Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 noiembrie 2002
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.157/21-11-2002

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
12-08-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2002 > 11-11-2002 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 11 noiembrie 2002

  1. Dezbateri asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2003 (art. 15 alin. 2-art. 44)  
 
consultă fișa PL nr. 524/2002 L465/2002

Ședința începe la ora 15,40.

Lucrăriile sunt conduse de Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, Romeo Octavian Hanganu, secretar al Senatului, și Constantin Niță, secretar al Camerei Deputaților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile în sală.

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința comună a Senatului și Camerei Deputaților, având ca obiect dezbaterea bugetului de stat pentru anul 2003.

Deci continuăm dezbaterile asupra proiectului de buget.

Înainte de asta, să vă fac un anunț, stimați colegi.

Este vorba despre ziua de miercuri. În programul pe care l-am aprobat, aveam prevăzută o alocuțiune a președintelui Parlamentului European, domnul Pat Cox, la ora 12,00. În loc de ora 12,00, va fi la ora 11,00.

Programul de lucru îl cunoașteți: până la ora 19,30.

De asemenea, în cursul zilei de vineri am stabilit ca astăzi, la ora 14,00, să aibă loc o întrevedere între ministrul finanțelor, domnul Mihai Tănăsescu, și Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

Îl rugăm pe domnul ministru Mihai Tănăsescu să ne prezinte rezultatul acestor discuții.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu - ministrul finanțelor publice:

Mulțumesc, domnule președinte.

În câteva cuvinte, aș vrea să vă informez vizavi de rezultatul discuțiilor dintre Ministerul Finanțelor Publice și grupurile reunite ale Partidului România Mare. Ele au fost localizate, în special, pe problema învățământului.

În urma discuțiilor purtate, am ajuns la concluzia ca, în textul proiectului de lege, la "Dispoziții finale", să propunem un nou articol, care să stipuleze că, în cazul în care, pe parcursul execuției bugetare vor exista posibilități de surse suplimentare sau diminuări de cheltuieli, aceste economii să fie utilizate, cu precădere, către domeniul învățământului și al agriculturii.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

În consecință, domnule ministru, vă rog să și gândiți formularea de articol pentru partea de "Dispoziții finale".

Vă anunț, stimați colegi, că și-au anunțat prezența un număr de 356 de senatori și deputați, din totalul de 484, deci avem cvorumul de lucru necesar pentru a continua dezbaterea bugetului de stat.

În consecință, stimați colegi, ne întoarcem la art. 15 alin. 2.

Înțeleg că, în urma discuțiilor care au avut loc, Grupul parlamentar al Partidului România Mare a renunțat la amendament. În consecință, supun votului dumneavoastră alin. 2 de la art. 15, în formula prezentată de Ministerul Finanțelor Publice, deci de inițiator, cu acceptul comisiilor de buget-finanțe.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Avem un vot împotrivă.

Abțineri?

Deci, un vot împotrivă, 20 de abțineri. Cu largă majoritate, a fost votat alin. 2 al art. 15.

De asemenea, țin să vă precizez că am avut un amendament, introducerea unui alineat nou, 11, care se referea la trecerea celor două teatre, Craiova și Târgu Mureș, în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor.

Avem aici pe ministrul culturii, domnul Răzvan Theodorescu. Permiteți-mi să-i dau cuvântul.

Vă ascultăm, domnule ministru.

Domnul Răzvan Emil Theodorescu -ministrul culturii și cultelor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Am luat cunoștință de mai multă vreme de acest amendament, și declarația mea este următoarea: vom face tot ce putem pentru a sprijini aceste două instituții, prin proiecte, așa cum am făcut-o și în acest an, mai ales cu Târgu Mureș, prin proiecte suplimentare plătite de Ministerul Culturii și Cultelor.

Vreau să fie însă un lucru foarte limpede. În strategia Guvernului nostru, fenomenul descentralizării, inclusiv în cultură, trebuie să continue. În alte țări, acest proces a durat 20 de ani. În Franța, Legea Debr., a descentralizării, inclusiv culturale, a fost dată în 1982 și încă nu s-a încheiat. Noi dorim ca într-un singur an toate lucrurile să se rezolve, ceea ce, practic, este imposibil.

Vreau să vă spun că ceea ce am făcut în acest an, adică descentralizarea a 17 instituții, din cele 49 pe care le aveam în dependența noastră directă, s-a desfășurat, cu o singură excepție, în cele mai bune condițiuni.

Excepția este Teatrul Național din Târgu Mureș, unde, datorită unor neînțelegeri dintre consiliul județean și consiliul municipal, instituția teatrului a avut de suferit.

Dacă bănuiam că o să se întâmple ceva... Și a fost singurul caz al instituțiilor descentralizate unde am oferit două proiecte. În cele din urmă, promovarea unei hotărâri de Guvern a făcut ca situația la Târgu Mureș să se încheie cu bine.

Vreau să vă spun că, în momentul de față, pentru desăvârșirea acestui proces de descentralizare a fost elaborată o hotărâre de Guvern, care este acum pe circuitul avizărilor.

Pentru a se înțelege foarte bine cum vedem noi acest lucru, cum vede Guvernul, în numele căruia vorbesc, acest lucru, până... Și lucrul a fost spus în documentul de politică și de strategii care prefațează secțiunea pentru cultură și culte a proiectului de Lege a bugetului.

Dacă veți citi din nou - și vă invit, doamnelor și domnilor senatori și deputați, să citiți această secțiune, a fost considerată una dintre cele reușite, din această prezentare -, veți vedea cum gândim aceste lucruri. Se va continua în așa fel încât în 2004 vom rămâne în structura ministerului și sub autoritatea ministerului, așa cum se întâmplă peste tot, numai cu instituțiile aflate... - și acum știu că ajung la un punct sensibil, însă am de-a face cu niște admirabili intelectuali, care vor înțelege acest lucru. Unde este punctul sensibil?... -, am ales acele centre istorice, politice, academice, universitare, cu o relevanță deosebită, unde rămân aceste instituții în subordinea noastră, așa cum se întâmplă mai pretutindeni. Aceste centre sunt: București, Iași, Cluj și Timișoara.

Aceasta nu înseamnă un capidis diminutio, nu e o scădere a rolului celorlalte. Noi le sprijinim cu proiecte, dar nu putem să mergem în continuare cu o directă legătură a noastră. Nici nu este de dorit... Și vreau să vă spun că sunt foarte mirat, pentru că Teatrul din Craiova a fost primul care și-a manifestat bucuria de a trece la autoritățile locale. Acum vedem acest amendament.

În ceea ce privește Teatrul din Târgu Mureș, vom studia, pe toate căile, posibilitatea de a-l sprijini cu 3 sau cu 4 proiecte, pentru că sunt două secții acolo - română și maghiară. Vă rog să ne credeți, facem tot ce putem, vom discuta din nou în comisiile de cultură ale celor două Camere, dar politica de descentralizare nu este echivocă, ci este univocă, în cazul de față, și cred că acest semnal noi trebuie să-l dăm. Faptul că restul celor 17 instituții, practic, 16 sau 15 instituții, s-au descentralizat foarte bine este semnul că mergem pe un drum bun.

Legătura ombilicală cu noi este la nivelul metodologiei și al conținutului, legătura financiară este cu noi prin unele proiecte, iar restul, prin Legea bugetului. S-a procedat la această descentralizare pe care eu, personal, și colegii mei o considerăm..., nu numai pentru că este o politică a Guvernului, dar pentru că, în esența sa, este un lucru firesc, înțelept. Emblema culturală se găsește în teritoriu, nu trebuie să se găsească în strictă legătură cu autoritatea centrală de la București.

Acesta este răspunsul meu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Adrian Păunescu, senator, scuzați-mă, președintele Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă din Senatul României.

Vă ascultăm, domnule senator.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnilor senatori și deputați,

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Salut performanța verbală a domnului ministru Răzvan Theodorescu. Este remarcabil felul în care dumnealui a știut să ne arate că două situații diferite sunt egale între ele.

Așadar, pentru descentralizare, au fost scoase teatrele din Târgu Mureș și Craiova din grija directă a Ministerului Culturii și Culutelor, și, tot pentru descentralizare, au fost lăsate teatrele din București, din Iași, din Cluj și din Timișoara în grija directă a Ministerului Culturii și Cultelor.

Ca să vedeți la ce performanțe putem ajunge când trebuie să dovedim un lucru absurd! Pentru că absurd este felul în care ne încăpățânăm, pe de o parte, să vrem forme fără fond, și, pe de altă parte, să nu ascultăm de specialiști.

Aceasta este una dintre bolile cele mai grave ale democrației formale: disprețul față de specialiști.

Ne spun oamenii noștri, actorii, regizorii, managerii din Craiova și din Târgu Mureș: "Nu e bine să ne lăsați de izbeliște." Se duc teatrele naționale din Târgu Mureș și din Craiova, capătă un regim subaltern față de autorități, care încă nu sunt pregătite să-și desfășoare, la un nivel național, munca de îndrumare, de conducere și de sprijinire a acestor teatre. Pentru destui dintre cei care răspund de soarta acestor teatre, problema lui Shakespeare încă poate părea o problemă agroindustrială.

Este nedrept. Este absurd și este demagogic să spunem că e bine să lăsăm teatrele din Târgu Mureș și din Craiova în situația de a depinde de autoritățile locale, când tot noi știm că lucru acesta nu e bun pentru Timișoara, pentru Cluj, pentru Iași și pentru București.

Așa că, Ministerul Culturii și Cultelor și, în realitate, Guvernul, ori au tăria să facă descentralizarea la toate instituțiiile de cultură din România ori nu o fac pe pile.

Ceea ce se întâmplă la Târgu Mureș este inadmisibil de două ori: o dată, pentru că e un teatru al acestei țări, și a doua oară, pentru că la Târgu Mureș, în timp ce Ministerul Culturii și Cultelor din România nu are puterea de a susține repertoriul și trupa acestui teatru, Ministerul Culturii de la Budapesta alocă - bine face, spre cinstea lui! - fonduri pentru programe la Târgu Mureș.

Noi nu putem privi orbește, ca și când asta ar fi o simplă teorie cu care să ne prezentăm la tot felul de bilanțuri. Este problema noastră.

A doua chestiune gravă pe care o semnalăm este aceea că specialiștii nu sunt ascultați. Democrația există pentru a exista puterea poporului, pentru a exista puterea intelectualilor care fac respectivul act de cultură. Pe toate căile, directorii, autoritățile din zonele respective ne spun: "Nu e bine, se prăbușește cultura în locul respectiv". Nu.

O ținem așa, continuăm această politică, le luăm tot și apoi devenim generoși, dându-le câte ceva.

Sunt, cu hotărâre, pentru acest amendament. Nu cred că e drept, nu cred că e normal, nu cred că e democratic să se aplice măsuri parțiale, care să transforme teatrele naționale în unele de rangul I și altele să fie de rangul al II-lea.

Îl rog pe domnul ministru al culturii să renunțe la această obsesie a formelor fără fond. Deocamdată, nu suntem pregătiți pentru a avea teatre naționale - ca să zic așa, prin absurd - de județ.

E greu să facem cultură, dar este imposibil să ne purtăm cu unii ca niște oameni responsabili, și cu alții să ne purtăm ca și când alții ar fi responsabili. Politica "pentru unii mumă, pentru alții ciumă" este în plină desfășurare, în raport cu teatrele din Târgu Mureș și Craiova.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Radu Alexandru Feldman, după care dau cuvântul domnului senator Frunda.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnilor președinți,

Domnilor membrii ai Cabinetului,

Stimați colegi,

Vă mărturisesc că sunt într-o mare dificultate. Într-o dificultate de a înțelege argumentele cu care unul dintre intelectualii de marcă ai acestei țări, academicianul Răzvan Theodorescu, vine în fața Parlamentului și...

Iertați-mă, domnule academician, măsluiți adevărul.

Nu pot să cred ce aud și nu pot să înțeleg ce aud.

Problema, soarta teatrelor naționale nu este o problemă care s-a ivit acum, o dată cu discutarea bugetului. Soarta teatrelor naționale s-a adus în discuția opiniei publice în momentul în care, pe o idee de susținut, în spiritul normelor și reglementărilor Uniunii Europene, s-a pornit la descentralizarea teatrelor, și atunci am fost martorii primului accident în modul în care această descentralizare trebuia făcută. Din cele șase teatre naționale, toate teatre de strălucit prestigiu, deci nu teatre naționale doar grație firmei care era afișată pe frontispiciul clădirii, ci strălucite și teatre naționale prin palmaresul acestor teatre, s-a procedat la o nemotivată și greu de acceptat idee a departajării: teatre naționale de categoria I și teatre naționale de categoria a II-a.

Dar putem merge cu ideea și să spunem - chiar dacă nu înțelegem acest demers, în măsura în care este începutul unui proces, - hai să-l acceptăm. Și Teatrul Național din Craiova, directorul Teatrului Național din Craiova a fost printre primii care au spus: "Salutăm, într-adevăr, un proces de descentralizare, în condițiile în care ne vom putea desfășura activitatea într-un mod fericit, într-un mod normal".

Față de prima decizie a ministerului, vă reamintesc reacția președintelui Ion Iliescu, care a spus anul trecut: "Nu promulg bugetul, dacă Teatrul Național din Timișoara și Opera de Stat din Timișoara nu revin în organigrama Ministerului Culturii."

Era gestul elementar, era gestul firesc, de responsabilitate, al unui om care nu a lipsit la nici o premieră și nu a lipsit la nici un spectacol, când a fost invitat. Era gestul de solidaritate al unui om politic care, nu o dată, a fost alături de oamenii de cultură din țara românească.

Nu se pot arunca teatrele naționale și instituții emblematice pentru cultura românească în sarcina administrației locale, atâta vreme cât această administrație locală nu are fondurile să preia aceste teatre.

Dacă administrația locală ar fi avut fondurile, dacă teatrele ar fi putut să-și desfășoare activitatea în condiții normale, puteam subscrie, fără nici un fel de ezitare, la proiectul ministerului, la proiectul domnului ministru, cu o singură excepție, Teatrul Național din București, toate celelalte să treacă în sarcina administrației locale.

Grație intervenției domnului Președinte Ion Iliescu,

Teatrul Național din Timișoara și Opera au revenit, iar teatrele naționale din Craiova și Târgu Mureș au rămas pe stradă.

Îmi închipui că știți foarte bine situația din ianuarie, de la Teatrul Național din Târgu Mureș, caz fără precedent: greva actorilor, greva Teatrului Național din Târgu Mureș.

S-a pus lacătul pe poartă, iar membrii secției române - pentru că la Teatrul Național din Târgu Mureș, cum bine știți, funcționează două teatre de excepție, secția română și secția maghiară -, actorii români de la secția română s-au adresat primului-ministru, au cerut acceptul să fie preluați de Ministerul Culturii de la Budapesta, să învețe ungurește și să joace în limba maghiară pe scena Teatrului Național din Târgu Mureș.

Ce se întâmplă astăzi la Teatrul Național din Craiova, într-adevăr, teatru care a fost un susținător al proiectului, în momentul în care s-a crezut că este vorba de un proiect? Teatrul Național din Craiova, ca și Teatrul Național din Târgu Mureș funcționează în afara legii. Nu există un ordonator de credite. S-a făcut trecerea în structura administrației locale, dar nu s-a făcut și trecerea patrimoniului în structura administrației locale. Nu mai au bani de salarii, nu mai au bani de montări, nu mai au bani pentru repararea clădirilor. Sunt două teatre, realmente, abandonate.

Se pot aduce argumente în continuare. Vă pot citi două scrisori dramatice, pe care le-am primit din momentul începerii dezbaterii la buget, din partea Teatrului Național din Craiova și din partea Teatrului Național din Târgu Mureș, prin care ni se imploră sprijinul ca aceste teatre să nu se năruie, la propriu și la figurat.

Domnule ministru,

Vă rog insistent, eliberați-vă de orice fel de orgoliu, eliberați-vă de orice sentiment de jenă că o idee greșită poate să fie recunoscută. Sunteți dator, într-un moment de cumpănă pentru teatrul românesc, pe care dumneavoastră îl percepeți ca un teatru în stare înfloritoare - am citit, cu stupefacție, astăzi, în ziar! -, sunteți dator la o reparație imediată, acceptați, vă rog, acest amendament, în spiritul solidarității firești pe care academicianul Răzvan Theodorescu trebuie să o aibă cu cultura românească, cu domeniul pe care-l gestionează.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Argumentele care au fost folosite de către antevorbitori sunt mai mult decăt de bun-simț, logice și, mai mult decât atât, subliniază o situație care a fost creată ca urmare a jocurilor pe care își permite să le facă, în ultima perioadă, Ministerul Culturii și Cultelor la adresa unor instituții importante ale culturii românești.

Aș vrea să reamintesc distinsului domn ministru, academician Theodorescu, de faptul că, nu cu mult timp în urmă, o serie de teatre românești, poate că și cele a căror sacrificare se dorește astăzi, au fost nevoite, pentru a putea supraviețui, să treacă la fabricarea de coșciuge și la alte produse de competența, eventual, a Pompelor Funebre.

Oare dorește Ministerul Culturii și Cultelor ca aceste colective meritorii, cu recunoaștere internațională, să ajungă din nou în această situație?

Pe de altă parte, în ceea ce privește Teatrul din Târgu Mureș, reamintesc domnului ministru că, din datele pe care le deținem, ministerul echivalent al culturii din Ungaria acordă, în fiecare an, unor instituții de cultură de limbă maghiară din Transilvania fonduri de până la 5 milioane de forinți, fonduri care, oricum, sunt, unele dintre ele, chiar mai mari decât cele care revin instituțiilor de cultură respective din bugetul Ministerului Culturii și Cultelor.

Cred că a merge pe ideea pe care a promovat-o Ministerul Culturii și Cultelor, de așa-zisă descentralizare, ar însemna, în realitate, condamnarea la moarte lentă și sigură a acestor instituții.

Este cunoscut faptul că marea majoritate a consiliilor județene, cărora le-ar reveni sarcina să finanțeze în viitor aceste instituții teatrale, nu sunt nici pregătite și mai există și foarte multe mentalități specifice vechiului regim în rândul unora dintre cei care le compun. Așa încât, am toată certitudinea că se va marșa pe cu totul și cu totul alte priorități decât acelea care să asigure finanțarea pentru nevoile teatrelor amenințate să fie marginalizate, în contextul aplicării intenției ministerului.

Eu consider că ar fi o greșeală să se meargă pe această idee. Nu sunt pregătite nici consiliile județene, în general, să aplice această preluare și reamintesc domnului ministru de situația dramatică a altor instituții de cultură, muzeale, case memoriale și așa mai departe, care au fost trecute, pe ideea descentralizării, în subordinea consiliilor județene și care astăzi, marea majoritate dintre ele, sunt în situații financiare cu totul și cu totul de neadmis.

De aceea, eu voi susține acest amendament și consider că este de bun-simț ca ministerul să facă un pas înapoi, să recunoască faptul că nu este pregătit momentul pentru aplicarea acestui, altfel generos, proiect pe care îl are, dar care, în condițiile noastre, va trebui să mai aștepte până când mentalitățile, la nivelul conducerilor județene, vor fi pregătite să accepte materializarea lui.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul senator Gyorgy Frunda.

Domnul Frunda Gyorgy:

Vă mulțumesc, domnilor președinți.

Domnilor miniștri, membri ai Cabinetului,

Distinse doamne și domni parlamentari,

Participăm la o dezbatere care opune două principii generale.

Unul, al descentralizării, cel puțin parțiale, pe care Guvernul vrea să-l introducă prin acest buget pentru anul viitor, și un principiu al menținerii și continuării centralizării sub diferite pretexte în domeniul culturii.

În primul rând ab initio, nu sunt de acord că o țară sau o națiune poate avea mai multe teatre naționale. Nu am văzut nici în Franța, nici în Germania, nici în Anglia să existe mai multe teatre naționale. Teatrul național este unul și reprezintă cultura, vocația teatrală, vocația dramaturgică a națiunii respective și este un simbol unic național. Toate celelalte teatre, care sunt pe teritoriul unei țări, sunt fie teatre de stat într-o renumire, fie teatre regionale în altă denumire, fie teatre locale. Aceasta ar trebui să fie normalitatea și în situația noastră. Trebuie să avem un teatru național și trebuie să avem cât mai multe teatre regionale și teatre locale. Ceea ce este însă anormal, pe lângă faptul centralizării, nu este normal ca directorii de teatru să fie numiți de Ministerul Culturii și Cultelor. Nu este normal ca organizarea unui teatru să fie decisă în capitala țării, atunci când acest lucru este cunoscut cel mai bine în localitatea, în județul în care aceste teatre funcționează.

Dacă eu regret ceva, domnule ministru, nu e faptul că ați trecut două dintre aceste două teatre naționale în subordinea consiliilor județene și locale, regretul meu e că nu ați făcut pasul până la sfârșit.

Trebuia, după părerea mea, să mențineți un singur teatru național, cel din București, iar toate celelalte, împotriva tuturor presiunilor politice, a intervențiilor care s-au făcut, și, dacă spunem adevărul, aceste intervenții sunt exclusiv de ordin material, trebuia ca aceste teatre, și de la Cluj, și de la Timișoara, și de la Iași, să fie trecute în subordinea consiliilor județene.

Dar ceea ce trebuia făcut în plus, și asta este treaba Guvernului și, în primul rând, a Ministerului Finanțelor Publice, este ca să asigure sursele financiare teatrelor respective. Într-o țară normală nu centralizezi, ci descentralizezi, dar descentralizezi și finanțele. Toate sursele financiare, impozitele pe profit, impozitele pe salarii, toate felurile de taxe, directe și indirecte, în marea lor majoritate, trebuie să rămână la nivel local și la nivel județean.

Din păcate, la noi, doar o mică parte din cheltuieli, din sursele bugetare, rămân la nivel local, deci concluzia mea ar fi, domnule ministru, ca să - acum nu se poate face altceva - menținem ca cele două teatre să rămână în subordinea consiliilor județene. După părerea mea, suma de 6 miliarde dolari, pe care o prevedeți, nu este suficientă pentru Târgu Mureș. Târgu Mureș primește 12 miliarde de la consiliul județean și consiliul local plus 6 miliarde de la dumneavoastră, asta înseamnă 18 miliarde, atâta timp cât anul trecut, 2001, acest teatru a necesitat un buget de 21 miliarde lei.

În ceea ce privește proiectele din Ungaria care au fost câștigate de secțiile din Târgu Mureș, acest lucru este un lucru pozitiv, care trebuie urmat. Este de datoria fiecărui guvern național să susțină cultura minorităților naționale din țările vecine și cred eu că acest exemplu trebuie urmat și de Guvernul român, ca să susțină proiectele teatrelor din țările învecinate. Acesta este un lucru și, în plus, acest teatru, care este, după părerea mea, și o construcție, arhitectural, recunoscută și la nivel european, necesită bani în plus, pentru că de vreo 20 de ani nu a fost reparat nici măcar un cablu electric.

Acestea sunt concluziile pe care vă rog să le acceptați.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Sassu.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu aș fi vrut să intervin la acest punct, dacă nu aș fi auzit de la tribuna Parlamentului și nu aș fi simțit o neîncredere față de aleșii locali, față de capacitatea lor de a gestiona mandatul pe care îl au, o neîncredere, până la urmă, față de cetățenii din județele respective.

Într-un fel sau altul sunt totuși aceiași care ne-au votat și pe noi și nu cred că o dată au votat bine și o dată rău.

Nu putem să spunem că nu există la nivel local, de exemplu, oameni de cultură capabili să gestioneze o astfel de problemă.

Nu cred că putem să spunem că acei oameni de cultură nu vor să se implice.

Nu putem să credem că oamenii din localitățile respective se simt mai implicați dacă există o dependență a teatrului respectiv de București, de minister, undeva, foarte departe, față de momentul în care un astfel de teatru depinde, în mod direct, dacă vreți, de ei. Din acest punct de vedere, cred că facem o enormă eroare.

Oamenii sunt mult mai apropiați de ceea ce este lângă ei și le aparține. Teatrele trebuie să fie ale localităților, ale județelor. Problema de fond cred că este în cu totul altă parte.

În opinia noastră, trebuie clarificate două lucruri: dependența administrativă, pentru că există niște probleme în acest sens, și banii, fondurile necesare. Acestea sunt cele două lucruri care ar rezolva problema, și nu dependența de un organ de la nivel central este cea care dă importanță teatrului și activității de acolo. Și noi ne manifestăm încrederea față de cei care sunt la nivel local, așa cum și noi am fost, până la urmă, aleși de aceiași oameni.

În consecință, dacă soluția este să rămână la nivel local, propunerea noastră este să se dea și fondurile necesare pentru activitatea de acolo, să se descentralizeze fondurile necesare, să poată fi dusă așa cum a fost dusă în trecut.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Are cuvântul domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Mulțumesc, domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor parlamentari.

De foarte multe ori, am vorbit în favoarea descentralizării, în favoarea mecanismelor de piață. De data aceasta, și o fac, strict, în nume personal, voi vorbi pentru o formulă centralizată. Și am să vă spun de ce. Am încercat să fac o hartă a PIB-ului în România și să văd cam cum stau lucrurile. Am avut surpriza să văd că cele mai mari sume sunt realizate..., grosul sumei la nivel național este realizat de 8 orașe, toate din sud. Lucrul acesta, dintr-o dată, ne dă o imagine foarte clară legată de capacitatea economiilor din fiecare dintre zonele României de a susține un anumit fenomen, de exemplu, un fenomen cultural sau un fenomen științific sau unul care trebuie susținut. Un fenomen cultural trebuie susținut, pentru că nu poate fi pus în zona comercială, cel puțin, deocamdată, în România. Dacă ar fi ca instituțiile de cultură, teatrele, bibliotecile, chiar și universitățile să trăiască exclusiv pe baze comerciale, cel puțin în momentul acesta, lucrul ar fi imposibil.

Dacă ne uităm la cât public plătitor există la teatre, astăzi, constatăm că lucrul aceste este imposibil.

Deci această activitate, clar, trebuie sprijinită dintr-un buget. Din bugetele locale, vă mărturisesc, practic, absolut practic discutând, că am convingerea că nu se poate peste tot. Există orașe, cum este Bucureștiul, de exemplu, sau Timișoara, unde acest lucru se poate. Există un număr de localități, orașe, unde acest lucru nu se poate, pentru că economia nu poate susține acel buget.

De aceea, cred că în cazul celor două orașe, Craiova și Târgu Mureș, unde lucrurile așa arată, dacă ne uităm pe aportul economiei la dezvoltarea regiunilor respective, constatăm că acest lucru nu se poate face. Pe lângă teatre, autoritățile locale trebuie să rezolve chestiuni care țin de viața de zi cu zi a cetățenilor de acolo, de lucruri vitale: să le asigure apa, să le asigure o mulțime de servicii publice, pe care tot acele bugete trebuie să le susțină. Nu cred că aceste două orașe își pot susține o activitate culturală în mod descentralizat, deocamdată, și atunci, chiar împotriva principiilor în care cred, sunt de părere că, în acest moment, nu putem face acest pas din motive pur practice, pentru că nu există o resursă care să poată sprijini acest pas, nu pentru că nu e bine să facem acest pas. E bine să-l facem, dar e bine în momentul în care economia, în regiunile respective, îl poate susține, și acum nu poate.

De aceea, cel puțin, v-am spus, vorbesc în nume strict personal, nu m-am consultat cu colegii mei, dar cel puțin eu voi sprijini amendamentul de păstrare în subvenție centralizată a acestor două teatre.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Mai avem o luare de cuvânt, domnul deputat Adrian Moisoiu.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dacă îmi permiteți, întâi și întâi, aș dori să subliniez niște aspecte de ordin general, pentru că sunt foarte importante.

În 13 iunie, ordonanța de urgență a Guvernului, semnată de domnul prim-ministru, a dispus readucerea Teatrului Național și a Operei din Timișoara la Ministerul Culturii și Cultelor.

Ca atare, în 9 septembrie, de la acest microfon, m-am adresat Domniei sale cu rugămintea ca același lucru, care s-a făcut în cazul Timișoarei, să se facă și în cazul Târgu Mureșului.

Din păcate, răspunsul a fost primit din partea Ministerului Culturii și Cultelor, și nu din partea domnului prim-ministru, și, în același timp, nu era un răspuns la obiect.

Ca atare, în 14 octombrie, m-am adresat, încă o dată, în același sens. Până astăzi nu am primit răspunsul.

Am subliniat acest lucru pentru că dacă aceste probleme ar fi fost rezolvate la momentul respectiv, poate că, astăzi, nu am mai fi discutat o problemă a Teatrului Național din Târgu Mureș.

Pe de altă parte, așa cum s-a mai arătat aici, Consiliul Județean Mureș nu este capabil, din fondurile pe care el le gestionează, să acopere suma de 10 miliarde lei pentru buna funcționare a teatrului în anul 2003. În 2003, nu în 2002, pentru că și în 2002 a avut mari probleme.

Pe de altă parte, și problema este și mult mai gravă - și spuneam acum câteva minute domnului ministru la întâlnirea pe care am avut-o -, mai sunt necesare pe puțin 40 miliarde lei pentru repararea acestei clădiri minunate, pentru că este o clădire minunată, în care își desfășoară activitatea în clipa de față Teatrul Național din Târgu Mureș.

S-a arătat aici și s-a pus un pic problema sub aspectul că aceste instituții ar trebui singure să se autofinanțeze. E adevărat, dar în condițiile în care nivelul de trai, în clipa de față, aici, la noi în țară, în România, este atât cât este, în momentul în care discutăm despre un coș zilnic și despre un salariu minim pe economie pe care foarte multă lume nu poate să și-l permită, întrebarea este: de unde acești oameni ar putea să-și astâmpere și foamea de teatru, pe lângă foamea fizică pe care o simt în stomacurile lor?

Deci cu dorința și, în același timp, cu rugămintea și cu speranța că acest demers, alături de celelalte care au fost prezentate mai înainte, și subliniind încă o dată că este vorba de un teatru care ființează nu de acum - numai secția română, care s-a născut mai târziu, are în această toamnă 40 de ani -, eu îmi exprim încrederea și rugămintea ca în viitor, sau, respectiv, ca urmare a acestei ședințe, să se treacă înapoi la Ministerul Culturii și Cultelor și, în același timp, noi, în bugetul de stat pe anul 2003, să prevedem fondurile necesare, așa cum s-a arătat.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Eu cred că s-au spus toate argumentele posibile pro sau contra. Mai doriți totuși?

Are cuvântul domnul senator Zanc, iar ultimul cuvânt domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Grigore Zanc:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri.

Stimați colegi,

Putem discuta foarte mult despre o cauză sau alta.

Cred că suntem obligați să respectăm un principiu pe care de-abia am început să-l punem în practică, suntem obligați să vedem ce se întâmplă în toată lumea și să acceptăm că administrația locală, cei din teritoriu, dacă au instituții majore, trebuie să le mențină la nivel major de funcționare.

Sunt, pe de altă parte, de acord că în privința fondurilor, în măsura în care există proiecte, ministerul să aibă în permanență posibilitatea să susțină cele mai bune teatre, cele mai bune spectacole. Dar nu cred că este momentul, nu cred că este potrivit să ne întoarcem, să redăm îndărăt un demers pe care abia, repet, abia l-am început și din care se vede că, acolo unde au fost oameni care au înțeles menirea teatrului, instituțiile respective funcționează normal și cred, în continuare, că suntem datori să urmăm acest principiu pe care îl invocăm uneori, nu chiar cu bună-credință, ori de câte ori este nevoie să ne raportăm la Comunitatea Europeană, la comunitatea altor state dezvoltate.

Sunt, deci, de părere să menținem această descentralizare, să o continuăm în perioada următoare cu mențiunea că fondurile - așa cum de altfel s-a întâmplat -, fondurile care reveneau instituțiilor descentralizate au fost transferate, prin buget, la vremea respectivă, și continuă să figureze, ca volum, în bugetele locale respective, iar, în continuare, pentru a completa și a suplimenta aceste surse este important ca ministerul să-și promoveze proiectele pe care le consideră cele mai potrivite, din teritoriu.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Mi se pare că dezbatem o falsă problemă, adică dezbatem nu esența problemei, ci fațada ei. Eu cred că, dacă trebuie să discutăm, mai ales atunci când dezbatem o lege a bugetului, atunci nu trebuie să facem o recentralizare, și dacă sunt probleme de bani, probleme obiective, pe acelea să le rezolvăm.

De exemplu, dacă sunt datorii acumulate înainte de descentralizare, să găsim sursa ca aceste sume de bani să fie alocate de la bugetul de stat pentru că vizează o perioadă anterioară descentralizării.

Dacă credem că există teatre de importanță regională, care trebuie să primească o susținere în plus, să le dăm posibilitatea ca din bugetul alocat Ministerului Culturii și Cultelor, deci, pe bază de proiecte, acestor teatre să li se acorde o sumă în plus față de cele ce primesc de la județe, respectiv localități. Asta este rezolvarea, nicidecum recentralizarea acestor teatre.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul domnul deputat Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnilor președinți,

Onorați membri ai Guvernului României.

Stimați colegi,

Cred că am prelungit inutil discuția, pentru că discutăm de două chestiuni distincte.

Pe de o parte, un amendament precis, care încearcă să înlăture o discriminare - depinde cum o priviți, pozitivă sau negativă -, pentru că este inadmisibil ca o parte dintre teatrele naționale să fie la Ministerul Culturii și Cultelor și altă parte a teatrelor naționale să fie la nivel local, este cel puțin o inconsecvență în principii, iar, pe de altă parte, în aceea ce privește raportul descentralizare-centralizare, vă rog să mă credeți pe cuvânt, autoritățile locale au și capacitatea intelectuală și voința de a susține aceste instituții, dar nu există descentralizare financiară.

Și vreau să vă aduc aminte că în 1982, când marele primar al Marsiliei, Gaston Def.r, a început descentralizarea, a fost dat un calendar exprimat în termeni foarte clari, de pachete de legi. Primele patru legi ale descentralizării au fost date în același timp. S-a aplicat după aceea un transfer gradual de susținere a descentralizării, în limba franceză "dotation globale", și cei care au studiat bugetul descentralizării știu acest lucru. Noi nu respectăm, în schimb, cel mai simplu principiu, principiul conexității care spune "La transfer de competențe, transfer de mijloace". Anul trecut, în buget era cuprinsă Timișoara - Opera și Teatrul Național - cu un buget de 46% asigurat de minister, restul era în curtea consiliului județean. Sigur, nu au putut exista aceste fonduri.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog respectuos să definiți, unu, ceea ce înseamnă național, sintagma național pentru un teatru și, dacă se poate, cum au spus antevorbitorii mei, există un singur teatru național, și el trebuie să fie la București și, doi, vă rog să aveți în vedere o strategie de trasfer gradual, și nu într-un an de zile, a ceea ce alții au făcut de cel puțin 15 ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cred că este și o problemă a Comisiilor pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă.

Are cuvântul domnul deputat Bolcaș. (Se solicită cuvântul din sală, prin ridicare de mâini.)

Eu cred că este suficient, domnilor.

V-am ascultat, vă rog eu foarte mult. Așa, nu mai terminăm nici de acum în 20 de ani... (Gălăgie în sală.)

Domnul Augustin Lucian Bolcaș:

Vă mulțumesc că mă ascultați a doua oară pentru acest amendament pe care îl susțin.

Îndrăznesc să vă răpesc timpul numai datorită împrejurării că astăzi s-au pus în discuție două probleme, pe care le consider de o mare importanță. Am spus, data trecută, și-mi mențin într-o singură frază: aici nu este problema centralizării sau a descentralizării, este problema demnității teatrelor naționale, problemă care se pune cu acuitate la Târgu Mureș și la Craiova.

Am reținut din susținerile domnului senator Frunda un singur lucru. Pentru Domnia sa, pe întinsul României sunt prea multe teatre naționale. Și regret această exprimare.

Vă rog să constatați că menținerea demnității titulaturii de teatru național se face și prin această operație a depinderii direct de Ministerul Culturii și Cultelor și direct de bugetul acestui Minister al Culturii și Cultelor și nu luați seama influențelor care pot exista pe plan local. Ori sunt teatre naționale ori, dacă nu, acceptăm propunerea domnului Frunda să le desființăm această titulatură.

Această problemă nu are nici o legătură cu centralizarea sau descentralizarea europeană, pentru că a menține pe teritoriul țării ceea ce este un simbol național al culturii este datoria noastră și sper să ne facem datoria și prin intermeniul Legii bugetului. De aceea vă propun, iar eu voi vota pentru acest amendament.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul, pentru un minut, domnul Radu F. Alexandru.

Domnule senator, aveți cuvântul.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Stimați colegi.

Nu voi depăși un minut. Mi se pare un subiect mult prea important. S-a pus în discuție opțiunea și atitudinea față de un principiu de maximă importanță, principiul descentralizării - nu îl contestă nimeni - și, sub nici o formă, nu aș spune un cuvânt care să pună sub semnul îndoielii oportunitatea acestui principiu. Vreau să vă spun însă un singur lucru. Sub nici o formă, o țară responsabilă, un Parlament responsabil nu poate să înceapă descentralizarea în cultură sau cu cultura națională.

Al doilea lucru. Această descentralizare ar fi fost acceptată și de înțeles dacă, într-adevăr, reprezenta un proces real. S-a pornit cu trei teatre descentralizate, mișcarea următoare ar fi fost, să spunem, patru sau cinci teatre descentralizate, mișcarea următoare a fost revenirea în structura Ministerului Culturii și Cultelor a unui teatru care a fost descentralizat. Nu mai departe de săptămâna trecută, domnule ministru, în cadrul Comisiei pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă s-a discutat o inițiativă legislativă în care, la sugestia secretarului de stat al Ministerului Culturii și Cultelor, s-au readus în structura Ministerului Culturii și Cultelor "Așezămintele Brâncovenești".

În urmă cu opt luni de zile, nu mai mult, în urmă cu opt luni de zile, aceste "Așezăminte Brâncovenești", de la Mogoșoaia și de la Potlogi, au fost scoase din structura Ministerului Culturii și Cultelor, facem descentralizare, și au fost trecute în sarcina Primăriei Municipiului București.

După opt luni de zile, s-a dovedit că municipiul nu poate susține întreținerea a două obiective de o asemenea importanță și au fost readuse.

Ce să înțeleg? Că domnul ministru Răzvan Theodorescu a abandonat de la principiul descentralizării?

Sub nici o formă. Înțeleg că domnul ministru Răzvan Theodorescu a probat un gest de responsabilitate și a înțeles că nu suntem pregătiți, la nivelul administrației de stat, să susținem cum se cuvine instituțiile culturale.

Asta îi cer. Asta vă rog, domnule ministru. Nu perseverați într-o eroare. Nu abandonați principiul descentralizării, dar, atâta vreme cât administrația locală nu poate, obiectiv nu poate, din taxele pe care le adună de la populație, să întrețină două teatre, indiferent, naționale sau doar dramatice, de anvergura și de importanța teatrelor naționale de la Craiova și de la Târgu Mureș, readuceți-le în structura ministerului, pentru că avem nevoie de ele.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnilor colegi, este suficient. S-a spus tot ce se putea spune despre treaba asta. (Gălăcie mare în sală.)

O să vă propun să limităm discuțiile...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Stimați colegi,

Eu nu mă refer la problema teatrelor, unde consider că s-au spus destule lucruri în această seară și unde se vor trage concluziile normale.

Eu vreau să ridic, aici, în fața dumneavoastră, pentru că tot e domnul ministru al culturii printre noi...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, suntem la un amendament... Dacă doriți altceva, o faceți cu...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Este tot un amendament care privește...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult, nu se fac amendamente în plenul celor două Camere, Citiți regulamentul...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Dar amendamentul este prevăzut în...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este prevăzut, stimate coleg. Discutăm amendamentul...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Protecția națională ca investiție este prevăzută ca amendament respins...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, am trecut, am votat, suntem la un amendament făcut de domnul Radu F. Alexandru privind teatrele din Craiova și Târgu Mureș.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Bun...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă aveți referiri aici, să o faceți... Dacă nu, vă rog să luați loc...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Eu sunt de acord cu cele propuse aici și cred că este anormal să ducem către consiliile locale o problemă atât de importantă a culturii, încât voi vota pentru această soluție.

Dar problema Bibliotecii Naționale trebuie să o discutăm...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, repet, faceți o declarație politică pe această temă, dar nu astăzi. Vă rog foarte mult să luați loc.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte, este amendament prevăzut la...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu avem un astfel de amendament. La art. 15 este în discuție un singur amendament, cel pe care l-au discutat colegii înainte...

Domnul Dumitru Bălăeț:

El este prevăzut la anexa nr. 3/28...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Când vom discuta anexele, atunci veți lua cuvântul...

Vă rog să luați loc.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Bine, dar am atras atenția asupra lui.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog foarte mult.

Are cuvântul domnul ministru Răzvan Theodorescu.

Din sală:

Răzvan Teodorescu sau Teodorescu Răzvan?

Domnul Răzvan Emil Theodorescu:

La armată, Theodorescu Răzvan, în viața civilă,

Răzvan Theodorescu.

Acei colegi care mă știu mai bine s-ar aștepta, probabil, la un răspuns polemic pe marginea câtorva, absolut, pentru mine, neașteptate, dar numai căteva ieșiri, ușor apocaliptice, ușor bocitoare, pe această temă.

Majoritatea colegilor noștri și majoritatea dumneavoastră - și vă mulțumesc - ați vorbit, indiferent de partidul în care vă aflați - cultura este problema noastră, a tuturor -, într-un sens care mie mi se pare că este cel al progresului, cel al descentralizării.

Spunea cineva aici - și acesta este singurul meu răspuns care face parte din filozofia descentralizării în cultură. Vă asigur că avem o strategie, și până în 2004 și până în 2006, nu avem pe 20 de ani, asta o s-o facă alții, dar avem o strategie foarte precisă -, spunea aici cineva un lucru foarte adevărat - acele câteva ieșiri pline de suflet și de vibrație patriotică, și uneori și de patriotism local, au ignorat un lucru care este fundamental și pentru care majoritatea vorbitorilor, și le mulțumesc, parcă am fi fost înțeleși, au ținut seamă de el - este încrederea sau neîncrederea în forțele locale.

Eu am încredere, străbătând țara în lung și în lat în fiecare săptămână, am încredere în ceea ce se face, ca să vorbesc numai de zona teatrelor. Atunci când la Dâmbovița se naște un teatru, atunci când la Galați se naște un teatru, atunci când teatrele de la Târgu Mureș și de la Craiova sunt pline, atunci când ele sunt sprijinite, în afară de buget, cine a vorbit de autofinanțare?

Ce povești? Fiecare dintre ele are fila sa de buget, practic - și ministrul Finanțelor Publice vă poate confirma - s-au trecut banii care erau înainte în administrarea Ministerului Culturii și Cultelor în partea cealaltă, la care se adaugă de fiecare dată proiecte de miliarde - în cazul Târgu Mureșului, anume așa, și putem să le mărim -, proiecte pentru toate instituțiile descentralizate.

Ele nu au mers bine din orgolii locale sau din, uneori, stupiditatea unora, dar consiliile noastre județene, primăriile noastre și consiliile municipale vor cultură.

Vă rog, domnilor colegi, nu introduceți - cei câțiva care ați vorbit în acest sens - ideea unei țări în care cultura este respinsă. Acolo se face cultură și acolo se susține cultura și v-aș da exemple numeroase în acest sens.

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Așa cum sunt întotdeauna sincer și cred în ceea ce fac - nu vreau să dezvolt ideea centralizării și descentralizării, a sintagmei "național" și așa mai departe, am putea vorbi mult și trebuie să vorbim o dată -, vă rog respectuos să respingeți acest amendament. (Discuții în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Am ascultat argumente, cred eu, suficiente, de-o parte și de alta, sunt convins că este o problemă care va rămâne în atenția Comisiilor pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă ale Senatului și Camerei Deputaților împreună cu Ministerul Culturii.

Vă propun să trecem la vot.

Avem un amendament nou propus la articolul 15, un alineat nou, 11, privind trecerea celor două teatre naționale din Craiova și Târgu Mureș în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor.

Ați auzit care sunt argumentele ministrului culturii și cultelor, argumente susținute și de Guvern. Cu respingerea acestui amendament au fost de acord și cele două Comisii de buget, finanțe și bănci.

Sunt obligat însă să supun votului dumneavoastră acest amendament și, în consecință, cine este pentru? (Discuții agitate în sală).

Din sală:

Pentru ce?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Contrar susținerii Guvernului și, respectiv, Comisiilor de buget, finanțe și bănci, ca cele două teatre să rămână în subordinea consiliilor județene.

Vă rog să numărați. Cine este pentru? (Discuții agitate în sală.)

Din sală:

Ce votăm?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încă o dată, supun votului dumneavoastră amendamentul domnului senator Radu Alexandru Feldman, prin care se prevede trecerea celor două teatre naționale din Craiova și Târgu Mureș în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor.

Vă rog să numărați.

83 de voturi pentru. (Discuții în sală.)

Vă rog. Împotrivă? Vă rog să numărați.

Abțineri? 4 abțineri.

83 de voturi pentru, stimați colegi, 4 abțineri, 180 de voturi împotrivă. (Discuții agitate în sală.)

Din sală:

Nu se poate!

Să facem apelul prezenților.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să numărați în sală.

Mai numărăm o dată.

Stimați colegi, luați loc. Încă o dată.

Cine este împotrivă, vă rog să ridicați mâinile.

Domnul Augustin Lucian Bolcaș (din sală):

Domnule președinte, procedură!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Împotriva amendamentului.

Domnul Bolcaș, vă rog să luați loc.

Vă rog să numărați. (Agitație în sală.)

Vă rog să ridicați mâinile, stimați colegi, să poată număra.

167 voturi împotrivă.

Cei doi colegi secretari au numărat.

Dacă nu confirmați, veniți și numărați dumneavoastră.

Deci amendamentul a fost respins.

Supun votului dumneavoastră acum articolul 15 în totalitate, în formula propusă de inițiator cu amendamentele pe care le-am acceptat pe parcursul discuției noastre, respectiv amendamentele Comisiilor de buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? 184 de voturi pentru.

Împotriva articolului 15? 85 de voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Articolul 15 a fost votat.

Stimați colegi,

Trecem la articolul 18 pe care l-am dezbătut pe alineate. A rămas să dăm votul final legat de articolul 18.

Cine este pentru, în formula inițiatorului cu amendamentele pe care le-am discutat și le-am aprobat?

Împotrivă?

Vă anunț că la acest articol s-a acceptat și amendamentul Grupului parlamentar P.R.M., referitor la "garantare".

Vă rog să numărați. 67 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri. Articolul 18 a fost votat.

Stimați colegi, trecem la articolul 19.

Vă anunț că la articolul 19 alineatul 1 litera a) avem un amendament al Comisiilor de buget, finanțe și bănci din Senat și Camera Deputaților, aprobat de către Guvern.

Trecem la restul amendamentelor.

Vă rog, dacă sunt susțineri pe amendamente?

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu, aveți un amendament?

Din sală:

Da.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă ascultăm. Aveți un amendament pe care l-ați propus la articolul 19 litera c).

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor,

Amendamentul pe care l-am propus și pe care l-au sprijinit și alți colegi, la articolul 19 litera c, se referă la sumele puse la dispoziția Guvernului pentru a onora proiecte culturale și economice privind Republica Moldova.

Amendamentul nostru se enunță în felul următor, și îmi permit să-l mai enunț încă o dată, pentru că a apărut redactat la pagina 40 cu două erori.

Prima eroare este aceea că a apărut "Revista Limba romnă", eu nu cunosc ca în lume să existe "limba romnă", fără "â", corect "Limba română".

A doua corecție este aceea că în lista publicațiilor din Republica Moldova, pe care noi susținem să le sprijinim financiar, trebuie inserată și revista de istorie și cultură "Cugetul", cu o alocație de 300 milioane lei.

Deci, cu aceste două rectificări, amendamentul nostru, care trebuie plasat în continuarea textului din proiectul de lege, sună în felul următor:.În cadrul acestor proiecte se vor acorda periodicelor de mai jos cu sumele specificate: "Literatura și arta", un miliard lei; "Glasul națiunii", un miliard lei; "Limba română", 800 milioane lei; "Florile dalbe", 600 milioane lei; "Noi" 400 milioane lei și "Cugetul", 300 milioane lei."

Acest amendament nu necesită surse suplimentare de finanțare. Din fondul de 120 miliarde lei, pus la dispoziția Guvernului pentru aceste proiecte economice și culturale, s-a identificat sprijinirea retransmiterii programului Televiziunii Române în Moldova cu 30 de miliarde lei și au mai rămas 90 de miliarde lei pentru alte proiecte culturale și economice.

Din această sumă noi propunem să se aloce 4,1 miliarde lei pentru sprijinirea directorilor acestor publicații.

Deci nu este nevoie de o sursă suplimentară de finanțare, suma există, doar identificarea și nominalizarea ei pe publicațiile respective.

Al doilea argument este acela că identificarea acestor publicații, nominalizarea lor, este absolut necesară și ne-o reclamă și redactorii-șefi ai acestor publicații, pentru că experiențe anterioare triste au făcut ca sumele să dispară pe parcursul anului, în momentele în care ele nu au fost precizate.

În al doilea rând, nu este o noutate, în anii precedenți, aceste publicații au fost nominalizate în proiectul de buget.

În al treilea rând, chiar în cadrul actualei litere c) este nominalizată și identificată suma de 30 miliarde lei pentru sprijinirea retransmisiei programului de televiziune, deci nu este vorba de o noutate.

Eu înțeleg că sunt rețineri din alt punct de vedere, să nu deranjăm conducerea Republicii Moldova, și am auzit și astăzi acest argument.

Mie mi se pare că acest punct de vedere trebuie depășit și, iată, avem un prim semnal, Președintele României, domnul Ion Iliescu declara de curând, cu ocazia vizitei în Republica Serbia: "Avem mari datorii față de românii care trăiesc în afara granițelor, autocritic vorbind, nu ne-am făcut întotdeauna datoria, de dragul de a nu afecta relațiile noastre cu vecinii am fost mai reținuți, mai prudenți în a susține cauza românilor din statele vecine."

Iată suficiente argumente ca să vă propunem și să susținem acest amendament de nominalizare a acestor publicații, spre a fi consemnate ca atare cu sumele respective în Legea bugetului.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Îmi permit să transmit domnului ministru Mihai Tănăsescu mesajul redactorilor-șefi care a fost formulat săptămâna trecută, cu ocazia zilei...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să sintetizați, domnule deputat, vă rog foarte mult.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Imediat, am terminat în două minute.

...să transmit mesajul redactorilor-șefi, Nicolae Dabija de la "Literatura și arta", al lui Vasile Năstase de la "Glasul națiunii", al lui Ion Anton de la "Florile dalbe", al lui Alexandru Bantoș de la "Limba română" și al lui Ion Negrei de la "Cugetul" etc., urându-i "La mulți ani!" și dorința de a-i asculta.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Din sală:

Aș dori să iau cuvântul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ați avut amendament aici sau vreți să-l susțineți?

Din sală:

Da, aș dori să iau cuvântul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Are cuvântul doamna deputat Leonida Lari.

Vă rog, aveți cuvântul.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu înțeleg de ce sunt aceste rețineri pentru a nominaliza publicațiile de orientare profund românească din Basarabia, din Nordul Bucovinei, pentru că Guvernul Voronin și acoliții săi mereu fac proteste Guvernului României pentru că, mă rog, de ce anume aceste publicații sunt finanțate.

Mai mult decât atât, zice că s-au adresat și organismelor internaționale pe această temă.

Dragi colegi, vă rog frumos, să stăm strâmb și să judecăm drept.

Dar de ce Guvernul Voronin și Tarlev nu adresează proteste Guvernului Rusiei, care finanțează mult mai mult și cu bani mai mulți toată presa rusească din Republica Moldova și nu numai, ci și din alte foste colonii ale fostei U.R.S.S.

Dacă a fost cineva dintre dumneavoastră, și doar ați fost mulți la Chișinău, v-ați convins cu propriii ochi că toate ghișeele sunt pline cu presă rusească și, din când în când, mai găsești câte un ziar românesc pentru că la un ziar sunt câte o sută, o mie de oameni poate.

Cu aceste ziare de orientare națională a început Mișcarea de eliberare națională din Basarabia.

De ce lui Ilie Ilașcu nu i-a fost jenă să spună "Vă iubesc, popor român?" chiar în închisoare fiind, dar nouă ne e jenă să nominalizăm niște publicații care apără cauza României.

Mulțumesc. (Aplauze puternice în sală.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doriți să completați, domnule deputat Damian Brudașca? Tot aici, da?

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Eu vreau să mă refer la articolul 19 litera a), în sensul că susțin necesitatea unei corecții...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Numai o secundă, nu ați avut amendament la litera a).

Domnul Damian Brudașca:

Este adevărat, însă pot să-l susțin...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci, vă rog foarte mult să luați loc.

Domnul Damian Brudașca:

Pot să-l susțin pe cel făcut?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu s-a făcut amendament. L-a făcut altcineva, și nu dumneavoastră. Deci nu dumneavoastră susțineți amendamentul, ci cel care îl face, așa prevede regulamentul.

Vă rog să luați loc.

Dacă la acest amendament mai sunt luări de cuvânt?

Dau cuvântul domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să încep prin a vă ruga, stimați colegi, să votăm articolul acesta în forma prezentată de către inițiator și acceptată de către Comisia de buget, finanțe și bănci.

Am expus și astăzi în fața grupurilor reunite ale Grupului parlamentar al Partidului România Mare faptul că o detaliere a unor publicații într-o lege anuală a bugetului nu credem că este locul cel mai potrivit.

Mai mult, prin înțelegerile bilaterale care au loc, enumerarea obiectivelor care urmează să fie finanțate din aceste sume de bani, respectiv 120 de miliarde, se fac prin acorduri comune între România și Republica Moldova.

Mai mult, și specificau colegii din Partidul România Mare, există niște proteste internaționale ale Republicii Moldova, în cadrul reuniunilor internaționale avute, vizavi de nominalizarea acestor publicații în legea anuală.

De aceea, susținem prin Fondul "Moldova" aceste inițiative, susținem faptul că literatura română trebuie să fie prezentă în Republica Moldova, și acest lucru se va întâmpla prin alocarea fondurilor necesare acestor obiective, dar cu rugămintea către dumneavoastră de a formula articolul respectiv în forma în care el a fost desenat de către Guvern și, repet, acceptat de către Comisia de buget, finanțe și bănci.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi,

Nu este contestat acest alineat, această literă c), pentru că sumele sunt aceleași, și problema este legată de o anumită defalcare. Asta este singura problemă care se ridică.

Să avem grijă, împreună cu Comisiile pentru cultură, culte, artă și mijloace de informare în masă, să facem defalcarea cea mai bună, pozitivă, în execuție.

Eu supun votului dumneavoastră, de la articolul 19, alineatul 1 litera c), în formula propusă de inițiator, respectiv Guvernul, care are și acceptul Comisiilor de buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru?

Vă rog să votați cine este pentru formula Ministerului Finanțelor Publice acceptată de comisii? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 44 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu o largă majoritate, a fost votat.

Supun votului dumneavoastră acum articolul 19 în totalitate.

Cine este pentru, în formula inițiatorului cu amendamentul acceptat din partea Comisiilor de buget, finanțe și bănci?

Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

48 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu largă majoritate, 44 de voturi împotrivă și două abțineri, s-a votat articolul 19.

Articolul 20.

Vă rog, dacă sunt amendamente?

Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră articolul 20, în formula inițiatorului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Vă rog să numărați. 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu marea majoritate de voturi, s-a aprobat articolul 20.

Capitolul IV, legat de titlul capitolului IV, dacă sunt obiecții?

Nu sunt obiecții?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul 21.

Dacă sunt obiecții?

Înțeleg că nu sunt. Supun votului dumneavoastră articolul 21.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă. 35 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu votul marii majorități, articolul 21 a fost votat.

Articolul 22. Nu avem amendamente, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră articolul 22 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt amendamente. Vă rog.

16 voturi împotrivă.

Abțineri? 8 abțineri.

Cu o largă majoritate, a fost votat și articolul 22.

Capitolul V, legat de titlu, dacă sunt obiecții?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu marea majoritate, s-a votat și titlul capitolului V.

Articolul 23. La articolul 23, stimați colegi...

Din sală:

Vă rog.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Imediat.

La articolul 23 avem o serie de amendamente la alineatul 1 literele a), b), c), d) ale Comisiilor de buget finanțe și bănci, care au fost acceptate de către Guvern, dar avem și amendamente respinse.

Domnul deputat Viorel Gheorghe Coifan.

Este vorba de alineatul 1 litera e).

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnilor președinți,

Stimați membri ai Guvernului,

Dragi colegi,

Amendamentul pe care l-am propus noi încearcă să repare o neînțelegere sau o ambiguitate din cadrul articolului 23, în sensul că acolo se folosește, ca și criteriu la veniturile insuficiente, criteriul de repartizare a sumelor de echilibrare, or, întreaga filosofie a Ministerului Finanțelor Publice se bazează pe criteriul denumit "capacitate financiară" a cărei formulă, sigur, care poate fi îmbunătățită, este dată în anexa nr. 7.

Prin urmare, noi am solicitat ca aceste sume de echilibrare să se repartizeze de la consiliul județean către unitățile administrativ-teritoriale, comune, municipii, orașe, utilizând acest criteriu.

În acest sens, doresc să vă spun că am și o adresă înaintată de domnul Emil Calotă, primarul municipiului Ploiești și președintele Asociației Municipiilor din România, în care se solicită ca anexa nr. 7, care are ca și criteriu definitoriu capacitatea financiară, să fie utilizată pentru repartizarea acestor sume.

Acesta este amendamentul, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Dacă mai sunt intervenții pe marginea acestui alineat?

Vă rog, domnul deputat Onisei, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Onisei:

Grupurile parlamentare ale Partidului Democrat susțin acest amendament. Rațiunea este una clară și foarte simplă. Potrivit Cartei Europene a Autonomiei Locale și articolului 3 din Legea finanțelor publice locale, aceste transferuri, zise de echilibrare, trebuie date pe niște criterii foarte clare, expres prevăzute prin lege, și nu să rămână la dispoziția consiliilor județene, care le distribuie, o știm foarte bine, în temei politic, subiectiv, în funcție de interesele politice ale majorității din consiliul județean, relativ la majoritățile din consiliile locale sau la culoarea politică a primarilor.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Damian Brudașca, aveți cuvântul.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

În numele Grupului parlamentar P.R.M., susținem și noi acest amendament și subliniem în același timp necesitatea aplicării lui, cu atât mai mult cu cât se vede că în ultima perioadă, mai ales atunci cînd există situații de campanie electorală, dispunând de o serie de fonduri pe care le distribuie cu încălcarea prevederilor Legii finanțelor publice și a Legii bugetului, consiliile locale folosesc acești bani publici pentru propria campanie electorală. Cazuri concrete - din păcate m-ați oprit să vorbesc anterior - s-au întâmplat și de curând, când însuși ministrul finanțelor, folosind bani de la Fondul de rezervă al bugetului aflat la dispoziția Guvernului, a făcut campanie electorală partidului de guvernământ.

Pentru a se elimina o asemenea situație este nevoie de aplicarea unor principii ferme și clare de către toate consiliile județene.

De aceea, aplicarea acestui amendament sau votarea acestui amendament mi se pare o premisă esențială pentru a asigura domnia legii și în acest sector.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul deputat Nini Săpunaru.

Domnul Nini Săpunaru:

Este vorba de amendamentul de la punctul 69 cu o adăugire: "Pentru echilibrarea bugetului se poate aloca maximum 25% din cota de 17%, care este menționată pentru echilibrarea bugetelor." De ce această cotă de 25%, pentru că, în realitate, în practică, județul își menține o cotă de peste 50% pentru echilibrarea bugetului propriu?

În explicația domnului ministru, în explicația Ministerului Finanțelor Publice, a Guvernului se spune că această repartizare se face conform art. 25, însă se spune și se face o repartizare a 50% din sume, iar restul de 50% pe bază de programe care, de regulă, sunt programele consiliului județean, și banii rămân acolo.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Bălăeț.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Domnule președinte,

Stimați domni miniștri,

Stimați colegi,

La poziția 59 există un amendament respins. Era făcut de mine și solicitam ca suma de la punctul...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, suntem la poziția 62.

Vă rog frumos, discutăm articolul...

Domnul Dumitru Bălăeț:

Art. 23, nu?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Discutăm art. 23 lit. e).

Domnul Dumitru Bălăeț:

Dar noi avem un amendament la lit. a).

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Discutăm lit. e), stimate coleg. Revenim, după aceea, la lit. a) dacă este cazul.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Nu putem să susținem amendamentul de la lit. a)?

Este trecut acolo și vă rog foarte mult să-mi dați voie să-l susțin.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun, susțineți-l, vă rog, dacă tot ați venit la microfon.

Vă rog să fiți atenți ca să nu ajungem la lit. e) și să revenim la lit. a).

Vă ascultăm.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Ați trecut la lit. e) fără să citați. Ați citat dumneavoastră acolo.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm!

Domnul Dumitru Bălăeț:

Suma de 7.722 miliarde - care înglobează trei categorii diferite: protecție socială privind ajutorul social, ajutorul pentru încălzirea locuinței și pentru persoanele cu handicap - eu am solicitat să fie prezentată defalcat, pe cele trei domenii. De ce? Pentru că problemele pe care le ridică - spre exemplu, încălzirea locuinței - sunt foarte diferite de acelea privitoare la ajutorul social și la persoanele cu handicap.

Mi s-a răspuns că nu se pot defalca, pentru că ele se realizează prin anchetă socială de jos în sus.

Cum suma este prevăzută tot la nivelul, să zicem așa, mediu, cum avem experiența anilor trecuți, ea poate fi defalcată și poate fi folosită într-un sens diferit. De exemplu, pentru încălzirea locuinței, dacă această sumă ar fi defalcată ca atare, ea ar fi putut trece ca o subvenție generală care să nu ducă la haosul actual în acest domeniu, când o serie întreagă de plătitori o fac și pentru persoanele celelalte sau suferă din cauză că unii nu plătesc și se creează foarte multe nemulțumiri în această privință.

Dacă această sumă - eu consider că ar putea fi mărită, în acest sens - ar fi prezentată ca subvenție generală, atunci gigacaloria și sumele pentru carburanți ar putea fi micșorate în favoarea economiei naționale, în favoarea scăderii costurilor la mărfurile care se produc în această țară.

Mi s-a răspuns că, în această privință, la Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu ar fi de acord niște foruri exterioare țării.

Este clar că, în această privință, aceia care nu ar fi de acord cu asemenea subvenționare pe plan central au interesul să dezorganizeze piața românească, și produsele noastre să fie mai scumpe în concurență cu cele care vin să ne ocupe piața.

Aceasta ar fi o chestiune de voință politică...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, domnule deputat, vă rog să sintetizați.

Domnul Dumitru Bălăeț:

Solicit, încă o dată, ca această sumă să fie defalcată pe cele trei domenii și să fie repartizată diferit, pe plan central, ca subvenție, aceea pentru încălzire, pentru că și așa ea face valuri, dar nu rezolvă problema ca atare a scumpirii extraordinare a materiilor prime pentru încălzire și pentru carburanți.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la art. 23 alin. 1?

Vă rog, domnule ministru Mihai Tănăsescu, să dați un răspuns legat de lit. a) și lit. e) de la alin. 1.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Legat de art. 23 lit. a), considerăm că propunerea pe care noi am făcut-o vine în întâmpinarea colectivităților locale, și anume: punerea într-un singur coș a sumelor legate atât de încălzirea locuinței, de aplicarea Legii nr. 416/2001, precum și pentru protecția persoanelor cu handicap creează o mai mare flexibilizare pentru colectivitățile locale în alocarea și în utilizarea acestor sume.

De aceea, noi considerăm, domnule președinte, așa cum și Comisia pentru buget, finanțe și bănci a aprobat, să lăsăm art. 23 lit. a) așa cum a fost propusă de către Guvern.

În ceea ce privește lit. e), aș vrea să spun - și, sigur, s-a menționat aici - ea își găsește rezolvarea în art. 25 și, în urma discuțiilor purtate cu colectivitățile locale, cu Federația Autorităților Locale din România, în anul 2003 am ajuns la formula ca 50% din sumele care rămân la dispoziția consiliilor locale să fie repartizate, pe baza unor criterii specifice, fiecărui județ în parte.

De ce acest lucru? În primul rând, pentru a crede mai mult în puterea de decizie a colectivităților locale. Nimeni dintre noi nu cunoaște mai bine ceea ce trebuie să se facă în acele colectivități locale, cum trebuie repartizate sumele de bani respective.

De aceea, noi considerăm că acest procent de 50% aferent sumelor de echilibrare trebuie să fie repartizate pe baza criteriilor specifice aferente fiecărui județ.

Ca atare, domnule președinte, vă propunem menținerea formulării în textul de lege, așa cum a fost aprobat de către Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră alin. 1 de la art. 23, în formularea Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci împreună cu inițiatorul.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 61 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu mare majoritate, alin. 1 a fost aprobat.

Trecem la alin. 2 de la art. 23. Dacă sunt observații?

Domnul deputat Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Partidul Democrat propune la alin. 2, în cadrul procentului total, care înseamnă acest transfer pe bugetele locale, respectiv județean și la dispoziția consiliului județean, în loc de cele care sunt în proiectul de lege să fie trecute următoarele: "40% pentru bugetele locale, comune, orașe, municipii; 10% pentru bugetul propriu al județului; și 13% la dispoziția consiliului județean pentru redistribuire."

Argumentele sunt simple: o reală descentralizare, inclusiv financiară, bazată pe principiul subsidiarității, înseamnă transfer către bugetele locale și nu către bugetul consiliului județean. Pe de altă parte, domnul ministru al finanțelor argumenta că art. 25 din lege rezolvă nu numai lit. e) a alin. 1, dar, probabil, va argumenta că rezolvă și această problemă, și nu o rezolvă, pentru bunul motiv că, în comparație, de exemplu, cu Legea bugetului de stat pe anul trecut, acum 50% din sumele lăsate la dispoziția consiliilor județene pentru transferul de echilibrare către consiliile locale, așadar către bugetele municipiilor, orașelor și comunelor, acest 50% este la dispoziția discreționară a consiliului județean, scăpând criteriilor stabilite în proiectul Legii bugetului, în anexa nr. 7.

Cu alte cuvinte, sumele respective vor putea fi redistribuite de consiliul județean așa cum dorește, pe baza unor așa-zise criterii adoptate de plenul consiliului județean, care scapă oricărui control de la lege.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt la acest alineat 2.

Domnul Dinu Gheorghe, vă ascultăm.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnilor președinți,

Domnilor parlamentari,

Amendamentul nostru constă în faptul că se consideră necesar ca din impozitul pe venit încasat la bugetul de stat, începând cu anul 2003, la nivelul fiecărei unități administrativ-teritoriale, să se aloce, în termen de 5 zile lucrătoare la finele lunii în care s-a încasat acest impozit, o cotă de 40% la bugetele locale, ale comunelor, orașelor și municipiilor, pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea plătitorii de impozite, 12% la bugetul propriu al județului și 22% la dispoziția consiliului județean pentru echilibrarea bugetelor comunelor, ale orașelor, municipiilor și județului.

Justificarea acestei propuneri constă în sarcinile crescute de finanțare ale serviciilor publice care s-au descentralizat. Iată, și astăzi am parcurs, în domeniul culturii, atât de multe divergențe pentru că se dau sarcini consiliilor locale, respectiv județene, deci administrației publice locale, sarcini fără a li se asigura și venituri.

Or, la nivelul unui municipiu de bază într-un județ, cea mai mare pondere a veniturilor încasate sunt cele colectate din impozitele pe salarii.

De aceea, rugămintea noastră este să luați în considerare faptul că atâta timp cât s-au transmis către unitățile administrației publice locale foarte multe sarcini - cele legate de protecția persoanelor cu handicap, a persoanelor cu venituri mici, implicarea autorităților locale, prin Ordonanța Guvernului nr. 70/2002, la finanțarea obiectivelor din domeniul sănătății, e vorba de spitale, dispensare -, se impune modificarea formulei acesteia, în care, către localitate, din toate veniturile încasate, sau către județ, să se transfere cote semnificative, altminteri nu vor putea face față acestor sarcini tot mai mari.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumim foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la alin. 2? Înțeleg că nu mai sunt intervenții.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog, vă ascultăm.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Rugămintea noastră este de a păstra această repartizare a cotelor, respectiv: 36%, 10%, 17%.

Aș vrea să specific - și dumneavoastră știți foarte bine - că prin proiectul Legii bugetului pe 2003 am revăzut și am crescut cu un punct procentual aceste sume pentru echilibrare, de la 16% la 17%, și am mărit cu o jumătate de punct procentual suma totală care rămâne la dispoziția colectivităților locale, de la 62,5 la 63%, repet, cu un efort bugetar considerabil.

De aceea, noi considerăm că formula de repartizare, respectiv: 36%, 10%, 17%, vine și răspunde cerințelor colectivităților locale.

Domnule președinte, vă rugăm să susțineți și să aprobați formula care este în proiectul Legii bugetului.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră alin. 2 al art. 23 în formula propusă de inițiator și acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 54 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Cu marea majoritate, s-a aprobat și alin. 2.

Alin. 3. Dacă sunt intervenții?

La alin. 3, de asemenea, avem amendament.

Domnul deputat Toader, vă ascultăm.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Am să susțin amendamentul în numele Grupului parlamentar al Partidului Democrat, acesta se referă la repartizarea cotei pentru municipiul București, față de propunerea Guvernului, de 63%, la nivelul de 75%, considerând că Bucureștiul este principalul donator la buget, iar cheltuielile pe care le are Bucureștiul pentru modernizarea și reabilitarea drumurilor, programul de informatizare, extinderea rețelei de apă necesită peste 3.000 miliarde lei, și credem că numai în acest mod pot fi acoperite aceste cheltuieli și se elimină și mult disputata relație conflictuală dintre Primăria Generală și sectoare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Înțeleg că nu mai sunt intervenții.

Supun votului dumneavoastră alin. 3.

Păstrați formula inițială, domnule Tănăsescu, da? Da.

Supun votului dumneavoastră alin. 3 în formularea Ministerului Finanțelor Publice, acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 52 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, a fost adoptat alin. 3 în formula propusă.

La alin. 4.

Vă ascultăm, domnule deputat Sassu. Propuneți un alin. 4 nou.

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de poziția 71 de la "Amendamente respinse". El sună astfel: "Consiliile locale pot acorda, pe bază de contract, burse de studii pentru elevii din școlile normale și de institutori, respectiv pentru studenții din rețeaua Ministerului Educației și Cercetării, care, după finalizarea studiilor, vor profesa o perioadă obligatorie în localitatea respectivă."

Am venit cu acest amendament pentru a da dreptul consiliilor locale - după cum vedeți, e vorba de "pot", acest "pot" se referă la necesar și la posibilități -, pentru a da posibilitatea consiliilor locale să-și creeze un corp de cadre didactice, de oameni de specialitate care sunt necesari în localitatea respectivă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, vă ascultăm, domnule deputat Damian Brudașca.

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Consider deosebit de bine venit acest amendament, întrucât o lege anterioară, care viza exact ca această competență să revină consiliilor locale, a fost respinsă cu entuziasm de către majoritatea guvernamentală.

Apreciez că este foarte util să existe această posibilitate și pentru a permite consiliilor locale să-și asigure, așa cum s-a spus aici, rezerva de personal, însă apare un singur impediment: în condițiile în care există posibilitatea acordării acestor burse, ca și condiționarea de a lucra pe o perioadă în localitatea respectivă, impediment care rezultă din faptul că, prin aceasta, consiliile locale se și obligă să asigure locurile de muncă persoanelor cărora le-a acordat bursele respective.

Nu știu cum se va rezolva în final o asemenea dispută, care există în formularea amendamentului în sine, susțin însă necesitatea de a se permite consiliilor locale să opereze într-o asemenea situație de acordare a burselor, având în vedere pauperizarea tot mai pronunțată a unei mari mase a populației din țară.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Discutând și cu doamna ministru Andronescu acest lucru, considerăm totuși că, într-adevăr, acest amendament, sub o formă pe care am să v-o propun, poate să fie acceptat, și anume: "Consiliile locale pot acorda burse de studii elevilor din învățământul preuniversitar de stat, potrivit dispozițiilor legale în vigoare."

Propunerea noastră, domnule președinte, este ca acest nou alineat să fie cuprins însă în cadrul art. 26, unde credem noi că își găsește locul mai bine.

Mulțumim.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Sassu, sunteți de acord?

Domnul Alexandru Sassu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sigur că este un pas înainte și, în condițiile actuale, îl considerăm astfel. Sperăm ca o rezolvare mai bună să apară atunci când vom discuta o lege care să reglementeze acest lucru. Pentru acest an, cred că este un lucru acceptabil și, sigur, cu observația pe care a făcut-o domnul ministru, de a-l trece la art. 26, este foarte bine.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Doamna ministru Andronescu? A renunțat.

La art. 26, domnule deputat Sassu, reluăm și introducem acolo.

Dacă mai sunt intervenții la art. 23.

Domnul senator Alexandru Ionel, aveți cuvântul!

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

E vorba de poziția 72. Un alineat nou, tot nr. 4, care sună în felul următor: "Plătitorii de impozite și taxe care au organizate puncte de lucru stabile sunt obligați să solicite înregistrarea fiscală a acestora ca plătitori de impozite pe venituri din salarii la organul fiscal în a cărui rază teritorială se află punctul de lucru, în termen de 15 zile de la data înființării."

Despre ce este vorba? Sunt unele firme care au puncte de lucru și vă dau un exemplu: Societatea "Trei Brazi", care a arendat o suprafață imensă - e vorba de Insula Mare a Brăilei -, Brăila neprimind nici un fel de impozit, în schimb taxele respective sunt plătite la PiatraNeamț, fără nici o legătură cu teritoriul pe care se află terenul respectiv.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă mai sunt intervenții la art. 23? Nu mai sunt alte intervenții.

Domnule ministru Tănăsescu, vă rog să răspundeți.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să subliniez faptul că acest amendament propus de către domnul deputat își regăsește rezolvarea în Legea nr. 774/2001. De aceea nu considerăm oportun ca acest amendament să fie avut în vedere.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, ați ascultat argumentele.

Permiteți-mi să supun votului dumneavoastră art. 23 cu cele 3 alineate, în formula propusă de către inițiator, cu acceptul Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci. În cazul în care este respins, vom relua la alin. 4.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Vă rog să numărați. 50 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu marea majoritate, a fost adoptat art. 23.

Trecem la art. 24.

Numai o secundă.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, permiteți-mi o scurtă intervenție. Se află în sală delegația Grupului Parlamentar de Prietenie din Federația Rusă-România, condusă de domnul Serghei Sirocov, președintele grupului din Duma de Stat. (Aplauze.)

Duma de Stat, în prezent, dezbate tot bugetul de stat, așa că poate aduc niște amendamente constructive.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, trecem la art. 24.

Alin. 2. Dacă se susțin amendamentele respinse? Nu.

Permiteți-mi să supun votului dumneavoastră art. 24 în formula inițiatorului, acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 51 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu marea majoritate, s-a adoptat art. 24.

Art. 25.

Vă ascultăm, domnule deputat Coifan.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mă refer la poziția 74. Vă rog să remarcați că în textul propus de inițiator apare o repartiție ciudată, suigeneris: 50% se aplică după un criteriu, iar 50% se aplică după criterii specifice nedefinite.

Strămoșii noștri romani spuneau: "Clara acta, boni amici." Asta înseamnă: "Dacă textul este clar, putem fi buni prieteni." În cazul acesta nu putem fi buni prieteni pentru că, pe de-o parte, merele, jumătate le cântărim cu cântarul, iar cealaltă jumătate cu litrul. În acest sens, noi am propus, ca amendament, utilizarea, după caz, a criteriului denumit, "capacitate financiară" și definit în anexa nr. 7. Nu știm cu cine s-a negociat jumătate și cealaltă jumătate. De ce nu apare, spre exemplu, 17,38%? Este ciudat acest raport.

Nouă ne este frică că această cotă de 50%, care se împarte după criterii specifice, are exact aceeași conotație ca și în revistele de specialitate, unde un avion de vânătoare, de exemplu, spune că are încărcătură specifică, dar nu spune că se numește bombă, mitralieră sau altceva.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, dar noi am aprobat art. 23 lit. e), deci nu putem să venim cu schimbări de procente la art. 25.

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Art. 23 lit. e) spunea că se aplică cu prioritate la cei care au venituri insuficiente. Art. 25 împarte în două sumele de echilibrare: o parte se repartizează utilizând, în mod explicit, criteriul denumit "capacitate financiară" din anexa nr. 7, iar cealaltă jumătate după criterii specifice.

Se induce astfel un element de arbitrar în împărțirea banilor de echilibrare. Or, noi vrem să eliminăm acest element arbitrar și, de aceea, am spus că se aplică, după caz, anexa nr. 7.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Barbu.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Doamnelor și domnilor senatori și deputați,

Noi propunem introducerea unui alineat nou, 2, la acest art. 25, care este, poate, o altă soluție decât cea propusă aici de domnul deputat Coifan, care se referă însă la același aspect.

Dacă vorbim de repartizarea sumelor, 50% din ele, după o formulă, pentru celelalte 50% rămâne, cel puțin în accepțiunea noastră, o formă arbitrară de criterii specifice pentru fiecare consiliu județean.

Aș dori să vă propun, pentru a elimina orice gen de suspiciune - în ceea ce privește criterii politice și nu criterii specifice, datorită situațiilor unităților administrativ-teritoriale în parte -, ca hotărârile consiliilor județene pentru stabilirea criteriilor specifice să fie adoptate cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor prevăzuți de lege.

În motivarea respingerii la acest amendament, comisia a spus că nu face obiectul Legii bugetului de stat, ci al Legii administrației publice locale nr. 215/2001.

Vreau să specific următorul lucru: legiuitorul nu a putut să știe că noi vom veni într-un anumit an, cu anumite criterii specifice sau formule diferite de repartizare.

Drept urmare, deoarece se face vorbire de aprobare prin hotărâri ale consiliului județean, cred că putem să stabilim și ce gen de majoritate poate să aprobe o astfel de hotărâre.

Vă mulțumesc și sper din toată inima să aveți deschiderea pentru a elimina orice gen de suspiciune asupra criteriilor care pot fi, oricând, de natură politică.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Marton Arpad.

Domnul Marton Arpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Se pare că iar ne împotmolim în aceeași problemă.

Credem noi, dorim noi, într-adevăr, să avem o autonomie reală a comunităților locale, a consiliilor județene, așa cum este prevăzută în Constituția noastră, sau nu avem această dorință. Avem noi încredere în aleșii locali, aleșii județeni sau nu avem încredere în ei?! Dorim noi ca aceștia, într-adevăr, să fie organisme decizionale în domenii unde trebuie avute în vedere, primordial, specificitățile localităților, județelor respective, sau credem că la nivel central se cunoaște totul mult mai bine decât la fața locului?! Iată, o problemă esențială, care tot timpul a revenit în discuții astăzi.

Noi suntem convinși că trebuie să mergem spre o descentralizare efectivă, și dacă noi am avea în articolul 7 o formulă clară, conform căreia trebuie să se împartă banii, de fapt, consiliile județene nu mai împart nimic, ci aplică o formulă și o votează, și, în acest fel, de fapt, sunt de prisos.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Dobre.

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnilor președinți,

La art. 25 am propus un alineat nou, respectiv:

"Direcțiile generale ale finanțelor publice, la nivel teritorial, vor aviza proiectele de buget ale fiecărui consiliu județean, înaintea aprobării, verificând respectarea formulei de calcul prevăzută în anexa nr. 7, la nivelul fiecărei localități." Motivația principală este că, prea adesea, această repartizare a bugetului folosește unor scopuri politice și mai puțin intereselor pe care le are fiecare localitate. De aceea, cred că trebuie să responsabilizăm reprezentanții în teritoriu ai Ministerului Finanțelor Publice să verifice respectarea acestei formule.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Onisei.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Este absolut necesar să considerăm sau să reconsiderăm acest articol și, măcar, să îl formulăm de maniera în care acest transfer de echilibrare este repartizat, în integralitate, potrivit formulei din anexa nr. 7.

Vă fac atenți că a lăsa 50% la dispoziția consiliului județean după criterii proprii, înseamnă, de fapt, a eluda mecanisme constituționale și legale, pentru că - vă întreb - ce control de legalitate se poate face în legătură cu nu știu ce criterii stabilite de cum vrea președintele consiliului județean și încă doi-trei. Ori sunt criterii stabilite prin lege, și controlul respectării acestora înseamnă control de legalitate, hotărârea urmând să fie considerată de instanțele de contencios legală sau ilegală, ori dați-le bani consiliilor județene să facă ce vor cu ei.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Vă rog, domnul senator Păcurariu, aveți cuvântul.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Problema a fost dezbătută și anul trecut. România, știți foarte bine, a ratificat Carta europeană a administrației publice locale, care are un articol 9, în care se spune "Orice transfer de resurse, fără nici o condiționare,...". Se recomandă ca banii să fie transferați către comunitățile locale, dacă se poate, fără nici un program, pentru că prioritățile sunt cunoscute de către comunitățile locale.

Anul trecut era trecut în Legea bugetului, art. 27, că acești bani se transferă - fondul de echilibrare și transferul din sume defalcate de la buget pentru echilibrare - exclusiv prin formula de la anexa nr. 8-7, anul trecut, era aceeași formulă numită "puterea financiară a localității", din nefericire, și atunci, ca și acum, nu exista nici o sancțiune pentru nerespectarea criteriului. Inițiativa legislativă pe care am depus-o, de a impune o sancțiune - așa cum a sugerat domnul ministru în dezbaterile din cadrul comisiilor reunite, că sancțiunea trebuie să fie propusă în altă parte -, a fost respinsă la Senat și, în concluzie, s-a întâmplat ceea ce se întâmplă, că, practic, executivul consiliilor județene împart acești bani absolut subiectiv. Există o majoritate care este a președintelui consiliului județean și, în consecință, are loc acea migrare de primari către culoarea politică a executivului consiliului județean.

În acest an, proiectul de buget este un pas înapoi, a ceea ce înseamnă principiu european, a ceea ce înseamnă drumul României spre integrarea europeană.

La art. 17, fără nici o jenă, s-a prevăzut includerea Fondului special al drumurilor în bugetul Ministerului Transporturilor, în consecință asistăm la absurda situație în care, prin ordin al ministrului, repartizăm banii pe drumul comunal din comuna Jichiș, iar ca să fie lucrurile și mai limpezi ați introdus acești 50%, și restul pe criterii specifice ale consiliului județean.

Sigur, părerea mea este că soluția era un singur criteriu, o relație de calcul, rezultat univoc, în funcție de puterea financiară a localității, puterea financiară la nivelul județului și alți parametri privind viața socială din comunitate. În această situație, în care vă mențineți punctul de vedere de a repartiza doar 50%, ar fi obligatoriu, în situația în care dețineți 34 de consilii județene, singurul mod de a respecta, cât de cât, un echilibru, și dacă doriți să mai aveți opoziție în România, ceea ce nu prea cred, atunci este obligatoriu ca aceste criterii să le repartizați, să le votăm cu două treimi din consiliul județean, pentru a nu mai fi la discreția majorității, mai greu să fie consilii cu două treimi, sau să reveniți și să impuneți ca întreaga repartiție a sumelor să se facă pe formula din anexa nr. 7.

Altfel, cred că este un examen la care iar România rămâne corigentă în drumul său de integrare în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Eu sper că avem o opoziție puternică și vă doresc succes!

Domnul deputat Damian.

Domnul Damian Brudașca:

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri,

Punctul de vedere al Partidului România Mare, în numele căruia vorbesc acum, este cel care vizează necesitatea existenței unor formule extrem de clare, coerente și care să nu permită arbitrariul în repartizarea acestor fonduri. Atrag atenția, în mod deosebit, că, în această perioadă, se dorește să se câștige bunăvoința structurilor și instituțiilor europene pentru materializarea obiectivelor pe care le avem. Sunt convins că cei care ne monitorizează vor fi foarte sensibili și la modalitățile pe care noi le punem în aceste acte normative, pe care le dezbatem, și vor sesiza posibilitatea derapajului de la ceea ce înseamnă principiile democratice, inclusiv în repartizarea de fonduri, și cred că, dacă astăzi vă veți ridica împotriva formulelor propuse aici, respectiv votarea cu o majoritate de două treimi sau aplicarea principiilor prevăzute în anexa nr. 7, nu faceți decât să subminați interesele pe care le promovează Guvernul Adrian Năstase, de accelerare a accederii în structurile europene și euroatlantice.

Așa cum o demonstrează viața de zi cu zi și, din acest punct de vedere situația din județul Cluj este mai mult decât relevantă, lipsa unor...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate domnule deputat,

Vă rog să vă referiți la amendament! Nu este declarație politică! Vă rog să vă referiți la amendament.

Domnul Damian Brudașca:

Nu este declarație politică deloc,...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, ați venit cu un text de trei pagini și...

Domnul Damian Brudașca:

Eu nu vorbesc după text. Textul meu este în cap. Îmi pare rău că nu ați sesizat treaba asta până acum.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă, vă ascultăm.

Domnul Damian Brudașca:

Eu am vrut să atrag atenția și printr-un exemplu concret, pentru a fi cât se poate de convingător, că este nevoie să se adopte amendamentele prevăzute la acest articol. Eu aș opta pentru varianta de la poziția 76.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Are cuvântul președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat, domnul senator Ștefan Viorel.

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Sigur că punctul de vedere al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci rămâne cel exprimat în anexa cu "Amendamentele admise", deci în raportul la Legea bugetului, dar, suplimentar, aș vrea să adaug argumentele care au stat la baza formulării acestui punct de vedere.

Cred că toți colegii noștri care au formulat amendamente au plecat de la o premisă mai puțin reală. Au plecat de la premisa că la conducerea destinelor unei comunități locale sau la conducerea unui județ se află un individ care, în funcție de ce visează noaptea, a doua zi împarte sumele pe comune și așa mai departe.

Eu, dacă aș fi membru într-un consiliu județean, m-aș simți foarte jignit vizavi de afirmațiile care s-au făcut în decursul acestei după-amieze, aici, în plenul Camerelor reunite. Dacă înlăturăm suspiciunea care planează, și acceptăm că pot exista consilii județene, președinți de consilii județene care acționează de bună-credință, deja amendamentele noastre rămân fără susținere. Părerea mea, părerea noastră, a comisiei, care s-a decis prin vot, este că doar suspiciunea care planează face ca pledoariile colegilor noștri să fie împotriva principiilor descentralizării - și ne surprinde foarte mult că vine dintr-o zonă politică care este declarată adeptă a descentralizării - face ca unii dintre colegii noștri să facă abstracție de faptul că între comunitățile locale există mari dezechilibre economice, care nu pot fi reglate de la centru și trebuie lăsată o marjă de flexibilitate la nivelul județului, pentru că doar acolo se poate face acel reglaj necesar pentru buna funcționare a autorităților locale. Acestea sunt argumentele.

Suplimentar, aș vrea să fac o trimitere la amendamentul care propune introducerea prin Legea bugetului a unui anume sistem de vot în ședințele consiliului local.

Este clar că nu putem să modificăm Legea administrației publice printr-o lege anuală a bugetului de stat.

Acestea fiind argumentele, domnule președinte, vă rog să supuneți la vot articolul, așa cum a fost el propus prin raportul comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă mai aveți ceva de adăugat, domnule ministru Mihai Tănăsescu?

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

S-au spus foarte multe. Nu aș dori să vă mai rețin atenția decât cu două argumente. Trebuie să credem în colectivitățile locale. Această flexibilizare, acești 50% care rămân și care, repet, se repartizează pe baza unor hotărâri ale consiliului - nu face cineva de capul lui și repartizează banii cum crede -, vor fi hotărâri comune de repartizare a acestor sume de bani. Ei știu cel mai bine asupra modului în care trebuie repartizați acești bani pentru acele localități sărace, care nu au posibilitățile financiare și mijloacele necesare de echilibrare, și execuția...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o clipă!

Domnule senator Păcurariu, v-am văzut, luați loc, am să vă dau cuvântul!

Vă rog, continuați, domnule ministru.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Consider că numai consiliul județean este în stare și poate să judece, repet, plecând de la faptul că nu există nici o suspiciune în cazul alocării acestor surse financiare, repet, numai ei cunosc exact modul în care trebuie repartizate aceste sume de echilibru pentru acele localități care au nevoie de aceste sume.

De aceea, domnule președinte, stimați colegi, vă propun ca formularea acestui articol să rămână în forma aprobată de comisie.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul, domnule senator Iuliu Păcurariu.

Domnul Iuliu Păcurariu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea să amintesc domnului ministru Tănăsescu că, conform Legii nr. 215/2001, relația între consiliul județean și consiliul local este una de colaborare, și nu de subordonare. În momentul în care consiliul județean hotărăște suma care se dă unei comunități sau alta, această prevedere, care este și un principiu al Cartei europene, este grav încălcată.

Pe de altă parte, problema migrației primarilor există, și nu vreau să mai repet. Poate ne dă domnul ministru o explicație, pentru că este o chestiune politică. De ce se duc primarii spre partidul care are președintele consiliului județean?! Poate ne mai spune domnul ministru, pentru că răspunsul pe care l-a dat în presă unui coleg de-al meu privind, de exemplu, abuzul pe care-l face puterea, în ceea ce-l privește pe dânsul, cazul de la Negreni, alegeri într-o unitate administrativă nou-creată, în care miercuri, joi s-a încheiat campania electorală, domnul ministru Tănăsescu, împreună cu domnul ministru de interne au mers în cele două localități și au declarat că transferă un miliard de lei la fiecare consiliu local, joi, deja, utilajele de la drumuri naționale erau în curtea Liceului din Ciucea și au asfaltat curtea.

Stimați domni,

Într-o democrație, condițiile de competiție trebuie să fie egale. Este o chestiune pe care dumneavoastră nu cred că ați învățat-o sau nu vreți să țineți cont de acest principiu.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

S-a spus totul.

V-am dat cuvântul, a luat cuvântul reprezentantul Guvernului. O luăm iar de la capăt?!

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ioan Oltean:

Am simțit nevoia să intervin pentru că și domnul ministru și președintele Comisiei pentru buget, finanțe și bănci din Senat au făcut câteva afirmații care nu corespund realității, or noi suntem aici veniți pe ideea de a lua o decizie în deplină cunoștință de cauză, și nu a ne dezinforma.

În primul rând, vreau să-l informez pe domnul președinte că prin adoptarea unui amendament prin care criteriile de repartizare a 50% din buget să se facă cu o majoritate de două treimi a consiliului județean sau a consiliului local nu este o modificare a Legii nr. 215,

Legea administrației publice locale, pentru că noi nu modificăm cvorumul în ceea ce privește votarea Legii bugetului, ci doar un articol care vizează criteriile de repartizare a 50% din bugetul județean sau din bugetul local și este vorba de o lege anuală, și, probabil, că la anul veți veni și veți stabili că 75% din buget se vor împărți prin criterii și atunci vom mări cvorumul de la două treimi la o majoritate absolută.

Pe de altă parte, domnilor miniștri, noi nu suspectăm comunitățile locale de necinste și de incorectitudine în ceea ce privește folosirea banilor publici. Noi suspectăm de incorectitudine și de necinste pe acei membri ai consiliilor județene și acea majoritate pe care o formați dumneavoastră în aproape toate consiliile județene, și pentru că îi suspectăm de incorectitudine și de necinste, venim și vă propunem o modalitate, de altfel, absolut corectă și legală, prin care această suspiciune să fie, din capul locului, înlăturată. Și nu cred că aveți interesul ca noi să continuăm să vă suspectăm că vă folosiți de banul public în interes politic, că folosiți bugetul țării ca și bugetul partidului de guvernământ, pentru că, numai așa, domnilor miniștri, pot să socotesc că dumneavoastră vedeți în bugetul țării bugetul partidului, când scoateți miliardul și îl dați unde vă vine bine.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Stimate coleg deputat, vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Sunt absolut convins că nu vă place ceea ce vă spun, poate că n-ar fi normal să nu vă placă...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, mai aveți un sfert de oră la dispoziție. Vă ascultăm.

Domnul Ioan Oltean:

Mulțumesc, domnule președinte. Am să-l utilizez așa cum cred de cuviință.

În consecință, noi apreciem că argumentele care au fost aduse aici pledează în favoarea unor articole prin care consiliile județene să nu aibă latitudinea de a dispune după bunul-plac de banii publici, sunt amendamente de bun-simț, care ar trebui să fie adoptate, și de aceea le susținem în continuare.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dacă ar fi așa cum spuneți dumneavoastră, electoratul nu ar mai vota P.S.D.-ul, dacă ar fi nereguli. Încercați să obțineți dumneavoastră 51% și va fi un succes! (Discuții, comentarii în sală.)

Stimați colegi,

Am ascultat toate argumentele, de o parte și de alta.

Supun votului dumneavoastră art. 25 în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și acceptată inclusiv de Ministerul Finanțelor, respectiv, de Guvern.

Cine este pentru?! Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?

Domnu' senator Păcurariu, vă vedem, vă rog luați loc!

60 de voturi împotrivă.

Abțineri?!

Cu mare majoritate s-a votat și art. 25.

Stimați colegi, mergem la art. 26.

Avem alin. 1, acceptat de Guvern, la propunerea Comisiilor de buget, finanțe și bănci. Avem însă și alineate respinse.

Stimate coleg, de unde știți că vă dau cuvântul?!

Domnul Mircea Nicu Toader (din apropierea tribunei):

Pentru că am ridicat mâna!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Încă o dată, de unde știați că vă dau voie să veniți la microfon?!

Domnul Mircea Nicu Toader:

Vă aștept!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La art. 26 sunt mai multe amendamente. Mă refer la alin. 1.

La alin. 1 doriți să faceți referire?! Domnul deputat Toader Mircea Nicu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Nicu Toader:

Mulțumesc, domnilor președinți.

Amendamentul meu și al colegilor mei presupune ca drepturile acordate elevilor din clasele I-IV privind acțiunea "cornul și laptele", cum este mediatizată, să fie acordată, în primul rând, copiilor preșcolari care, într-adevăr, au nevoie de lapte, și apoi tuturor elevilor, până la clasa a VIII-a. Mi se pare o măsură discriminatorie numai pentru clasele I-IV. Sigur, veți susține motivația Ordonanței nr. 96, dar este mai ușor să modifici o ordonanță, din punctul dumneavoastră de vedere puteți emite imediat o ordonanță, mai ales că în Comisia pentru buget, finanțe și bănci, domnul președinte Georgescu a spus că viziunea Guvernului este ca la începutul anului viitor să acorde aceste drepturi și elevilor din clasele I-VIII și copiilor preșcolari. Noi venim cu amendamente în întâmpinarea a ceea ce trebuie să facă Guvernul începând de anul viitor.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Mai sunt alte intervenții legate de alin. 1?!

Înțeleg că nu sunt alte intervenții.

Domnul ministru Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Proiectul bugetului este construit pentru acordarea acestor sume de bani numai elevilor din clasele I-IV.

Apreciem această propunere, ca programul să fie extins și pentru clasele V-VIII. Noi, deocamdată, ne gândim și facem o analiză pe care, probabil, o vom aproba printr-un act normativ ulterior, ca acest program să fie extins și asupra claselor de grădiniță, și apoi vom face această analiză pentru clasele V-VIII. Deocamdată, sumele prevăzute în proiectul bugetului de stat sunt doar pentru clasele I-IV.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Ați ascultat explicația necesară.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră alin. 1 al art. 26, în formula propusă de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci și acceptată de Ministerul Finanțelor.

Cine este pentru?!

Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă?! 50 de voturi împotrivă.

Abțineri?! 3 abțineri.

Cu 50 de voturi împotrivă și 3 abțineri, deci cu mare majoritate de voturi s-a aprobat.

Alin. 2. Intervenții?!

Domnul deputat Dobre!

Domnul Victor Paul Dobre:

Domnule președinte,

La alin. 2 al art. 26, propunerea noastră este una de modificare: "Finanțarea cheltuielilor instituțiilor menționate se asigură din bugetele locale ale unităților administrativteritoriale în a căror rază acestea își desfășoară activitatea, echilibrate prin transferuri de la bugetul de stat", aceasta întrucât, foarte adesea, respectivele unități administrativ-teritoriale nu pot acoperi cu finanțare transferurile de activități care, cel puțin în ultima perioadă, au fost continue, chiar și atribuirea unor alte responsabilități care, de asemenea, suferă de o lipsă cronică de finanțare.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt intervenții la alin. 2?!

Domnul deputat Damian.

Domnul Damian Brudașca:

Pentru că nu am convingerea că se vor adopta alte formule propuse de colegi ca amendamente, eu propun o modificare redacțională, astfel: "Pe lângă sumele defalcate de la bugetul de stat, autoritățile administrației publice locale vor aloca și sume din bugetele proprii pentru finanțarea cheltuielilor instituțiilor de învățământ preuniversitar de stat, instituțiilor de cultură, creșelor, centrelor județene și locale de consultanță agricolă."

Mi se pare că este mai coerentă o asemenea formulă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la alin. 2?!

Doamna ministru Andronescu. Vă ascultăm.

Doamna Ecaterina Andronescu -ministrul educației și cercetării:

Mulțumesc, domnule președinte,

Aș vrea să intervin și să spun că, așa cum este precizată prin Legea finanțelor publice, finanțarea unităților de învățământ preuniversitar este mult mai sigură, întrucât finanțarea se face din cote defalcate de T.V.A., cote care sunt repartizate bugetelor consiliilor județene care, împreună cu inspectoratele școlare, repartizează în bugetele locale. Deci eu susțin să menținem această finanțare întrucât, de doi ani de zile de când o aplicăm, ea nu ne creează nici un fel de probleme.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi, ați ascultat și răspunsul. Deci se propune păstrarea textului în formula inițială a Guvernului, acceptată de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci la alin. 2 de la art. 26.

Cine este pentru păstrarea textului? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 42 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, a fost aprobată alin. 2.

Vreau să rețineți că, conform Regulamentului Camerelor comune, sunt obligat să supun votului întâi decizia Comisiilor de buget, finanțe și bănci, împreună cu Ministerul Finanțelor Publice.

La alin. 3. Dacă sunt intervenții?

Poftiți, domnu'... Domnu' deputat Moisescu, da?

Domnul Emil Rus:

Poftiți?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnu' deputat Moisescu; da?

Domnul Emil Rus:

Rus Emil.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu vă văd la amendamente. Da'... mă rog, reprezentați Grupurile parlamentare P.R.M. Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Emil Rus:

Amendamentul meu se referă la numărul maxim de posturi finanțat pentru învățământul preuniversitar de stat și pentru unitățile de cult. Deci alin. 3. Propunerea se referea la județul Bistrița-Năsăud: sporirea numărului de posturi cu încă 8, pentru că există acolo o școală care până în prezent nu este frecventată de copii. 81 de copii au rămas până la ora actuală neșcolarizați. E vorba de satul Rosvaia, care a fost comasat la școala din Milaș, și condițiile geografice nu îngăduie acelor copii să vină la microbuz, de altfel microbuzul este insuficient, astfel încât părinții continuă să-și țină copiii acasă. Amendamentul a fost acceptat de comisiile reunite ale Senatului și Camerei Deputaților și precizez că din cei 81 de copii, 15 sunt de naționalitate maghiară, care învățau la această școală din sat. De asemenea, vreau să mai adaug că în acest an financiar, deci în bugetul pe care l-am votat anul trecut, figura această școală cu 8 posturi.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă nu mai sunt intervenții?

Domnul deputat Moisescu, da? Aveți cuvântul!

Domnul George Dumitru Moisescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Art. 26 alin. 3. La textul: "Numărul maxim de posturi finanțat pentru învățământul preuniversitar de stat pentru unitățile de cult este prevăzut în anexa nr. 9", propunem:

"Repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a numărului maxim de posturi, finanțat pentru învățământul preuniversitar de stat prevăzut în anexa nr. 9, să se aprobe de către consiliul județean, respectiv, de către Consiliul General al Municipiului București, prin hotărâre, la propunerea inspectoratului școlar județean sau al municipiului București, după caz."

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Doamna ministru Andronescu, ne dă un răspuns.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Așa cum este cunoscut, poate majorității dintre dumneavoastră, descentralizarea finanțării învățământului preuniversitar s-a realizat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 32/2001, devenită apoi Legea nr. 374.

Pentru aplicarea acestei legi s-a emis o hotărâre de guvern care aprobă metodologia de finanțare. Prin această metodologie se prevede expres modul în care se repartizează numărul de posturi date prin Legea bugetului către comunitățile locale și chiar până la nivelul fiecărei școli.

Această modalitate respectă propunerea dumneavoastră. Deci există cadrul normativ care reglementează această repartizare. Numărul de posturi, prevăzut în anexă, consiliul județean împreună cu inspectoratul școlar îl repartizează către consiliile locale și către școli.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și eu vă mulțumesc.

Dați-mi voie să supun la vot alin. 3 de la art. 26, în formularea propusă de Ministerul Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat alin. 3.

La alin. 4 de la art. 26, dacă sunt intervenții?

Domnul deputat Nini Săpunaru!

Domnul Nini Săpunaru:

Este un amendament al Grupului parlamentar P.N.L.

Se propune modificarea și completarea alin. 4 în sensul următor: "Potrivit prevederilor art. 107 alin. 4 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic, în limita sumelor disponibile la capitolul bugetar respectiv și echilibrate prin transferuri de la bugetul de stat". În bugetele locale sunt cuprinse sume în funcție de posibilitățile localităților, care nu acoperă necesarul de finanțare și este nevoie deci de echilibrare. Având în vedere transferarea unor serii de activități în atribuțiile consiliilor locale, de multe ori asemenea sume nu reușesc să fie plătite din bugetul local.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la alin. 4?

Domnul senator Alexandru Ionel.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Amendamentul este asemănător și se referă la următorul aspect, și anume: conform proiectului de buget facilitățile acestea urmează să fie efectuate prin bugetele locale, care nu au însă fondurile disponibile. De aceea, eu am solicitat ca aceste sume să fie obținute din taxa pe valoarea adăugată. Deci amendamentul sună în felul următorul: "Din sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru bugetele locale se suportă și cheltuielile aferente facilităților de transport feroviar pe liniile interne pentru personalul didactic preuniversitar," ".. și textul curge. Meționez faptul că din 1998 până în prezent doar într-un singur an au fost oferite aceste facilități - în 1998. Ar fi bine să se accepte această rezolvare pentru că personalul didactic așteaptă o astfel de facilitate.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu!

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Aș vrea să menționez faptul că, conform legislației actuale, acest tip de finanțare se asigură de către colectivitățile locale. De asemenea, echilibrarea acestora se asigură din sume defalcate din impozitul pe venit, și nu din transferuri de la bugetul de stat. Deci, păstrând legislația existentă, vă propun a păstra formularea așa cum a fost ea radactată în proiectul de buget.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră alin. 4 în formularea propusă de către Ministerul Finanțelor Publice, respectiv Guvern, și acceptată de comisii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 45 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat alin. 4 al art. 26.

Supun votului dumneavoastră art. 26 în totalitate. (Comentarii la prezidiu.)

A, scuzați-mă! Scuzați-mă! Vă rog să dați citire amendamentului.

Deci la art. 26 introducem un alineat 5 pe amendamentul convenit anterior. Rog să se prezinte. Deci la art. 26 introducem un alin. 5. Vă rog să-i dați citire.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Vă propunem art. 26 alin. 5 cu următorul cuprins: "Consiliile locale pot acorda burse de studii pentru elevii din învățământul preuniversitar de stat, potrivit dispozițiilor legale în vigoare."

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog să votați!

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat un alineat nou, alin. 5, la art. 26.

Supun votului dumneavoastră art. 26 în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 7 voturi împotrivă.

Abțineri? 18 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a aprobat art. 26.

Trecem la art. 27. Nu avem amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 27.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 27.

Art. 28. Stimați colegi, nu avem amendamente. Vreți un 27 prim? Da.

Domnul deputat Moisescu.

Domnul George Dumitru Moisescu:

"Sumele reprezentând subvențiile primite de bugetele locale în baza unor acte normative, prevăzute sub formă de transferuri consolidabile în bugetele unor ministere, vor fi repartizate pe județe și pe municipiul București și, în cadrul acestora, pe unități administrativ-teritoriale de către ministerele în cauză, cu consultarea președinților de consilii județene, în termen de cel mult 30 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I."

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Domnule ministru Mihai Tănăsescu, un răspuns vă rog!

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte, așa cum am votat la art. 17 alin. 6 și 7, aici se prevede foarte clar modul în care se repartizează transferurile din bugetul de stat către bugetele locale. De aceea, nu considerăm necesar acest nou alin. al art. 27.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Acest 27 prim a fost, după cum ați auzit și din argumentație, respins și de către Ministerul Finanțelor Publice,

Guvern și, respectiv, Comisiile de buget, finanțe. Supun votului dumneavoastră totuși acest art. 27 prim.

Cine este pentru?

Stimați colegi de la P.S.D. cred că sunt eu obosit sau dumneavoastră?

Deci supun votului dumneavoastră un articol 27 prim care a fost respins de Ministerul Finanțelor Publice și de Comisiile de buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Vă rog să numărați. 48 voturi pentru.

Împotrivă? Mulțumesc.

Abțineri? Două abțineri.

Deci, cu largă majoritate a fost respins.

La art. 28 nu sunt amendamente.

Supun votului dumneavoastră art. 28.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 28.

Art. 29. Nu avem amendamente, stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră art. 29 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 29 în totalitate.

Art. 30. Dacă sunt amendamente care se susțin?

Are cuvântul domnul deputat Dobre.

Din sală:

Coifan!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați! Vă ascultăm!

Domnul Viorel Gheorghe Coifan:

Domnule președinte,

Domnilor miniștri,

Dragi colegi,

Mă găsesc la punctul 87 care tratează art. 30.

Amendamentul propus de noi se referă la faptul ca societățile comerciale în care consiliile locale, respectiv județene, sunt acționari majoritari să plătească în continuare impozitul pe profit la bugetele locale, respectiv la bugetele județene. Această teză vine tocmai în sprijinul ideii de descentralizare, des invocată aici, aducând un element în plus: "asigurăm resurse financiare sporite bugetelor locale cu care să poată să susțină competențele". Este nenatural ca o regie, care este o formă de monopol, să plătească vărsământul la bugetul local, iar în momentul când ea se transformă în mod firesc în societate comercială, unde consiliul local județean este acționar majoritar, deținând patrimoniu, să plătească doar în anul transformării banii la bugetele locale, iar apoi să plătească la bugetul de stat. Aceasta este ideea majoră a amendamentului.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la acest articol?

Domnul deputat Ludovic Mardari, da?

Aveți cuvântul, domnule deputat!

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să-l susțin pe colegul Coifan de la P.N.L. Am un amendament la art. 30. În esență susține aceeași idee, doar formularea diferă. Și formularea este următoarea: "Regiile autonome de interes local, precum și societățile comerciale provenite din acestea vor plăti impozitul pe profit și vărsămintele din profitul net la bugetele locale." Deci diferă puțin formularea amendamentului față de cea propusă de colegul Coifan. În ceea ce privește justificarea, aș vrea să susțin această idee ca impozitul pe profit al societăților comerciale provenite din regiile autonome de interes local să fie plătit la bugetul local. E de știut faptul că satisfacerea unor nevoi curente ale oamenilor dintr-o comunitate identificată administrativ a dus la apariția regiilor autonome de interes local, unele dintre ele transformându-se ulterior în societăți comerciale. Capitalizarea acestor societăți comerciale s-a făcut prin finanțarea exclusivă de la bugetele locale, nu de la bugetul de stat. Activitatea de bază a acestor societăți comerciale o reprezintă executarea unor comenzi primite de la consiliile locale, acestea din urmă asigurând și fondurile necesare. Rămânerea la bugetul local a impozitului pe profit ce trebuie să-l plătească regiile autonome de interes local, dar și societățile comerciale provenite din acestea, pe lângă vărsămintele din profitul net, constituie o sursă de completare a veniturilor care, oricum, sunt mici în această perioadă în care sarcinile transferate la nivelul local sunt în creștere. Dacă Guvernul ar fi solicitat prin proiectul Legii bugetului de stat doar o cotă-parte din impozitul pe profit, aferentă aportului de capital al celorlalți acționari, alții decât consiliile locale, care, de regulă, au pachetul majoritar de acțiuni la societățile comerciale provenite din regii, o astfel de prevedere legislativă ar fi avut o oarecare justificare. În concluzie, vă rog, stimați colegi, să aprobați acest amendament, pentru că este absolut necesar pentru desfășurarea activităților în teritoriu.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Damian Brudașca. V-aș ruga să sintetizați, domnilor.

Vă ascultăm, domnule deputat!

Domnul Damian Brudașca:

Domnule președinte,

Îmi însușesc punctele de vedere exprimate de antevorbitor, deși mă îndoiesc că ele vor fi însușite și de către plen. Tocmai de aceea, pentru că sunt convins că se va merge, după morișca cunoscută, pe formula propusă de Guvern, eu aș atrage atenția că au fost absenți de la redactarea acestui articol lingviștii de prestigiu din P.S.D. Tocmai de aceea, lipsesc o serie de semne grafice care să sublinieze corectitudinea exprimării. Prin urmare, pentru a veni în sprijinul partidului de guvernământ și a imaginii sale lingvistice, vă supun atenției următoarele virgule ce trebuie introduse în acest text: "Regiile autonome de interes local (virgulă) care (virgulă) în anul 2003 (virgulă) se transformă..." și așa mai departe "...în societăți comerciale (virgulă)..." Și se mai pune o virgulă la următoarea propoziție: "În anii următori transformării în societăți comerciale (virgulă) impozitul pe profit..." și așa mai departe. Dacă nu veți accepta această mână întinsă, s-ar putea ca unii să se distreze pe nivelul de cunoștințe lingvistice ale celor care au formulat acest articol.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții la art. 30? Nu sunt.

Păi, de abia v-am dat cuvântul, domnu'... Ați scăpat ceva? Vă ascultăm. Vă rog!

Domnul Ludovic Mardari:

Dacă tot e vorba de o formulare mai exactă - înclin să cred că amendamentul oricum nu va trece -, eu vreau să afirm aici că exprimarea utilizată în cazul art. 30 este confuză, stufoasă și neinspirată. S-ar fi putut spune cu mai puține cuvinte următoarele: "Societățile comerciale, provenite din regiile autonome de interes local, de la data înființării vor plăti impozitul pe profit la bugetul de stat." Și era simplu, nu mai era nevoie de o formulare atât de stufoasă cum este cea din art. 30.

Oricum, amendamentul pe care l-am propus v-aș ruga să-l supuneți la vot, chiar dacă șanse de reușită nu are.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Deci, domnul ministru Mihai Tănăsescu, se păstrează formula inițială, da? Domnu' ministru Tănăsescu?! Deci, domnu' ministru Tănăsescu, vă ascultăm!

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Mulțumesc foarte mult. Aș vrea să menționez faptul că în Legea bugetului de stat pe anul 2002, aprobată de dumneavoastră anul trecut și apărută în Monitorul Oficial al României nr. 784 din decembrie 2001, lingviștii de la "Monitorul Oficial", care cunosc exact cum se redactează un text, nu au pus virgulele așa cum le spuneți dumneavoastră, după regii și așa mai departe. Aș vrea să remarc acest lucru.

În al doilea rând, vreau să specific faptul că formularea în cadrul art. 30 respectă legea, și anume că, conform Legii nr. 414 de anul acesta, Legea impozitului pe profit, aprobată de dumneavoastră, se specifică foarte clar unde și care este destinația impozitului pe profit.

Aș vrea să subliniez faptul că impozitul pe profit aferent regiilor autonome rămâne în continuare la dispoziția colectivităților locale. Dacă în ianuarie 2003, de exemplu, o regie autonomă se transformă în societate comercială, pe tot parcursul anului 2003 impozitul pe profit aferent rămâne colectivității locale. Deci îl va vărsa doar în anul 2004 bugetului de stat. Aceste lucruri sunt clar reglementate în Legea impozitului pe profit.

De aceea, domnule președinte, vă propun să fim de acord cu formularea din proiectul Legii bugetului.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. Înțeleg că sunteți de acord să punem unele virgule, da?

Supun votului dumneavoastră art. 30 în formularea prezentată de către Guvern.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 30.

Suntem la capitolul VI - "Dispoziții referitoare la bugetul Fondului asigurărilor sociale de sănătate".

Dacă sunt observații la titlul capitolului? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat titlul capitolului VI.

Trecem la art. 31.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În legătură cu cheltuielile bugetului Fondului pentru asigurări sociale de sănătate pe anul 2003, constituit în baza prevederilor Legii asigurărilor sociale de sănătate nr. 145/1997, aș vrea să menționez că în anul 2001 au existat 5.700 de miliarde lei datorii care au fost achitate în anul 2002. Aș vrea să menționez că în acest an sunt 7.000 de miliarde lei datorii care, practic, nu au fost achitate prin rectificarea care s-a făcut la buget în octombrie.

De aceea, aș ține să adăugăm aici, la acest articol, ca să spunem la bugetul acestui an, 2003, întrucât diferența între 2003 și 2002 nu este decât de 6.000 de miliarde lei, iar datoria spitalelor este de 7.000 de miliarde lei, având în vedere că există 10.000 de miliarde lei în surplus la Casa de Asigurări de Sănătate, să cerem ca aceste 10.000 de miliarde lei să fie adăugate la bugetul pe anul 2003.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da. Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă la acest articol 31 mai sunt intervenții?

Domnul deputat Ifrim. Vă ascultăm, domnule profesor!

Domnul Mircea Ifrim:

Îmi revine misiunea de a susține amendamentul Comisiilor de sănătate ale Camerei Deputaților și Senatului. Desigur, sunt conștient că rolul meu este ca și cel al lui Cato în Senatul roman, dar cred că are totuși o eficiență. Aș vrea să subliniez prin acest amendament, noi propunem majorarea cu 12.400 miliarde lei a Fondului de asigurări sociale de sănătate. Acest lucru este justificat prin faptul că, la ora actuală, datoriile spitalelor însumează aceste 12.400 miliarde lei. Ceea ce se aduce ca argument împotrivă de către Comisia de buget, finanțe nu este valabil. Primul argument, pentru că s-au eliminat... Se spune că nu poate fi admis acest amendament, pentru că s-a eliminat contribuția pensionarilor și a familiilor cu ajutor social de la Fondul de asigurări de sănătate. Acesta este un transfer mascat la Fondul de pensii. A fost ideea înființării Agenției de șomaj, pensii și asigurări de sănătate, care a căzut, actualmente se merge pe acest transfer mascat. În al doilea rând, se spune că s-a făcut prin rectificarea bugetară, s-au avut în vedere aceste datorii. La rectificarea bugetară s-au dat 500 de miliarde lei, iar noi avem datoriile de 12.400 miliarde lei.

În ceea ce privește faptul că propunerea Casei a fost alta, dată fiind această scutire de la Fondul de asigurări de sănătate a pensionarilor și a celor cu ajutor social, este, de asemenea, nevalabil. Eu aș vrea să subliniez faptul că anul 2001 s-a terminat cu un excedent de 9.000 de miliarde lei la Casa de Asigurări de Sănătate, care nu a fost reportat în anul 2002. Sigur, situația sănătății, nu mai insist, este o situație mai mult decât precară, și rog pe stimatul ministru de finanțe să analizeze cu toată atenția această posibilitate.

Îmi permit ca după răspunsul Domniei sale să mai am o singură întrebare, dacă va fi cazul.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

E o dispută pe care o știm cu toții de mult și o discuție de interes.

Dacă mai sunt intervenții la art. 31? Înțeleg că nu mai sunt intervenții.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu, vă rog să dați un răspuns.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte, mulțumesc.

Și în cadrul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci am avut discuții nenumărate pe această temă. Aș vrea să menționez două lucruri. Acești bani sunt bani publici, care sunt gestionați conform legislației în vigoare. În anul 2003, prin proiectul de buget, Fondul de sănătate, după cum bine știți, este echilibrat de data aceasta, are doar un mic excedent aferent fondului de rezervă, care trebuie să fie constituit conform legislației în vigoare.

Referitor la excedentele la care făceați referire, domnule deputat Ifrim, aceste excedente sunt deja luate în calculul bugetului general consolidat, iar pentru aceste excedente trezoreria statului plătește fondului dobânzi, dacă nu chiar mai mari decât cele pe care ar fi putut să le încaseze la un plasament pe care l-ar fi făcut în cadrul unei instituții bancare.

De aceea considerăm, domnule președinte, stimate colege și stimați colegi, că modul în care este dimensionat Fondul de sănătate pentru anul 2003 vine în întâmpinarea nevoilor acestui sector de activitate.

Aș vrea să mai fac mențiunea, faptul că la rectificarea bugetului pe anul acesta, de dată recentă, sumele care au fost acordate pentru plata acestor datorii sunt de 1.100 de miliarde lei, din care 300 miliarde lei bani proaspeți, iar 800 de miliarde lei din redistribuirile care au avut loc în cadrul bugetului Fondului de sănătate.

Aș vrea să închei printr-o singură întrebare, pe care aș vrea să v-o pun: există, oare, posibilitatea să cheltuim mai mult decât avem în buzunar? Toți avem un buget și știm exact cât trebuie să cheltuim. Nu aș vrea să intru în niște amănunte legat de modul în care se cheltuiesc banii în domeniul sănătății, dar oricum, prin modul de organizare pe care l-am aprobat, prin modul în care vor fi efectuate controalele asupra cheltuirii banului public din acest domeniu de activitate, noi avem speranța că acest volum al datoriilor, acumulate într-o anumită perioadă de timp, să se diminueze substanțial în anul care urmează.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Stimate colege și stimați colegi, domnul deputat Ifrim a mai cerut cuvântul.

Vă rog, domnule deputat, aveți cuvântul.

Domnul Mircea Ifrim:

Domnule ministru,

Vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Aș vrea să adopt și o notă optimistă, întrucât în urma a două rânduri de demersuri, neaprobate, de amendamente la bugetele anilor 2001 și 2002, într-adevăr, avem dobânzi în trezorerie, ceea ce nu aveam înainte de 2002, și, de asemenea, veniturile sunt egale cu cheltuielile. E un progres și se vede că aceste intervenții își au un rol.

Aș vrea, însă, să vă spun un lucru. Foarte pertinentă întrebarea dumneavoastră: se poate cheltui mai mult decât produci? Nu. Însă Fondul de asigurări de sănătate, în toată lumea civilizată, este un fond de la populație.

Rațiunea Legii asigurărilor sociale de sănătate a fost ca statul să fie degrevat și să nu mai mergem prin buget de stat, ci, ca și în toate statele civilizate, să adunăm această contribuție de sănătate, pe care să o returnăm, înapoi, pentru sănătate. Noi nu cerem decât acest lucru.

Și am să vă întreb, domnule ministru, de ce creanțele care devin titluri executorii nu au fost luate în evidențele contabile, ci numai în cele extracontabile, astfel încât, la sfârșitul anului 2001, 20.000 să rămână în excedent și să nu fie folosite pentru sănătate. Vedeți? Aceste lucruri sunt realități asupra cărora și Curtea de Conturi a atras atenția, prin faptul că aceste creanțe nu sunt înregistrate.

Deci, în aceste condiții, rugămintea noastră este ca banii de la contribuții pentru sănătate să se întoarcă la sănătate.

În ceea ce privește rectificarea, vă mulțumesc, înseamnă că, parțial, ați admis amendamentele Comisiilor pentru sănătate, cu ocazia discutării rectificării.

Vă mulțumesc, domnule președinte...

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dau cuvântul domnului deputat Iulian Mincu.

Domnule academician, vă rog.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Aș vrea să răspund domnului ministru al finanțelor cu o problemă. În acest an, de fapt, s-au confiscat toate Fondurile asigurărilor de sănătate și au trecut la un fond unic al Ministerului Sănătății și Familiei. Vreau să spun că fondurile care sunt ale asigurărilor de sănătate sunt de 56.000 de miliarde lei. Vreau să mai spun că există o datorie de 7.000 de miliarde lei, că există un plus de 10.000 de miliarde încasat de către Casa de Asigurări, și vreau să vă mai spun, domnule președinte, că, din păcate, sănătatea în România merge foarte prost. Aș vrea să vă spun că mortalitatea este cea mai mare din Europa, aș vrea să spun că, la sfârșitul semestrului doi, această mortalitate se menține în creștere. Aș vrea să vă spun că natalitatea este cea mai scăzută și că media de viață a populației este cea mai scăzută din Europa.

Deci solicităm să se cheltuiască banii care sunt ai contribuabililor, care sunt, de fapt, ai partenerilor și ai cetățenilor care plătesc asigurările și, în același timp, să se cheltuiască și banii care au rămas din fondurile asigurărilor de sănătate.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Deci, stimate colege și stimați colegi, legat de art. 31, ați auzit răspunsul ministrului de finanțe, al Guvernului, cu care au fost de acord și colegii noștri, Comisia pentru buget, finanțe și bănci. Supun votului dumneavoastră art. 31 în formularea primită de la inițiator.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 31.

Capitolul VII: Dispoziții referitoare la agenții economici.

Dacă sunt obiecții la titulatură? Dacă nu, cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

S-a votat titlul capitolului VII.

Art. 32. Dacă sunt intervenții la alin. 1?

Domnul George Dumitru Moisescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Am rugămintea, nu veniți la tribună decât când vă dau dreptul să veniți la tribună. Și vă spun nu din rea-voință, dar, ca să fiu sincer, doamna deputat Paula Ivănescu a ridicat mâna prima. Acum, dacă ați ajuns la tribună, domnule deputat, vă rog să vă susțineți amendamentul.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Scuzați!

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă ascultăm.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Scuzați-mă, domnule președinte!

Aș dori să propunem completarea art. 32 alin. 1 în felul următor: "Regiile autonome, societățile comerciale și companiile naționale, instituțiile naționale de cercetări pentru dezvoltare și celelalte societăți comerciale pot efectua, anual, în limita unei cote de până la 1,5%, aplicarea asupra fondului de salarii rezultat anual aferent salariaților cu contract individual de muncă, cheltuieli sociale care sunt deductibile la calculul profitului impozabil, pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea acestora, potrivit legii, și anume: grădinițe, creșe, dispensare, cabinete medicale, servicii de sănătate, cluburi sportive...".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, textul îl avem fiecare în față.

Dumneavoastră trebuie să veniți cu un argument în plus de susținere, nu ne citiți textul.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Propunem completarea cu "căminele de bătrâni și centrele de plasament".

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

Domnul George Dumitru Moisescu:

Deci, cu "...căminele de bătrâni și centrele de plasament", propunem completarea acestui articol.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Domnul George Dumitru Moisescu:

În acest mod, se poate ajutora un număr mai mare de unități.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna deputat Paula Ivănescu, vă rog, la alin. 1 al art. 32.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Domnilor președinți,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș dori să reiterez în fața dumneavoastră un amendament pe care, de trei ani de zile - deci, vedeți că sunt onestă și recunosc - îl susțin în fața Camerelor reunite și nu reușesc să captez votul dumneavoastră. De data aceasta sper să am mai mult succes, este vorba de mărirea cotei din fondul de salarii, de la 1,5% la 2,5%, dat fiind că această cotă este destinată la ceea ce ne doare pe toți cel mai tare. Este vorba de susținerea creșelor de copii, este vorba de darurile care se dau copiilor și familiilor aflate în dificultate, ale salariaților, este vorba de susținerea unor activități sportive și culturale, ceea ce toate duc la sporirea eficienței forței de muncă.

Deci, doamnelor și domnilor colegi, încă o dată, vă rog să votați acest amendament, pentru că, vă reamintesc, până în anul 1999, acesta era procentul alocat din fondul de salarii.

Trebuie să menționez că acest deziderat este susținut și de sindicatele la nivel central și local și sper că, de data aceasta, vă veți apleca către nevoile salariaților și ale familiilor acestora.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Vă ascultăm, domnule deputat Daniel Ionescu.

Domnul Daniel Ionescu:

Domnule președinte,

Susțin cele două amendamente anterioare, dar, în același timp, v-aș ruga să îmi permiteți să vă supun atenției și o posibilă modificare de redactare: "Regiile autonome, societățile, companiile și institutele naționale de cercetare-dezvoltare, precum și celelalte societăți comerciale, pot efectua, anual..." și, apoi, textul curge până la "...cheltuieli sociale deductibile din profitul impozabil, pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități sau unități aflate în administrarea acestora, potrivit legii..." și, din nou, textul curge identic, "...precum și pentru școlile patronate." În felul acesta se mai reduce din textul stufos din formularea inițială propusă de către inițiator.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Rog punctul de vedere al Guvernului.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu. E vorba despre art. 23 alin. 1.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari.

Sunt două tipuri de amendamente la acest art. 32 alin. 1, și anume o primă propunere de introducere a sintagmei "cămine de bătrâni și centre de plasament". Aș vrea să fac mențiunea că acest tip de activități, din păcate, nu fac obiectul Legii bugetului de stat. Acest tip de activități sunt finanțate de către autoritățile publice locale.

Vizavi de propunerea de creștere a cotei de la 1,5% la 2,5%, sigur, toată lumea dorește să aibă sume suplimentare pentru acest tip de activități, dar aș vrea să vă informez că această creștere a procentului, de la 1,5% la 2,5%, ar crea un minus de resurse bugetare de aproximativ 500 de miliarde lei.

Ar fi foarte bine dacă am putea ști care sunt sursele care se propun pentru a putea, conform Legii finanțelor publice, să fim de acord cu o asemenea majorare de procent, de la 1,5% la 2,5%.

Se menționează fondul de rezervă, dar aș vrea să vă informez, de asemenea, că Fondul de rezervă, actualmente la dispoziția Guvernului, este în sumă de 870 de miliarde lei, mai mic decât cel aprobat de către dumneavoastră anul trecut, și o diminuare a lui cu 500 de miliarde lei, încă de la început, ar crea anumite probleme pe parcursul execuției bugetare în ceea ce privește folosirea acestui fond.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci se propune menținerea alin. 1 în formula propusă de către Guvern, acceptată și de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci, prin explicația pe care ați primit-o.

Supun votului dumneavoastră deci alin. 1 de la art. 32.

Cine este pentru formula Ministerului Finanțelor Publice? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Deci s-a votat cu majoritate de voturi.

La alin. 2, vă rog, intervenții.

Vă ascultăm, domnule deputat.

Domnul deputat Barbu Gheorghe.

Domnul Gheorghe Barbu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aici, la acest alin. 2, introducem o formulare, care nu înseamnă cheltuieli financiare suplimentare, întrucât articolul începe cu sintagma "Pot aloca sume și pentru...". Drept urmare, noi vă propunem "...și pentru acoperirea integrală a costului biletelor de tratament pentru salariații încadrați în condiții deosebite și speciale de muncă". Este vorba de sumele care se pot cheltui, conform cotelor de 1,5% aprobate adineauri.

Cred că ar trebui să deschidem această posibilitate, care nu este o obligație și nu înseamnă cheltuieli suplimentare în plus, în timp ce salariații care lucrează în condiții de muncă deosebite și speciale sunt cei supuși, în mod deosebit, riscului de a se îmbolnăvi profesional.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt intervenții la alin. 2? Deci înțeleg că nu mai sunt intervenții.

Rog un răspuns din partea Guvernului.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președite,

Această propunere nu cred că își are rostul să fie trecută aici, în Legea bugetului de stat, acest text de acoperire integrală sau parțială cred că se regăsește în contractele colective de muncă și în bugetele de venituri și cheltuieli ale fiecărei companii.

De aceea, considerăm că nu este oportună introducerea acestei noi sintagme în cadrul alin. 2 al art. 32.

Domnul Gheorghe Barbu (din sală):

Îmi permiteți, domnule președinte?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog. Domnule deputat Gheorghe Barbu, aveți cuvântul.

Domnul Gheorghe Barbu:

Deci domnul ministru a făcut trimitere la faptul că nu se poate regăsi aici, în textul acestei legi. Aș vrea să îi citez din acest alineat, așa cum e în lege: "Suportarea parțială a costului biletelor de tratament sau de odihnă pentru salariații proprii și membri de familie ai acestora."

Nu cred că formularea pe care am făcut-o nu își regăsește locul aici.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bun. S-a înțeles, domnule deputat. Dumneavoastră vreți "integral", iar aici scrie "parțial". Deci, interveniți "pentru condiții deosebite". Eu am înțeles, dar, "parțial", poate să îi dea 80-90%, să fim sinceri, și atunc problema e rezolvată. Bun. Am înțeles.

Supun votului dumneavoastră alin. 2 în formularea Ministerului Finanțelor Publice. Dacă nu, o reluăm în formularea cealaltă.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu majoritate de voturi s-a votat alin. 2 în formularea Ministerului Finanțelor Publice.

La alin. 3, dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu. Alin. 4, alin. 5, alin. 6, alin. 7, nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 32 în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 19 voturi împotrivă.

Abțineri? 7 abțineri.

Deci art. 32 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

Art. 33, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 12 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Cu votul majorității a trecut și art. 33.

Suntem la capitolul VIII. Titlul capitolului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

S-a votat titlul capitolului VIII cu majoritate de voturi.

Art. 34, dacă sunt intervenții? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Cu votul marii majorități a trecut și art. 34.

Art. 35, dacă sunt amendamente?

Domnul deputat Sassu, aveți cuvântul.

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de amendamentul aflat la poziția 101, la "Amendamente respinse". Grupul parlamentar al Partidului Democrat propune eliminarea acestui articol. Este o chestiune pe care am susținut-o și mai devreme. Deși, între timp, prin modificările aduse la Legea finanțelor publice, există această posibilitate ca Guvernul să facă astfel de modificări. Totuși discutăm despre un act de nivelul unei legi, care poate fi, iată, prin acest articol, modificată printr-un act normativ inferior, de nivelul unei hotărâri.

Este evident, în opinia noastră, că acest lucru nu se poate face. El este, în opinia noastră, neconstituțional și de aceea vă propunem eliminarea.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Ministerul Finanțelor Publice, rugăm punctul de vedere.

Domnul ministru Mihai Tănăsescu, punctul de vedere, vă rog, la art. 35.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Domnule președinte,

Referitor la art. 35, el vine în întâmpinarea ordonatorilor principali de credite, pentru ca, la sfârșitul anului, să vedem exact în limita sumelor care au fost aprobate cu această destinație, respectiv, intrări prin credite externe, să se poată face o anumită redistribuire între ordonatori, acolo unde anumite sume de bani, datorită unor condiții obiective, nu au putut să fie cheltuite și, sigur, ele se repartizează - repet - în limita acestor cheltuieli aprobate de către dumneavoastră pe diverși ordonatori de credite. Ce creează acest lucru? Acest lucru creează o flexibilizare și o posibilitate de cheltuire în totalitate a acestor bani, și noi considerăm că menținerea acestui art. 35 vine în întâmpinarea ordonatorilor de credite, pentru a putea să își desfășoare activitatea în bune condiții.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să știți că marea noastră problemă este că nu putem consuma fondurile. Deci ați auzit răspunsul, stimate colege și stimați colegi.

Supun votului dumneavoastră art. 35 în formularea Ministerului Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Mulțumesc foarte mult.

Voturi împotrivă? 27 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu marea majoritate de voturi a trecut și art. 35.

Art. 36. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 36 în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

S-a votat cu majoritate și art. 36.

Art. 37. Nu avem amendamente. Supun votului dumneavoastră art. 37.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 9 voturi împotrivă.

Abțineri? 9 abțineri.

S-a votat cu marea majoritate de voturi și art. 37.

Art. 38. Nu avem amendamente.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 10 abțineri.

Cu majoritate de voturi s-a votat art. 38.

Capitolul IX: Dispoziții finale.

Legat de titlul capitolului, dacă sunt obiecții? Înțeleg că nu sunt.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri?

Deci, cu 4 abțineri s-a votat titulatura capitolului IX:

Dispoziții finale.

Art. 39, dacă sunt intervenții?

Doamna deputat Paula Ivănescu, aveți cuvântul.

Doamna Paula Maria Ivănescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Avem, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, un amendament respins la alin. 4 și menționez că acest amendament a fost susținut și de Comisiile reunite pentru muncă și protecție socială din Senat și din Camera Deputaților și de alți deputați, separat.

În esență, amendamentul nostru solicită eliminarea alin. 4 din art. 39, care prevede interdicția acordării tichetelor de masă în cazul în care în instituțiile publice s-ar putea obține fonduri extrabugetare.

Dacă înțelegem că bugetul are limite și că nu sunt prevăzute asemenea cheltuieli cu tichetele de masă pentru angajații, lucrătorii din acest domeniu, nu înțelegem de ce această interdicție trebuie aplicată și în cazul veniturilor extrabugetare.

De aceea, o să vă rugăm, stimate colege și stimați colegi, să votați pentru eliminarea acestui articol, pentru că, oricum, din buget nu se pot consuma bani pentru tichete de masă decât dacă sunt surse extrabugetare.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul deputat Iulian Mincu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

La art. 39 alin. 4, comisiile reunite au modificat cuprinsul și au spus așa: "În bugetele instituțiilor publice, indiferent de sistemul de finanțare și de subordonare, inclusiv ale activităților pe lângă unele instituții publice, cu excepția instituțiilor finanțate integral sau parțial din venituri proprii, nu se pot aproba sume pentru acordarea tichetelor de masă, întrucât în buget nu sunt prevăzute sume cu această destinație. Modificarea e prin completarea textului cu sintagma "sau parțial", astfel vor putea beneficia de tichete de masă și instituțiile finanțate parțial de la bugetul de stat.

La fel, comisiile reunite au propus un alt alineat, în continuare, și anume alin. 5 la art. 39: "Sunt exceptate de la prevederile alin. 4 instituțiile de învățământ superior, care vor putea acorda tichete de masă personalului propriu din venituri extrabugetare realizate în condițiile legii.

Aș vrea să vă spun că autori sunt aici: Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului din Senat, Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport,

Comisia pentru administrația publică și organizarea teritoriului și echilibrul ecologic din Camera Deputaților, și deputatul Kovacs Csaba-Tiberiu de la Grupul parlamentar al U.D.M.R.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt intervenții?

Vă ascultăm, domnul coleg.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Domnule președinte,

Stimate colege și stimați colegi,

Noi, la comisiile reunite de învățământ din Senat și Camera Deputaților, în prezența doamnei ministru Ecaterina Andronescu, am fost de acord cu introducerea acestei sintagme, "...integral sau parțial...". În fond, așa cum e formulat articolul, este o interdicție. Alineatul, nu articolul. De ce nu formulăm invers, cine au dreptul să dea. Și așa apare, nu știu cum, din punct de vedere psihologic, la om, pentru că el este o interdicție. Dacă puneam că au voie să dea numai cutare sau cutare, sau nu mai puneam deloc cine are voie să dea, pentru că știam că nu pot să dea tichete de masă decât cei care au niște surse extrabugetare.

Eu cred că, așa cum este pus aici, el apare ca o interdicție, în loc să fie ca ceva care, invers pusă problema, cine poate să dea tichete de masă sau de loc, nu dau decât, conform hotărârii de guvern, numai instituțiile care au surse extrabugetare.

Deci vreau să spun că eu am propus sintagma aceasta "sau parțial", dar îmi dau seama că nu e complet nici așa articolul. Nu mă refer la universități, pentru că aici ne-am lămurit, și domnul Tănăsescu..., mă gândeam la alte instituții, știu eu, la spitale, la alte instituții ce pot avea fonduri extrabugetare. Deci, fie punem invers alineatul, formulăm invers, cine are voie să dea și îi lăsăm la o parte pe ceilalți care nu au voie să dea, fie adăugăm "sau parțial" aici, nu știu..., cum credeți dumneavoastră. Nu pledez pro domo pentru universități, pentru că acolo problema este rezolvată.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul deputat Ifrim.

Domnul Mircea Ifrim:

Dacă îmi permiteți.

Mulțumesc, domnule președinte.

Mă raliez la eliminarea alin. 4, întrucât este foarte pertinentă. Și aș pune o întrebare, domnului ministru de finanțe, rezervându-mi dreptul ca cea la care nu mi-a răspuns, cu creanțele, să o pun cu ocazia anexei nr. 10.

Noi avem pentru sănătate o lege prin care avem dreptul să dăm tichete de masă din veniturile extrabugetare. Întrebare. Dacă punem acest alineat, înseamnă că anulăm prin Legea bugetului de stat ce a votat Parlamentul României în urmă cu trei luni?

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Alexandru Ionel.

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președine.

Grupul nostru a mers ori pe eliminarea alin. 4 al art. 39, ori, dacă nu, pe introducerea sintagmei pe care o găsiți la poziția nr. 104, și anume, la sfârșitul articolului, să se introducă următoarea frază: "Instituțiile de învățământ pot acorda tichete de masă din economiile la cheltuielile bugetare și din veniturile suplimentare realizate peste prevederi."

În acest fel se poate rezolva această problemă, ținând cont de faptul că unele școli nu au fonduri proprii pentru realizarea acestor tichete de masă.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt intervenții?

Rog din partea Ministerului Finanțelor Publice, domnul ministru Mihai Tănăsescu.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, art. 39 alin. 4 este un articol care vine și stabilește foarte clar cine poate să acorde aceste tichete de masă. Prin noua Lege a finanțelor publice, care intră în vigoare la 1 ianuarie 2003, se specifică exact categoriile de instituții care pot beneficia de aceste tichete de masă. Deci cele care sunt finanțate integral de la bugetul de stat nu pot să acorde aceste tichete de masă, dar cele cum sunt: universitățile, spitalele, care sunt finanțate din venituri proprii, pot să își acorde aceste tichete de masă.

De aceea, acest art. 39 alin. 4 vine și subliniază, încă o dată, instituțiile care au dreptul să își acorde tichete de masă și care sunt sursele prin care pot să își acorde aceste tichete de masă.

Pentru aceasta, domnule președinte, noi vă propunem menținerea acestui art. 39 alin. 4.

Mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră alin. 4 de la art. 39, în formularea propusă de Ministerul Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? 8 voturi împotrivă.

Abțineri? 11 abțineri.

Cu votul majorității s-a votat alin. 4.

Supun votului dumneavoastră art. 39 în întregime.

Cine este pentru? Vă mulțumesc foarte mult.

Împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abțineri? 5 abțineri.

Art. 39 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

Art. 40, dacă sunt intervenții? Înțeleg că nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art. 40, în totalitate.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? 4 abțineri.

Cu mare majoritate de voturi, art. 40 a fost votat.

Art. 41, dacă sunt intervenții?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? 18 voturi împotrivă.

Abțineri? 6 abțineri.

Cu majoritate de voturi, art. 41 a fost votat.

Art. 42, dacă sunt observații?

Domnule deputat Onisei, aveți cuvântul.

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Stimați colegi,

Vă rog să observați că art. 41 alin. 1 și 2 suferă ușor din cauza formulării, iar sensul nu este clar deloc și am să vă spun de ce. Dacă ați urmărit textul, ați observat că art. 42 alin. 1 stipulează faptul că instituțiile și autoritățile publice centrale și locale care au în administrare hoteluri, case de odihnă și de oaspeți, baze de tratament și alte asemenea unități "vor asigura finanțarea cheltuielilor curente și de capital, pentru aceste unități, exclusiv din venituri proprii".

La alin. 2 însă se instituie interdicția, inclusiv pentru autoritățile administrației publice locale, care sunt consiliile locale sau județene, după caz, să finanțeze din bugetele locale. Or bugetele locale sunt, cum bine știți, constituite într-o bună măsură din venituri proprii.

Așadar, este o evidentă contradicție între formularea de la alin. 1 și cea de la alin. 2 și vă rog să acceptați următoarea rescriere: alin. 1, vă rog să urmăriți, dacă sunteți amabili, "Insituțiile și autoritățile publice centrale și locale care au în administrare hoteluri, case de odihnă și de oaspeți, baze de odihnă, tratament și alte asemenea unități vor asigura finanțarea cheltuielilor curente și de capital, pentru respectivele unități, exclusiv din veniturile proprii ale acestora", pentru că altminteri...

Din sală:

Este bine, domnule!

Domnul Ioan Onisei:

Da, bine, în regulă.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De acord, da? De acord cu propunerea domnului deputat Onisei, legată de alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Două abțineri.

Art. 42 alin. 1 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

Supun votului dumneavoastră art. 42 în totalitate.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Art. 42 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

Art. 43, dacă sunt intervenții? Vă rog frumos, la art. 43, vă ascultăm.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

La art. 43, așa cum am anunțat în deschiderea ședinței, în urma discuțiilor cu Partidul România Mare, vă propunem introducerea unui nou alineat care să aibă următoarea redactare: "La rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, din eventualele surse suplimentare sau economii la cheltuieli se vor aloca cu prioritate fonduri pentru finanțarea activităților de învățământ și agricultură."

(Aplauze.)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule deputat Florin Georgescu, nu v-am dat cuvântul.

Domnul Florin Georgescu:

Din partea comisiei, domnule președinte.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Mulțumesc.

Nu este vorba decât despre o formulare, zic eu, puțin mai bună. Noi nu știm dacă va fi..., nu putem porni de la premisa că alcătuim acum un buget pe care îl vom rectifica deja, nu știm, poate nu se va rectifica, nu vor impune condițiile care se vor regăsi în anul 2003.

Deci la o eventuală rectificare a bugetului pe anul următor, posibilele resurse ce vor apărea..., nu știu ce, să fie repartizate către învățământ și către agricultură.

Noi nu știm nici dacă îl rectificăm și nici dacă avem resurse.

Vă mulțumesc.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule ministru Mihai Tănăsescu, mai aveți ceva de completat? De acord cu propunerea făcută.

Supun votului dumneavoastră art. 43 în formula care există la ora actuală, propusă de Ministerul Finanțelor Publice.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Art. 43 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

Art. 44 în formularea propusă de domnul Florin Georgescu. La această formulare aveți obiecții?

Domnul Mircea Ifrim (din sală):

Am propus un articol în plus.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă.

Supun votului dumneavoastră acest art. 43 prim care va deveni, după numerotare, art. 44.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Abțineri? Nu sunt.

Articol votat cu unanimitate de voturi.

Acum există o propunere pentru un articol nou, domnule deputat Ifrim, vă ascultăm.

Domnul Mircea Ifrim:

Pentru început, vă mulțumesc, domnule ministru, că la art. 39 punctul 4 ne permiteți, unităților sanitare, din venituri proprii să avem tichete de masă.

Propunem un articol nou prin care să fie scutite de T.V.A. importurile de aparatură de înaltă calitate pentru sistemul medical. În condițiile acestea economisim 400 miliarde, bani care sunt absolut necesari acestui sistem.

Deși răspunsul este că nu este cazul prin Legea bugetului, pentru acest an Comisiile pentru sănătate, ecologie, tineret și sport propun acest lucru.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Practic, nu are de-a face cu bugetul, deci dumneavoastră vreți o reglementare nouă în domeniu. Păstrați respingerea?

Domnule ministru Mihai Tănăsescu, vă ascultăm.

Domnul Mihai Nicolae Tănăsescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Nu considerăm că este locul în Legea bugetului de stat pentru un asemenea articol, mai mult, prin legea specifică, adică Legea T.V.A.-ului, care a fost aprobată de către dumneavoastră anul acesta, este specificat foarte clar care sunt posibilele scutiri.

În cazul de față, vă pot spune că introducerea unui asemenea articol ar fi în detrimentul celor care plătesc T.V.A., fiindcă, dacă se face această scutire, nu mai există posibilitatea de deducere din parte celorlalți și, ca atare, s-ar crea un blocaj.

De aceea nu suntem de acord cu acest articol care a fost propus.

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceeași poziție este și cea a Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci. Deci acest articol nou propus, din păcate, nu a întrunit suportul din partea Comisiilor pentru buget, finanțe și bănci și nici din partea Guvernului.

Vă supun, totuși, votului acest articol, respins de Ministerul Finanțelor Publice și Comisiile pentru buget, finanțe și bănci.

Cine este pentru? Este respins de Comisiile pentru buget, finanțe și bănci. Vă rog. 11 voturi pentru.

Voturi împotrivă? Marea majoritate.

Abțineri? 5 abțineri.

Cu marea majoritate a fost respinsă această propunere de articol nou.

Art. 44 cu referire la anexe.

Cine este pentru? Vă mulțummesc.

Împotrivă?

Abțineri? 4 abțineri.

Art. 44 a fost votat cu mare majoritate de voturi.

Stimați colegi,

Am încheiat bugetul pe articole. Mâine la ora 9,00 vom începe cu anexele.

Programul va fi de la ora 9,00 până la ora 10,30, de la ora 10,30 - în plenul celor două Camere - alocuțiunea președintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, până la ora 11,00, iar de la ora 11,00 vom relua, în continuare, până - sperăm noi - să terminăm mâine și anexele.

Cu aceasta încheiem ședința noastră de astăzi.

Vă mulțumesc foarte mult pentru participare.

Ședința s-a încheiat la ora 19,25.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 15 august 2020, 15:29
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro