. România, ca o nouă democrație și ca aliată, are în fața ei imaginea unui viitor mai bun.

Imaginați-vă acest viitor și imaginați-vă cum vă veți simți când veți ști că ați fost parte la construcția acestui viitor luminos.

Aceasta este viziunea mea și v-o prezint cu toată modestia, în fața dumneavoastră. Știu că în cele din urmă vă veți ocupa locul care vi se cuvine în termeni egali, siguri și în securitate, alături de ceilalți europeni, veți păși cu capul sus, cu spatele drept și sunt aici pentru a întinde o mână, o mână care este a întregii mele țări, a țării mele care și ea este o națiune mândră și care are un trecut glorios.

Împreună, aceste două mâini vor face ca noi să mergem spre un viitor stălucitor. Acesta este destinul nostru comun. (Aplauze.)

Domnule președinte,

Am început scurta mea alocuțiune aducându-vă un omagiu.

Am văzut în tot ceea ce ați făcut un simbol al luptelor pe care le-a dus poporul român, dar mai rămân, însă, niște bătălii de purtat, dificultăți de învins; oricum, astăzi, vă am în față și văd sub ochii mei o națiune mândră și cu spatele drept, minunat exemplu, minunate lucruri veți lăsa generațiilor viitoare. Această mândrie și conștiința datoriei îndeplinite trebuie să vă călăuzească de acum înainte! (Aplauze.)

Domnul Petre Roman:

Domnule prim-ministru,

Vă mulțumim pentru vorbele luminoase și remarcile despre problemele cele mai mari și cele mai urgente, importante, ale țării noastre.

Vă mulțumim, de asemenea, cu toată căldura, domnule prim-ministru, pentru cuvintele puternice, de sprijin, pentru democrația română, pentru eforturile pe care le face România pentru a-și construi o economie sănătoasă, pentru a realiza prosperitatea pentru toți românii.

Vă mulțumim, de asemenea, cu toată căldura, pentru puternicele cuvinte de sprijin în favoarea României, pentru ca România să poată deveni în cel mai scurt timp membră a Uniunii Europene și membră a NATO.

Într-adevăr - așa cum ați spus - e vorba de valori comune. E vorba de prietenie bazată pe aceste valori comune: libertate, democrație, demnitate umană și națională, bunăstare.

Vă mulțumim pentru toate aceste lucruri și-mi exprim convingerea că veți susține un plan european pentru reconstrucția și dezvoltarea Balcanilor, în care România poate și trebuie să fie beneficiar și partener de primă importanță.

Vă mulțumim pentru prezența dumneavoastră alături de noi în Parlamentul României. Este un moment, așa cum am simțit cu toții, cu o semnificație istorică specială, dumneavoastră fiind primul prim-ministru britanic care se adresează Parlamentului României, un parlament liber ales, un parlament democrat. (Aplauze furtunoase.)

Primiți, deci, mesajul nostru bazat pe aceste valori comune! Primiți, deci, mesajul nostru de prietenie sinceră către națiunea britanică, primiți mesajul nostru de solidaritate pentru tot ceea ce înseamnă o cauză comună, justă! Primiți, deci, mesajul nostru pentru un viitor împreună, așa cum ați spus!

Vă mulțumim. (Aplauze furtunoase.)

Domnul Ion Diaconescu:

Cu aceasta s-a încheiat ședința comună a celor două Camere. (Aplauze.)

Lucrările ședinței s-au încheiat la ora 12,00.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 4 ao?t 2020, 0:57
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro