Plen
Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.57/22-05-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
02-04-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 12-05-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 12 mai 2003

11. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelări adresate membrilor Guvernului.  

Domnul Valer Dorneanu:

................................................

Întrerupem dezbaterea asupra proiectului Legii de modificarea Codului de procedură penală și începem procedura răspunsurilor la interpelări.

(În continuare, ședința a fost condusă de domnul Ovidiu Cameliu Petrescu, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Trecem la secvența consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Doamna deputat Liana Naum a adresat o interpelare Ministerului Justiției. Dacă dorește s-o dezvolte. Nu.

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, poftiți!

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întrebarea formulată în ședința Camerei Deputaților din 5 mai 2003, referitoare la sistemul sanitar din cadrul Direcției generale a penitenciarelor, vă comunicăm următoarele:

Una dintre preocupările importante ale ministrului justiției în cadrul reformelor pe care acesta și-a propus să le realizeze în domeniile care-i sunt stabilite, a constituit-o și îmbunătățirea rețelei medicale a penitenciarelor. Acest lucru se impunea deoarece din analiza stării de sănătate a persoanelor aflate în detenție, s-a constatat că numărul total de îmbolnăviri era de cinci ori mai mare decât în starea de libertate, iar rețeaua sanitară proprie era depășită din punct de vedere al dotărilor și condițiilor de viață.

Un argument la fel de important pentru care s-a constatat că ese absolut necesară îmbunătățirea acestui sistem a fost și acela al încercării de soluționare a unei probleme cu repercusiuni în întreaga societate română, aceea a amânării sau întreruperii executării pedepsei cu închisoarea pe motiv că deținuții nu pot fi tratați în rețeaua din penitenciare.

În acest scop, Ministerul Justiției a contractat un credit extern cu garanție guvernamentală, a îmbunătățit cele cinci spitale existente deja, creînd spitale cu secții la Jilava, de interne, tbc, psihiatrie, dermato-venerologie, postcură, reabilitare psiho-socială etc., la Dej, la Colibași, la Poarta Albă și la Târgu-Ocna, și a construit Spitalul-penitenciar Rahova, evitându-se astfel și costurile tratării deținuților în spitalele din rețeaua civilă.

La propunerea Direcției generale a penitenciarelor, a fost amenajat noul spital penitenciar Rahova, din următoarele motive: spațiile existente ofereau posibilități reale de redimensionare și transformare, cu eforturi financiare mici, plasarea în incinta unei unități moderne deja construite, prin preluarea unor servicii de către aceasta, a permis ca personalul care asigura paza și cel administrativ să fie minim, necesitatea acordării asigurării unei mai bune colaborări cu specialiști de clasă ai medicinii românești.

Spitalul Rahova dispune de 100 de paturi cu profil de chirurgie generală și specialități: oftalmologie, ORL, chirurgie toracică, urologie, ginecologie și va permite realizarea unor intervenții medicale complexe, asistență și monitorizare, terapie intensivă, hemodializă, dezintoxicare biologică și asistență toxicomanilor, care nu se puteau realiza până acum în rețeaua sanitar-penitenciară.

De asemenea, va permite efectuarea unor demersuri diagnostice complexe, investigații radiologice, endoscopice, ecografice, electroencefalograme, electromiograme, electrocardiograme.

În ceea ce privește îmbunătățirile ce urmează să se aducă acestui sistem, menționăm că, împreună cu celelalte cinci spitale penitenciare din țară, Spitalul "Constantin Angelescu" și Centrul Medical de Diagnostic și Tratament Ambulatoriu, se va construi până la sfârșitul anului o rețea sanitară proprie a Ministerului Justiției, unitară, care va îmbina particularitățile asistenței medicale a magistraților, persoanelor aflate în custodie, cadrelor militare și celuilalt personal din cadrul ministerului.

Această rețea a început să fie reformată prin realizarea investițiilor prezentate și prin dotare cu aparatură medicală de înaltă performanță, obținută deja prin creditul extern menționat, dar și prin încercările conducerii de a reforma, pe baze moderne și eficiente, asistența medicală.

Cu deosebită considerație. Rodica Stănoiu, ministrul justiției.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă doamna deputat dorește să intervină? Nu dorește.

Domnul deputat Mircea Costache solicită informații privind aspecte controversate de privatizare a unor obiective economice.

Dacă doriți să dezvoltați?

Domnul Mircea Costache:

Concret, mă refeream la privatizarea unor obiective economice din județul Buzău, dar chestiunea se întâmplă în întreaga țară. Și, am cerut lămuriri în legătură cu prevederile contractuale ce urmează a fi monitorizate în perioada post-privatizare, în așa fel încât să știm dacă vânzarea la fier vechi pe scară largă, dezafectarea făceau parte dintr-un contract, sau sunt încălcări ale legii, elemente care duc inevitabil la disponibilizări masive de personal, la reducerea capacităților de producție, pur și simplu la ștergerea unor industrii din peisajul economiei naționale.

Eu am făcut referire concretă și la unități din județul Buzău, mai concret din municipiul Buzău - la "BETA" S.A., la "ROTEC" S.A.. La ultima, chiar în acest moment unii salariați mi-au pus la dispoziție fotografii care înfățișează o a doua etapă de colectare a fierului vechi din unitate, amenajat special pentru a fi încărcat pe transport CFR din unitate. Și aș vrea să știu dacă chiar acesta este scopul, să se realizeze venituri mari din vânzare de fier vechi, sau să se modernizeze, să se readapteze, să se îmbunătățească economia, industria, producția în general, întrucât costul, prețul pe care l-au achitat cei care au luat "ROTEC" S.A., de exemplu, de 21 miliarde, se pare că va fi scos de trei ori numai din fier vechi. Dacă aceasta este finalitatea actului de privatizare, sau dacă cei care îmi pun la dispoziție informațiile și fotografiile se înșeală, sau chiar dacă noi nu suntem în deplină cunoștință de cauză, am cerut în mod firesc și legal precizările necesare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Doamna Tarcea, din partea Ministerului Justiției.

Doamna Cristina Tarcea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea formulată de dumneavoastră în ședința din Camera Deputaților, din 5 mai 2003, adresată ministrului justiției, privind săvârșirea unor abuzuri în procesul de privatizare, răspunsul nostru va fi destul de scurt, deoarece ministrul justiției, potrivit competențelor stabilite de legile în vigoare, nu are atribuții în privatizarea unor societăți comerciale cu capital de stat, și nici de supraveghere a executării contractelor încheiate în cadrul procesului de privatizare.

În cazul în care, însă, pe baza probelor deținute există indicii despre săvârșirea unor infracțiuni în legătură cu privatizarea unei societăți comerciale, există posibilitatea sesizării organelor de urmărire penală, potrivit art.221-223 din Codul de procedură penală, deoarece activitatea de urmărire penală este atributul exclusiv al acestora, iar ministrul justiției nu se poate substitui persoanelor legal învestite cu asemenea atribuții. Cu deosebită considerație. Ministrul Justiției - Rodica Mihaela Stănoiu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Mircea Costache.

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc pentru răspuns. Era ușor de anticipat. Dar, întrucât eu nu am posibilitatea legală să interpelez alte ministere în legătură cu autosesizarea sau nu a organelor abilitate, atunci când se constată cu ochiul liber că se încalcă legea, m-am adresat, firesc, Ministerului Justiției. Că trebuia să se autosesizeze parchetele sau alte organisme, poate fi la fel de adevărat. Dar eu nu știu dacă un deputat interpelează parchetul local sau se adresează altor instituții. Se adresează ministerului respectiv, și nu ministrului care-și declină competența și își afirmă neutralitatea în asemenea chestiuni.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiți, doamna secretar de stat Tarcea.

Doamna Cristina Tarcea:

Nu întâmplător am sesizat momentul în care a fost depusă întrebarea. Timpul scurt, scurs nu a permis o verificare. Dar, vom verifica dacă există, aceasta este - face parte din competența ministrul justiției - dacă există o sesizare din oficiu, și vă vom comunica cu multă plăcere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Călin-Popescu-Tăriceanu adresase o întrebare pentru Ministerul Sănătății, dar nu este.

Doamna Mona Musca adresase o întrebare, tot pentru Ministerul Sănătății, dar nu este.

De fapt, nici din partea ministerului nu este nimeni, așa că în absența celor două părți " " ", trecem mai departe.

Domnul deputat Emil Crișan, este? Da. Se referă la protestul cetățenilor din Blaj, județul Alba, față de amplarea unei benzinării pe locul unui parc.

Poftiți, dacă vreți să dezvoltați sau vă răspunde direct?

Da, domnul Fleșariu, din partea Ministerului Administrației Publice.

Domnul Ionel Fleșariu (secretar de stat, Ministerul Administrației Publice):

Stimate domnule deputat, la interpelarea formulată de dumneavoastră, privind amplasarea unei benzinării în orașul Blaj, județul Alba, facem următoarele precizări:

Potrivit Legii protecției mediului, nr. 137/1995, pentru emiterea avizului de construcție privind realizarea și funcționarea unei benzinării, este necesară obținerea acordului de mediu. Acordul de mediu se eliberează potrivit art.8 din legea menționată, numai după obținerea tuturor celorlalte avize necesare. O dată cu cererea pentru obținerea acordului de mediu, titularul activității prezintă și raportul privind studiul de impact asupra mediului, ținând seama de toate alternativele, inclusiv cea de renunțare la acțiunea propusă.

Acordul de mediu se emite în cazul în care nici o variantă a proiectului sau programului, pentru conformare, nu prevede eliminarea efectelor negative asupra mediului, raportate la standardele și reglementările în vigoare.

În consecință, considerăm că pronunțarea asupra soluției de amplasare a benzinăriei incriminate în orașul Blaj nu se poate face decât după analiza concluziilor studiului de impact și supunerea proiectului dezbaterii publice de către autoritatea pentru protecția mediului, situații care încă nu au fost realizate.

După obținerea de către titularul de investiții a tuturor avizelor prevăzute de lege, autoritățile administrației publice locale sunt chemate să elibereze autorizația de construcție. Executarea fără autorizație a lucrărilor constituie contravenție, și, o dată cu aplicarea amenzii, se dispune oprirea execuției și desființarea lucrărilor. Ministerul Administrației Publice a atras atenția autorităților administrației publice locale din județul Alba și din Blaj, să analizeze cu toată atenția amplasarea acestei stații, și, în măsura în care nu sunt respectate toate condițiile impuse de reglementările din vigoare, să nu aprobe executarea ei. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, dacă doriți să comentați, domnule deputat? Poftiți.

Domnul Emil Crișan:

Mie mi se pare că răspunsul este undeva ocolitor la ceea ce am întrebat eu. Un număr de 106 sau 103, nu mai rețin exact câți cetățeni au semnat acest protest, protestează împotriva construirii benzinăriei pe un parc verde. Deci, nu era vorba de studiu de impact, de acorduri de mediu " " " Probabil, astea trebuie obținute pe parcurs. Se lucrează la această benzinărie fără a se cere acordul acestor cetățeni, după ce în prealabil li se răspunde din partea Prefecturii, printr-o adresă, nu mai rețin numărul, prin care se spune că această construcție nu va putea fi făcută fără acordul vecinilor, în speță a petenților semnatari ai acestui memoriu.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă doriți să comentați, domnule Fleșariu?

Domnul Ionel Fleșariu:

Acum, indiferent că stația respectivă se amplasează într-o anumită zonă a localității sau în alta, studiile despre care vorbeam, inclusiv cel al impactului de mediu, trebuiesc realizate, pentru că așa prevede legea, și nimeni nu se poate abate de la lege.

Dacă stația respectivă a fost autorizată de către primar, pentru că primarul este cel care autorizează executarea lucrărilor, fără să existe toate reglementările legale, desigur autorizația poate fi atacată. Vreau să vă spun, însă, că dacă există autorizația, nici Ministerul Administrației Publice Locale, nici Prefectura, domnule deputat, nu are ce să-i facă primarului. Singura care poate să anuleze o autorizație dată de primar este instanța de judecată. Actele emise de autoritățile administrației publice locale, potrivit Legii nr.215, nu pot fi anulate de altcineva în Țara Românească decât de instanța de judecată.

Domnul Emil Crișan (din sală):

În cazul acesta, cei o sută de oameni să se ducă la judecată?

Domnul Ionel Fleșariu:

Să solicite anularea autorizației, în măsura " " " Noi o să verificăm dacă este dată autorizația, dacă o dată cu emiterea autorizației au fost respectate condițiile legale. Însă, chiar dacă n-au fost respectate condițiile legale, vă rog să mă credeți, Legea nr.215 nu permite altcuiva să anuleze un act al autorităților locale, care funcționează pe baza autonomiei și descentralizării, singura, instanța de judecată, fiind cea care poate să anuleze actul. Degeaba discutăm, vă spun. Asta este legea. Eu nu am ce-i face. Eu, minister, eu, prefect, altcineva nu are ce să-i facă. Noi trebuie să alegem una din două: acceptăm sau nu acceptăm principiul autonomiei locale și al descentralizării. Am acceptat Cartea europeană a autonomiei locale care prevede dreptul autorităților locale să hotărască, și, în măsura în care ele greșesc când hotărăsc, nimeni nu le poate anula actul decât instanța de judecată. Asta e, n-am ce face.

Domnul Emil Crișan (din sală):

Eu asta am cerut, să mi se spună dacă este oportun și legal să " " "

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, eu cred că problema este clară într-un fel.

Din sală (un grup de deputați din partea stângă):

Aveau dreptul să facă stație de benzină pe domeniu public?

Domnul Emil Crișan:

Eu am cerut Ministerului Administrației Publice verificarea oportunității și legalității construirii acestei benzinării. Mi se pare că se ocolește răspunsul.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Deci, domnul deputat Mircea Costache a formulat o întrebare privind problema atribuirii legale a unor terenuri în județul Buzău.

Dacă doriți să dezvoltați sau vă dă direct răspunsul domnul Fleșariu?

Este vorba de terenurile atribuite ilegal în județul Buzău.

Aveți de răspuns domnului Mircea Costache, nu? Poftiți, dați-i răspunsul atunci.

Domnul Ionel Fleșariu:

Sigur că da, nici o problemă.

Stimate domnule deputat, contrar celor afirmate de dumneavoastră, situația emiterii titlurilor de proprietate în județul Buzău era la 31 martie 2003 de 91,7%, iar în ceea ce privește punerea efectivă în posesie de 90%, deci, apreciată de noi ca foarte bună.

În baza prevederilor Legilor fondului funciar, comisia locală Năieni, de stabilire a dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, nu a reconstituit și nici nu a constituit dreptul de proprietate pentru persoanele nominalizate în textul interpelării.

Totodată, nu se confirmă afirmația privind atribuirea în proprietate a 50 ha. vie copiilor fostului primar - decedat în prezent - al comunei, și nici în ceea ce privește acordarea a 15 ha. vie fostei președinte a secției de votare.

Evenimentul cu privire la împușcarea unui tânăr în vârstă de 16 ani, de către pădurar, nu are nici o legătură cu aplicarea legilor fondului funciar, și cu atât mai puțin cu vreun proces electoral, aceasta producându-se pe fondul unui furt de material lemnos, ce a avut loc la data de 7 august 1992, ceea ce a făcut obiectul unui dosar de cercetare penală și a unei sentințe pronunțate de Tribunalul Buzău încă din același an.

În ceea ce privește aspectele legate de frauda electorală, în cazul alegerilor locale din anul 2002, care s-ar fi săvârșit în această comună, prin faptul că s-a întrerupt curentul electric în comună exact la ora 21,00, când s-a închis secția de votare, nu putem face nici o apreciere, întrucât faptele nu au fost confirmate din alte surse, rămânând la nivel de afirmație.

De altfel, frauda electorală, așa după cum se știe, potrivit legislației românești în vigoare, nu poate fi constatată decât de Biroul Electoral Central. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Costache.

Domnul Mircea Costache:

Am să mă opresc numai la prima constatare a domnului ministru, conform căreia cetățenii ar trebuie să fie foarte mulțumiți cu procentul de 90, peste 90% de înmânare a certificatelor de proprietate și de punere în posesie. Că realitatea nu este aceasta, nu sunt de vină eu, ci foarte numeroasele cazuri în care cetățenii ni se adresează la Biroul parlamentar sau în deplasările noastre în teritoriu, cu nemulțumiri în acest sens: fie că s-au înmânat titluri de proprietate fără să se consemneze, conform legii, vecinătățile, fie că nu s-a făcut absolut deloc punere în posesie, fie că oamenii - de 12 ani sau de mai mult - umblă cu hârtii în buzunar, dar fără să își folosească terenul pe care îl dețin în mod legal.

Că au depășit dânșii norma de peste 90%, că procentul nu este acesta, realitatea este că sunt foarte multe nemulțumiri. Și, pentru a nu fi considerați - știu eu - de rea intenție, într-o bună zi am să fac efortul financiar de a acoperi pe bani proprii deplasarea cetățenilor nemulțumiți, la Guvern sau aici, în sala Parlamentului, pentru că, de ce nu ar veni și contribuabilul român să asiste și el la această "triumfală" depășire de plan în domeniul atribuirii titlurilor de proprietate și puneri în posesie cu terenuri agricole?! Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Ștefan Lăpădat se referă la abuzurile comise de primarul localității Izmișa, comuna Obârșia de Câmp.

Dacă domnul Fleșariu are un răspuns pentru această problemă? Poftiți.

Domnul Ionel Fleșariu:

În legătură cu interpelarea adresată de domnul deputat, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.841B/2003, cu privire la memoriul unui grup de cetățeni ai localității Izmișa, comuna Obârșia de Câmp, județul Mehedinți, prin care sesizează că în mod abuziv primarul acestei comune, domnul Florea Călinescu, a înstrăinat suprafața de 8,5 ha. teren folosit de grupul care a făcut reclamația, către cetățeanul Dan Stuparu, vă precizăm următoarele:

Terenul în cauză face parte din islazul comunal și a fost închiriat grupului de 28 de cetățeni, în perioada 2000-2002, prin hotărâre a Consiliului Local.

În anul 2002, s-a făcut cunoscut acestor cetățeni că se va proceda la schimbarea amplasamentului, deoarece acestui teren urma să i se dea destinația inițială de aeroport utilitar. În anul 1948, pe terenul respectiv aterizau avioanele utilitare ce deserveau Spitalul Cușmir, sau care erau folosite la îngrijirea culturilor agricole din zonă.

Între Primăria comunei Obârșa de Câmp și Dan Stuparu a fost încheiat un contract de închiriere pentru o suprafața de 8,5ha, situată în satul Izmișa, în conformitate cu hotărârea luată de Consiliul Local.

În legătură cu sesizarea domnului Lupitu Constantin, este de menționat faptul că, acesta a cultivat în mod abuziv suprafața de 0,5 ha., neavând contract de închiriere pe perioada 2000-2003, cu Consiliul Local Obârșa de Câmp.

Unele semnături nu au fost recunoscute de cetățenii menționați, inclusiv de către viceprimarul comunei. Între domnii Dan Stuparu și Constantin Lupitu a intervenit o înțelegere pentru lichidarea pagubei, în baza căreia, acestuia din urmă i-a fost înființată o cultură de ovăz, pe o suprafață de 0,5ha.

În concluzie, urmare a demersului întreprins de Prefectura județului Mehedinți pentru clarificarea aspectelor care fac obiectul interpelării, rezultă că activitatea desfășurată de primarul comunei Obârșa de Câmp, activitățile desfășurat de acesta sunt în conformitate cu prevederile legii. Semnează ministrul administrației publice - Octav Cozmâncă. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, dacă doriți să comentați? Poftiți.

Domnul Ștefan Lăpădat:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Problemele nu stau chiar așa cum sunt prezentate de către primarul comunei, pentru că 28 de cetățeni nu sunt nebuni la cap, să vină să dea semnături și să solicite un drept. Le-au fost răsturnate culturile și nu li se dă nici un ban. Deci aici a fost un aranjament. După aceea au făcut nu știu ce, aprobarea Consiliului Local ș.a.m.d.

de fapt, cam în toate comunele primarii au dreptate, iar consiliile locale aproape că nu există. Ei execută pentru că au primit "partea leului", cum s-ar spune. Eu vă mulțumesc. Și, v-aș ruga frumos, și un răspuns scris, pe care să-l înmânez cetățenilor care vor veni din nou la Biroul parlamentar, să-i înștiințez măcar.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ovidiu Drăgănescu, poftiți.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am să mă refer în continuare la o încălcare a principiului autonomiei locale și o încălcare a Legii nr.50 privind construcțiile, lege care a fost completată cu Legea nr.453/2001. La ce se referă intervenția mea. Se referă la faptul că emiterea autorizațiilor de construcție pentru locuințe proprietate personală și anexele gospodărești ale acestora în comune, conform legii, se face de către primarii comunelor. În practică, însă, cazul este altul: președinții de consilii județene emit aceste autorizații, și eu consider că este în mod total abuziv, domnule ministru. Conform normelor metodologice, se spune acolo că semnăturile, cele trei semnături care trebuie să existe pe autorizația de construcție sunt ale președintelui consiliului județean sau primarului de municipiu, de oraș sau primar de comună, secretarului consiliului județean sau secretarului consiliului local sau consiliului orășenesc, municipal etc., și după aceea se mai pune o condiție "sau a arhitectului șef".

Deci, iată cum prin această condiționare, norma metodologică prin care se introduce arhitectul șef, comunele care nu au arhitect șef sau un responsabil în acest domeniu nu mai pot să semneze autorizația. Deși noi facem legea și spunem foarte clar că autorizația se emite de către primar, în momentul acesta, prin normele metodologice, legea este schimbată. Deci primarii de comune nu mai pot să emită autorizație datorită unor norme metodologice care efectiv modifică legea. Pentru aceasta aș dori un răspuns.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiți, domnule secretar de stat.

Domnul Ionel Fleșariu:

Stimate domnule deputat,

Dacă lucrurile stau așa cum spuneți dumneavoastră, și președinții consiliilor județene emit autorizații acolo unde nu au competență, ei au competență să emită anumite autorizații atunci când aprobarea executării unui obiectiv este aprobată prin hotărâre a Guvernului, deci este un obiectiv deosebit, când amplasarea se face în afara perimetrelor construibile ale comunelor, atunci - într-adevăr - semnează președintele consiliului județean. În rest, însă, competenți să emită autorizații de construire sunt primarii, deci autoritatea executivă locală din comuna respectivă.

Nouă ne pare foarte rău că, din interpelarea dumneavoastră, nu rezultă județele unde se întâmplă asemenea anomalii. Pentru că, dacă lucrurile stau așa, sunt niște anomalii. Astfel încât am fi putut interveni concret acolo unde se întâmplă lucrurile astea, pentru că refuzăm să acceptăm ideea că situația ar fi generală și că în toată țara președinții consiliilor județene dau autorizații de construire acolo unde sunt competenți primarii. Este o încălcare abuzivă a legii. Dacă normele despre care vorbiți prevăd acest lucru, ele sunt ilegale, vă spun, adică n-avem ce comenta. Dacă legea stabilește competența primarului, sigur că prin norme nu se putea ca această competență să fie trecută la nivel județean. Asta înseamnă a merge împotriva vântului. Adică, în loc să descentralizăm, așa cum urmărim, noi am centraliza anumite activități, ceea ce este inadmisibil. În orice caz, vom verifica. Dacă ne-ați putea indica măcar unul, două, trei județe, unde se întâmplă acest lucru.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Virgil Drăgănescu:

Mulțumesc, domnule secretar de stat. Sunt mulțumit de răspuns. Județul este Timiș. Poate că și eu am exagerat în acea interpelare a mea. Probabil că nu în toată țara se întâmplă acest lucru.

Mai mult, pe lângă faptul că se ia un atribut al primarului, se mai iau și niște "bănuți amărâți", pe care-i mai ia comuna pe fiecare autorizație. Așa, banii ăștia se duc la consiliul județean. Deci, județul este Timiș. Dacă puteți rezolva între timp, este foarte bine. Dar, mare atenție la noua lege de modificare, care a trecut de Cameră, și acum urmează să meargă la promulgare, măcar pe acea lege nouă, pe care noi am dezbătut-o aici, și inclusiv problema asta am dezbătut-o cu colegii noștri, măcar la aceasta să nu mai fie norme metodologice care efectiv să modifice legea. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

A venit doamna deputat Mona Musca; a venit și reprezentantul Ministerului Sănătății. Deci, putem să rezolvăm această problemă.

Doamna deputat se interesează de situația bolnavilor de hepatită C și B, și lipsa de strategie a ministerului în domeniu.

Poftiți, domnule secretar de stat Pavelescu.

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule vicepreședinte,

Stimate doamne și domni deputați,

În legătură cu interpelarea doamnei deputat Mona Musca, referitor la cazurile din ce în ce mai numeroase a bolnavilor cu hepatită virală B și C, precum și a măsurilor pe care ministerul le-a luat referitor la existența sau inexistența unui program național de sănătate complet în domeniul prevenției, tratării și urmăririi post-tratament a acestor bolnavi, măsuri preconizate pentru îmbunătățirea accesului la tratament și în special pentru obținerea gratuităților, inițierea unor programe pentru scoaterea din izolare a acestor bolnavi, cât și ca răspuns la unele date comparative prezentate în interpelare, vă facem cunoscute următoarele:

Din punct de vedere al prevenției hepatitelor virale, în special de tip B și C, Ministerul Sănătății, prin Direcția Generală de Sănătate Publică derulează următoarele activități: începând din anul 1995 a fost introdus în cadrul programului național de imunizări vaccinarea împotriva hepatitei virale de tip B. Această vaccinare este susținută din fondurile bugetului Ministerului Sănătății și Familiei și se adresează tuturor copiilor nou-născuți.

Pentru prevenirea hepatitei virale de tip B în rândul adolescenților, boală care poate fi transmisă și pe cale sexuală, cât și pentru asigurarea unui număr cât mai mare de copii imunizați, ministerul a introdus din 1999 vaccinarea împotriva hepatitei virale de tip B pentru toți copiii în vârstă de 9 ani, clasa a III-a.

Având în vedere că hepatita de tip B reprezintă o boală cu risc de transmitere la personalul sanitar, s-au organizat în anii 1995, 1997, 1999 și 2002 campanii de vaccinare a personalului sanitar, iar din 1999 în fiecare an sunt vaccinați toți elevii școlilor post-liceale sanitare, toți studenții facultăților de medicină și stomatologie înscriși în anul I, urmărindu-se imunizarea acestora înainte de a intra în contact cu sânge și produse de sânge în cadrul activităților specifice desfășurării activității de stagiatură sau de rezidențiat clinic.

Începând cu 1997, ministerul derulează un program de supraveghere și control al hepatitelor virale, care presupune depistarea precoce a cazurile de îmbolnăviri. Diagnosticul bolii este asigurat din fondurile ministerului, inclusiv depistarea hepatitelor virale de tip C.

Activitățile de control al sângelui la donatori sunt susținute din fondurile ministerului și se derulează încă din anul 1990. În fiecare an, de asemenea, se derulează campanii de informare a populației cu privire la modul de transmitere a bolii și importanța vaccinării, ca principală măsură preventivă.

Vă transmitem în xerocopie Ordinul comun al Ministerului Sănătății și Familiei și al Casei de Asigurări de Sănătate privind criteriile de selecție a pacienților și schema terapeutică pentru tratamentul antiviral în hepatita cronică cu virus B și C, precum și criteriile de selecție și schemele de tratament antiviral al pacienților cu hepatite cronice.

Aș vrea să vă aduc la cunoștință că, în evidența ministerului, probabil, așa cum știți, pe cele șase programe naționale pe care le derulează ministerul, în special în boli cu transmitere care devin periculoase pentru populație, există registre naționale ale bolnavilor, după diagnosticare și confirmare a bolii și intrarea acestora în tratament.

La nivelul Ministerului Sănătății funcționează o Comisie națională de medici hepatologi și gastro-entorologi, care își desfășoară activitatea în concordanță cu protocoalele internaționale care prevăd modalitatea de diagnostic, schemele terapeutice, perioadele de tratament și modalitatea de abordare a interferonului, ca principal medicament în tratamentul persoanelor infestate cu hepatita virală B sau C.

În anul 2002 au fost luați în evidență 8.953 de pacienți, din care 7.366 de pacienți au efectuat tratament cu interferon, în condițiile în care hepatita cronică cu antigen C pozitiv are ca schemă de tratament interferonul și vivabiria. Dintre aceștia, 413 pacienți au vârsta sub 16 ani. Este adevărat că în jur de 304 pacienți nu au fost introduși în schemele de tratament, întrucât nu aveau dosarele complete, nu aveau toate datele necesare pentru judecarea corectă a cazului de către specialiști, iar 64 nu îndeplineau condițiile de internare în tratament cu interferon.

De asemenea, 86 de pacienți au avut diagnosticul de ciroză și, conform specialiștilor, ciroza nu mai poate beneficia de tratament gratuit cu interferon, acesta nemaiavând un efect deosebit.

Îmi permit, doamnă deputat, să vă pun la dispoziție toate documentele, inclusiv dinamica infestării persoanelor din țară, în perioada 1990 - 2002, criteriile de selecție și schemele de tratament al pacienților cu hepatite cronice virale care au fost întocmite de către Comisia Națională, în acest sens, în luna iunie anul 2002.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat, dacă doriți să comentați? Poftiți.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulțumesc foarte mult pentru că ați venit și ați răspuns. Mulțumesc ministrului sănătății pentru informații.

Mirarea mea este în continuare la fel de mare, pentru că din datele statistice rezultă că sunt totuși 2.000.000 de contaminați cu virusul hepatitei B și C. Mirarea mea este foarte mare pentru că dumneavoastră, la prevenție, vorbiți de vaccinare și atât, or, se știe foarte bine că prevenția înseamnă mult mai mult decât atât, înseamnă și o colaborare foarte bună cu cei care răspund de alte domenii, înseamnă și o foarte atentă supraveghere a transfuziilor care la rândul lor știți bine că sunt, ca să spun așa, reprezintă una dintre sursele principale. Probabil că știți și dumneavoastră, ca și mine, că la ora actuală sunt aproximativ 200 de pacienți pe lista de așteptare pentru transplant - nu este cazul să se ajungă aici - până la transplant putem să prevenim boala în așa fel încât să nu punem în mare pericol copiii și tinerii, mai ales, pentru că ei sunt primii afectați.

Spuneți că există registre naționale pentru înregistrarea bolnavilor, dar vreau să vă spun că nu numai cei 304 pacienți nu au fost introduși în registrul de care știți dumneavoastră, ci mult mai mulți. Cea mai bună dovadă că există o evidență a lor - încă o dată spun, în jur de 2.000.000, ceea ce înseamnă peste 10% din populația României -, spre deosebire de alte țări, cum este Franța, care are doar 0,7% și este vorba de hepatita virală C, pentru că B-ul a fost eradicat sau Elveția - 1,46%.

Nu mi-ați răspuns în privința programelor privind scoaterea din izolare a acestor bolnavi.

Nu mi-ați răspuns cu privire la partenerii dumneavoastră de dialog; vorbesc de asociațiile de pacienți și de medici profesioniști. Și aici trebuie să vă amintesc că există o asemenea asociație, SANOHEP, în România, care a fost în stare să organizeze primul congres european de hepatite virale, în colaborare cu Franța, la care au participat Elveția, Germania, Anglia. Știți cine nu a participat? Nici un reprezentant al Ministerului Sănătății, nici un reprezentant al Casei de Asigurări de Sănătate.

Eu doresc și vreau să fiu foarte bine înțeleasă, cred că este un mare pericol hepatita virală C, după cum și hepatita virală B, încă în România și, ca atare, vă rog foarte mult să organizați programe și să gândiți programe care într-adevăr să urmărească dialogul cu pacienții. Prin această organizație SANOHEP, alta nu există, are 10 filiale la ora actuală în România, în Franța sunt 30 de asemenea organizații care sunt parteneri de dialog cu Ministerul Sănătății de acolo.

Vă rog, în același timp, aceste programe pe care să le elaborați împreună și în colaborare cu SANOHEP, dar și cu medicii de specialitate, să urmărească, într-adevăr, prevenția, în sensul larg al cuvântului, nu numai vaccinare, depistarea, tratarea și urmărirea post-tratament, după cum, în același timp, vă rog să încercați ca birocrația care își pune amprenta pe această situație din România să încercați să evitați. Nu este admisibil ca unii să nu fie înregistrați pentru simplul motiv că nu au toate actele în regulă. Totuși, un diagnostic este, cred eu, cel mai bun act (tratamentul se face pe un an de zile), nemaivorbind că întreruperea interferonului, chiar și după 10 luni, pentru foarte scurtă vreme, anulează efectul tratamentului de la bun început. Drept urmare, nu birocrația trebuie să intervină și să fie stavilă în calea sănătății oamenilor.

Rugămintea mea este: interpelarea nu a avut ca scop nici certarea sau cercetarea dumneavoastră, ci pur și simplu a fost un semnal de alarmă și o să revin cu această interpelare pentru a vedea, în timp, dacă s-a făcut ceva sau nu în această direcție.

Vă mulțumesc frumos.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveți ceva de comentat, domnule Pavelescu?

Domnul George Pavelescu (din loja Guvernului):

Mi se care cifra cam mare de 2.000.000...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vorbiți la microfon, vă rog. Este vorba de cifra aceasta care nu știm de unde provine.

Domnul George Pavelescu:

Cei care răspund de bolnavii infestați cu virusul hepatitei B și C sunt cele 8 centre regionale și Comisia Națională, în evidența noastră sunt în tratament 8.360 și ceva de oameni. Aceasta reprezintă în jur de aproape 3,70 și ceva la sută. Știți foarte bine că tratamentul durează până la un an de zile, 40 de săptămâni anumite cazuri, depinde de medicamentul care se administrează. Noi cheltuim lunar în jur de 300 - 400 dolari cu o persoană infestată cu virusul hepatic C și nu trebuie întrerupt acest tratament. Este adevărat că observațiile dumneavoastră sunt pertinente și vă promitem că vom lua măsuri ca împreună și cu organizațiile nonguvernamentale să punem la punct un plan, în special de educație a populației și a personalului sanitar mediu, care lucrează în centrele de recoltări, în cabinetele stomatologice, care sunt cele mai vulnerabile din acest punct de vedere și pot crea multe necazuri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulțumesc.

Ministerul Agriculturii a dat un răspuns scris domnului deputat Dinu.

Doamna Liana Naum a adresat două interpelări pentru Ministerul Culturii și Cultelor. Ne va răspunde domnul secretar Laurențiu Tănase. Poftiți.

Domnul Laurențiu Tănase (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea doamnei deputat Liana Naum, referitoare la implicarea Ministerului Culturii și Cultelor în sprijinirea acțiunilor sociale și filantropice desfășurate de cultele religioase, putem să spunem următoarele: în Hotărârea Guvernului nr. 28/2001 publicată în Monitorul Oficial al României, privind organizarea și funcționarea Ministerului Culturii și Cultelor se afirmă că în domeniul cultelor Ministerul Culturii și Cultelor asigură relațiile statului cu toate cultele din România și are, printre atribuții, și pe aceea de a sprijini cultele religioase, în organizarea și desfășurarea activităților de asistență socială și religioasă, în armată, penitenciare, spitale, în cămine de bătrâni, case de copii și alte instituții, precum și în familii care se confruntă cu nevoi speciale.

De asemenea, Ministerul Culturii și Cultelor acordă sprijin financiar, în condițiile legii, pentru susținerea activității de asistență socială organizate de cultele religioase în spitale, centre de plasament, cămine de bătrâni și alte instituții, precum și activități privind reinserția socială a persoanelor defavorizate și marginalizate, potrivit legii.

În afară de aceste elemente legislative, putem să vă aducem la cunoștință că Ministerul Culturii și Cultelor, prin sprijinul oferit cultelor religioase prin intermediul secretariatului de stat pentru culte, a sprijinit încă din 2001 această direcție, cu înființarea unei direcții de asistență socială și religioasă, din nevoia de a crea un cadru secvențial, menit să întâmpine problemele cu care se confruntă cultele religioase din țara noastră în domeniul asistenței sociale.

Înființarea acestei direcții de asistență socială în cadrul Ministerului Culturii și Cultelor a condus la o mai bună coordonare a activității de asistență socială, desfășurată atât de cultele și organizațiile și fundațiile religioase din țară și totodată la un schimb de informații cu alte structuri în domeniul social. S-a extins, de asemenea, colaborarea cu instituții de la nivel central sau local, de stat sau particulare, al căror obiect de activitate este problematica socială, cum ar fi: primării, ministere, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației și Cercetării, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și altele.

Principalele activități desfășurate de Direcția de asistență socială și religioasă în anul 2001 au fost, atât organizarea și participarea la o serie de seminarii cum ar fi, cu tema: "Violența familială, cauze, consecințe și remedii", organizate în permanență în colaborare cu cultele religioase, cel menționat mai sus, organizat în colaborare cu Patriarhia Română, și alte seminarii, cum ar fi cel cu tema: "Implicarea cultelor religioase din România în programul național de protecție a copilului", seminarii la care s-a pus accentul pe ideea dezvoltării unui parteneriat real și aș dori să-mi permiteți să subliniez acest element - un parteneriat real - cu societatea civilă și între instituțiile statului și instituțiile religioase, capabile să pună în aplicare strategii în domeniul protecției categoriilor sociale defavorizate.

Tot în anul 2001 au fost acordate o serie de ajutoare financiare pentru 31 de proiecte de asistență socială, inițiate și coordonate de cultele religioase sau de asociații și fundații aparținând acestora. Le-am prezentat aici într-o anexă pe care v-o punem la dispoziție, dar aș dori să citesc doar câteva dintre ele. De exemplu: Centru Dawn, Arhiepiscopia Romano-Catolică de București, cu cheltuieli de întreținere, la Protopopiatul Rosnov, Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Bucureștilor, construcție, așezământ social, centru de zi pentru copii și biserică, Fundația Sfântu Francisc, Deva, Arhiepiscopia Romano-Catolică pentru locuințe sociale și diferite parohii, în special pentru proiecte sociale de Crăciun și de Paște.

În anul 2002 s-a continuat cu activitatea de acordare de asistență socială de specialitate cultelor religioase, au fost soluționate peste 83 de lucrări, constând în memorii, petiții, documente, adresate Direcției de învățământ și asistență socială și în scopul realizării unui sprijin concret acordat cultelor. Secretariatul de stat pentru culte a elaborat și o serie de studii privind activitatea de asistență socială și calitativă desfășurată de cultele religioase, astfel încât, în urma acestei baze de date, cu privire la instituțiile sociale și calitative ale cultelor, să poată exista o mai bună colaborare și între culte și între instituțiile statului și cultele religioase.

Un rol important în sprijinul acordat cultelor în anul 2002 a constat și în acordarea de ajutoare financiare pentru activități de asistență socială desfășurată în domeniul protecției copilului aflat în dificultate, categorie care cuprinde: copii orfani, monoparentali, copii infestați cu virusul HIV și aici aș aminti centrul de la Craiova, aflat sub îndrumarea Mitropoliei Ortodoxe din Craiova, copii proveniți din familii foarte sărace, copiii de romi, reinserția și educația copiilor de romi etc.

Amintim aici: Centrul de Ocrotire Minori de la Feneș, sub îndrumarea Episcopiei Ortodoxe a Caransebeșului, Mânăstirea Sfântul Nectarie și Centrul educațional de zi, Asociația Filantropică Sfântul Nicolae din Sibiu.

În continuare, în 2003, nu intru prea mult în detalii, Ministerul Culturii și Cultelor și-a propus o implicare mai activă în susținerea unor proiecte sociale și a inițiativelor tuturor cultelor, în domeniul asistenței sociale, pornind de la ideea că parohia sau comunitatea religioasă reprezintă o unitate de bază ce cunoaște cel mai bine realitățile sociale ale comunităților de enoriași și care se află în permanent raport cu asistatul social.

Și aș dori să închei amintindu-vă o inițiativă a domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, adresată Sfântului Sinod și Adunării Naționale Bisericești, prin care propunea un parteneriat social, împreună cu Biserica ortodoxă, pentru implicarea cât mai activă în aceste acțiuni filantropice și caritabile, o propunere la care Patriarhia, Biserica ortodoxă română a răspuns cu foarte mult entuziasm și au fost deja depuse o serie de proiecte, unele de foarte mare importanță și aflate în curs de derulare și aș aminti aici o serie de spitale care sunt în curs de a fi construite și amenajate, printre care cel mai important este Spitalul "Providența" de la Iași și o serie de centre de bătrâni și centre de copii orfani, cum sunt cele pe care le-am amintit sau câteva cămine de bătrâni, între care cel mai important pe care l-aș aminti ar fi unul la Rădăuți și unul la Piatra Neamț.

Toate acestea ne îndreptățesc să credem că implicarea Ministerului Culturii și Cultelor în acțiunile de asistență socială este nu doar un element al strategiei de guvernare 2001 - 2004, ci și o necesitate a societății românești de astăzi.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mai aveți și un alt răspuns despre secte? Dar, vă rog, mai sintetic. Noi avem o altă relație cu veșnicia.

Domnul Laurențiu Tănase:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, mai este o interpelare a doamnei deputat, referitor la modul în care Ministerul Culturii și Cultelor gestionează prezența grupărilor religioase sectare pe teritoriul României.

În ultimii 13 ani viața religioasă din România a evoluat și s-a diversificat, iar în noul context social se vorbește tot mai mult de consolidarea pluralismului religios, aspect esențial al democrației, alături de pluralismul politic.

În prezent, în România, pe lângă cultele tradițional-istorice există în jur de 60 de formații religioase care desfășoară activități de cult independente. Printre acestea, 32 sunt înregistrate juridic ca asociații religioase, însă celelalte, aproape 30 reprezintă mici comunități, neînregistrate juridic din diverse motive.

În afară de aceste formațiuni care au specific de cult există încă 800 de asociații și fundații cu caracter religios, înregistrate din punct de vedere juridic.

Se constată, așadar, că unele dintre noile mișcări religioase se integrează doar formal în societate, deoarece unele dintre activitățile lor sunt în neconcordanță cu anumite prevederi ale legilor, mai ales cu principiile morale tradiționale și mentalitatea populației țării noastre.

În perioada de început în care ele ajung în societatea românească, noile formațiuni își adaptează ideile, principiile și strategiile de acțiune, făcându-le accesibile și chiar agreabile pentru populație. Cele mai multe dintre noile mișcări religioase propun soluții, chiar și programe pentru rezolvarea problemelor sociale, uneori pe o cale mult prea ușoară. Caracterul utopic al acestor promisiuni îi atrage pe oameni și uneori chiar unele instituții sunt implicate în activitățile noilor mișcări religioase.

Pentru a fi agreate aceste formațiuni acceptă religiile majoritare și afirmă că desfășoară activități misionare, chiar în folosul acestora din urmă.

Din punct de vedere terminologic, ele dau noi semnificații conceptelor de religie, cult, sectă, biserică, încercându-se o uniformizare a tuturor acestor terminologii.

Atâta timp cât divergențele rămân în plan terminologic și pur conceptual, nu se nasc tensiuni și conflicte interreligioase.

Distorsionându-se, însă, sensul libertății religioase, garantată de Constituție, unele din aceste grupări încalcă atât legislația internă, cât și reglementările internaționale, practicând un abuz de libertate și sub diverse pretexte religioase se desfășoară activități antisociale cu un impact negativ asupra sănătății fizice a populației, minorii fiind cel mai adesea expuși.

Ministerul Culturii și Cultelor, prin Secretariatul de stat pentru culte are o evidență a noilor grupări religioase, evident, avem o strânsă colaborare și cu serviciile de specialitate care urmăresc elementele specifice ale vieții religioase din societatea contemporană și oricărei asociații sau fundații cu caracter religios, potrivit legii, îi este necesar avizul Ministerului Culturii, pentru a se putea înscrie ca persoană juridică. Iar în acest aviz se prevede că în cazul în care scopul sau mijloacele utilizate de asociație sau fundație devin ilicite, ori sunt altele decât cele pentru care s-a constituit, Ministerul Culturii și Cultelor își rezervă dreptul de a retrage prezentul aviz.

În această calitate a sa, Ministerul Culturii și Cultelor colaborează, așa cum spuneam, și cu alte instituții specializate ale statului, pentru a opri ca sub paravanul libertății religioase garantate de Constituție, precum și de pactele și tratatele internaționale, să se organizeze în grupări cu caracter religios, ale căror activități contravin moralității, libertății individului sau ordinii publice din România. Și putem să vă asigurăm, doamnă deputat, că este o preocupare permanentă a noastră, astfel încât noile grupări religioase care vin de multe ori cu modalități exotice de manifestare și de doctrină să nu creeze tensiuni și tulburări interconfesionale și interreligioase în societatea românească și într-adevăr, așa cum ați sesizat și dumneavoastră este o problemă care de cele mai multe ori este vizibilă la nivelul societății, dar ea este activă și încet, încet, riscă să producă uneori dezechilibre interconfesionale și interreligioase.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna deputat, sunteți mulțumită de răspuns? Bine. Mulțumesc.

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu este interesat de perspectiva restaurării Mânăstirii Râncăciov.

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mânăstirea Râncăciov din județul Argeș se găsește în lucrări de restaurare de foarte multă vreme; localnicii spun că de peste 5 ani. Ritmul acesta de restaurare a unor monumente istorice aflate în custodia Ministerului Culturii și al Cultelor s-a mai constatat și la alte monumente de acest gen, cum ar fi, spre exemplu, Biserica Sfântu Nicolae Domnesc din Curtea de Argeș, unde restaurările au durat parcă 20 de ani și Mânăstirea Aninoasa, tot din județul Argeș, ca să mă refer numai la județul ai cărui alegători m-au trimis în Camera Deputaților.

Doream să știu, în cadrul interpelării pe care am formulat-o, dacă există o politică elaborată în acest domeniu, dacă există o listă de priorități în restaurarea monumentelor istorice și, în această listă, ce loc ocupă Mânăstirea Râncăciov.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiți, domnule secretar de stat Opriș.

Domnul Ioan Opriș:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Evident, există o strategie națională punctuală în domeniul restaurării monumentelor istorice, determinată de starea de conservare a fondului monumental: 22 de mii de obiective, de complexitatea și de importanța istorică, artistică și culturală a fiecăruia dintre acestea, ca și de utilitatea socială și publică. În cadrul acestei strategii, se ține seama de efectul cofinanțării deținătorilor, asocierilor și, în mod evident, de bugetul de stat alocat.

În cazul Bisericii "Intrarea în Biserică" a Sfintei Mănăstiri Râncăciov, aceasta a fost inclusă în Programul național de restaurare finanțat de Ministerul Culturii și Cultelor în anul 1998 și s-au realizat până acum: proiectul de consolidare și restaurare, la toate fazele, solicitat de Comisia națională; intervențiile de urgență și expertiza tehnică în anul 1999, studiul de fezabilitate în 2000, proiectul tehnic în 2001 și lucrări minore de execuție, intervenții de urgență, sprijiniri ulterioare și exterioare ale bisericii, pentru scoaterea din pericol a structurii de rezistență.

Având în vedere numărul foarte mare de obiective din județul Argeș înscrise în Programul național de restaurare, strategia adoptată de noi este aceea de finalizare a lucrărilor de restaurare pe șantierele deschise după 1990. Să nu omitem faptul că în 2001-2003 au fost finalizate și recepționate - într-adevăr, unele după 20 de ani de șantier - aproape în totalitate lucrări cum sunt cele de la Sfântul Nicolae Domnesc, Mănăstirea Robaia, Biserica Episcopală din Curtea de Argeș, Câmpulungul, Mănăstirea Aninoasa, Ansamblul Curților Băjescu din Băjești ș.a.

În acest sens, la Biserica Mănăstirii Râncăciov, după scoaterea din pericol, prin executarea lucrărilor de intervenții urgente, deschiderea unui nou șantier de restaurare a fost considerată inoportună. Știm prea bine că o construcție la care sunt în curs lucrări de consolidare a structurii: subfundări, slițuri în zidărie etc. este mai vulnerabilă decât înaintea începerii șantierului.

Solicitându-se starețului mănăstirii, în repetate rânduri, să întreprindă demersuri pentru identificarea și a altor resurse de finanțare, până în momentul de față acestea nu au fost găsite, preferându-se alte căi pentru obținerea fondurilor exclusiv numai de la bugetul de stat, ceea ce nu mai concordă cu politica actuală la monumentele istorice.

În paralel, pentru asigurarea cofinanțării, ne-am adresat și Consiliului județean Argeș, și în 2001, și în 2002. Avem promisiuni că vor identifica și ei posibilități care să răspundă criteriului de cofinanțare.

În prevederile Legii nr. 422/2001 referitoare la monumentele istorice este foarte clară precizarea că restaurarea cade în sarcina proprietarilor. În 2004, vom avea 20 de mii de monumente în sarcina directă a autorităților locale și a proprietarilor și doar 1 mie, cele din categoria I, respectiv, A, ce vor cădea în sarcina Ministerului Culturii și Cultelor.

În continuare, totuși, acest obiectiv, Biserica Mănăstirii Râncăciov, a rămas în evidențele noastre, ca o prioritate, ca un șantier început care, după finalizarea altor lucrări cu caracter obiectiv și de urgență, va fi reluat.

Vă mulțumesc pentru interesul dumneavoastră, domnule deputat.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, dacă vreți să interveniți? Poftiți.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc foarte mult domnului secretar de stat Ioan Opriș, pe care îl asigur de prețuirea mea pentru efortul deosebit pe care l-a făcut de-a lungul anilor pentru acest imens front al culturii, care ne proiectează în eternitate. Din păcate, la Mănăstirea Râncăciov, acele lucrări de consolidare sunt așa de vechi, încât, acum, au apărut alte probleme în același domeniu al consolidării de urgență: turlele, dacă nu se intervine rapid, se prăbușesc; în al doilea rând, consolidările interioare, prin bârne de brad, s-au apropiat foarte mult de frescă și la cea mai mică mișcare telurică vor strica frescele interioare. Deci, sunt multe neatenții, multe intervenții de făcut și rapid, în termen scurt.

Pe de altă parte, surse de finanțare, altele decât cele de la buget, au existat. Domnul președinte Filip Georgescu de la Romsilva a dăruit pentru acest obiectiv 100 m.c. de lemn de brad. Cu 100 de m.c. se pot obține fonduri substanțiale pentru restaurări. Cum s-a folosit această sursă... Starețul de la mănăstire, un biet stareț neputincios, nu poate răspunde.

Să lăsăm grija unui monument istoric de o asemenea importanță pe seama unui simplu stareț adus din Moldova, într-un spațiu în care există locuitori cu tradiție, cu vechime în familii și foști iobagi ai mănăstirii, este greu de presupus că va avea și eficacitatea necesară să-l salveze. Adică, trebuie ajutat foarte mult.

Oricum, eu mulțumesc pentru răspuns și am să le transmit alegătorilor noștri răspunsul dumneavoastră, dar, mai ales, speranța pe care le-o dați. Mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă mai doriți să interveniți? Nu.

Domnul deputat Emil Boc vrea să intervină în problema modificării programului cursei Tarom Cluj-Timișoara-București. Poftiți, domnule deputat.

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Miron Mitrea, ministrul transporturilor, lucrărilor publice și locuințelor.

Obiectul, așa cum ați precizat dumneavoastră, este vorba de o modificare abuzivă a programului unei curse Tarom: Cluj-Timișoara-București, din fatidica dată de 13 aprilie (parcă, o dată predestinată).

În Japonia, ministrul transporturilor și-a prezentat demisia pentru că într-un an întreg trenurile au avut o întârziere de 9 minute. Am așteptat un asemenea gest simbolic și din partea domnului ministru Mitrea, în urma celor întâmplate în data de 13 aprilie pe cursa Cluj-Timișoara-București.

Pasagerii cursei, după ce au plecat de la Cluj la ora 17,35, și au ajuns la Timișoara au aflat cu stupoare că vor trebui să aștepte 75 de minute în aeroport, pentru că un meci de fotbal nu s-a terminat și jucătorii unei echipe de fotbal aflați la Timișoara trebuie să fie duși la București. Asta, repet, fără a fi informați prealabil pasagerii, fără ca ceva să se știe la plecarea de la Cluj, pur și simplu, n-a contat faptul că unii aveau zboruri, alții aveau întâlniri planificate la București la ora oficială de sosire a avionului, nimic nu a contat pentru Compania Tarom și Ministerul Transporturilor. Pentru Tarom și Ministerul Transporturilor, respectul față de timpul și programul personal al pasagerilor nu contează, în raport cu megalomania mai marilor vremii.

Nici dacă pasagerii ar fi fost transportați gratuit de către Tarom nu s-ar fi justificat un asemenea comportament, de inspirație fanariotă. Pentru Tarom și Ministerul Transporturilor, pasagerii reprezintă doar niște simpli cetățeni, pe care să-i storci de bani și să le oferi în schimb servicii caracterizate prin sfidare și ignorare.

Cu un asemenea comportament, nu este de mirare că străinii evită deplasarea cu Tarom, iar compania nu este atractivă pentru privatizare. În locul unor servicii prompte și decente, Taromul îți oferă doar ocazia de a te enerva și a-ți paraliza tot programul.

Doresc să menționez, domnul ministru, că demersul nu este îndreptat împotriva echipei de fotbal F.C. Național, pe care o apreciem și o respectăm. Aici, este vorba de respectul față de reguli și față de cetățeni. Demersul nostru este împotriva aplicării în România a legii bunului plac și a sfidării cetățeanului de către mai marii zilei. Demersul nostru este împotriva aplicării în România a legii bunului plac, în locul supremației legii. Și, nu în ultimul rând, demersul nostru nu este împotriva unei persoane fizice sau juridice, ci împotriva unui sistem și a unei mentalități care îl guvernează.

În condițiile acestea, am solicitat, domnul ministru, să ne oferiți următoarele explicații:

1. Într-un mod simbolic, să vă prezentați demisia, ca semn de respect pentru cetățeni și de asumare a responsabilității față de sfidarea, de către o companie aflată în subordine, a pasagerilor cursei Cluj-Napoca-Timișoara-București.

2. Să prezentați numele persoanelor care se fac vinovate de modificarea intempestivă a programului cursei Tarom din data de 13 aprilie 2002 și, în consecință, să prezentați măsurile dispuse împotriva persoanelor vinovate.

Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Din partea ministerului, răspunde domnul secretar de stat Marius Sorin Ovidiu Bota.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspunsul ministerului la interpelarea domnului deputat Boc este următorul:

Pentru cursa regulată Tarom efectuată pe ruta București-Cluj-Timișoara-București, la data de 13 aprilie a.c., pe segmentul de retur exista, în sistemul de rezervări, următoarea încărcătură: pe tronsonul Cluj-București - 4 pasageri; pe tronsonul Timișoara-București - 41 de pasageri, din care un grup de 30 de pasageri care aparținea echipei de fotbal F.C. Național. Pentru acest grup de persoane s-a făcut o cerere de întârziere a cursei cu o oră, cererea a fost aprobată, iar modificarea de program planificată, avându-se în vedere mărimea grupului, care reprezenta 67% din încărcătura cursei. Precizăm că menținerea programului inițial presupunea pierderea acestor pasageri. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Acum, mai sintetic, răspunsul ar fi "nu"...

Domnul Boc.

Domnul Emil Boc:

În primul rând, vreau să menționez că am tot respectul pentru distinsul domn ministru Sorin Bota, dar aceasta nu înseamnă că sunt de acord cu decizia ministerului și a domnului ministru Mitrea. Deci, decizia a fost luată, dacă eu înțeleg bine, de domnul ministru Miron Mitrea, iar în condițiile acestea toate aceste lucruri pe care le-am menționat în interpelare sunt corecte.

În avion n-au fost 4 persoane, de la Cluj, au fost 9 persoane (am fost una dintre persoanele de acolo, deci, pot să probez acest lucru) și chiar dacă era vorba de o singură persoană, indiferent care ar fi fost ea... Și vreau să vă spun că au fost multe persoane care aveau legături, din cele 9, cu Israelul, care nu puteau pricepe ce se întâmplă în această țară: plecaseră de la Cluj să ajungă la București la 8 și 5 și au ajuns la 9 și 10, pierduseră cursa de 8,30 pe care o aveau înspre Tel Aviv sau în ce direcție, fără să fie întrebați, fără să fie consultați, au fost, pur și simplu, mutați (să nu folosesc un termen vulgar) din avion în sala de așteptare, fără nici un fel de explicație.

Repet, avem tot respectul față de o echipă de fotbal, dar nu credem că într-o țară democratică se poate justifica amânarea cursei unui avion sau amânarea plecării cursei cu 75 de minute, pentru prea simplul motiv că acest lucru trebuie să fie făcut în aducerea unor pasageri. Atunci, ce credibilitate va mai avea compania, în condițiile în care ne vom face programul în funcție de meciurile de fotbal care sunt în România în diverse orașe? Deci, eu, dacă voi pleca la Iași, va trebui să... Nu, că Iașiul nu este în A! Dacă plec la Bacău, să mă uit după programul de fotbal al echipei și așa să-mi fac eu programul, după programul echipei de fotbal, și nu ea după programul oficial al cursei Tarom!

Cred că un asemenea comportament ține de inspirație bananieră și africană și nu de inspirație democratică, iar Ministerul Transporturilor ar trebui să mediteze. Așa cum domnul ministru nu a avut amabilitatea și disponibilitatea de a veni să răspundă personal și să-și asume răspunderea față de un asemenea gest, sunt convins că și în viitor asemenea practici vor continua. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Viorel Coifan. Este vorba de amânarea cursei Tarom pe Aeroportul internațional Timișoara, este aceeași problemă? Nu. Probabil că a fost altă echipă...

Domnul Gheorghe Viorel Coifan:

Domnule președinte, vă mulțumesc că mi-ați dat ocazia să afirm că Taromul devine din ce în ce mai mult locul predilect pentru Odisee. Dar dacă pe Ulise, la sfârșitul Odiseei, l-a așteptat o Penelopă, pe noi, la sfârșitul Odiseei, ne așteaptă de obicei nervi și întâlniri ratate.

Prin urmare, și interpelarea mea se referă tot la situația curselor pe care Taromul le-a efectuat cândva, în sensul că s-au anulat mai multe curse: Timișoara, la ora actuală, nu mai are nici o cursă cu Germania, din cele trei pe care le avea. În mod paradoxal, însă, aceste curse le efectuează alte companii - e vorba de Carpat Air și este vorba de Maleev.

Sigur că, în situația în care apăr interesele Taromului, ar trebui să fiu și remunerat și pe mine mă miră că domnul ministru nu apără interesele Taromului și lasă ca aceste curse să fie efectuate de alte companii. Mă refer doar la cursa care a fost anulată, după 22 de ani de funcționare: Timișoara-Frankfurt. La fel, a fost anulată cursa București-Cluj-Frankfurt, dar, după aceea, s-a repus din nou în funcție cursa Cluj-Frankfurt.

Să ne punem întrebarea care sunt rațiunile acestor amânări? Și, mai mult decât atât, la ce ne mai putem aștepta din partea Companiei Tarom, în condițiile în care, în fiecare zi, se întâmplă minuni?

Închei aici, pentru că mai am încă o interpelare cu Taromul, dar pe care o voi face peste două săptămâni, deoarece, mai nou, noi nu mai putem să urcăm la Timișoara pe cursele internaționale, se pierd, de două ori pe săptămână, câte 100 de locuri, a 2,6 milioane de lei locul, iar, per total, în fiecare lună, Taromul, începând din 30 martie, pierde 2 miliarde. În condițiile în care vorbim de austeritate și de bun management financiar.

Aștept răspunsul dumneavoastră, domnule secretar de stat.

Domnul Ștefan Baban (din sală):

Își bate joc Taromul de ani de zile, noi suntem sătui!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule secretar de stat, poftiți.

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota:

Domnule președinte,

Eram dator domnului deputat Boc cu un răspuns. Modificările în derularea unei curse le face conducerea operațională, în ziua respectivă, a Companiei Tarom, și nu ministerul, prin decizie, vizavi de eventualele întârzieri sau alte evenimente.

Referitor la interpelarea domnului deputat Coifan, răspunsul ministerului este următorul:

În ultimii ani, pe plan mondial, liniile aeriene au recurs la eficientizarea activității lor și, implicit, la monitorizarea atentă a raportului între venituri și cheltuieli pe fiecare destinație în parte, în contextul mediului concurențial existent pe fiecare piață. În funcție de rezultatele operării și premisele dezvoltării traficului, în ultimii ani, am asistat cu toții la măsuri drastice adoptate de liniile aeriene străine, pe plan mondial.

În ceea ce privește motivele anulării curselor menționate în interpelarea dumneavoastră, acestea prezintă particularități pentru fiecare destinație în parte, fiind prezentate succint în cele ce urmează:

  • Pentru destinația Stuttgart, în anul 2001, Compania Tarom a operat 85 de curse pe ruta Otopeni-Arad-Stuttgart și retur, formulă de operară schimbată începând cu sezonul de iarnă în 2001-2002, prin operarea a 26 de curse, în anul 2001, pe ruta Otopeni-Timișoara-Stuttgart, în speranța redresării traficului către această destinație. Pierderile înregistrate în anul 2001 din această operare au fost 985.366 dolari SUA. În anul 2002, măsurile adoptate nu au avut un efect pozitiv în ceea ce privește rezultatul economic, traficul pentru această cursă asigurând un coeficient de umplere de 53%, în condițiile în care pragul de rentabilitate se asigură la un coeficient de umplere de 95%, pentru operarea cu avion tip APR. Pierderile înregistrate în anul 2002 - 10 luni de operare - au fost de 994.113 dolari.
  • Pentru destinația Düsseldorf, în anul 2001, Compania Tarom a operat 105 curse pe ruta Otopeni-Timișoara-Düsseldorf, coeficientul de umplere realizat fiind de 60%, și a înregistrat pierderi de 817.157 dolari. În anul 2002, Compania Tarom a operat 124 curse pe ruta Otopeni-Timișoara-Düsseldorf, coeficientul de umplere realizat fiind de 50%, în condițiile în care pragul de rentabilitate se asigură la un coeficient de umplere de 68% pentru această rută, pentru un avion Boeing 737. Pierderile înregistrate în anul 2002 - în 10 luni de operare - au fost de 1.065.189 dolari.
  • Pentru destinația Frankfurt, începând cu sezonul de vară 2003, Compania Tarom a planificat inițial operarea cu 7 curse directe, fără escală la Timișoara și Cluj, față de sezonul anterior, când se ofereau săptămânal 3 curse via Timișoara și 4 curse via Cluj. Această planificare a avut în vedere următoarele elemente: crearea posibilității de a oferi curse directe pasagerilor din București, care reprezintă 65% din totalul pasagerilor transportați pe această relație; trafic generator de venituri superioare celor din Transilvania, trafic de afaceri; reducerea costurilor pe cursă cu aproximativ 6 mii de dolari, costul aferent escalei, ceea ce la nivel anual reprezintă aproximativ 2 milioane de dolari; crearea facilității de transport aerian gratuit pentru pasagerii de la escala intermediară Timișoara și Cluj, prin oferirea de curse interne zilnice în conexiune cu cursa externă de la București, conexiune de o oră. Vă mulțumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat dorește să comenteze? Poftiți.

Domnul Gheorghe Viorel Coifan:

Domnule președinte,

Mulțumesc distinsului interlocutor, domnul secretar de stat Bota, sper să-mi dea și în scris aceste informații. Am rămas totuși cu o singură nelămurire: de ce pentru Tarom nu e rentabil, dar pentru Carpat Air e rentabil? La același tip de avion, tot APR 40. Rămân cu această întrebare...

Domnul Marius Sorin Ovidiu Bota (din lojă):

Nu este APR 40.

Domnul Gheorghe Viorel Coifan:

Voi verifica și vă mulțumesc, oricum.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Ar mai fi trebuit date niște răspunsuri, dar domnii deputați Vasile Suciu, Damian Brudașca, Gheorghe Dinu nu mai sunt în sală.

Au fost adresate interpelări pentru APAPS, la toate acestea, APAPS-ul a solicitat amânare pentru fundamentarea răspunsului.

Aceeași situație, în cazul Ministerului Administrației Publice, în răspunsurile pe care trebuia să le ofere domnilor Cornel Știrbeț, Ilie Merce, Dan Coriolan Simedru.

Și, de asemenea, o solicitare de amânare până la proxima ședință, pentru un răspuns pe care Ministerul Afacerilor Externe trebuia să-l ofere doamnei Mona Muscă.

Ca atare, nemaiavând răspunsuri, ședința noastră se încheie aici. ne vom reîntâlni mâine.

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 3 aprilie 2020, 0:47
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro