Plen
Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.116/02-10-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 22-09-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 22 septembrie 2003

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.  

Ședința a început la ora 16,45.

Lucrările au fost conduse de domnul Viorel Hrebenciuc, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamnelor și domnilor deputați,

Declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi, anunțându-vă că, din totalul celor 344 de deputați, și-au înregistrat prezența 273; 71 sunt absenți. Participă la alte acțiuni parlamentare 18; cvorumul legal de lucru este de 173 deputați.

Voi începe prin a vă prezenta Informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente.

1. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.73/2003 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării societăților comerciale la care Compania Națională de Căi Ferate "C.F.R." - S.A., Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. și Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători "C.F.R. Călători" - S.A. sunt acționari majoritari, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

2. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.69/2003 privind modificarea art.4 alin.(1) din Legea nr.118/2002 pentru instituirea indemnizației de merit, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

3. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2003 pentru acceptarea de către România a Amendamentelor la Anexa Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974, amendată și a Codului internațional pentru securitatea navelor și facilităților portuare, adoptate la Conferința Organizației Maritime Internaționale, la Londra, în perioada 9 - 13 decembrie 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de industrii și servicii; pentru avize - Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități. Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind învățământul rural, semnat la București la 23 mai 2003, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

5. Proiectul de Lege privind ratificarea Contractului de finanțare dintre România și Banca Europeană de Investiții pentru finanțarea Proiectului de reabilitare a infrastructurii școlare din România, semnat la București la 11 iulie 2003, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

6. Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei pentru finanțarea Proiectului privind reabilitarea infrastructurii școlare din România, semnat la București la 11 iunie 2003, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

7. Propunerea legislativă cu privire la adoptarea proiectului de lege privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească, inițiată de domnul deputat Gheorghe Pribeanu (PRM).

Cu această propunere legislativă a fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 octombrie 2003.

8. Propunerea legislativă pentru modificarea art.10 din Ordonanța Guvernului nr.36/2003 privind taxele și impozitele locale, inițiată de domnii deputați Emil Rus (PRM), Nicolae Enescu (PRM), Ștefan Pășcuț (PRM) și Costel Marian Ionescu (PRM).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

9. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.345/2002 privind privind taxa pe valoare adăugată, inițiată de domnii deputați Nicolae Enescu (PRM), Damian Brudașca (PRM)și Emil Rus (PRM).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

10. Propunerea legislativă pentru completarea art.20 din Legea nr.345/2002 privind taxa pe valoarea adăugată, inițiată de domnii parlamentari Mircea Ifrim (PRM), Ana Florea (minorități), Sorin Oprescu (PSD), Constanța Popa (PRM), Petre Naidin (PSD), Gheorghe Popescu (PSD), Liviu Dragoș (PNL), Ilie Ilașcu (PRM), Corin Penciuc (PNL), Ion Iliescu (PSD), Ioan Pop de Popa (PSD) și Iulia Pataki (UDMR).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia de sănătate și familie, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

11. Propunerea legislativă privind încurajarea tinerilor întreprinzători, prin acordarea de facilități în desfășurarea actelor și faptelor de comerț, inițiată de domnii deputați Codrin Ștefănescu (PSD), Romeo Marius Raicu (PD) și Mihai Stănișoară (PD).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

12. Propunerea legislativă pentru abrogarea Legii nr.491 din 11 iulie 2002 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.40 din 28 martie 2002 pentru recuperarea arieratelor bugetare, inițiată de domnii deputați Daniel Ionescu (PRM), Costache Mircea (PRM) și Ioan Sonea (PRM).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

13. Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.416/2001, privind venitul minim acordat, inițiată de domnii deputați Ștefan Pășcuț (PRM) și Emil Rus (PRM).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

14. Propunerea legislativă pentru aprobarea scutirii de la plata taxelor vamale a medicamentelor de uz uman provenite din import precum și a unor bunuri provenite din import destinate industriei farmaceutice din România, inițiată de domnii parlamentari Mircea Ifrim (PRM), Ana Florea (minorități), Sorin Oprescu (PSD), Constanța Popa (PRM), Petre Naidin (PSD), Gheorghe Popescu (PSD), Liviu Dragoș (PNL), Ilie Ilașcu (PRM), Corin Penciuc (PNL), Ion Iliescu (PSD), Ioan Pop de Popa (PSD) și Iulia Pataki (UDMR).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru sănătate și familie, Comisia de industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

15. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Văleni, județul Neamț, prin reorganizarea comunei Botești, inițiată de domnii parlamentari Țibulcă Alexandru (PSD), Leonard Cazan (PSD), Culiță Tărâță (PSD) și Sorin Vornicu (independent).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

16. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Unguriu, prin reorganizarea comunei Măgura, județul Buzău, inițiată de domnul deputat Petre Posea (PSD).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

17. Propunerea legislativă privind declararea satului Boița în comună prin reorganizarea orașului Tălmaciu din Sibiu, județul Sibiu, inițiată de domnii deputați Dionisie Bucur (PSD), Mircea Bucur (PSD), Radu Podgoreanu (PSD) și Gheorghe Suditu (PSD).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

18. Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Săcuieni, județul Bihor, inițiată de domnii parlamentari Szekely Ervin-Zoltan (UDMR), Teodor Cladovan (PD), Cornel Popa (PNL), Mihai Bar (independent), Ștefan Pete (UDMR) și Teodor Maghiar (PSD)(423/2003)

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 20 octombrie 2003.

19. Propunerea legislativă privind completarea Ordonanței Guvernului nr.70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.64/1999, inițiată de domnul deputat Dorel Bahrin (PUR).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

20. Propunerea legislativă pentru completarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, inițiată de domnii deputați Iuliu Winkler (UDMR) și Bondi Gyongyike (UDMR).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

21. Propunerea legislativă privind stabilirea destinației cotei de 1% din impozitul pe venitul anual global aflată la dispoziția contribuabililor persoane fizice, inițiată de domnii deputați Iuliu Winkler (UDMR) și Bondi Gyongyike (UDMR).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

22. Propunerea legislativă privind stimularea constituirii și sprijinirea activității formelor asociative de exploatare și gospodărire agricole, zootehnice și silvice, inițiată de domnii parlamentari Becsek Garda Dezso Kalman (UDMR), Tamas Sandor (UDMR) și Verestoy Attila (UDMR) și Kelemen Atilla Bela Laszlo (UDMR).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 noiembrie 2003.

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.57/2003 pentru prorogarea termenului de intrare în vigoare a Legii spitalelor nr.270/2003, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de sănătate și familie; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.76/2003 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.36/2001 privind regimul prețurilor și tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurenței, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia de industrii și servicii; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

25. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.67/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.9/1992 privind organizarea statisticii oficiale, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.91/2003 privind stingerea unor obligații de plată ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentanțelor organizațiilor internaționale acreditate în România și ale personalului acestora, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru politică externă, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

27. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între România și Uniunea Europeană cu privire la participarea României la Misiunea de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia-Herțegovina (BiH), semnat la Bruxelles la 16 decembrie 2002, și a Înțelegerii financiare între Ministerul de Interne din România și Șeful Misiunii/Comisarul Misiunii de Poliție a Uniunii Europene (EUPM) în Bosnia - Herțegovina, semnată la Sarajevo la 6 decembrie 2002, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci,Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.58/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanțare dintre Guvernul României și Comisia Europeană referitor la Programul orizontal pentru asistență comunitară în domeniul securității nucleare pentru anul 2002 pentru România, semnat la București la 23 ianuarie 2003, adoptat de Senat în ședința din 18 septembrie 2003.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 6 octombrie 2003.

29. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură, inițiată de domnii deputați Mihai Nicolescu (PSD), Ioan Bâldea (PRM), Victor Neagu (PSD), Alexandru Pereș (PD), Ion Bozgă (PSD), Atilla Kelemen (UDMR), Dorel Crăciun (PSD) și Valeriu Gheorghe (PNL).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

30. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii Creditului Agricol pentru producție nr.150/2003, inițiată de domnii deputați Mihai Nicolescu (PSD), Ioan Bâldea (PRM), Victor Neagu (PSD), Alexandru Pereș (PD), Ion Bozgă (PSD), Atilla Kelemen (UDMR), Dorel Crăciun (PSD) și Valeriu Gheorghe (PNL).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 septembrie 2003.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru declararea ca oraș a comunei Sărmașu, județul Mureș;
  • Legea privind înființarea comunei Tomești, prin reorganizarea comunei Cârța, județul Harghita;
  • Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.25/1997 cu privire la regimul juridic al adopției;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.56/2003 privind unele drepturi ale persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.67/2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor;
  • Legea pentru înființarea comunei Coșna, prin reorganizarea comunei Dorna Candrenilor, județul Suceava;
  • Legea pentru înființarea comunei Cazasu, prin reorganizarea comunei Tudor Vladimirescu, județul Brăila;
  • Legea pentru înființarea comunei Malu, prin reorganizarea comunei Vedea, județul Giurgiu.
Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de lege pentru aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale Apele Române.  

Stimați colegi,

Intrăm în ordinea de zi și vă supun dezbaterii Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.107/2002 privind înființarea Administrației Naționale "Apele Române".

Intrăm pe raportul comisiei.

La pct.1 este textul Camerei Deputaților.

Art.2 - textul Camerei Deputaților; art.3 - textul Camerei Deputaților, art.4 - textul Camerei Deputaților, art.5, art.6, art.7 - textele Camerei Deputaților; art.8 - textul Camerei Deputaților, art.9, art.10, art.11, art.12, art.13, art.14, art.15 și art.16 - sunt toate textele Camerei Deputaților.

Supun proiectul de lege votului în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991.  

Supun dezbaterii Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.43/2003 pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei române nr.21/1991.

Trecând de la raportul comisiei, la pct.1 avem textul Camerei Deputaților; la pct.2 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.3 avem un text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.4 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere, a domnului Gheorghiof.

Împotrivă?

La pct.5 avem textul Camerei Deputaților.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei de mediere în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri? O abținere, domnul Dobre.

Împotrivă?

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.  

Supun dezbaterii dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Din raportul comisiei, la pct.1 avem textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.2 - textul Camerei Deputaților, nu sunt probleme.

La pct.3 - text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.4 - varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.3 mai este un paragraf al Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.5 - varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.6 - varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.7, de asemenea varianta Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 184/2002 privind modificarea și completarea Legii nr. 10/2002 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 501/2002.  

Supun atenției dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acestora și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobate cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002.

Din raportul comisiei avem un singur punct - pct.1, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002.  

Supun în continuare atenției dumneavoastră Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Din raportul comisiei, la pct.1 avem un text comun, la alin.5.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Următorul punct - tot pct.1 alin.7, textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Tot la pct.1 avem alin.8 - textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.2 - textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.3 - textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.4 - text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.5 - textul Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.6 - text comun, la art.951.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Alin. a - text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Apoi, avem textul Camerei Deputaților; nu-l discutăm.

La pct. c) și pct. d) - textele Senatului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.7 - text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Text Senat.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Text comun - la alin.c).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

La pct.8 - text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Pct.9 - text comun.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de Comerț Liber între România și Republica Albania, semnat la Tirana la 21 februarie 2003.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber dintre România și Republica Albania.

Vă rog, domnule Bivolaru.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest acord prevede crearea progresivă, în decursul unei perioade de tranziție, care se încheie la 1 ianuarie 2007, a unei zone de comerț liber între cele două părți, cu respectarea prevederilor în materie ale Acordului general pentru tarife și comerț în 1994, Gatt, 1994, precum și a Acordului privind constituirea Organizației Mondiale a Comerțului.

Comisia a aprobat această prevedere. Raportul este favorabil. Rugăm să-l supunem spre aprobare, domnule președinte.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun atenției dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de Comerț Liber între România și Bosnia și Herțegovina, semnat la Sarajevo la 8 aprilie 2003.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber dintre România și Bosnia-Herțegovina, semnat la Sarajevo la 8 aprilie.

Domnul Bivolaru. Vă rog.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În același context, avem aceeași reglementare privind acest Acord de comerț liber între România și Bosnia-Herțegovina.

Rugămintea este să dispuneți dezbaterea și aprobarea acestui raport.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de Comerț Liber între România și Republica Macedonia, semnat la Skopje la 7 februarie 2003.  

Vă supun atenției Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber între România și Republica Macedonia.

Vă rog, domnule Bivolaru.

   

Domnul Ioan Bivolaru:

În aceeași variantă este și acest Acord de comerț liber între România și Republica Macedonia, semnat la Skopje la 7 februarie 2003; aceleași prevederi, similare ca și în cazul acordurilor anterioare. Rugăm să aprobați acest raport al comisiei noastre.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003.  

Supun votului dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003.

Domnul Virgil Popescu. Vă rog.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond, în procedură obișnuită. Este o lege ordinară; a beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă și, cu unanimitatea voturilor celor 23 de deputați prezenți, a hotărât supunerea spre adoptarea Camerei în varianta Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul proiectului de lege.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 8/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea Proiectului de finanțare rurală, semnat la Washington DC la 30 aprilie 2001.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2002 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru realizarea Proiectului de finanțare rurală, semnat la Washington D.C. la 30 aprilie 2001.

Domnule Grigoraș, aveți un minut.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.8/2002. A întocmit raport favorabil. Propune dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Vă propunem timp total de dezbatere 10 minute; un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă la art.1 aveți observații? Vă mulțumesc.

Dacă la alin.1 aveți observații? Vă mulțumesc.

Nu sunt.

Dacă la pct.2 aveți observații? Vă mulțumesc.

Nu sunt.

Pct.3, aveți observații?

Vă mulțumesc.

Pct.4 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Pct.5 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Pct.6 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Pct.7 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Pct.8 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Art. II.

Dacă aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 31 ianuarie 2003, pentru finanțarea Proiectului de dezvoltare forestieră.  

Supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 31 ianuarie 2003 pentru finanțarea Proiectului de dezvoltare forestieră.

Domnul Grigoraș; un minut.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, semnat la București la 31 ianuarie 2003 pentru finanțarea Proiectului de dezvoltare forestieră. A întocmit raport favorabil. Obiectivele proiectului vizează menținerea unei administrări durabile din punct de vedere al mediului, a resurselor silvice aflate în proprietatea de stat și privată și îmbunătățirea acestei administrări în scopul creșterii contribuției pe care resursele silvice ale țării o duc la dezvoltarea economiei naționale și rurale.

Propunem, așadar, Camerei Deputaților discutarea și adoptarea în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

Dacă la art.1, sunt observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Art.2, dacă aveți observații? Nu sunt.

Vă mulțumesc.

Art.3 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Art.4 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Art.5 aveți observații?

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Împotrivă?

Unanimitate.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege pentru ratificarea Amendamentului convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bruxelles la 30 ianuarie 2003 și la București la 28 martie 2003, între Guvernul României și Comisia Europeană, la memorandumurile de finanțare ISPA pentru proiectele aprobate de Comisia Europeană în anii 2000, 2001, 2002 și încă nefinalizate.  

În continuare, supun atenției dumneavoastră Proiectul de Lege pentru ratificarea Amendamentului convenit prin schimb de scrisori semnat de la Bruxelles la 10 ianuarie 2003 și la București la 28 martie 2003 între Guvernul României și Comisia Europeană, la memorandumurile de finanțare ISPA pentru proiectele aprobate de Comisia Europeană în anii 2000, 2001 și 2002 și încă nefinalizate.

Domnul Grigoraș; un minut.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Este vorba despre un proiect de finanțare și reabilitare a infrastructurii de mediu și transport în conformitate cu obiectivele parteneriatului pentru aderare și cu prevederile legislației comunitare în domeniu.

Așadar, propunem pentru dezbaterea Camerei Deputaților și adoptarea, în forma prezentată de Senat, a proiectului de Lege pentru ratificarea amendamentului convenit prin schimb de scrisori, semnate la Bruxelles la 30 ianuarie 2003 și la București la 28 martie 2003, între Guvernul României și Comisiei europeană, la memorandumurile de finanțare ISPA pentru proiectele aprobate de Comisia europeană în anii 2000, 2001, 2002 și încă nefinalizate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Domnule Brudașcu, vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Eu am o nelămurire și rog inițiatorul să mă lumineze pentru ca să nu fie și alții în întunericul în care zac.

Avem de-a face cu un proiect de "Lege pentru ratificarea...", vă rog să fiți atenți, "...amendamentului convenit prin schimb de scrisori", numai că amendamentul respectiv este "semnate la Bruxelles".

Acum, ori este "schimb de scrisori", ori este "amendament semnat". Deci, dacă este vorba de amendament, atunci trebuie să corelăm corespunzător și adjectivul care îl definește, dacă este schimb de scrisori, atunci nu văd cum le semnăm și colo și colo. Le trimitem acolo și colo, dar nu le semnăm de maniera în care se precizează în această formulare. Cer, cu umilință, explicații la acest titlu pe care nu-l înțeleg.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc. Domnul Andrei Popescu.

 
   

Domnul Andrei Popescu (secretar de stat, Ministerul Integrării Europene):

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi numai să prezint extrem de scurt proiectul de lege, este vorba, într-adevăr, de schimb de scrisori, întrucât obiectul acestui memorandum privește corelarea programelor aflate în curs de derulare, cu modificarea pe care a operat-o Comisia europeană regulamentului din 1999 privind ISPA, respectiv prin Regulamentul 1386 din 2002 a fost modificată această Anexă 3.4 care are incidență asupra tuturor memorandumurilor de finanțare aflate în curs de derulare, deci nefinalizate încă în România - 31 de memorandumuri. Într-adevăr, amendamentul este convenit prin schimb de scrisori. Este procedura obișnuită, Uniunea Europeană, în cazul nostru, ne-a înaintat această anexă care are impact asupra celor 31 de proiecte încă nefinalizate în România, sigur, finalizarea lor se poate întinde până în anul 2007, iar pe 28 martie s-a comunicat acordul părții române. în consecință, cred că trebuie să facem cuvenita rectificare - schimb de scrisori.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stați, în ce sens, domnule, să înțeleg exact... Domnul Brudașcu a pus o întrebare, domnule Popescu.

Domnule Brudașcu, încă o dată, vă rog, vă ascultăm.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Eu am înțeles că este vorba de schimb de scrisori, este foarte clar, dar nu am înțeles "amendamentul e semnate" sau "scrisorile sunt semnate".

Prin urmare, dacă e vorba de schimb de scrisori,

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

e virgulă, semnat, e amendamentul semnat, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Stați numai o clipă, cu respect vă rog să mă ascultați. Dacă este vorba de schimb de scrisori, acestea le trimitem. Trimise de la Bruxelles la 30 ianuarie 2003 și de la București la 28 martie 2003. Ele n-au fost semnate, pentru că numai pe rând s-au trimis, din câte înțeleg eu. Întâi a trimis Bruxelles-ul și după aceea am trimis noi scrisoare de răspuns pe baza celor precizate în scrisoarea inițială. Păi, dacă sunt trimise, nu sunt semnate la datele respective, nu? Au fost trimise de la Bruxelles la 30 ianuarie 2003 și de la București la 28 martie 2003. Aici este neclaritatea, nu putem avea dezacordurile acestea, "amendamentului convenit prin scrisori" și, după aceea, "semnate..."

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, fiecare în parte, când a trimis scrisoarea, a semnat-o, domnule Brudașcu, eu așa înțeleg.

Deci, eu vă trimit scrisoarea în România, o semnez, o primiți, sunteți de acord cu amendamentul și o semnați și dumneavoastră și mi-o trimiteți înapoi. Deci amendamentul este semnat, e unul singur, convenit prin schimb de scrisori.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mai clar este că nu se trimite nici o scrisoare anonimă, numai în scrisoarea pierdută, eventual, se trimit scrisori anonime. În documente oficiale și diplomatice, toate scrisorile, toate documentele sunt asumate de către cel care le semnează și, în general, este șeful instituției în cauză. În cazul de față doamna ministru Puwak, bănuiesc.

Prin urmare, cred că nu putem merge pe acest element că au fost semnate. Evident că au fost semnate. Trebuie să facem o lege care să corespundă și din punct de vedere al exprimării, clarității pe care o așteaptă cetățeanul de la noi.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Popescu.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte,

Îngăduiți-mi să reflectez puțin pentru ". și să mă pun de acord cu dumnealui spre a vedea sensul exact al... mărturisesc că eu nu înțeleg, am mai procedat în această manieră prin schimb de scrisori.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine, puneți-vă de acord cu domnul Brudașcu și continuăm pe urmă.

Domnule Brudașcu, lămuriți-vă, vă rog frumos.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Acordului - cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 14 mai 2003 și la Paris la 22 mai 2003.  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 14 mai 2003 și la Paris la 22 mai 2003.

Domnule Grigoraș?

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 50/2003 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la București la 14 mai 2003 și la Paris la 22 mai 2003, a fost examinat de Comisia pentru buget, finanțe și bănci, s-a întocmit raport favorabil, propunem dezbaterea și adoptarea în forma prezentată de Senat, având în vedere că se dezbate în procedură de urgență propunem timp total 10 minute și un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Numai puțin, domnule Popescu.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Domnule Popescu, revenim acum la proiectul dumneavoastră de lege.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Într-adevăr, am înțeles acum obiecția. Vă propun să eliminăm cuvântul "semnate". Deci se poate preciza: "Amendamentului convenit prin schimb de scrisori, la Bruxelles la 30 ianuarie 2003 și la București la 28 martie 2003".

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii, cu modificarea propusă de domnul Brudașcu și domnul Andrei Popescu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

La art.1.Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Art.2. Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Vă rog să-mi permiteți, în calitate de lider de grup, să invoc excepția votului final, care potrivit regulamentului se face în ședință specială consacrată votului final, în prezența cvorumului de cel puțin jumătate plus unu din numărul deputaților.

În condițiile acestea, domnule președinte, vă rugăm ca aceste proiecte de lege să le trimiteți spre vot final în ziua programată, potrivit Biroului permanent și Comitetului ordinii de zi.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnule Boc, aveți dreptate, dar fiind acorduri de împrumut, am zis că nu este un proiect de lege de, eu știu, de o importanță care să necesite discuții. Suntem de acord cu toții în unanimitate și de aici mi-am permis, altfel nu îndrăzneam, vă dați seama. Așa, vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
Dezbaterea și adoptarea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2003 pentru ratificarea Memorandumului de Înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul Comunitar de Acțiune în domeniul Sănătății Publice (2003-2008), semnat la București, la 11 februarie 2003, și la Bruxelles, la 3 aprilie 2003.  

Supun atenției dumneavoastră proiectul de lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 75/2003 pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar de acțiune în domeniul sănătății publice (2003-2008), semnat la București la 11 februarie 2003 și la Bruxelles la 3 aprilie 2003.

Vă rog, din partea comisiei pentru sănătate.

   

Doamna Ana Florea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu adresa nr.505/04.09.2003 Comisia pentru sănătate și familie a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea în fond în procedură de urgență a proiectului de Lege privind ratificarea Memorandumului de înțelegere între România și Comunitatea Europeană privind participarea României la programul comunitar de acțiune în domeniul sănătății publice (2003-2008), semnat la București la 11 februarie 2003 și la Bruxelles la 3 aprilie 2003.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizul favorabil a Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, precum și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Prezentul proiect de lege, supus atenției Parlamentului spre aprobare, are drept scop ratificarea Memorandumului de înțelegere dintre România și Comunitatea Europeană privind participarea României la Programul comunitar de acțiune în domeniul sănătății publice din 2003-2008, semnat la București la 11 februarie 2003 și la Bruxelles la 3 aprilie 2003.

Cele trei arii de acțiune și implicit în care se pot elabora și propune proiecte sunt: îmbunătățirea informațiilor din domeniul sănătății publice, creșterea capacității de răspuns rapid și coordonat împotriva agresiunilor aduse sănătății, promovarea sănătății și prevenirea bolilor, prin includerea determinanților stării de sănătate în toate politicile și activitățile.

Prin prezentul proiect de lege se are în vedere ca un număr cât mai mare de proiecte ce vor fi propuse comunității europene spre aprobare și finanțare să fie agreate de către Ministerul Sănătății, în concordanță cu prioritățile sanitare actuale.

Contribuția financiară anuală a României la Bugetul general al Uniunii Europene pentru participarea la program este de 265 432 de euro și se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerul Sănătății 185 432 de euro, precum și din Programul PHARE - 80 de mii de euro.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate. În urma dezbaterilor, Comisia pentru sănătate și familie propune plenului Camerei Deputaților admiterea, fără modificări, a proiectului de lege. Fiind procedură de urgență, propun 10 minute în total pentru dezbatere, câte un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 54/2003 privind interzicerea realizării de clădiri pe suprafețele din fondul forestier național afectate de incendii.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, vă rog, domnule Bâldea.

   

Domnul Ioan Bâldea:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de ordonanță are ca obiectiv de reglementare instituirea interdicției realizării de clădiri pe suprafețe din fondul forestier național afectate de incendii și/sau alte practici care conduc la uscarea arborilor și sancționarea contravențională a nerespectării acesteia.

În ședința comisiei, proiectul de lege a fost votat cu 2 abțineri. Ca timpi propunem 5 minute în total, 3 minute pe intervenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră timpii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Domnule Brudașca, vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

E adevărat că este o lege foarte importantă, foarte utilă, având în vedere indisciplina extraordinară care se poate constata în toate zonele țării în privința modului în care se ridică peste noapte construcțiile în zone care ar trebui protejate, cum sunt cele sub incidența legii în cauză.

Eu aș avea însă întrebări, pentru că legea în sine nu-mi clarifică câteva nedumeriri.

Ce se întâmplă cu cei care deja și-au construit asemenea construcții și au ridicat asemenea construcții pe suprafețele din fondul forestier afectat de incendii, și dacă noi facem legi scut pentru abuzivi și pentru tâlhari.

Rog, fie inițiatorul, fie președintele comisiei să încerce să explice acest aspect pentru ca să înțeleg și eu de ce votez o asemenea lege.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deși excede regulamentul cererea dumneavoastră, adică nu suntem nici la interpelări, noi dezbatem proiectul de lege, aveați timp să vă lămuriți nedumerirea când s-a discutat la comisie etc.

Totuși rog pe domnul Bâldea să vă clarifice, fiind în cadrul aceluiași partid, nu pot să-mi permit să-l refuz.

 
   

Domnul Ioan Bâldea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Permiteți-mi să vorbesc în calitate de deputat, membru al Grupul parlamentar al PRM. În cadrul lucrărilor comisiei am insistat ca în această ordonanță care devine lege să prevedem un articol în care să se ia o anumită atitudine și față de cei care au efectuat astfel de practici până acum. Neavând succes, cu două abțineri, așa cum am menționat și în raport, eu raportul l-am prezentat în calitate de președinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, în calitate de deputat sunt de aceeași părere cu domnul Brudașcu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun atenției dumneavoastră raportul comisiei.

la pct.1, dacă aveți observații. Nu sunt.

La pct. 2, dacă aveți observații? Nu sunt.

Pct.3. Vă mulțumesc.

Pct.4. Vă mulțumesc.

Pct.5. Vă mulțumesc.

Pct.6. Vă mulțumesc.

Pct.7. Vă mulțumesc.

Pct.8. Vă mulțumesc.

Nu avem amendamente respinse, deci nu este cazul să le susțină cineva. Proiectul de lege îl trimitem la votul final la ziua de vot final. Nu mai este memorandum.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea art. 15 alin. (8) din Ordonanței Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul și regimul refugiaților în România (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 76/2003 pentru modificarea art.15 alin.8 din Ordonanța Guvernului nr. 102 din 31 august 2000 privind statutul și regimul refugiaților în România.

Domnule Popescu, vă rog.

   

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și avizare în fond cu acest proiect de lege, în procedură de urgență, și cu unanimitatea celor 20 de deputați prezenți a hotărât supunerea spre dezbatere și adoptare Camerei, în forma înaintată de inițiator. Propun 3 minute de dezbatere, un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Legea merge la votul final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 390/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine (amânarea votului final).  

Supun atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.390/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine. Are cuvântul domnul Marin, din partea Comisiei pentru politică economică, reformă și pentru privatizare.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.390/2002 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Investiții Străine.

În urma dezbaterii comisia a hotărât ca proiectul de lege să fie aprobat în forma adoptată de Senat. Fiind o procedură de urgență, propun 5 minute pentru dezbatere și un minut de intervenție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Abțineri?

Voturi împotrivă?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră articolul unic al legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Unanimitate.

Legea merge la votul final.

 
Dezbateri asupra Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.  

Supun atenției dumneavoastră proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2003 pentru modificarea art.40 din Legea nr.41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune.

Domnule președinte Mălaimare, vă rog.

   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.31 alin.5 din Constituția României. El a fost adoptat cu majoritatea voturilor celor prezenți în sală în momentul votării, iar noi vă rugăm să aprobați raportul comisiei, așa cum a fost el redactat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun atenției dumneavoastră, dacă aveți observații la pct.1 din raportul comisiei? Nu sunt. Vă mulțumesc.

La pct.2. Vă rog, domnule Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Împreună cu o serie de alți colegi avem câteva amendamente la acest proiect de lege, practic la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71, și mă voi referi firește la amendamentele respinse. Aș vrea să remarcați, întâi de toate, la alin.2 al art.40 noi am propus ca persoanele fizice și juridice cu domiciliul în România, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine să plătească taxa radio-tv doar pentru sediul social, pentru că acum, în ordonanța de urgență a Guvernului, este vorba și de sucursale și de filiale, practic unități care nu au personalitate juridică, în condițiile în care ordonanța vorbește de persoane fizice, familii și persoane juridice care, cu excepțiile prevăzute, trebuie să plătească taxa radio-tv. Și, invit pe colegi să fie de acord cu acest amendament pentru că este vorba aici și de un tratament juridic egal pe care noi trebuie să-l aplicăm persoanelor fizice, respectiv familiilor, și persoanelor juridice.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Noi am înțeles propunerea domnului Onisei, dar în discuțiile din comisie a revenit, și destul de des, un exemplu al unor firme foarte mari, care au și filiale destul de importante, de exemplu McDonald's, în întreaga țară și, atunci este inechitabil ca o astfel de firmă să plătească doar pentru sediu social. Noi vă rugăm să aprobați raportul comisiei.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului Onisei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Cu 8 voturi pentru și 55 de voturi împotrivă, amendamentul domnului Onisei a fost respins.

Domnule Onisei, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Din aceleași rațiuni la care m-am referit și adineauri, și anume un tratament juridic egal între persoane fizice, familii și persoane juridice, am propus la alin. 3 al art.40 un amendament potrivit căruia persoanele juridice sunt obligate să plătească taxa radio, respectiv taxa tv, cu excepția celor care declară pe proprie răspundere că nu dețin receptoare radio, respectiv receptoare tv.

Veți remarca faptul că în ordonanța Guvernului la alin. 2 există această excepție pentru persoanele fizice, respectiv pentru familii.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Mălaimare, vă rog.

 
   

Domnul Mihai-Adrian Mălaimare:

Noi am avut în vedere aici, domnule președinte și stimați colegi, un element legat de protecția socială. Deci, noi vă rugăm totuși să acceptați propunerea noastră.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Brudașcu, vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Eu înțeleg foarte mult dorința dumneavoastră de protejare a celor două instituții care, se vede că sunt politic angajate, prin activitățile pe care le fac. Regret că unul dintre conducătorii acestei instituții a crezut că suntem la cort, eventual la picnic, și a venit îmbrăcat ca atare. Nu a avut pic de respect față de Camera Deputaților. Dar, nu văd, de vreme ce am discutat anterior o lege pentru Agenția Investițiilor Străine care vizează atragerea de investitori, de ce să ne dăm picioare în fund singur, iertați-mă de expresia neacademică, încercând, cu o zgârcenie absolut nejustificată, să luăm câțiva lei de la aceste societăți comerciale, numai și numai să satisfacem dorințele de bani ale celor aflați în conducerea celor două instituții.

Cred că ar fi mai firesc și mai normal să rezolvăm problema manifestând înțelegere și să încurajăm și printr-o asemenea, dacă vreți, facilitate, atragerea de investitori străini. Nu văd cum bugetul național sau bugetul celor două instituții ar spori uluitor, prin menținerea acestei taxe care mie mi se pare aberantă și total nejustificată. Cred că dacă este să încurajăm atragerea de investitori străini trebuie să fim, și din acest punct de vedere aparent minor, atenți la reacțiile posibile ale celor pe care îi obligăm la plată printr-o asemenea decizie cu caracter de partid.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Chiliman și pe urmă domnul Mălaimare.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Justificarea pe care a prezentat-o aici președintele comisiei este cel puțin ciudată. Este vorba de protecția socială, motivul pentru care se bagă în mâna în buzunarul unor societăți comerciale care n-au televizoare, n-au aparate de radio, ca să se facă protecția socială a cui? A celor două societăți naționale? Sau a conducerilor celor două societăți naționale care trăiesc din niște indemnizații care au fost larg mediatizate, de 80 de milioane... bănuiesc că sunt mult mai mari, din ceea ce am auzit însă, cu celelalte sporuri, asta înseamnă vreo două mii de contribuabili care plătesc această taxă ca să-i susțină pe dânșii pe fotoliile respective.

Deci, ca să mă întorc la subiect, este absolut lipsit de moralitate să bagi mâna în buzunarul unei societăți comerciale a unei persoane pentru a lua o taxă, când persoana respectivă nu beneficiază de serviciul respectiv. Este și neconstituțional, între altele.

Or, justificarea cu protecția socială nu ține, căutați să dați o explicație mai logică, adică vă spun foarte sincer, eu rămân surprins că de la tribuna Parlamentului ne-ați trântit sec protecția socială. Eu nu cred în protecție socială prin taxa radio-tv. Nu cred în acest lucru! Taxa radio-tv are cu totul alt scop. Iar ce impuneți dumneavoastră prin acest paragraf, prin această literă este de fapt un impozit pentru toate societățile comerciale, ceea ce este imoral.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Stimați colegi,

Vreau să salutăm prezența în mijlocul nostru a președintelui Senatului Republicii Italiene, domnul Marcello Pera, care se află în vizită oficială în România. (Aplauze.)

Încă o dată vă mulțumim.

Domnul Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Domnule președinte,

Nu am vrut să intru foarte mult în amănunt pentru că noi am discutat suficient pe marginea acestui subiect la comisie și îmi cer scuze, domnule Chiliman, pentru că am prezentat într-o propoziție doar cu subiect și predicat.

Pe de altă parte, nu cred că discuția pe marginea acestui proiect de lege trebuie să ne ofere șansa unor declarații politice, și unele dintre ele, cele legate de cort, mi se pare că sunt chiar periculoase, și-l rog pe domnul deputat să aibă amabilitatea să mă creadă pe cuvânt când spun acest lucru.

Noi considerăm că punctul de vedere al comisiei este acceptabil, mai cu seamă în contextul faptului că am trecut de la un tip de filosofie la altul. N-a mai fost vorba de o taxă de solidaritate ci de o taxă în urma unei declarații privind posesia acestor aparate. Și noi considerăm normal că putem scuti de aceste taxe persoanele fizice care comit declarația în legătură cu posesia aparatelor, dar nu ni se pare normal să producem același tip de scutire față de persoanele juridice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Onisei.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Stimați colegi,

Vă amintesc că impactul fostei Ordonanțe nr.18 care stabilea taxa obligatorie radio-t.v. pentru persoane fizice, familii și persoane juridice, impactul social a fost deosebit de mare, au fost situații absolut aberante care au fost semnalate de mass-media, presa scrisă și audiovizuală și să vă gândiți la faptul că practic, printr-un text de lege de genul acesta, fiecare atelier, fiecare sucursală, filială care are abonament la Societatea comercială "Electrica", deci abonament pentru electricitate, va fi obligată să plătească taxa radio-t.v. Cuantumul la taxa t.v. este destul de important. Este ușor să vă imaginați că există foarte multe ateliere, alte tipuri de activități care nici pomeneală să aibă în cadrul respectiv radio sau cu atât mai puțin televizor.

Este nejustificat să aplicăm o asemenea taxă, mai cu seamă cu cât știți foarte bine, cele două societăți publice au ca sursă de venit și bugetul de stat și alte activități, inclusiv publicitatea care, ce-i drept, la radioul public s-a redus cumva.

Insist foarte mult pe aceste idei pentru că mi-e teamă că iarăși o să votăm o lege și după aceea cazurile sociale vor fi numeroase și s-ar putea ca Guvernul Năstase să trebuiască din nou să corecteze un asemenea act normativ care, cu dispoziții de genul acesta, devine aberant.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Mardari.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Domnul președinte al comisiei vorbea de o schimbare a filosofiei legii. După părerea mea, nu este vorba de așa ceva. S-ar fi putut vorbi de o schimbare a filosofiei legii dacă și în cazul instituțiilor de radio și televiziune s-ar fi procedat ca și în cazul tuturor celorlalte posturi private de televiziune și radio. Adică, trecând peste faptul că aceste instituții sunt finanțate de la bugetul de stat, în rest, ar trebui să-și obțină veniturile la fel ca oricare alt agent economic care-și desfășoară activitatea în aceste domeniu. Mă refer la radiourile și televiziunile particulare.

În ceea ce privește protecția socială de care spunea domnul președinte al comisiei că dorește s-o realizeze prin aceste taxe, vă spun eu că se va produce fenomenul invers. Tendința ar trebui să fie ca și în cazul societăților comerciale, toate aceste taxe care sunt acum într-un număr foarte mare, să fie reduse, atât din punct de vedere al sumelor care se plătesc, cât și al numărului acestora.

Astfel, am putea să atragem o serie de investitori, întreprinzători să desfășoare o activitate economică în România, mă refer atât la persoanele autohtone, cât și din exterior.

Bineînțeles că mai sunt și multe alte aspecte de luat în considerare referitor la acest subiect, dar eu zic că am atins câteva aspecte destul de importante.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Mardari, la ce amendament v-ați referit dumneavoastră? La ce amendament exact, la amendamente respinse, la admise?

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Nu am făcut nici un amendament, domnule președinte, dar am observat că în ultima vreme se acordă posibilitatea de a discuta mai mult grupurilor parlamentare. Așa că...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul doamna Monica Octavia Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte,

Stimați colegi invitați,

În primul rând, acum chiar ne punem întrebarea, la ce-a folosit o ordonanță ilegală și neconstituțională, nemaivorbind că era și imorală, dacă ajungem până la urmă la ce era în lege? Că asta s-a întâmplat. Ajungem la ce era în legea care guvernează radioul și televiziunea publice.

În situația asta, chiar că am chinuit Societatea "Electrica", am chinuit oamenii, am chinuit pe toată lumea, pentru ca după aceea să se dovedească ilegalitatea și neconstituționalitatea acelei ordonanțe.

În privința societăților comerciale, eu mă întreb de ce Dumnezeu trebuie o societate comercială să plătească altfel decât persoanele fizice? De ce persoanele juridice trebuie să aibă un alt tratament decât persoanele fizice? Chiar că nu există nici un motiv.

A mai fost odată cineva în Comisia de cultură și cerea bani, un procent foarte mare 8%, de la cabliști pentru o anumită activitate. Întrebat de ce cere de la cabliști 8% a răspuns cu nonșalanță: "Pentru că aceștia au bani!" Nu este un argument, după cum nu e un argument nici la societățile comerciale să le luăm bani pentru simplul fapt că ei au bani.

Drept urmare, mi se pare incorect ca acel cuantum să fie stabilit pe urmă, cuantumul abonamentului sau al taxei, cum vreți să-i spuneți, al societăților persoanelor juridice să fie mai târziu prin hotărâre de Guvern rezolvat.

Vă aduc la cunoștință că, și-mi permit să intru în următorul alineat, alin.3, am propus ca următoarele alineate 31 și 32 să spună foarte clar că, și era un amendament respins, de-asta îndrăznesc să-l susțin aici, valoarea taxei de abonament pentru serviciul public de radio, respectiv alineatul următor, pentru televiziune, este aceeași valoare cu cea a persoanelor fizice.

Dacă îmi dați un singur argument pentru care ați respins acest amendament, un singur argument pentru care societățile comerciale să fie tratate altfel decât persoanele fizice, cu atât mai mult cu cât în obiectul lor de activitate, nu vă supărați, nu stă privitul la televizor și ascultatul la radio. Drept urmare, au dreptul, dacă nu au radio și televizor în societate, să nu plătească, iar dacă au, pe proprie răspundere, să plătească dar să plătească doar atât cât plătește orice persoană fizică din România. Nu vede nici mai mult, nici mai bine, nici alte emisiuni decât toți ceilalți.

Drept urmare, vă rog foarte mult, susțin în continuare cele două amendamente 31 și 32, le-am numerotat eu, la art.40 alin.3, cu privire la cuantumul pe care să-l stabilim prin această ordonanță, ca fiind același cu cel al persoanelor fizice.

Mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Bolcaș. Dumneavoastră susțineți amendamentul doamnei deputat Lia Olguța Vasilescu. Da?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Da. Sunt coautor al amendamentelor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Voi fi scurt pentru că problema de data aceasta mi se pare tehnică. Viciul fundamental de fond, nu de formă, al ordonanței ce a fost declarată neconstituțională, constă în faptul că instituie o taxă unică pentru toți cetățenii, excepție făcând neposesorii.

Prin toate amendamentele inclusiv cel pe care-l discutăm aici, noi structurăm altfel lucrurile pentru a stabili de la bun început cadrul de aplicare și pentru a nu trezi revolta justificată a cetățenilor. Cadrul este: nu toți cetățenii; și vor fi scutiți cei fără aparate. Cadrul este altul: toți posesorii de aparate. Sistemul este același: declarație pe proprie răspundere, dar concepția este alta.

Am baladat și eu, trebuie să recunosc, între ideea de taxe și contract de prestare de serviciu. Dar foarte puțin timp pentru că mi-am adus aminte de puținele mele cunoștințe de drept financiar în care taxele sunt instrumentul de plată a unor prestări de servicii făcute de către instituții publice. Și este normal să ne aflăm în domeniul taxelor. În aceste condiții, sintagma "taxe de abonament" este total ajuridică pentru că abonamentul privește un raport contractual, și nu taxele. Este bine făcut așa. Dar amendamentele propuse, repet, merg pe ideea că numai posesorii plătesc, nu sunt scutiți, ceea ce mie mi se pare esențial.

Aș vrea să mă refer la motivația Comisiei de cultură pentru respingerea amendamentului nostru de la alineatul al doilea, și anume, în esență, prevederile sunt similare cu cele din text.

Domnilor colegi din Comisia de cultură, nu sunt similare, sunt fundamental deosebite, după cum vi le-am propus!

Același sistem este propus și pentru alin.3, în care persoanele juridice enumerate aici trebuie să plătească o taxă pentru receptoarele înregistrate, cu excepția celor care declară pe proprie răspundere că nu dețin receptoare radio, respectiv receptoare t.v. Este iarăși înfățișarea celei de-a doua concepții. Plătitori sunt posesorii de receptoare radio-t.v. capabile să capteze emisiunile Radiodifuziunii române și a Televiziunii române. Pentru că sunt și alte categorii de receptoare.

Această schimbare de optică reprezintă o schimbare de mentalitate. Eu nu impun întreaga populație. Eu impun pe cei care într-adevăr beneficiază de un anume serviciu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu, domnule Bolcaș.

Domnul Marton Arpad. Vă rog! Se pregătește domnul Chiliman.

 
   

Domnul Márton Árpad-Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

N-am vrut să intervin în această discuție. Am discutat destul de mult în comisie. Am avut și noi un amendament de introducere a unei similitudini și pentru persoanele juridice care n-au aparate radio și t.v. M-a îndemnat însă la discuție una din frazele ultime ale domnului Bolcaș care a enunțat ceva foarte important și să știți că în comisie a fost ridicată această problemă mare: "aparate capabile să recepționeze." Și aici am ajuns într-o situație foarte gravă, pentru că prin cablu se pot recepționa toate emisiunile de radio și televiziune. Dacă persoana respectivă nici cablu nu are, dar are un calculator și este conectat la Internet, poate să recepționeze emisiunile transmise prin Internet. Mai mult, din când în când, și nevoit, pot să recepționez în loc de ton o emisiune radio prin telefon. Și am ajuns la situația în care n-am putut să definim ce înseamnă aparate prin care se pot recepționa una sau alta dintre emisiuni.

Mai mult, s-a încercat să se acrediteze ideea că, în fond, și prin radio se poate asculta semnalul sonor de la televiziune și invers. Ca atare, că trebuie să se plătească ambele taxe, indiferent dacă am aparat de radio și televiziune.

Iacătă deci, eu cred că este, varianta la care am ajuns, este una modificată în comisie. O variantă prin care am ajuns la o explicare concretă a ceea ce înseamnă persoană juridică care va plăti, o persoană care are filiale, sucursale etc., o variantă în care am introdus toate acele persoane care sunt scutite în lege și nu am lăsat la îndemâna Guvernului numai să lărgească această sferă. Deci, iată, o altă soluție momentan mai bună n-am găsit. Și de aceea am votat această variantă, față de care și noi avem anumite dubii. Dar mai bună n-am găsit.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Are cuvântul domnul Chiliman.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Avem de-a face aici la această taxă pentru societățile comerciale cu o dublă discriminare: o dată, o discriminare privind faptul că vor fi puse să plătească și cele care nu dețin asemenea aparate, iar a doua este prin valoarea pe care o plătesc.

Or, dacă tot zicem că vrem să fim europeni, trebuie să ne lepădăm de aceste rămășițe socialist-științifice și să încercăm să adoptăm și limbajul dar și metodele de acolo. Iar dacă doriți cu orice preț să impuneți această taxă pentru toată lumea, făceți-o fraților, impozit! Și atunci noi nu mai avem ce discuta de aici. E un nou bir pus pe populație.

Așa ați ajuns la concluzia că-l puneți mai mic pentru cetățenii care nu au...deci îi scutiți pe ei și, în schimb, vă scoateți pârleala de dincolo, de la societățile comerciale. Deci, e o dublă discriminare pe care o introduceți care nu este în mentalități europene, ci în mentalități dinainte de 1989.

Și v-o spun cu tristețe, pentru că sunteți aici, în fața unui Parlament, avem aici deputați cărora le cereți votul, chit că veniți îmbrăcați cum veniți îmbrăcați aici, cu o lipsă totală de respect pentru această instituție. și vă rog, domnule președinte, să cereți Ministerului pentru relația cu Parlamentul, să-i anunțe pe cei care vin aici că trebuie să vină într-o anumită ținută, le cereți votul acestor colegi de-ai dumneavoastră de partid sau actualei majorități și ei, pe urmă, trebuie să se ducă să dea explicații pentru asemenea aberații în teritoriu, unde o să-i ia lumea și o să-i pună să dea explicații, cum de ați putut vota o asemenea tâmpenie. Și dânșii ce-o să spună: că eram obligați, că asta este majoritatea parlamentară. Noi trebuie să facem legi morale și drepte. Prevederea asta este o lege imorală și nedreaptă.

Ca atare, vă spun, eu nu înțeleg cum poate astăzi în Parlamentul României să vină cineva să susțină o asemenea chestiune. Și pe urmă să mai stea și să se uite în ochii celor cărora le cere acești bani pe nedrept.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Chiliman, pentru grija ce ne-o purtați.

Domnul Brudașca.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

S-a vorbit de la acest microfon despre discriminare, evidențiindu-se această formă de spoliere sau de taxă, de impozit mascat. Eu aș vrea să vă atrag cu respect atenția și asupra unui alt aspect. Patronii pe care noi îi obligăm la această plată, în calitatea lor de șefi ai unor instituții private, ei nu sunt, la rândul lor, și persoane fizice și nu mai plătesc încă o dată acest abonament, această taxă, sau spuneți-i dumneavoastră cum doriți, că n-am înțeles până la urmă dacă este taxă sau este abonament.

Deci, în această calitate nu este din nou o discriminare? O dată plătesc ca persoane fizice și a doua oară plătesc ca și patroni, ca și persoane juridice.

Totuși, consider utile argumentele aduse de către toți cei care au vorbit de la acest microfon, chiar dacă inițiatorul acestui nefericit amendament nu a ținut decât să dea explicații în legătură cu aparatele capabile să recepționeze programele. Eu vă dau și un alt exemplu, domnule Marton. Vă dau exemplul acelora care au sistem de televiziune cu circuit închis, care nu folosesc rețeaua publică, dar folosesc sistemul de televiziune cu circuit închis pentru paza obiectivelor respective, sau folosesc receptoarele pentru transmiterea diferitelor dispoziții. În evidențele lor, se menționează faptul că dețin asemenea aparate dar ei nu folosesc sistemul național de televiziune sau sistemul de cablu. Și totuși noi îi obligăm, le băgăm mâna adânc în buzunar numai și numai pentru a satisface pretinsa protecție socială a salariilor de peste 80 de milioane de lei, evidențiată de la acest microfon.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi pare rău, domnule președinte, că nu mai aveți încă un prenume, că l-aș folosi cu mare plăcere de data asta.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă rog să vă uitați la amendamentele admise...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Doamna Muscă, stați să ne înțelegem. Am pornit cu amendamentele admise, am fost de acord să trec la cele respinse, acuma mă luați și mă purtați înapoi la admise. Haideți să terminăm cu cele respinse.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu vă supărați, lăsați-mă să argumentez!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

argumentați!

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu pot argumenta altfel, nu? Sunt exact la amendamentele respinse, dar vă aduc în atenție că la alin.3 al art.40, ați admis, deci intră la amendamente admise următorul alineat 3: "Persoanele juridice cu sediul în România inclusiv filialele, sucursalele, agențiile și reprezentantele acestora, precum și reprezentanțele din România ale persoanelor juridice străine, au obligația să plătească -, deci au obligația să plătească - o taxă pentru serviciul public de radiodifuziune și o taxă pentru serviciul public de televiziune până aici e în ordine - în calitate de beneficiari ai acestor servicii". Păi, nu vă supărați, ori sunt beneficiari, și atunci au radio și televizor și pe proprie răspundere declară că au sau nu au și plătesc în funcție de această declarație, ori nu sunt beneficiari și atunci, nu vă supărați, dacă nu au radio sau televizor, nu sunt beneficiari ai acestor servicii, nu se regăsesc la alin.3 art.40, drept urmare, nu plătesc. Păi, ori una, ori alta. Ori suntem consecvenți și în cazul în care beneficiem de un serviciu plătim, ori nu suntem consecvenți și unii beneficiază și plătesc; alții nu beneficiază și nu plătesc. Hotărâți-vă!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Mihai Mălaimare, vă rog să dați un răspuns tuturor acestor amendamente respinse.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

O să fie mai complicat să dau un răspuns la multe amendamente care au fost amestecate unele cu altele pentru că era firesc să mergem cu un amendament respins să-l discutăm și să-l votăm. Dar eu atrag atenția că în corpul legii prevederea este că plătește toată lumea și se face o excepție doar pentru persoanele fizice care vor declara pe proprie răspundere dacă au sau nu au aparat de recepție. Discuția de aici ne duce către un sistem polițienesc, să intrăm în întreprinderi, să verificăm câte aparate au, dacă au, dacă ascultă. Mi se pare extrem de complicat și nefuncțional în acest moment.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

În situația asta, revin cu întrebarea: cei care nu au, societățile comerciale care nu au radio și televizor, sunt beneficiari? Drept urmare, se includ în acest articol și plătesc sau nu? Pentru că dacă nu au radio și televizor, nu sunt beneficiari. Sunt lucruri simple și clare. Da?

Drept urmare, eu cred că ar trebui să revenim la acest amendament respins, să-l acceptăm și cei care declară pe propria răspundere că nu dețin aparate radio-televizor, nu au ce căuta ca plătitori de taxă la radio și la televiziunea publice.

E clar ca bună ziua. Nu sunt beneficiari.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Mihai Mălaimare.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Stimați colegi,

Toți cetățenii acestei țări suntem beneficiari ai acestui tip de servicii. Doar că am realizat acest tip de excepție pentru persoanele fizice care declară, ele pot declara că au sau nu au aparate de recepție.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Doamna Monica Octavia Muscă.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Există în Constituție art.16 alin.1 care spune că toți sunt egali în fața legii. Înțeleg că unii sunt mai egali, alții mai puțin egali.

Cum adică, persoana fizică are dreptul să facă pe propria răspundere declarația că are sau nu are televizor sau radio și, în funcție de asta, plătește sau nu plătește taxa, iar persoana juridică nu are voie.

Care este motivul, care este pretextul, dacă vreți, puneți măcar un pretext dacă nu un motiv pentru care nu se respectă egalitatea în fața legii a persoanelor fizice cu persoanele juridice. Care este motivul pentru care aceia trebuie să plătească și dacă nu beneficiază de aceste servicii și credeți-mă că nu beneficiezi de ele dacă nu ai radio și televizor și care este motivul pentru care persoanele fizice pot să declare pe proprie răspundere. De ce faceți această discriminare? Noi vrem să ne integrăm în Europa. Există un principiu pe care trebuie să-l respectăm, principiul nondiscriminării. Noi mergem cu discriminarea peste tot numai să adunăm bani de la cei care au.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Mardari.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Am cerut cuvântul pentru o intervenție scurtă. Soluția este simplă: societățile comerciale n-ar mai trebui să plătească deloc. Colegul Brudașcu a sugerat această posibilitate, dar se pare că n-a fost luată în considerare.

Toți beneficiarii serviciilor de radio și de televiziune sunt persoane fizice. Societățile comerciale sunt alcătuite din persoane fizice care, la rândul lor, plătesc acasă aceste taxe de radio și de televiziune. De ce să mai plătească și în cadrul societății comerciale? Nu? Și chiar dacă ar fi vorba de hoteluri.

 
   

Domnul Alexandru Sassu (din bancă):

De ce să mai plătească și firma?!

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Păi, n-are nici o importanță. Ar trebui să stea acasă, să nu meargă la serviciu, să se uite la televizor și la radio. Așa considerați dumneavoastră!

Deci, ideea este că societățile comerciale n-ar mai trebui să plătească deoarece sunt compuse din persoane fizice și s-ar ajunge practic la o taxă dublă, la o impozitare dublă. Că, practic, vorbim de impozitare. Aceasta este varianta și rămân numai persoanele fizice, iar cele care declară cu nu au aparate de televiziune și radio, nu vor plăti, conform celor menționate în proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Marcu Tudor:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dați-mi voie, în foarte scurt timp, să motivez și eu necesitatea votării unui asemenea amendament, indiferent de cine ar fi fost făcut, de altfel, din mai multe motive. Motivația respingerii, îmi pare rău de comisia al cărei președinte este unul dintre amicii mei pe care-l prețuiesc foarte mult, dar nu este posibil să spui că e redundant. De fapt, este redundant numai un rând sau două, au intrat în plus față de proiectul inițial.

Redundant înseamnă că dă mult mai multe explicații pentru aceeași informație, sau mult mai multe argumente pentru o singură informație. Deci, e inutil, în afară de prima, restul sunt redundante. Or, aici e cu totul altă idee pe care o introduce în amendament cel care a propus, adică domnul Bolcaș și cu doamna Vasilescu. Deci, cuvântul redundant, ori nu-l cunosc cei care l-au folosit, și chiar dacă-l cunosc, nu se lipește deloc în motivația aceasta.

Cât privește motivația a doua, că este greu de receptat, de adunat plătitorii, să se facă listele, aici într-adevăr este puțin de discutat. Și aș veni, dacă-și aduce aminte domnul Șeuleanu, la o propunere a mea mai veche, în care (motivația o s-o dau ulterior) trebuiau rupte cele două instituții în propunerea de lege în două paragrafe separat: unu era paragraful care se lega exclusiv de posesorii aparatelor de radio, care pot fi alimentate de la rețea, alimentate de la baterii sau pur și simplu alimentate de la baterii solare, prin vârful munților, dar ei tot beneficiază de emisia pe care o asigură serviciul pe care-l conduce domnia sa, pe când cei de la televiziune nu pot decât să fie în situația să stea să se uite la televizor. Nu pot lucra în același timp, nu pot opera în același timp. Cu totul alta este situația la aparatul de radio. Aici parcă, parcă am înțelege că nu se poate face o diferențiere între unul care are (un posesor de aparat mic, de 4 cm2) și ascultă emisiunile de radio, și un altul, de aparat de stație de amplificare. Aceeași emisie intră și acolo și acolo. La televiziune este cu totul altceva.

Eu cred că dacă făceați, și nu m-a ascultat domnia sa, dacă făcea o astfel de separare, noi astăzi nu am fi avut atât de multe argumente de adus împotriva celor care susțineau necesitatea introducerii unei taxe pentru posesorii de radio, deoarece nu există aproape om pe undeva, pe aici prin țară, să nu aibă un acces la o emisie de radio, de recepție, la un receptor, indiferent în ce situație (și la țară, prin difuzoare ș.a.m.d.) Dar, cu totul alta este situația la televiziune.

Ce s-a dorit însă? Și aici a căzut într-o capcană domnul Șeuleanu. Ca pe baza unor argumentări de această natură, pe care eu am adus-o acum, să beneficieze și televiziunea, care nu are absolut nici o justificare într-o asemenea lege. nu mai zic că la radio este vorba de câteva mii, zeci de mii de lei, o nimica toată, pe care nici nu aveam prea multe argumente ..., și s-o anulez, pe când la televiziune taxele sunt mult mai mari. încă nu este timpul pierdut să faceți o astfel de diferențiere și să le judecăm separat, cu sumele lor, cu argumentele lor pe fiecare și să le votăm separat. Poate trece una, decât să nu treacă deloc.

Al doilea: motivațiile acestea trebuie refăcute, deoarece denotă superficialitate, în analiza propunerii domnului Bolcaș.

Și al treilea: eu cred că numai cineva care nu este bine intenționat nu poate găsi o argumentare în justificarea sau o justificare în argumentarea faptului că este bine ca cel care-și asumă responsabilitatea declarând că are sau nu are un aparat de radio sau de televizor, și fiind conștient că mai mult decât o taxă îl va costa o amendă (poate și penală pentru declarație falsă), atunci toți își vor declara, în special la radio. Nu este timpul pierdut să rupeți în două acest paragraf și să acceptați propunerea domnului Bolcaș, foarte, foarte pertinentă, care scoate complet din criza actuală acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marton Arpad.

 
   

Domnul Francisc Marton Arpad:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Am venit aici ca să apăr munca experților noștri și să atrag atenția domnului coleg, care se pare că a citit în pripă acest text, pentru că această explicație este la un amendament al domnului Ioan Onisei. Iar un amendament, tot al domnului Onisei, de la alin.2, zice: "...cu excepția celor care declară pe propria răspundere că nu dețin receptoare radio și sau receptoare TV".

Și dacă spunem asta și în alin.2, și pe urmă mai spunem și în alin.3 că: "...cu excepția celor care declară pe propria răspundere că nu dețin receptoare radio, respectiv receptoare TV", nu vi se pare cam redundant?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Onisei, deputat de Piatra Neamț.

 
   

Domnul Ioan Onisei:

Stimați colegi,

S-a remarcat foarte bine un lucru, și anume că în redactarea de acum, alin.3 art.40, se vorbește de beneficiari ai acestor servicii, în legătură cu persoanele juridice, filialele, sucursalele, agențiile și reprezentanții acestora. Tocmai pentru că în terminologie și din punct de vedere instituțional ne aflăm într-o mare contradicție, eu v-am propus posibilitatea pentru persoanele juridice, ca și ele să declare pe proprie răspundere că dețin sau nu receptoare radio sau receptoare tv.

Trebuie să vă spun, pentru cei dintre dumneavoastră care n-ați fost foarte atenți în legătură cu această ordonanță, că practic în baza ei s-au dat două hotărâri de Guvern și că există un regim sancționatoriu pentru cei care dau declarații eronate, în sensul că sunt în posesia sau nu a receptoarelor radio-tv. Lucrul acesta, deci, ar fi valabil dacă ați fi admis amendamentul și pentru persoanele juridice.

De ce spun că ne aflăm într-o mare contradicție? Pentru că veți fi de acord, sper, să vă aduceți aminte că "taxă", și definiția este dată inclusiv în Legea finanțelor, legea în vigoare, înseamnă de fapt contravaloarea pentru un serviciu prestat. Or, nu poți să spui despre toate persoanele juridice că sunt beneficiarii acestui serviciu, câtă vreme unele dintre acestea nu dețin receptoare radio sau receptoare tv.

Eu dacă m-aș afla în ipoteza unui manager (firmă cu capital privat, care nu deține receptor și aș fi obligat), vă spun că pe acest text m-aș adresa justiției și cred că ar fi șanse foarte serioase să câștig. Vă spun că acest text, dacă nu-și primește corelarea cu posibilitatea acestor persoane juridice de a declara pe proprie răspundere faptul că nu dețin receptoare, este un text plin de contradicții și oricând atacabil în justiție.

Pe de altă parte, pentru că în dezbateri au apărut elemente cu totul deosebite, interesante și cred că ar trebui să ne aplecăm cu mai mare atenție asupra legii de aprobare a acestei ordonanțe, eu vă propun să returnăm ordonanța la comisie (ar trebui la coș, dar asta este!), și să vedem în funcție și de propunerile care s-au formulat aici și care, după părerea mea, sunt pertinente, unele nu se regăsesc în amendamente ca atare, și atunci cred că este rațional să fim de acord să returnăm la comisie.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Doamna Monica-Octavia Muscă.

Urmează domnul Lucian Bolcaș.

 
   

Doamna Monica-Octavia Muscă:

Vreau doar să dau definiția exactă, care este în lege, cu privire la taxă. Deci, în lege se spune așa:

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La ce amendament vă referiți dumneavoastră?

 
   

Doamna Monica-Octavia Muscă:

La amendamentul respins, cu privire la aceeași ... "pe propria răspundere", și instituțiile, și persoanele juridice să poată să nu plătească taxa radio-tv.

Apropo de ceea ce spunea domnul Onisei, vă dau definiția: "Taxă - suma plătită de o persoană fizică sau juridică pentru serviciile prestate acesteia de către un agent economic, o instituție publică (în cazul nostru) sau un serviciu public". Drept urmare, dacă este taxă pentru un serviciu de care beneficiază cineva, repet, nu putem lua taxă obligatorie de la persoanele juridice; ele au aceleași drepturi ca și persoanele fizice, pe propria lor răspundere să declare dacă au sau nu au. În cazul că au, plătesc, în cazul că nu au, nu plătesc.

Repet: întrebarea mea, este a treia oară când o pun aici în sală, vreau să știu pe baza cărei motivații, mă mulțumesc și cu un pretext, sunt tratate diferit persoanele fizice de persoanele juridice, din acest punct de vedere al taxei către radioul public, televiziunea publică.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă mulțumesc.

Domnul Lucian Bolcaș. Se pregătește domnul Marcu Tudor.

 
   

Domnul Lucian-Augustin Bolcaș:

Iertați-mă. Colegul meu, domnul deputat Marcu Tudor, e pregătit întotdeauna, așa că...

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A spus, că vorbește prin gesturi!

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

S-a făcut o propunere, și eu cred că suntem exact în ipoteza prevăzută de regulament, când din dezbateri se nasc probleme deosebite, care necesită restituirea la comisie pentru a se obține o nouă discuție și o nouă avizare.

Evident că toate argumentele în consistența lor sunt pertinente. Dați-mi voie să adaug la aceasta, că am înfățișat și o altă imagine asupra modului în care se pot percepe aceste taxe și stabilirea sferei de beneficiari care poate să fie însușită de inițiator, pentru că este în favoarea sa. Mai există două amendamente respinse, cu o motivație despre care nu-mi permit să fac glume în fața unei comisii de cultură; nu-i contest valoarea, dar cultură juridică nu prea are. Și, în aceste condiții, rog, dacă se acceptă propunerea de restituire a domnului deputat Onisei, pe care o susțin, să se ceară și avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, conform prevederilor regulamentului, nu?

Domnul Mihai Mălaimare, vă rog, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Adrian Mihai Mălaimare:

Există un aviz de la Comisia juridică, de disciplină și imunități, îmi permit să vă informez, și el este pozitiv, cu o sumă de amendamente, și noi le-am respectat.

Pe de altă parte, sigur, o să vorbesc aici în calitate de deputat, dar nu pot, din păcate, să fac abstracție și de calitatea mea de actor, învățat cu un alt tip de discurs. Eu am pronunțat un text într-o seară, când am jucat, și a doua seară am fost obligat să-l pronunț la fel, același. Nu m-am dezis de textul pe care l-am pronunțat în prima seară.

Întoarcerea la comisie a acestei legi ar fi, în opinia mea, o pierdere de vreme. Trebuie să acceptăm cu toții că trebuie să vorbim despre servicii publice, și nu despre cum este îmbrăcat președintele unei comisii, și nu despre acum, ce salariu are președintele unei comisii, nu acum despre ce salarii au niște directori generali, și poate nu acum, dar foarte curând, despre ce înseamnă sintagma "instituție publică". Noi avem în vedere toate aceste lucruri, pentru că, într-adevăr, motive de a fi nemulțumiți de o instituție sau alta, de o emisiune sau alta sunt suficiente.

N-am vrut să ridic aici un punct de vedere legat de mecanismul acestei discuții. S-au amestecat declarații politice cu amendamente respinse și cu amendamente acceptate, încât s-a dorit în mod clar și evident crearea unei impresii de haos, de incorectitudine, de necunoaștere a unor cuvinte din limba română, în așa fel încât să se ajungă - la ce? - la trimiterea înapoi, spre rejudecare în cadrul comisiei, acolo unde am dezbătut de luni și luni de zile această lege, acest proiect de lege, care poate avea și aspectele lui negative, dar evident trebuie să avem în vedere faptul că avem în față un serviciu public, care trebuie susținut.

O parte din colegii noștri au susținut cândva, și au uitat acest tip de discurs, că aceste instituții trebuie eliberate de sub forța, impactul banului venit de la Guvern, de la buget, pentru că atunci se presupune că un guvern poate exercita un anume tip de presiune asupra lor. Am încercat acest lucru. Nu neg, și am fost printre cei care au semnalat ezitările și erorile unei prime variante a acestei legi, dar nu cred că este eficient să discutăm acum dacă avem aparatele, voința pentru a intra în instituțiile din România, să le verificăm la sânge dacă au sau nu au aparate, dacă ascultă radioul pe telefoanele mobile sau nu.

Eu cred că munca făcută la comisie este corectă și v-aș ruga să aplicați prevederile regulamentare și să supuneți la vot amendamentele, așa cum ele au fost prezentate.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci aplic prevederile regulamentare și întrerup ședința aici, pentru că este ora 18,30 - depășită -, și continuăm mâine dezbaterea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
Prezentarea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la ședința considerată "răspunsuri orale" la întrebările care au fost puse ministerelor, și dau cuvântul domnului Boc pentru a pune o întrebare Ministerului Apărării Naționale, domnului Encuțescu.

  Emil Boc

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și apreciez "titlul nemțesc" de începere a ședinței consacrate întrebărilor și interpelărilor.

Domnule președinte, întrebarea mea este adresată domnului ministru Mircea Pașcu, și vizează următorul subiect: eliberarea adeverințelor necesare aplicării Legii nr.309/2002, adică acea lege care acordă o serie de drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în detașamente de muncă, în perioada 1950-1961.

În vederea obținerii acestor drepturi, prevăzute de Legea nr.309, persoanele îndreptățite, ale căror înscrisuri din livretele militare sunt incomplete, au nevoie pentru a primi drepturile de o adeverință eliberată de Arhivele Naționale - București, sau UM 02405 Pitești.

Vreau să vă menționez faptul că, poate nu sunt singurul, și mulți dintre colegii mei au fost puși în situația de a avea la cabinetele parlamentare foarte mulți cetățeni, care pentru a-și putea completa documentația necesară obținerii acestor drepturi au făcut multiple adrese la UM02405 Pitești, pentru a obține un înscris din care să rezulte, și pe care să se bazeze în vederea obținerii drepturilor conferite de Legea nr.309/2002.

Din nefericire, această unitate militară nu a răspuns în cele mai multe cazuri, sau, dacă răspunde, răspunde cu o foarte mare întârziere. Și, având în vedere că legea nr.309 are niște termene scadente, foarte mulți cetățeni vor fi puși în situația, pe de o parte, dacă nu primesc răspuns, să piardă drepturile, iar dacă le primesc târziu să fie tardiv.

Iată de ce am rugat Ministerul Apărării Naționale să ne precizeze care sunt motivele acestei întârzieri. Principiul am înțelege, dar totuși termenele sunt nejustificat de lungi, și ce măsuri întreprinde Ministerul Apărării Naționale pentru a răspunde solicitărilor cetățenilor, în sensul ca aceștia să poată beneficia de un drept prevăzut de lege, cu alte cuvinte, să primească aceste adeverințe în timp util, și în consecință să beneficieze de drepturile consacrate.

Menționez faptul că foarte multe din persoanele care apelează la aceste drepturi sunt în vârstă, la o vârstă înaintată, și amânarea acestor drepturi poate chiar determina situația ca cel în cauză să nu mai poată fizic beneficia de drepturile conferite de către Parlament prin Legea nr.309. Vă mulțumesc.

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Encuțescu, vă rog.

 
   

Domnul Aurel-Sorin Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De la acest microfon noi am mai oferit răspunsuri la aceste întrebări. Ne-a preocupat și pe noi problema rezolvării eliberării acestor adeverințe.

Referitor la dificultățile întâmpinate de cetățeni în obținerea adeverințelor din partea UM 02405 Pitești, pentru a beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr.309/2002, Ministerul Apărării Naționale a analizat aspectele sesizate și vă comunicăm următoarele:

Unitatea menționată a primit în perioada septembrie 2002 - septembrie 2003 peste 102.085 de cereri. Pe baza răspunsului trimis de unitate petenților, 27.800 dintre aceștia au intrat în posesia documentelor necesare și beneficiază de drepturile prevăzute de lege.

De asemenea, s-a clarificat situația militară pentru alți 11.950 de solicitanți, urmând ca adeverințele întocmite în acest sens să fie expediate după ce aceștia vor achita tarifele corespunzătoare serviciului prestat, potrivit prevederilor art.21 din Legea arhivelor naționale nr.16/96.

În situațiile în care înscrisurile nu au fost suficiente sau clare pentru a se putea stabili dacă cel în cauză a efectuat stagiul militar în cadrul Direcției generale a serviciului muncii, petenților li s-a recomandat să se adreseze Arhivelor Naționale.

În prezent mai sunt de soluționat circa 21.000 de cereri, iar zilnic sunt înregistrate peste 100 de noi solicitări. Cu toate acestea, nu a existat nici un caz de refuz nejustificat din partea UM 02405 Pitești pentru a elibera adeverințele solicitate de cetățeni.

În vederea reducerii disfuncționalităților generate de numărul mare de scrisori, care în prezent a crescut la peste 400/zi, din care circa 100 numai referitoare la aplicarea Legii nr.309/2002, Ministerul Apărării Naționale, prin unitățile specializate, a luat succesiv măsuri atât de reorganizare internă a activității, prin diminuarea sarcinilor specifice de prelucrare arhivistică, cât și de suplimentare a personalului și de alocare a unor fonduri mai mari pentru timbre, hârtie, echipamente de procesat date, precum și de multiplicat.

Totodată, prin colaborarea nemijlocită cu reprezentanții Casei Naționale de Pensii, au fost identificate soluții care să reducă atât numărul de cereri adresate arhivelor militare, cât și timpul până la care cetățenii respectivi pot deveni beneficiari ai drepturilor pretinse.

În acest sens, s-a intervenit ca dosarele care conțin înscrisuri neconcludente, înainte de a fi respinse din acest considerent, să fie trimise de comisiile la care sunt analizate, prin casele teritoriale de pensii și cea a Municipiului București, UM 02405 Pitești. Aceasta din urmă va verifica și va confirma, sau după caz va infirma veridicitatea documentației comisiilor menționate, înainte ca acestea să decidă dacă trebuie să respingă sau să accepte dosarele respective. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Boc, vă rog.

 
   

Domnul Emil Boc:

Eu, sincer, vreau să mulțumesc Ministerului Apărării Naționale pentru răspunsul documentat pe care mi l-a oferit, și-mi exprim convingerea că împreună - Parlament-minister-Guvern - vor întreprinde aceste măsuri, sau vor continua aceste măsuri care sunt extrem de utile pentru cetățean, întrucât suplimentarea personalului, despre care s-a vorbit că este absolut nevoie pentru a pune în practică o lege adoptată de Parlamentul României.

Probabil, domnule ministru, nu știu cum ar putea fi făcută cunoscut sau mai ușor mediatizată această taxă pe care trebuie s-o plătească foarte mulți cetățeni au fost surprinși că trebuie să plătească această taxă inclusă în Legea Arhivelor, eventual printr-un material promoțional sau printr-un departament al informațiilor publice, cetățenii să nu mai piardă acest termen, să adreseze cererea, să i se spună de acolo să plătească, după aceea s-o trimită din nou, să știe din start că trebuie să plătească o taxă, care este modică oricum, pentru a salva timp în obținerea documentației necesare. Vă mulțumesc, și-mi exprim convingerea într-adevăr că aceste demersuri își vor găsi finalitatea despre care s-a vorbit aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Gheorghe Popescu

Dau cuvântul domnului Gheorghe Popescu.

   

Domnul Gheorghe Popescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Întrebarea este adresată domnului Ilie Sârbu, și subiectul ei este: "Campania - centre mobile de consultanță". Deci, cum a finalizat Agenția Națională de Consultanță Agricolă campania centre mobile de consultanță.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

Domnule Crăciunescu, vă rog.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la răspunsul domnului deputat Gheorghe Popescu, pot să vă informez că caravana "Centre mobile de consultanță" s-a desfășurat sub sloganul "Un sfat bun pentru un trai mai bun". Ea a fost realizată de trei echipaje care au avut punct de plecare Bucureștiul, în ziua de 25 august, și s-a finalizat la Carei, în județul Satu-Mare, pe 7 septembrie.

Centrul mobil de consultanță unu a parcurs un traseu prin județele Ialomița, Buzău, Brăila, Vrancea, Bacău, Vaslui, Neamț, Iași, Suceava, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare, oprindu-se prin 44 de localități. Centrul mobil de consultanță doi a parcurs traseul prin Dâmbovița, Prahova, Brașov, Harghita, Mureș, Sibiu, Alba, Cluj, Satu-Mare, oprindu-se în 40 de localități; iar Centrul mobil de consultanță trei a parcurs un traseu prin județele Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, Mehedinți, Gorj, Caraș-Severin, Timiș, Arad, Bihor, Satu-Mare, oprindu-se în 42 de localități.

La nivelul fiecărui județ au fost constituite și alte centre mobile de consultanță, care și-au desfășurat activitatea în această perioadă, sub directa îndrumare a centrelor județene de consultanță agricolă, pentru a acoperi zonele în care caravana organizată de Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului nu a ajuns.

La campania centrelor mobile de consultanță au participat reprezentanți ai ministerului, Agenției Naționale de Consultanță Agricolă, direcțiilor agricole și dezvoltare rurală, direcțiilor sanitar-veterinare, societăți naționale, îmbunătățiri funciare, SAPARD, consilii județene, care în luările de cuvânt au oferit răspunsuri la problemele ridicate de participanți.

La aceste întâlniri au fost prezentat programul guvernamental de sprijin pentru zona rurală, care în esență cuprinde stoparea declinului, redresarea treptată și asigurarea condițiilor pentru relansarea agriculturii, industriei alimentare și silviculturii, în scopul asigurării securității alimentare a populației, pentru crearea de disponibilități destinate schimburilor economice internaționale și pentru pregătirea în vederea integrării în structurile Uniunii Europene.

S-au dezbătut o serie de acte normative. Eu le-am prezentat toate, dar cred că doar am să le enumăr: Ordonanța nr.72/2003, Hotărârea de Guvern nr.187/2003 privind acordarea sprijinului direct al statului, Hotărârea nr.865/2003, Hotărârea nr.1566, Ordinul ministrului agriculturii nr.70 prin aprobarea normelor metodologice și aplicarea Hotărârii de Guvern nr.1556/2002, Ordonanța de urgență nr.29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte.

S-a pus un accent deosebit pe implicații în agricultură legate de procesul de integrare a României în Uniunea Europeană. Majoritatea problemelor ridicate au fost legate de aplicarea Ordonanței nr.72, condiție de finanțare prin programul SAPARD, cofinanțarea proiectelor SAPARD prin leasing, cu o durată de 3 ani, aplicarea cât mai rapidă a Legii creditului agricol, sprijin pentru micile asociații, neacordarea la timp a subvențiilor de produse și valoarea mică a acestora, prețul mic garantat, valoarea produselor agricole prin bursa de mărfuri, refacerea sistemelor de irigații, reînființarea centrelor de însămânțare pentru ameliorarea raselor, asigurarea cu personal de specialitate la nivel de localitate pentru camerele agricole și centrele locale de consultanță și dotarea adecvată a acestora. Cam ăsta este răspunsul. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Crăciunescu.

 
  Petre Posea

Are cuvântul domnul Petre Posea.

Se pregătește domnul Florin Iordache.

   

Domnul Petre Posea:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

Doresc să mulțumesc domnului ministru Mitrea pentru răspunsul calificat și profesional pe care mi l-a dat.

De asemenea, doresc să le mulțumesc celor doi miniștri pentru lucrările calificate și profesionale pe care le-au făcut pentru Drumul Național 10. De asemenea, să-i rog ca, în continuare, având în vedere că există documentație, să rezolvăm și problema D.N. 10, respectiv: Viperești-Buzău. Și, încă o dată, atenție deosebită pentru dislocările de pietre care cad pe D.N. 10 în zona Barajului Siriu. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc, domnule Posea.

 
  Florin Iordache

Are cuvântul domnul Florin Iordache, se pregătește domnul Bentu.

   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Tot pentru mulțumiri?

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea mea îi era adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea și prevedea să ne spună, sub coordonarea ministerului dânsului, câte construcții pentru tineri s-au desfășurat și, în special, câte în județul Olt?

Vreau să vă spun că am primit un răspuns foarte documentat din partea domnului secretar de stat Sergiu Sechelariu, în care se precizează că la nivelul județului Olt, în curs de execuție sunt 346 de obiective pentru tineri și, de asemenea, în această perioadă, deja au fost recepționate 230 de apartamente.

Vreau să precizez, în continuare, că județul Olt a beneficiat, vineri, 19 septembrie, de vizita domnului Miron Mitrea, care, împreună cu câțiva din colaboratorii săi, a vizitat șantierele de construcții din Caracal și Slatina. S-a urmărit modul în care se execută lucrările, de bună calitate, atât la construcția de locuințe, cât și la sălile de sport și la obiectivele de reabilitare drumuri naționale.

Nu pot decât să felicit profesionalismul de care dă dovadă întreaga conducere a Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Bentu

Are domnul Bentu cuvântul.

   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Masa și dansul, unde sunt?

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Am avut o întrebare pentru domnul ministru al economiei și comerțului, în care îl rugam să precizeze care sunt domeniile de excelență, considerate viabile și, deci, abordabile de către ministerul respectiv, în contextul portofoliului de specificități ale spațiului industrial românesc. Și vă menționez că am primit răspunsul respectiv, care are un înalt nivel de edificare, fapt pentru care îi mulțumesc și eu ministerului.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumesc.

 
  Anton Mițaru

Are cuvântul domnul Mițaru.

   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Dânsul este după mine, domnule președinte!

 
   

Domnul Anton Mițaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Am avut o întrebare adresată domnului ministru Ioan Rus, de la care am primit răspunsul cuvenit și pot să vă spun că s-au făcut și unele precizări, în afară de cele prezentate în ordonanță, fapt pentru care sunt mulțumit și mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Mihai Nicolescu

Domnul Mihai Nicolescu.

   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

A, este faza de mulțumiri întâi! Ce am de spus eu nu "dă bine" în fotografie!

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrebarea vizează programul operativ al campaniei agricole din această toamnă și lucrările pentru primăvara anului viitor și se referă la volumul de lucrări și stadiul realizării acestora la zi, privind: recoltarea culturilor, eliberarea terenului, transportul-depozitarea produselor, arături și pregătirea terenului pentru însămânțările din toamna anului 2003 și primăvara anului 2004. Și, în egală măsură, măsuri pe care le întreprinde Ministerul Agriculturii, în vederea susținerii producătorilor agricoli pentru înființarea culturilor de toamnă și cele din primăvara anului 2004.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Crăciunescu, vă rog să dați răspunsul, documentat, domnului deputat.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea domnului deputat Mihai Nicolescu, pot să vă informez că, referitor la programul de toamnă al ministerului:

  • la recoltarea la floarea-soarelui, porumb, soia, din suprafața în cultură de 1.179.000 ha, s-a recoltat de pe suprafața de 770.000 ha, respectiv, de pe 65% din suprafață. S-a estimat o producție medie de 1.252 kg/ha, s-a realizat o producție de 1.292 kg/ha. Producția totală estimată este de 1.477.186 t, s-au realizat până în data de 18 septembrie 994.641 t;
  • la porumb și sorg, suprafața în cultură a fost de 3.143.00 ha, suprafața recoltată este de 1.314.000 ha, respectiv, 42% din suprafață, s-a estimat o producție medie de 2.800 kg/ha, s-au realizat până în prezent 2.759 kg/ha.; producția totală estimată este de 8.826.126 t. S-au realizat, până în 18 septembrie, 3.618.045 t;
  • la soia, suprafața în cultură a fost de 125.000 ha, suprafața recoltată este de 5.666 ha, respectiv, 5%; se estimează o producție medie de 1.653 kg, realizat până acum, la ha - 1.455 ha; producția totală estimată este de 206.672 t.

Nu știu dacă este cazul, am prezentat în scris și locul depozitării?

 
   

Domnul Mihai Nicolescu (din sală):

Nu.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Referitor la arături: pentru însămânțarea de toamnă, programul este de 2.166.000 ha, s-au realizat până în prezent 1.005.129 ha, respectiv, 46%; pentru însămânțări de primăvară, s-au executat arături pe o suprafață de 155.738 ha.

Motorina este în stoc, în jur de 68.000 t, asigurată.

De asemenea, s-a asigurat sămânța pentru toamna lui 2003, în cantitate de 425.000 t de grâu sămânță certificată oficial, față de un necesar de 395.000 t.

A început semănatul culturilor de toamnă: pentru rapiță, e un program de 64.160 ha, din care s-a realizat o suprafață de 19%; la culturi furajere, iar, un program de 22.000 ha; în general, sunt procente peste 20% din realizări, până în prezent.

Referitor la programul de măsuri privind înființarea culturilor din toamna lui 2003 și primăvara lui 2004, Ministerul Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului a întocmit un program pe probleme. Și pot să parcurg principalele puncte, și anume:

  • principalele lucrări care se execută în campania de toamnă, de la recoltarea culturilor prășitoare, transport-depozitare, până la asigurarea furajelor;
  • la recoltarea culturilor prășitoare, în toamna lui 2003, suprafața de recoltat este de circa 5.000.000 ha, din care principalele culturi sunt: la porumb - 3.000.000 ha; la floarea-soarelui - 1.179.000; - la soia - 125.000 ha și la sfecla de zahăr - 39.000 ha; 246.000 ha la cartof și 242.000 ha la legume de câmp;

Având în vedere dotarea fiecărui județ, se apreciază că, în funcție de zonele de cultură, floarea-soarelui se va recolta în 19 zile, porumbul, în 35, soia, în 16, sfecla de zahăr în 15 zile, iar cartofii de toamnă în 27 de zile.

Eliberarea terenului de resturi vegetale și amplasarea culturilor de toamnă. După recoltarea culturilor de toamnă, este necesară eliberarea terenurilor de resturi vegetale, pe circa 4.400.000 ha.

În program e consemnată și fertilizarea culturilor, nu mai intru în detaliu.

Înființarea culturilor de toamnă. Sunt consemnate toate acțiunile care se întreprind.

La executarea arăturilor pentru însămânțările de toamnă, pot să informez că se vor efectua pe o suprafață de 2.168.000 ha, la care vor participa 98.000 de agregate pentru arat, viteza zilnică fiind de 266.997 ha.

Asigurarea semințelor pentru cultura de toamnă. Semințele necesare înființării culturilor de toamnă vor fi pregătite în unitățile specializate, cu respectarea normelor de sămânță, și trebuie însoțite de: semănatul în perioada optimă, asigurarea apei pentru răsărire, în cazul suprafețelor amplasate în sisteme de irigare; calitatea patului germinativ, respectarea adâncimii de semănat.

La însămânțarea culturilor de toamnă, suprafața programată a se însămânța în 2003 este de 2.166.000 ha.

Grâu plus secară, pot să vă informez că este de 1.793.000 ha.

Acțiunile programate a fi întreprinse în această perioadă ar fi: eliberarea terenului de resturi vegetale, recoltarea la timp a tuturor suprafețelor cultivate, să se accentueze ritmul arăturilor pentru însămânțările de toamnă.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu (din sală):

Vă rog, partea financiară! Ultima parte!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Partea financiară, domnule Crăciunescu!

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Dar insist să spuneți tot, domnule ministru, că e foarte interesant! Sau veniți și data viitoare?

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

La partea financiară, la ce vă referiți?

 
   

Domnul Mihai Nicolescu (din sală):

Cea care vizează susținerea producătorilor agricoli!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Explicați că v-au venit bani de la buget pentru toate lucrările, că nu aveți probleme deosebite!

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Păi, nu sunt probleme deosebite, programul se face.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De nu ne-ar încurca opoziția, am și ara! Deci, nu avem o problemă!

Mulțumesc.

Domnul Nicolescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte, și vă rog să-mi permiteți să-i mulțumesc și domnului ministru pentru răspunsul foarte amplu. Este un volum foarte mare de lucrări în această perioadă și, prin situația, de regulă, care se realizează toamna, în fiecare an, dar și prin faptul că lunile iulie și august au fost luni secetoase, în care nu s-au putut efectua lucrări de arat și pregătit teren pentru campania de toamnă, pentru culturile de toamnă, în foarte multe zone ale țării. De aceea, într-adevăr, în perioada care a rămas, va trebui să ne concentrăm foarte mult, pentru a ne înscrie cu lucrările în perioada optimă.

Și, în legătură cu finanțarea, Guvernul, așa cum cunoaștem, prin Ordonanța de urgență nr. 72, a făcut un efort extraordinar pentru susținerea producătorilor, de asemenea, prin Hotărârea de Guvern nr. 817.

Cred că va trebui, în continuare, să milităm să punem în funcție creditul agricol, pentru ca, la sfârșitul anului acesta și în mod deosebit începând din primăvara anului viitor, agricultura României să fie susținută și finanțată prin creditul agricol, cu deschidere pentru producători, în relația normală bancă-producători, și spre Comunitatea Europeană, care, practic, aplică acest sistem de finanțare în agricultură.

Încă o dată, mulțumesc pentru răspuns.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Are cuvântul domnul Brudașcu.

   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Nu pot decât să mulțumesc și eu, la rândul meu, domnului ministru, pentru răspunsurile foarte ample date în ședința de partid la care am asistat anterior. Regret sincer că nu am fost avertizat, să vin să-mi iau notiție sau, eventual, și să înregistrez.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar, data viitoare, vă rog să o faceți!

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Data viitoare, vă asigur că voi veni cu o stenografă, să înregistrez toate aceste chestiuni!

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă punem noi la dispoziție stenograma, nu vă frământați prea mult!

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, sunteți foarte amabil, ca întotdeauna.

Poate că, datorită acestui elan hei-rupist de lucru, duduitului tractoarelor și fumului pe care acestea îl scot, n-au observat, domnii de la Ministerul Agriculturii, că mai sunt și restanțe. Ei, una dintre aceste restanțe este cea vizată prin întrebarea pe care le-am adresat-o: ce se face pentru plătirea, totuși, cât de cât aproape de data livrărilor, a subvențiilor pentru cantitățile de lapte pe care cetățenii, și din județul Cluj, și din alte părți ale țării, le-au făcut? Pentru că în județul Cluj, spre exemplu, acestea erau, la data la care am adresat întrebarea, încă din luna martie.

Sunt convins că datorită preocupării pentru reușită și succese remarcabile s-a uitat acest neînsemnat element, care, desigur, înseamnă viața oamenilor, știut fiind că, datorită bogăției excesive pe care o avem, mulți dintre ei trăiesc din acest lapte și din subvențiile aferente.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnule Crăciunescu, vă rog frumos!

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la întrebarea domnului deputat Dan Brudașcu, putem să vă spunem că în cadrul bugetului Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, pe anul 2003, la capitolul "prime", a fost aprobată suma de 1.371,1 miliarde lei, sumă împărțită pe trimestre astfel: în trim. I - 450 miliarde lei; în trim. II - 225 miliarde lei; în trim. III - 360 miliarde lei și în trim. IV - 336 miliarde lei.

Județului Cluj i-a fost repartizată suma de 48,8 miliarde lei. Până la această dată, s-au efectuat plăți în cadrul acestui capitol, care se referă la perioada decembrie 2002-mai 2003.

Achitarea subvențiilor se face în mod regulat de către minister, pe măsură ce se depun și se verifică deconturile către direcțiile județene pentru agricultură și dezvoltare. În final, se vor achita sumele alocate fiecărui județ, în baza documentațiilor cerute.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Oricum, țin să-i mulțumesc mult domnului Brudașcu, pentru aprecierile pozitive la adresa Ministerului Agriculturii. Cu atât mai mult cu cât vin din partea unui partid de opoziție, e foarte bine.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Da, "sună bine" și în stenogramă, domnule președinte.

Eu vă mulțumesc pentru faptul că ați anticipat că doresc să adresez mulțumiri, dar, în același timp, să-mi exprim și o nedumerire: de ce naiba nu știu și vacile cât au alocat cei de la minister pentru laptele subvenționat, că, poate, atunci, ar da mai puțin și n-ar crea atâtea probleme?

Rugămintea mea este, totuși, să încercăm să abordăm chestiunea cu seriozitate, pentru că, la data la care v-am adresat întrebarea, domnule secretar de stat, vă informez cu tot respectul că se plătise până în luna martie. Poate că, de atunci, prin eforturile concertate ale dumneavoastră, celor de la minister, s-au achitat diferențele până în luna mai, dar nu mi se pare corect ca oameni cu o stare materială precară, care, adeseori - și nu spun lucruri patetice aici - nu au cu ce să-și cumpere o pâine, să aștepte, totuși, două-trei luni, birocrația care este instaurată la multe direcții agricole. Și o spun cu toată responsabilitatea și, de data aceasta, pe un ton serios.

Vă rog respectuos să încercați să reduceți aceste termene, de la data depunerii cantităților de lapte și până la data achitării subvențiilor stabilite prin lege. Pentru că nu cred că dumneavoastră nu sunteți conștienți de ce înseamnă acel bănuț, indiferent cât de puțin este, pentru ameliorarea traiului celor în cauză.

Mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Și noi vă mulțumim și vă asigurăm că vom lua toate măsurile astfel încât crescătorii de animale din județul Cluj să nu mai sufere.

 
  Dumitru Bentu

În continuare, îi dau cuvântul domnului Dumitru Bentu, pentru întrebarea adresată Ministerului Administrației Publice.

   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog să-mi permiteți să reiterez întrebarea în integralitatea ei.

Este cunoscut faptul că în cadrul procesului de reformă din administrația publică Partidul Social Democrat optează pentru o strategie românească, strategie capabilă să reflecte elementele istorice și culturale ale administrației publice românești. V-am ruga, domnule ministru, să precizați care sunt aceste elemente și modul lor de corelare cu cele determinate de integrarea României în structura funcțională a Uniunii Europene.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Bentu, că vă declarați mulțumit cu răspunsul în scris pe care l-ați primit.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate Guvernului de către deputații:  

Dacă mai sunt colegi care au interpelări și nu le-au depus în scris și vor să le susțină? Țin să le mulțumesc colegilor de la PRM, care și le-au depus. Și mă refer la: domnul Ioan Sonea, domnul Pleșa, domnul Dinu, domnul Brudașcu, care sunt prezenți aici și și le-au depus.

  Ștefan Baban

Domnul Baban vrea să și-o susțină. Vă rog, domnule Baban.

   

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată Guvernului României și domnului ministru al finanțelor și aș vrea, dacă se poate, ca domnul ministru să vadă cum e cu caruselul împrumuturilor. Pentru că noi am trăit, în '99, un moment, pe care l-ați trăit și dumneavoastră, cu vârful de sarcină la plata datoriilor externe, și n-am vrea să ne trezim din nou ca în '99.

A doua interpelare este adresată doamnei ministru al muncii Elena Dumitru și este vorba despre cei 10 ani de tranziție și locurile de muncă din România. Am să o dezvolt la momentul potrivit.

Vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc, domnule Baban.

 
  Francisc Marton Arpad

Domnul Marton Arpad.

   

Domnul Francisc Marton Arpad:

O interpelare adresată domnului ministru Ioan Rus, ministrul administrației și al internelor. Obiectul acesteia este situația creată în județul Covasna, ca urmare a activității prefectului de a împiedica înregistrarea oricăror asociații cu personalitate juridică din consiliile locale, fapt care a dus la respingerea unui proiect, în cadrul Programului SaMtiD, cu motivarea lipsei personalității juridice a acestora. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Are cuvântul domnul Mircea Costache și se pregătește domnul Sonea.

   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Foarte pe scurt:

O primă interpelare este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și se referă la exporturile de fier vechi și masă lemnoasă.

Cea de a doua este adresată domnului ministru Miron Mitrea și se referă la publicitatea în unele cotidiane centrale, pentru Societatea comercială Transport Marfă CFR.

Și încă una, pe adresa domnului ministru Mihai Tănăsescu și pe adresa doamnei Elena Dumitru, ministrul muncii și solidarității sociale, care se referă la ideea de a găsi niște modalități de exonerare de la plată și de la executare silită a celor care cumulează datorii la plata întreținerii, în timp ce alte persoane juridice sunt iertate de datorii cu mult mai mari la bugetul de stat.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea

Are cuvântul domnul Sonea.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului ministru Ioan Rus, este vorba de repunerea în drepturi a unui consilier municipal care a fost declarat incompatibil.

A doua se adresează domnului ministru Ilie Sârbu, este vorba de reglementarea datoriilor unui consiliu local din Josenii Bârgăului, față de direcția județean silvică, niște nereguli care ar trebui constatate.

Următoarea se adresează domnului Miron Mitrea, este vorba de reglementarea situației șoferilor profesioniști, foarte mulți, aproximativ 3.000 de persoane plecate din județul Bistrița-Năsăud în Spania, și care întâmpină greutăți datorită inexistenței unor reglementări în ce privește recunoașterea permisului.

Și, tot domnului Miron Mitrea, ultima interpelare, este vorba de abuzuri constatate în ce privește disponibilizarea care are loc în cadrul programului de restructurare la SNT CFR.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulțumim, domnule Sonea. Vă asigurăm că veți primi răspunsurile într-un timp util.

 
   

Vă mulțumesc. Cu aceasta, declar închisă ședința noastră de astăzi.

Ședința s-a încheiat la ora 19.10.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 18 octombrie 2019, 14:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro