Plen
Ședința Camerei Deputaților din 10 noiembrie 2003
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.144/20-11-2003

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Arhiva video:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2003 > 10-11-2003 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 10 noiembrie 2003

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,37.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Tudor Mohora, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților cu anunțul tradițional: din cei 345 de deputați și-au înregistrat prezența 283; sunt absenți 62; 12 dintre aceștia participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a începe, domnul deputat Boc dorește o intervenție de procedură, bănuiesc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte,

În temeiul art.85 alin.3 din Regulamentul Camerei Deputaților, care spune următorul lucru: "În prima ședință a Camerei, după votul din Comitetul ordinii de zi, liderii grupurilor parlamentare au dreptul să prezinte Camerei poziția grupului față de ordinea de zi și programul de lucru", în temeiul acestui articol din Regulamentul Camerei, domnule președinte, aș vrea să exprim poziția Grupul parlamentar al P.D. față de refuzul Biroului permanent al Camerei Deputaților și, implicit, al Comitetului ordinii de zi, de a accepta punerea pe ordinea de zi a proiectului de constituire a Comisiei de anchetă cu privire la fraudele care au avut loc cu ocazia Referendumului pentru revizuirea Constituției din 18-19 octombrie 2003.

Domnule președinte, potrivit (rumoare)... Eu pot să aștept, domnule președinte, dacă colegii noștri mai au nevoie de timp pentru a se așeza pentru a se putea desfășura lucrările în condiții optime.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Încerc să vă ajut dacă mă lăsați.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Potrivit art.72 din Regulamentul Camerei Deputaților, "La cererea unei treimi din numărul membrilor săi, Camera Deputaților va putea hotărî înființarea unei comisii de anchetă". Acesta este textul din regulament. Cu alte cuvinte, plenul Camerei Deputaților este suveran în a decide constituirea unei comisii de anchetă.

Prin faptul că structura de conducere a Camerei a refuzat un demers legitim, un demers democratic - care este acest demers? -, adică de a pune pe ordinea de zi posibilitatea înființării unei comisii de anchetă, după părerea noastră reprezintă un grav atac la democrația parlamentară. Refuzul absolut nejustificat al conducerii Camerei, dominate de către partidul de guvernământ, membrii Partidului Social Democrat, de a pune măcar pe ordinea de zi posibilitatea constituirii unei comisii de anchetă, reprezintă un atac la adresa democrației parlamentare din România, și constatăm moartea lentă, dar sigură, a întregii vieți parlamentare din România. Este un atac fără precedent, după părerea noastră, în această sesiune și în această legislatură, când, iată, din fașă, un demers democratic, consfințit de Constituție și de Regulament, este oprit în Biroul permanent și în Comitetul ordinii de zi.

O comisie de anchetă presupune o anumită celeritate, adică se constituie atunci când este momentul, când faptele care s-au petrecut sunt calde. Din acest punct de vedere, refuzul conducerii Camerei de a constitui această comisie de anchetă reprezintă, de fapt, un refuz la adresa minorității, la adresa Opoziției de a-și putea exprima și face cunoscut punctul de vedere, în mod instituțional, în plenul Camerei Deputaților.

Domnule președinte, vreau să vă reamintesc faptul că, în țările cu democrație parlamentară consacrată, și spre care noi tindem, înființarea unei comisii de anchetă nu poate fi refuzată dacă este propusă de către opoziție și sub rezerva îndeplinirii condițiilor legale.

Domnule președinte, noi am îndeplinit condițiile legale, de a avea o treime din numărul membrilor Camerei Deputaților pentru constituirea unei comisii de anchetă. Refuzul dumneavoastră nu este altceva decât o formă de a pune pumnul în gură Opoziției, o formă de a împiedica libertatea de exprimare și de acțiune a opoziției parlamentare, și de a realiza, așa cum am spus, un pas încă o dată decisiv spre declinul democrației parlamentare din România.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat a protestat în plenul Comitetului ordinii de zi, prin retragerea de la ședința Comitetului ordinii de zi și, evident, are în vedere și alte forme de protest parlamentar, pentru ca acest atentat la democrația parlamentară să nu poată fi continuat.

Repet, noi nu am solicitat altceva decât punerea pe ordinea de zi; aprobarea sau respingerea este de competența plenului, și dumneavoastră ar fi trebuit să decideți. Dar, acest refuz, repet, de a pune măcar pe ordinea de zi, constituie - după părerea noastră - un atentat fără precedent și care ne face să ne gândim dacă acea afirmație din Raportul de țară, potrivit căruia România îndeplinește criteriile politice de aderare mai stă în picioare, pentru că nici o democrație parlamentară din lume, din lumea democratică mă refer, nu poate pune pumnul în gură, într-o așa măsură și într-un asemenea mod, opoziției, repet, de a-i curma dreptul fundamental de a înscrie pe ordinea de zi o temă, iar dezbaterea urmată de vot să fie acea care decide.

Domnule președinte, încă o dată, Grupul parlamentar al Partidului Democrat își exprimă protestul public față de acest mod de comportament al conducerii Camerei, dominată de către reprezentanții partidului de guvernământ, și atrage încă o dată atenția parlamentarilor și opiniei publice că asistăm la declinul lent, dar sigur, al democrației parlamentare în România, sub guvernarea P.S.D. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moiș. V-aș întreba înainte dacă sunteți vicelider al grupului, pentru că, potrivit textului, se exprimă liderul grupului.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Sunt vicelider.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De acord. Poftiți!

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Fac precizarea că vorbesc în numele grupului. Liderul nostru, domnul Bolcaș, este absent. În lipsa domniei sale, unul dintre vicelideri este purtătorul de cuvânt al grupului.

Susținem și noi demersul colegului nostru de la Grupul parlamentar al Partidului Democrat. Vă rog să observați: cererea pentru constituirea comisiei de anchetă a fost semnată de către grupurile parlamentare ale Partidului România Mare, P.D. și P.N.L. La fel ca și colegul nostru de la Partidului Democrat, solicităm includerea pe ordinea de zi. Nu puteți, în baza regulamentului nostru de organizare și funcționare, și în baza Constituției, să blocați accesul acestei cereri a noastre pe ordinea de zi.

În plus față de colegul nostru, aș dori să subliniez faptul că în Raportul de țară, publicat alaltăieri, este reținut și acest aspect, că modul de organizare al referendumului a fost puternic contestat de către opoziție. Un argument în plus să dați drumul la această cerere de constituire a comisiei de anchetă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Crin Antonescu, liderul Grupului Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul George Crin Laurențiu Antonescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Exprim și eu, alăturându-mă colegilor care au vorbit înainte, protestul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, cu deosebirea de nuanță - dacă vreți - că într-un singur punct, cel puțin, nu sunt de acord cu distinsul coleg Emil Boc: declinul acestei instituții parlamentare este sigur, dar nu este lent. Este accelerat. Și, față de argumentele pe care colegii mei le-au adus deja, aș vrea să spun că astăzi nu ne aflăm într-un anumit sens în fața unei premiere, ci unei recidive, pe care dumneavoastră, din păcate, reprezentanții majorității o comiteți. Am mai avut situația în care, fiind toate condițiile regulamentare îndeplinite, dumneavoastră ați refuzat, pur și simplu, discutarea unei moțiuni. Vă aduc aminte de taxa radio-tv.

Astăzi, specific, suntem în fața premierei în care dumneavoastră nu acceptați nici măcar ca plenul acestei Camere să se pronunțe asupra necesității sau nu a constituirii unei comisii de anchetă, în situația în care o treime dintre colegi, din membrii Camerei Deputaților, au semnat solicitând inițierea unei asemenea anchete într-o chestiune care este, trebuie să recunoașteți și dumneavoastră, una nu doar importantă, ci chiar gravă.

Încă o dată deci exprim protestul Grupului parlamentar Național-Liberal, și constat cu tristețe că nu doriți să mai respectați nici măcar aparențele. Cred că acest lucru este de bun augur pentru acele lucruri despre care toți, în declarații, spunem că ne interesează, pentru noi, ca reprezentanți ai clasei politice, pentru noi, ca parlamentari, pentru noi, ca români. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Din partea Grupului Partidului Social Democrat, domnul vicelider Alexandru Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este evident că, în conformitate cu Regulamentul, o astfel de cerere trebuie înscrisă pe ordinea de zi, și ea trebuie programată. Nimeni nu spune dacă astăzi sau mâine, dar, evident, o astfel de cerere trebuie programată.

Din punctul nostru de vedere, lucrurile stau puțin altfel, în sensul că punctul nostru de vedere este că, înainte de a intra în dezbaterea unei astfel de cereri, ar fi bine ca să existe o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare, pentru a discuta forma în care o astfel de cerere, și nu cererea în sine, ci conținutul este de prezentat, pentru că dacă, fără a intra în dezbaterea expunerii de motive, pot să spun că, din punctul nostru de vedere există mult mai multe argumente pentru ca să fie vorba despre o comisie specială, și nu o comisie de anchetă, pentru că este evident că au apărut anumite imperfecțiuni. Eu, până nu se pronunță instituțiile, nu pot să zic fraude. Sunt evidente în opinia celor care vorbesc despre aceste lucruri. Au apărut anumite imperfecțiuni; este foarte bine eventual să discutăm cadrul legislativ care ar trebui perfecționat până la viitoarele alegeri, dar cred că, și credem că este vorba mai degrabă de o comisie specială.

De aceea, propunerea noastră a fost și rămâne ca înainte de a intra în dezbaterea acestei hotărâri, să avem o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare și, după aceea, dacă opinia nu se schimbă, sigur, ea trebuie promovată și pusă pe ordinea de zi, așa cum prevede art.72 din Regulament. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Borbely, din partea grupului UDMR.

 
   

Domnul Borbely Laszlo:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Cred că în ceea ce privește fondul problemei nu avem ce discuta pentru că regulamentul este destul de clar în această privință. În cazul în care o treime sau mai mult de o treime din colegi cere înființarea unei comisii de anchetă, regulamentul spune clar că acest lucru trebuie discutat și plenul are legitimitatea să decidă.

Era vorba de această săptămână, și evident că această problemă a fost, eu zic, exploatată și din punct de vedere politic. Și, așa e Parlamentul. E normal ca să fie discuții politice. Eu cred că, într-adevăr, ar trebui să avem o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare; e vorba totuși de referendum. Deci, este vorba de referendum, care referendum a avut loc acum câteva săptămâni. E vorba de unele acuze grave care au apărut în expunerea de motive. Dar, este normal ca orice inițiativă parlamentară să-și aibă locul în plen. Discuțiile despre orice inițiativă, conform Regulamentului, în plenul Camerei Deputaților, și în acest sens ar fi benefică o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare, și evident, în funcție și de calendarul Camerei Deputaților, pentru că în acest moment se discută - știți foarte bine - în Comisia pentru buget-finanțe și bănci, Bugetul de Stat pe 2004. Să luăm o decizie în acest sens.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Deocamdată, urmăm ordinea de zi pe care a adoptat-o Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi. Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise, permiteți-mi să vă prezint o Informare cu privire la inițiativele ... (Rumoare.)

Voci din sală:

Propunerea ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Propunerea s-a făcut nu pentru acum, s-a făcut pentru cursul săptămânii acesteia.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă invit pe dumneavoastră la microfon dacă aveți ceva de spus, domnule coleg. Haideți de aici, este mai plăcut de aici decât din bancă. Vă invităm.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, stați puțin! Ce jucăm noi aici, o piesă, ce jucăm noi?

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnul coleg are ceva de spus, și eu nu vreau să limitez ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră ați luat cuvântul să vă exprimați în numele grupului, nu unei persoane, ci sălii, și eventual prezidiului.

 
   

Domnul Emil Boc:

Din nefericire, dumneavoastră nu țineți cont decât de majoritate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dialogul se practică la teatru, nu aici, direct între actori.

 
   

Domnul Emil Boc:

Dumneavoastră explicați colegilor dumneavoastră acest lucru.

Domnule președinte, distinșii noștri colegi de la PSD și UDMR au spus că ar trebui să fie o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare pentru a discuta acest subiect. Pe fond, observația este corectă, numai că, dați-ne voie să constatăm faptul că, potrivit Regulamentului, Comitetul ordinii de zi este format tocmai din liderii grupurilor parlamentare. Iar acest Comitet al ordinii de zi s-a întrunit și săptămâna trecută, și în această săptămână, când a discutat acest subiect.

O asemenea soluție chiar dacă, repet, pe fond părea subtilă, în practică este ineficientă, întrucât nu se dorește altceva decât a se tergiversa, amâna, cu alte cuvinte de a trimite în trecut o problemă care este actuală. Este de esența comisiei de anchetă celeritatea, adică discutarea cu rapiditate a problemei care este arzătoare, nu trimiterea ei la o dezbatere sine die pentru anul viitor.

Deci, din acest punct de vedere, întrunirea Comitetului ordinii de zi a avut loc, liderii grupurilor parlamentare s-au pronunțat; aici este vorba de a lua o decizie politică, de aceea suntem în plenul Camerei Deputaților. O dezbatere, din nou, între liderii grupurilor parlamentare nu ar aduce absolut nici un element de noutate, pentru că lucrurile au fost puse. Iar această comisie, vreau să mai fac încă o diferențiere, nu are finalități specifice puterii judecătorești. A aștepta nu-știu-ce concluzii sau nu-știu-ce sentințe date de Parchet sau de către instanțele judecătorești, repet, nu constituie subiectul comisiei de anchetă. Noi nu suntem o comisie juridică, nu suntem o instanță de judecată, comisia parlamentară. Noi avem niște mecanisme și niște modalități specifice de a inventaria aceste abuzuri care au fost săvârșite cu ocazia referendumului, de a propune niște măsuri pentru remedierea acestor situații, și nicidecum pentru a trimite la închisoare sau pentru a aplica amenzi. Noi nu suntem instanță de judecată. Deci, din acest punct de vedere, nici argumentul potrivit căruia ar trebui să așteptăm o decizie a Parchetului sau a instanțelor de judecată nu se justifică. Noi suntem un for politic și ancheta parlamentară are finalități specifice Parlamentului și nu puterii judecătorești. Iar a lega, iarăși, tema de Constituție, Constituția este în vigoare, am recunoscut legitimitatea acesteia, noi nu avem nimic cu Constituția, avem cu cei care au încercat să fraudeze Constituție, și pe aceia dorim, evident, să îi tragem la răspundere, prin organele abilitate, și să prevenim în viitor ca asemenea lucruri să nu se mai întâmple.

Iată de ce, domnule președinte, demersul nostru este unul corect, și orice amânare demonstrează, încă o dată, lipsa voinței politice în România, pentru ca Parlamentul să-și exercite funcția de control, așa cum are consacrată în Constituția în vigoare și în regulamentele Parlamentului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul lider Moiș.

Până la urmă transformăm intervențiile pentru prezentarea pozițiilor în dezbateri.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Nu, domnule președinte, eu nu doresc să intru pe fond. Eu doresc să vă solicit, doar, să găsim o finalitate cererii și intervențiilor noastre de astăzi. Dumneavoastră ați lăsat-o în coadă de pește. După ce ne-am expus punctul nostru de vedere, ați închis orice fel de discuție, și ați vrut să treceți la dezbaterea ordinii de zi.

Noi solicităm Camerei să ia o decizie. Indiferent ce decizie luați, este în puterea dumneavoastră, sunteți majoritari, dar vă rugăm să nu lăsați chestiunea în coadă de pește. Ori o introduceți pe ordinea de zi, ori refuzați să fie introdusă pe ordinea de zi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg jurist,

Ca să luăm o decizie, trebuia întâi să fie înscrise pe ordinea de zi a ședinței. Potrivit art.85, în temeiul căruia v-ați exprimat dumneavoastră cuvântul, la acest capitol, în acest temei, vă puteți exprima poziția cu privire la ordinea de zi deja stabilită. S-a evocat aici posibilitatea ca în cursul acestei săptămâni să existe noi consultări pentru a găsi momentul proxim pentru înscrierea pe ordinea de zi a altei săptămâni. Deci, noi nu decidem aici altceva decât este competent, exclusiv Biroul permanent și Comitetul ordinii de zi să stabilească. Vor stabili liderii grupurilor parlamentare.

Domnul Sassu.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Eu n-aș vrea să intru în discuție despre regulament. Art.85 este foarte clar. Astăzi se expun punctele de vedere ale grupurilor parlamentare, prin vocea liderilor grupurilor parlamentare.

Aș vrea doar să fac un mic comentariu. Ceea ce a decis Comitetul ordinii de zi este ca să nu pună pe ordinea de zi o anumită problemă. Ceea ce am cerut noi este întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare, care este cu totul altceva decât Comitetul ordinii de zi, deși acele două instituții sunt formate din aceleași persoane.

Noi am cerut să discutăm acest lucru pe fond, înainte de a o propune de a intra pe ordinea de zi. Sunt două lucruri diferite, deși e vorba de aceeași persoană. Comitetul ordinii de zi nu se poate pronunța și nu poate modifica pe fond nimic din ceea ce i se propune. Face ordinea de zi. De aceea se și cheamă Comitetul ordinii de zi.

Întâlnirea liderilor grupurilor parlamentare are cu totul altă semnificație și ea poate fi de nivelul politic al discuției pe care au ridicat-o colegii noștri. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă prezint în continuare inițiativele legislative care vor fi trimise comisiilor permanente pentru a întocmi raport.

La Biroul permanent al Camerei Deputaților au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

1. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei CIOCANI, prin reorganizarea comunei PERIENI, județul Vaslui, inițiată de domnii parlamentari Dumitru Buzatu (PSD), Dumitru Bentu (PSD), Vasile Mihalachi (PSD), Aristide Roibu (PSD), Gheorghe Hoha (PSD).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: În fond:Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003

2. Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Beuca, prin reorganizarea comunei Drăcșenei, județul Teleorman, inițiată de domnii parlamentari Marian Ianculescu (PSD), Ionel Marineci (PSD), Timotei Stuparu (PSD), Ion Gogoi (PSD), Dan Mircea Popescu (PSD).

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond,Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003

3. Propunerea legislativă privind declararea comunei VICOVU DE SUS, județul Suceava, oraș, inițiată de domnul deputat Dorel Petru Crăciun (PSD)

Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003

4. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.345/2002 privind taxa pe valoare adăugată, inițiată de domnii deputați Mircea Costache (PRM), Ioan Sonea (PRM)

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termenul de depunere a raportului: 10 decembrie 2003

5. Propunerea legislativă pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.493/2002, inițiată de domnii deputați Florea Buga (PRM), Mircea Costache (PRM)

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru avize, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 23 decembrie 2003

6. Propunerea legislativă privind modificarea Legii datoriei publice, inițiată de domnii deputați Mircea Costache (PRM), Ioan Miclea (PRM)

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termenul de depunere a raportului: 23 decembrie 2003

7. Propunerea legislativă privind declararea comunei MILIȘĂUȚI, județul Suceava, oraș, inițiată de domnii parlamentari Gheorghi Prisăcaru (PSD), Dorel Petru Crăciun (PSD). Cu această propunere legislativă au fost sesizate, următoarele comisii: În fond: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisiapentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități

Termenul de depunere a raportului: 18 decembrie 2003

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

In conformitate cu prevederile art.17 alineatele (2) și (3) din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale au fost depuse la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea privind ratificarea Acordului de modificare a Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Elene pentru reglementarea definitivă a compensării contribuțiilor de asigurări sociale ale refugiaților politici greci repatriați din România, semnat la Atena la 23 februarie 1996, ratificat prin Legea nr. 63/1997, semnat la București la 30 iunie 2003.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2003 privind procedura aprobării tacite.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 60/2003 privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2001 pentru stabilirea coeficienților de ierarhizare ai soldelor unor funcții din structurile Ministerului Apărării Naționale, ale căror state de organizare intră în vigoare în perioada 1 iunie 2001 - 31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei României.
  • Legea pentru ratificarea Instrumentului de amendare, semnat la Copenhaga la 5 februarie 2003, a Convenției privind înființarea Biroului European de Radiocomunicații (B.E.R.), încheiată la Haga la 23 iunie 1993.
  • Legea pentru ratificarea Actului Adițional nr. 1, semnat la București la 13 mai 2003 și la Paris la 22 mai 2003, între România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, la Acordul - cadru de împrumut dintre România și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Paris la 17 august 2001 și la București la 20 august 2001, precum și pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 110/2001 privind ratificarea acestui Acord.
  • Legea pentru ratificarea Convenției de la Budapesta privind contractul de transport de mărfuri în navigația interioară (CMNI), adoptată la Conferința diplomatică organizată în comun de Comisia Centrală pentru Navigația pe Rin, Comisia Dunării și Comisia Economică pentru Europa a Organizației Națiunilor Unite (C.E.E./O.N.U), care s-a desfășurat la Budapesta în perioada 25 septembrie - 3 octombrie 2000.
  • Legea pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Uniunea Poștală Universală privind organizarea celui de al 23-lea Congres Poștal Universal la București, semnat la 20 iunie 2003.
  • Legea pentru ratificarea Acordului anual de finanțare 2003 dintre Guvernul României și Comisia Comunităților Europene cu privire la Programul special de aderare pentru agricultură și dezvoltare rurală în România, semnat la Bruxelles și, respectiv, la București la 31 iulie 2003.
  • Legea plantelor medicinale și aromatice.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.43/2003 privind alocarea unor sume din bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului pe anul 2003.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.81/2003 privind reevaluarea și amortizarea activelor fixe aflate în patrimoniul instituțiilor publice.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 82/2003 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 128/1998 pentru reglementarea modului și condițiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.70/2003 privind modificarea Ordonanței Guvernului nr.108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naționale "Aeroportul Internațional București - Otopeni" - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiții și a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internațional București - Otopeni și a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinație.
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.79/2003 privind suspendarea plății taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamentele din import destinate înzestrării Serviciului de Protecție și Pază.
  • Legea pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998.
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.80/2003 pentru acceptarea de către România a Amendamentelor la Anexa Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, 1974, amendată, și a Codului internațional pentru securitatea navelor și facilităților portuare, adoptate la Conferința Organizației Maritime Internaționale, la Londra, în perioada 9 - 13 decembrie 2002.
Dezbaterea Proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților (amânarea votului final).  

La primul punct pe ordinea de zi de astăzi este proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat din Hotărârea Camerei nr.8/94.

Rog pe domnul Eugen Nicolicea, președintele Comisiei pentru Regulament, să prezinte raportul comun, întocmit împreună cu Comisia juridică, de disciplină și imunități.

   

Domnul Eugen Nicolicea:

Raport comun al Comisiei pentru Regulament și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Cu adresa nr.54/ST/27 octombrie 2003, Comisia pentru Regulament și Comisia juridică, de disciplină și imunități au fost sesizate în vederea examinării Proiectului de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților.

Obiectul prezentului proiect de hotărâre îl constituie modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I nr.51/2001, ca urmare a modificărilor aduse Constituției României prin Legea de revizuire a acesteia, adoptată de Parlament și aprobată prin referendumul național din datele de 18-19 octombrie 2003.

Potrivit prevederilor art.69 din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii celor două comisii au dezbătut proiectul de hotărâre menționat mai sus în ședințele din 28 și 29 octombrie 2003.

La comisie au fost depuse amendamente, formulate în scris de domnii deputați Emil Boc, Tudor Mohora și Grupul parlamentar al PNL.

Cele două comisii au hotărât ca proiectul de hotărâre să nu conțină decât modificările a căror urgență este necesară, ca urmare a modificărilor aduse prin Legea de Revizuire a Constituției României.

Alte amendamente care vizează modificări ale Regulamentului vor fi discutate de către Comisia pentru Regulament și vor fi incluse în proiectul de modificare a Regulamentului, ce va fi dezbătut la o dată ulterioară.

În urma examinării proiectului de hotărâre, concomitent cu discutarea amendamentelor depuse în scris și a celor formulate oral în timpul dezbaterilor, s-a hotărât cu unanimitate de voturi să se supună spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților Proiectul de Hotărâre privind modificarea și completarea Regulamentului Camerei Deputaților, aprobat prin Hotărârea Camerei Deputaților nr.8/1994 pentru aprobarea Regulamentului Camerei Deputaților, cu amendamente admise, astfel cum sunt prezentate în anexa la prezentul raport.

La ședința comună au participat din partea Comisiei pentru Regulament 5 deputați, din numărul total de 6 membri, și din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități 23 de deputați, din numărul total de 24 de membri.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de hotărâre urmează să fie adoptat cu respectarea prevederilor art.76 alin.1 din Constituția României.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva dintre dumneavoastră să intervină cu probleme prealabile, deci la capitolul "Dezbateri generale".

Domnul deputat Boc, vicepreședintele Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține acest raport și va vota proiectul de modificare a Regulamentului Camerei Deputaților.

Dorim, însă, să facem câteva precizări, absolut necesare, pentru că în raportul comisiei, și prin vot, și a președintelui Comisiei de Regulament s-a făcut o mențiune aici, spunându-se că celelalte modificări ale Regulamentului, care nu sunt avute în vedere prin acest proiect, se vor realiza la o dată ulterioară.

După părerea noastră, această formulă vagă, la o dată ulterioară, reprezintă o încercare în fapt de a pune de acord în totalitate prevederile Regulamentului cu exigențele noii Constituții. Și o să folosesc următorul exemplu: în 2001 am modificat, tot așa, foarte rapid Regulamentul Camerei Deputaților, prin care am desființat cvorumul de ședință, și nu am făcut celelalte modificări cu privire la regimul întrebărilor, interpelărilor, a prezenței primului-ministru la dezbaterile cu privire la întrebări și interpelări, la unele ministere, spunând că la o dată ulterioară vom face și aceste modificări ale Regulamentului.

Iată, a trecut 2001, respectiv modificarea a fost făcută în ianuarie 2001. A trecut 2001, a trecut 2002 și trece și 2003, și noi nu am avut plăcerea de a-l avea în fața noastră pe primul-ministru, de a răspunde întrebărilor și interpelărilor formulate de deputați și senatori. Trei ani de democrație parlamentară confiscată de P.S.D.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Numai puțin, stimate coleg, că avem un reporter tânăr, care nu a citit Regulamentul nostru, și nu știe care sunt dispozițiile cu privire la accesul în sală a presei.

Stimate coleg,

Am stabilit niște reguli împreună cu toți conducătorii din mass-media. V-aș ruga să vă consultați cu șeful dumneavoastră, ca să puteți respecta pe viitor acest regulament.

Vă rog, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Cu alte cuvinte, dorim să avem un angajament ferm din partea majorității parlamentare că în această sesiune, și nu în altă sesiune, modificările pe care le solicităm de 3 ani, și anume, introducerea "orei ministeriale", prin care, cel puțin o dată la 2 săptămâni, după modelul britanic, să avem în Camera Deputaților o dezbatere reală, politică, între Putere și Opoziție, pentru a realiza cu adevărat ceea ce noi am pus în noua Constituție: întărirea funcției de control a Parlamentului. Parlamentul a devenit și devine, pe zi ce trece, doar un factor de validare, de ratificare a deciziilor Guvernului, fără a avea forța necesară de a-și exercita controlul necesar într-o democrație. Exemplul de astăzi, cu comisia, de anchetă, întărește cele spuse de către noi, că Parlamentul devine tot mai mult un decor, și mai puțin un factor de control la adresa Guvernului.

Cu alte cuvinte, solicităm, înainte de a fi prea târziu, ca democrația parlamentară să fie salvată, "ora ministerială" și, prin aceasta, înțelegem prezența primului-ministru în special și a celorlalți miniștri să fie asigurată prin regulament în Camera Deputaților, cel puțin o dată la 2 săptămâni, și a discuta, față în față, Puterea și Opoziția, problemele reale cu care se confruntă România, și nu de a aștepta doar comunicate de la Palatul Victoria, pentru a cunoaște punctele de vedere ale Guvernului. Într-o democrație reală, Guvernul lucrează sub controlul Parlamentului, și nu Parlamentul sub controlul Guvernului, așa cum se întâmplă de fapt în momentul de față.

Deci, dorim ca prin votul pe care noi îl vom da acestui regulament, întrucât el reprezintă doar o coroborare teoretică și funcțională a prevederilor Constituției cu regulamentul, să avem în această sesiune modificările atât de solicitate de către Opoziție, pentru a face din Parlamentul României sau pentru a reface Parlamentul României la standardele acceptabile ale democrației parlamentare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ionel Olteanu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Atunci când am discutat raportul Comisiei juridice și raportul Comisiei pentru regulament noi toți - și era și domnul Boc, îi reamintesc - am convenit că celelalte modificări, care nu decurg din caracterul de urgență al modificărilor determinate de adoptarea Constituției revizuite, vor fi adoptate într-o etapă ulterioară. E adevărat, termenul pare, poate, vag, însă există voința politică, nu numai din partea Opoziției, ci și din partea majorității parlamentare, pentru ca aceste modificări, hai să le numim "urgența a doua", să fie făcute în această sesiune chiar, într-o lună de zile, tocmai pentru a putea fi operate modificările necesare, eu cred că cel mai târziu până la sfârșitul sesiunii actuale. Deci, nu e practic nici o problemă decurgând dintr-o asemenea situație.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Nicolicea, așteptați, să răspundeți dumneavoastră la urmă, după ce iau cuvântul toți reprezentanții grupurilor parlamentare, ca să nu trebuiască să răspundeți la fiecare în parte.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Sunt puțin trist, și anume, datorită faptului că în 2001 am fost cel care am spus că modificarea acestui regulament va aduce clar atingere democrației parlamentare. Atunci, distinsul coleg Sassu, care era la negocieri, a acceptat, împreună cu ceilalți colegi, de la liberali, modificarea regulamentului, astfel încât, "într-un timp rezonabil", s-a spus atunci, să se revadă instituțiile interpelărilor și, respectiv, a întrebărilor, să se dea posibilitatea domnilor deputați să-și exprime punctul de vedere vizavi de anumite probleme de politică internă, externă sau locală.

Din păcate, iată că asistăm, din nou, la o modalitate de modificare sub presiune a regulamentului - și este necesar să fie modificat, pentru că trebuie pus de acord cu prevederile Constituției -, dar cred că ar trebui stabilit un timp rezonabil, că 3 ani au trecut, de modificare a celorlalte puncte din regulament. Dacă mai punem unul "rezonabil", înseamnă că ne ducem în 2006!

De aceea, aș propune, domnule președinte, să avem în vedere ca în termen de maximum o lună de zile comisia domnului președinte să finalizeze, de la grupurile parlamentare, toate modificările sau, dacă nu, să-l aprobăm pe cel al lui Lupu, că era unul gata făcut, în 2000.

Deci, rugămintea noastră ar fi, cineva să se angajeze, ca pe vremuri: "Ne luăm angajamentul, stimați tovarăși, că vom modifica regulamentul într-o lună de zile!" Și noi vom vota acest regulament. Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un asemenea angajament își poate lua domnul președinte Nicolicea, președintele Comisiei pentru regulament.

(La intenția domnului deputat Damian Brudașca de a lua cuvântul:) La dezbateri generale, după cum știți, din partea grupurilor parlamentare participă un reprezentant, respectiv, colegul dumneavoastră care tocmai a luat cuvântul.

Domnule Nicolicea, poate, evocați și o perspectivă de timp înăuntrul căreia comisia dumneavoastră, împreună cu Comisia juridică, va prezenta un nou Regulament al Camerei Deputaților.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Cei care au luat parte la ședințele comisiei am stabilit sau am propus, de fapt, un termen, luna decembrie, acest an. Deci, domnul Boc era în cunoștință de cauză.

În ceea ce privește propunerea pentru care dânsul a făcut astăzi o prezentare, vreau să spun că sunt foarte mulți colegi care au amendamente și nici unul nu a făcut o prezentare, astăzi, pentru că nu ținea de urgența de modificare a regulamentului. Or, siguranța că această propunere va fi aprobată nu i-o poate da nimeni, plenul este cel care va decide.

În ce ne privește, noi urgentăm, pentru a face un raport al modificării regulamentului în ceea ce privește corelarea cu Constituția, pentru că acum le facem doar pe cele care sunt urgente, și, bineînțeles, propunerile colegilor vor fi incluse în acest raport, sperăm, cât de curând.

În ceea ce privește termenul final, prin reprezentanții săi, domnul Boc poate afla o decizie a Biroului permanent.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, în aceste condiții, stimați colegi, la dezbaterea textelor proiectului de hotărâre.

La titlul acestuia, dacă aveți obiecțiuni?

Adoptat în unanimitate.

La preambulul art. I? Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La pct. 1, cel cu privire la modificarea lit. f), urmăriți amendamentul nr. 2. Dacă aveți obiecțiuni la acest amendament? Nu aveți.

Admis amendamentul, modificat pct. 1 al proiectului de hotărâre.

La pct. 2, vă rog să urmăriți raportul, comisia nu a propus amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni?

Votat pct. 2 în unanimitate.

La pct. 3, cel cu privire la alin. 1 și 5 ale art. 52, vă rog să observați că din partea comisiei nu sunt amendamente, dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni? Nu aveți.

Votat în unanimitate textul inițial.

La pct. 4, cel cu privire la art. 63, comisia are un amendament, marcat în raport la pct. 5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat în unanimitate amendamentul, modificat, așadar, textul art. 63.

La pct. 5 din proiectul inițial, care corespunde pct. 6 din raport, urmăriți, vă rog, amendamentul nr. 6, la care am înțeles că mai există o intervenție din partea Comisiei juridice. Domnule deputat Bădoiu, vă rog.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Pentru consecvență în exprimare, aș dori ca la art. 67 teza a doua să introducem sintagma "de regulă". De ce? Pentru că în prealabil se vorbește de împrejurarea că: "În cazul în care Camera Deputaților este prima Cameră sesizată, nu pot fi, de regulă, mai mici de..." termenele respective.

Drept urmare, ce urmează, trebuie să cuprindă aceeași sintagmă. Și atunci, alineatul respectiv sau teza respectivă va suna de maniera următoare: "În cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, aceste termene nu pot fi, de regulă, - deci acesta este amendamentul - mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles. Mulțumesc.

Domnul Boc..., dar dorea domnul Bivolaru, înainte.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Art. 67, reformulat, încearcă să creeze, după părerea mea, în mod relativ forțat, o procedură de urgență. Aceste termene, "de regulă", în ceea ce privește Camera prima sesizată, "de 7 zile, dar nu mai mari de 15 zile", intră în suficient de consistent conflict cu prevederile art. 93, care a rămas nemodificat. În care se specifică faptul că: "Termenul de depunere a amendamentelor - nu are importanță de către cine, de către inițiatori - este de maximum 5 zile".

În acest context, pentru că există această relativă, să-i spunem, lejeritate în ce privește momentul sau termenul de depunere a amendamentelor, consider că termenul "de regulă" mai mic nu poate fi de "7 zile", este mai mult decât forțat limitat și eu aș propune ca, dacă vrem să facem o diferențiere de termene în ceea ce privește termenul final de depunere a rapoartelor respective, fie că e vorba Camera sesizată prima sau de Camera decizională, acest lucru să se regăsească în termenul maxim, și nu în termenul minim.

Eu aș propune ca regulamentul să-și mențină aceeași prevedere, în ce privește termenul minim, de 14 zile. Având în vedere că pentru termenul maxim la prima Cameră am putea, făcând oarecum un calendar, pentru că această Constituție ne dă voie până la 45 de zile să prelungim acest termen de depunere a raportului de fond, am putea să-l analizăm și să stabilim un maxim de 25 zile, în ce privește prima cameră sesizată.

Deci, aș propune ca termenul să nu fie: "de regulă, mai mic de 14 zile sau nu mai mare de 25 de zile". Se forțează, repet, se forțează această procedură de relativă urgență, în cazul în care e vorba de prima Cameră sesizată.

Și, repet, nu rezistă, în confruntare cu prevederile art. 93, aceste prevederi vizând minimul nu mai mic de 7 zile.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Înainte de a vă decide dacă susțineți în continuare această obiecție a dumneavoastră, gândiți-vă că, în afară de acest termen pentru comisie, mai are și plenul nevoie de dezbatere, mai sunt și termene de comunicare. Și atunci, într-o situație în care termenul pentru prima Cameră sesizată este de 30 de zile, gândiți-vă și dumneavoastră când ar mai avea plenul timp să dezbată și când ar mai avea timp deputații să ia cunoștință de raport.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Deocamdată, intervenția de fond se referă la termenul minim, domnule președinte. Termenul maxim, dacă se dorește să rămână 15 zile, din punctul meu de vedere, nu este nici o problemă.

Problema de fond este pe termenul minim. Dacă nouă ne rămâne dreptul de a înainta amendamente - și nu numai nouă, chiar inclusiv Guvernului- în termenul maxim admis prin regulament - art. 93 - de 5 zile, este greu de spus că "de regulă", termenul minim poate să fie și nu trebuie să depășească 7 zile.

În condițiile acestea, ar trebui să amendăm și, respectiv, art. 93 și să modificăm și acolo termenul de depunere a amendamentelor, eu știu, ca să păstrăm proporția de maximum 2 zile, ceea ce mi se pare că este insuficient pentru o abordare serioasă din punctul acesta de vedere.

În ce privește termenul maxim, eu am făcut propunerea de 25 de zile și vă rog să mă credeți că am lucrat calendarul respectiv cu creionul pe hârtie, în mod real. Până la 45 de zile, mai rămân aproape 3 săptămâni în care se pot face toate procedurile. Dacă nu, putem să lăsăm la 20 de zile și chiar la 15 zile, nu e nici o problemă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu o să mă refer la soluția propusă de colegul Bădoiu, pe care nu o consider realistă și, în condițiile acestea, v-aș propune să rămânem la formula din raport.

De ce? Sunt două situații, acum, pe care le avem în vedere în procesul legislativ: prima situație, când Camera Deputaților are ultimul cuvânt, decisiv, și atunci, nu are un termen în care să adopte proiectul de lege, când este a doua Cameră sesizată; și în cazul în care este prima Cameră sesizată, când avem termenul de reflecție de 45 de zile - fie o adoptăm, fie nu o adoptăm, după 45 de zile, legea se duce la cealaltă Cameră. E ipoteza pe care a prezentat-o colegul meu și se referea la termenele de 7 și 15 zile. Voi reveni în partea a doua asupra acestui termen.

Dar, în situația în care Camera Deputaților este Cameră decizională, avem ultimul cuvânt și forma Camerei Deputaților este aceea care pleacă, sub rezerva inexistenței altor piedici - reexaminare sau Curtea Constituțională -, la Monitorul Oficial, deci, este forma finală a legii, pe care o dă Camera Deputaților. În raport se spune foarte corect: "Biroul permanent, după consultarea președintelui comisiei, stabilește un termen înăuntrul căruia se prezintă raportul. În acest caz - în care Camera Deputaților este Cameră decizională - termenele nu pot fi mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile".

Eu cred că, preluându-se, de fapt, o prevedere din actualul regulament, păstrându-se, dă consistență rolului Camerei Deputaților de Cameră decizională. Nu ne putem permite să punem expresia "de regulă", pentru că, ce vom face? Vom transforma, practic, toate procedurile ordinare în procedură de urgență.

Aici, legiuitorul a lăsat această precizare foarte exactă: "Nu mai puțin de 14 zile, nu mai mare de 60 de zile", tocmai pentru a intra în cadrul regulamentului, pentru a avea termene pentru depunerea amendamentelor. Totuși, repet, suntem ultima Cameră, dăm forma finală a legii, nu ne putem permite să dăm, după aceea, termene pentru amendamente, unde suntem Cameră decizională, de 2 zile sau de 3 zile, când nici nu ajunge bine raportul din căsuță până la noi în cabinet, ca să citim proiectul de lege.

Deci, sunt total împotriva introducerii formulei "de regulă", care reprezintă o portiță spre a compromite și procedura obișnuită și a o transforma în procedură de urgență și a lipsi parlamentarul de mijloacele de timp necesare pentru a se putea pronunța și a depune amendamente în consecință. Din acest punct de vedere, solicitarea noastră este să păstrăm formula din raport pentru cazul în care Camera Deputaților este Cameră decizională, cu termene "nu mai puțin de 14 zile și nu mai mari de 60 de zile". Și mă pronunț definitiv pentru neintroducerea sintagmei "de regulă", care, repet, ar avea aceste dezavantaje pe care le-am menționat.

În privința amendamentului formulat de colegul nostru, cred că pe o analiză, dacă o facem pe hârtie, practic, dispare termenul pentru depunere de amendamente sau este extrem de redus, în cazul în care suntem Cameră de reflecție. E adevărat, nu suntem Cameră decizională, dar și în acel caz avem posibilitatea și dreptul, conferit de Constituție și de regulament, de a depune amendamente.

Dacă sintagma aceasta, "de regulă", rămâne și "mai mici de 7 zile", cred că se anulează practic dreptul parlamentarului de a putea depune amendamente și cred că ar trebui să reevaluăm această instituție, fără a avea posibilitatea de a da o soluție aici, neavând calculul pe hârtie făcut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Bădoiu și, apoi, domnul președinte Nicolicea. V-aș ruga să vă referiți la ambele propuneri, și cea făcută de domnul Bivolaru, și obiecția domnului Boc.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Cei doi colegi ai mei au în vedere doar situațiile de normalitate...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Corect!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

..., pentru că vor fi și situații excepționale. Și atunci, Emile, iartă-mă, dacă situația este excepțională și impune cu necesitate scurtarea termenului, atunci, sintagma "de regulă", trebuie să se regăsească și într-un caz și în altul.

Deci, eu aceasta am avut în vedere, și cazurile de excepție. Dar aceasta nu înseamnă că președintele comisiei, nu, pentru că, din start, se zice, Biroul permanent, după ce îl consultă pe acel președinte, hotărăște, trebuie să aibă responsabilitatea și să știe din start, să aprecieze cu privire la cât timp se va lua pentru dezbatere.

Eu îmi mențin amendamentul. Nu m-ați convins! Mersi.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți, fie, și un drept la replică, pentru că v-a...

 
   

Domnul Emil Boc:

Am înțeles, domnule președinte, dar e o chestiune absolut constructivă și nici într-un caz nu vizează în vreun fel șicanarea desfășurării activității ședinței.

Domnule președinte,

Pentru ceea ce spunea domnul deputat Bădoiu, că avem situații excepționale, când e necesar să adoptăm mai repede..., avem art. 107, care spune: "La cererea Guvernului sau din proprie inițiativă, Camera Deputaților poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgență".

Or, în procedura de urgență, uitați, amendamentele se depun în 48 de ore, iar raportul se face în 3 zile. Ce mai multă urgență este, decât aceasta, prevăzută de art. 107?

Dacă dumneavoastră puneți textul "de regulă", înseamnă că transformăm și procedura obișnuită în procedură de urgență. Și așa, Parlamentul României, în ultima vreme, își desfășoară activitatea în procedură de urgență, acum, nu facem altceva, decât să o legalizăm?

Eu cred că trebuie să păstrăm formula actuală, fără a introduce sintagma "de regulă", care, repet, ar putea compromite întreaga activitate a Parlamentului pe o lege cu privire la care are ultimul cuvânt.

Deci, dacă e nevoie de o situație excepțională, avem procedură de urgență și nu e nevoie să mai inventăm un alt termen. Că, mai înainte, când se folosește expresia "de regulă", avem în vedere ipoteza în care Camera Deputaților nu este Cameră decizională, nu are ultimul cuvânt, este o cameră de reflecție, ne spunem părerea.

Senatorii vor avea ultimul cuvânt, acolo se justifică, probabil, această relativizare, până la un punct. Dar nu se justifică relativizarea atunci când suntem Cameră decizională, că avem ultimul cuvânt și avem o anumită, totuși, responsabilitate față de forma finală, care va merge spre Monitorul Oficial.

De aceea, repet, forma propusă de comisie cred că este cea mai bună și răspunde exigențelor modificărilor constituționale.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bivolaru.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Rog comisia să se pronunțe în legătură cu propunerea pe care am făcut-o, pentru că, repet, intrăm în conflict cu prevederile art. 93 și cu prevederile art. 108. Și anume, prevederile art. 108 ne dau dreptul, în cazul procedurii de urgență, să depunem amendamente, și noi, și Guvernul, dacă este cazul, în maximum 48 de ore, ceea ce înseamnă 2 zile. Art. 93 ne dă dreptul să depunem aceste amendamente în cel mult 5 zile din momentul depunerii raportului.

Aceasta înseamnă că din 7 zile pe care ni le aprobă noul regulament mai rămân 2 și am realizat ceea ce realizează procedura de urgență, adică tot 2 zile maxim avem dreptul ca să depunem aceste amendamente. Am transformat o procedură relativ simplă, care este această primă citire, automat, în procedură de urgență în ce privește dreptul parlamentarului sau dreptul Guvernului de a depune amendamente, și într-un caz și în celălalt, 48 de ore.

Vă rog să se pronunțe! Această aritmetică... Mie îmi pare rău, sunt mai mult inginer decât jurist, din punctul acesta de vedere, la mine, 7 minus 5 înseamnă 2 zile, ceea ce înseamnă egal 48 de ore, și într-un caz și în celălalt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Nicolicea.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Susținem amendamentul domnului deputat Bădoiu. O dată, pentru rigoare - observați că, și într-un caz, și în celălalt, ar trebui ori să existe sintagma "de regulă" ori să fie retrasă.

Ați sesizat clar, domnule deputat Boc, într-adevăr, noi dorim ca Parlamentul să legifereze mult mai repede decât acum, și faptul că Parlamentul legiferează încet nu l-am constatat numai noi, ci l-a constatat întreaga opinie publică. Acesta este sensul dorit.

Dar, în ceea ce privește teama dumneavoastră că prin acest "de regulă" s-ar înlocui cumva și am încerca să introducem o procedură de urgență, vă dau următoarele contraargumente...

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Nu mă refer la asta, domnule președinte!

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Domnule Bivolaru, nu am vorbit cu dumneavoastră, putem vorbi la Grupul parlamentar al PSD, dacă doriți!

 
   

Domnul Ioan Bivolaru (din sală):

Ce să înțeleg, că aceasta este o invitație?

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Da. Deci, vă invit la grup, să discutăm după aceea.

Vroiam să vă spun că termenul, "de regulă", este între 14 și 60 de zile, acesta este uzualul. Într-adevăr, există situații speciale, în care acest termen poate fi diminuat. Cum poate fi diminuat? Numai după ce Biroul permanent se consultă cu președintele comisiei, care este de acord, iar dacă cumva se constată că acest termen nu este suficient... Să zicem că s-au grăbit, a fost luată o decizie pripită, observați două propoziții mai sus, în care termenul poate fi modificat din nou.

În ceea ce privește teama că facem o procedură de urgență, vă arăt că în art. 67 din actualul regulament, chiar dacă pe vremea aceea nu aveam Cameră decizională ș.a.m.d., tot "de regulă, mai mici de 14 zile" este. Și scuzați-mă, dar niciodată nu am auzit că o lege a fost trecută, așa, într-un fel, pe ușa din dos, în procedură de urgență. Din contră, pot să spun că au fost depășite absolut toate termenele posibile date!

Deci, teama pe care o aveți dumneavoastră cred că nu este justificată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-un text de o asemenea importanță nu trebuie utilizată negația: "Nu pot fi, de regulă". Aici, este vorba de interval matematic închis între și 7 și 15 zile.

Deci, mult mai elegant și mult mai exact, din toate puncte de vedere, și juridic, și matematic, ar trebui să acceptăm următoarea formulare: "Termenele stabilite de Biroul permanent, în cazul în care Camera Deputaților este prima Cameră vizată, sunt cuprinse între 7 și 15 zile". Simplu ca bună ziua! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De multe ori, limbajul exact, matematic nu este cel mai bun, fiind preferat limbajul juridic, care îmbracă normele de tehnică legislativă. Și limbajul acesta vă rog să observați că există de mai mulți ani în actualul regulament și n-a creat nici un fel emoții, nici un fel de perturbări.

Supun votului dumneavoastră, la art. 67, amendamentul nr. 6 al comisiei, corectat cu sintagma "de regulă" în ultima propoziție din prima teză: "Nu pot fi, de regulă, mai mici de 14 zile sau mai mari de 60 de zile".

Cine este pentru?

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Care "mandat"? Păi, i-am dat mandat să mă reprezinte?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia și-a însușit în majoritate.

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Domnule președinte, i-am dat mandat comisiei să mă reprezinte?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că nu s-a exprimat un punct de vedere majoritar din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, voi supune întâi votului dumneavoastră amendamentul, așa cum îl aveți în text. Dacă acesta nu întrunește majoritatea, voi supune în continuare textul cu amendamentul propus de domnul...

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Spuneți din nou...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să explic aceste lucruri deputaților, ca să știe ce votează.

Supun textul amendamentului de la pct.6 din raportul Comisiilor juridice pentru Regulament cu privire la cuprinsul art.67.

Cine este pentru? 9 voturi pentru.

Împotrivă?

Deci, textul inițial al comisiei nu a fost votat; nu a întrunit majoritatea.

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Abținerile!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Abținerile se adaugă tot la voturile împotrivă.

Abțineri?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Nu se poate ca "de regulă" să facă parte dintr-o lege. Este așa cum spunea cineva "S-a cam lovit"!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Amendamentul comisiei nu a întrunit majoritatea.

Supun votului dumneavoastră același amendament adăugat cu termenul "de regulă" la ultima propoziție din alin.1.

Cine este pentru acest text cu "de regulă"? 62 de voturi pentru.

Împotrivă?

 
   

Domnul Marcu Tudor (din bancă):

Domnule profesor Dorneanu, faceți lege cu "de regulă"?!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Tudor, vă rog frumos!

37 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Cu 62 de voturi pentru, 37 împotrivă, textul art.67 a fost votat cu inserția particulei "de regulă" în ultima propoziție din alin.1.

În aceste condiții, nu mai supun votului amendamentul domnului deputat Bivolaru, și nici pe cel al domnului Leonăchescu.

La pct.7 din raport, care corespunde pct.6 din proiectul de hotărâre, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate.

La pct.8 din raport, pct.7 din proiect, cel cu privire la alin.2 și 3 al art.81, dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.8. Nu aveți. Adoptat în unanimitate.

La pct.8 din proiect, respectiv cel cu privire la art.86, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecțiuni.

Domnul deputat Bădoiu, din partea Comisiei juridice.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Este vorba de alin.2 de la art.86, pe care doresc să îl înlocuiesc, în sensul de a trece în Regulament explicit care sunt proiectele de lege atunci când Camera Deputaților este sesizată ca primă Cameră sau atunci când este sesizată ca și Cameră decizională. cu alte cuvinte, vreau să trecem în cuprinsul Regulamentului conținutul art.75 din Constituție. Dacă doriți, îi dau citire. Dacă nu... Cum apreciați.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Bădoiu, art.75 a fost comunicat în anexă la Regulament, anexă care practic concretizează toate situațiile prevăzute la art.75 cu privire la proiectele pentru care Camera este sesizată ca primă Cameră și Senatul la fel.

Ca să știe și colegii noștri, ceea ce propuneți dumneavoastră este includerea acelei anexe care le-a fost difuzată în textul Regulamentului, pentru a-i da forța juridică necesară.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Exact.

Și ce să înțeleg? Că sunteți de acord sau nu cu amendamentul?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Sigur că da. Eu am spus să nu citiți, pentru că propunerea dumneavoastră este dezvoltată în anexa care a fost comunicată tuturor deputaților.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc foarte mult.

Stimați colegi,

Supun votului dumneavoastră textul art.86, cu precizarea că alin.2 este înlocuit cu anexa care v-a fost comunicată și care cuprinde toate legile care se supun, spre dezbatere, Camerei Deputaților ca primă Cameră sesizată, pentru a nu fi trecute într-o anexă, ci pentru a face parte din acest text.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Unanimitate.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din loja rezervată comisiei):

Mai am două amendamente la art.87 și la 89.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să le prezentați.

La art.87 din Regulament, domnul deputat Bădoiu are un amendamentul din partea Comisiei juridice. Sper că l-a discutat și cu domnul vicepreședinte Boc.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Pentru stabilirea cu exactitate a momentului în care Camera Deputaților se consideră sesizată, propun ca art.87 să fie completat de maniera următoare: "Acestea se comunică deputaților după prezentarea lor la Biroul permanent". Este vorba de proiectele de lege, respectiv de propunerile legislative.

Dacă am lăsa textul ca atare, ar fi incomplet.

Ne putem întreba care este momentul în care Camera se poate considera sesizată. De aceea, vă propun să fiți de acord cu acest amendament. Mai urmează încă unul, dar să vedem dacă trece.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, vreau să vă amintesc că raportul comisiei a omis această soluție, pe care o decisesem deja.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc (din sală):

Procedură, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Marton. Procedură.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Constat cu regret următoarele: raportul nu are amendamente respinse, avem un raport cu niște amendamente admise, avem un proiect de modificare, și se vine aici, în plen, cu niște texte complexe de modificare pe fond a textului. Nu cred că este bine! Pur și simplu, nu cred că este bine.

Eventual, să trecem peste aceste texte și să se retrimită la comisie. Nici nu mai vorbim de faptul că se vine cu astfel de amendamente de către un membru marcant al comisiei care a lucrat la acest proiect.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Marton, v-aș ruga să aveți o discuție cu autorul amendamentului, pentru a vă explica exact ce s-a dorit aici.

Vă rog, domnule deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Dacă îmi permiteți, ca să afle și ceilalți colegi, este foarte posibil ca un proiect de lege să ajungă dintr-o greșeală la Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, deci să se constate de către Biroul permanent că, de fapt, prima Cameră sesizată, în conformitate cu prevederile constituționale referitoare la acel proiect de lege, nu este Camera Deputaților, ci Senatul. De fapt, amendamentul vizează această situație. De aceea, vă rog să fiți de acord cu ea.

Nu are rost să ne încărcăm: să se multiplice și să se distribuie la casete, și ulterior să constatăm în plen că nu suntem noi, potrivit Constituției, prima Cameră sesizată, ci Senatul.

Deci, practic, se prelungește ciclul acesta al legiferării, și nu are rost.

Astfel, Biroul să fie în măsură să trimită acolo unde consideră, potrivit legii, că trebuie să ajungă acel proiect de lege. Acesta este sensul amendamentului.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Suntem de acord cu acest amendament al domnului Bădoiu, cu excepția termenului de "comunică", pe care noi l-am folosit în alt sens - "...se distribuie deputaților...".

Aceasta a fost o propunere a domnului Boc, care a fost acceptată la alte articole, și cred că toată lumea este de acord cu textul domnului Bădoiu, și, în loc de cuvântul "se comunică", este formularea "se distribuie".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Szekely.

 
   

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Domnule președinte,

Colegul meu, domnul Marton, a făcut o propunere procedurală. Cred că, dacă noi nu suntem în posesia acestor amendamente care vizează fondul problemelor de Regulament, ne este foarte greu să ne pronunțăm asupra lor. De aceea, ori suspendăm dezbaterea Regulamentului până când toată lumea va primi aceste amendamente, care acum aflu că sunt ale Comisiei, ori retrimitem proiectul la Comisie, pentru că este cel puțin riscant să dezbatem un Regulament ale cărui texte le cunoaștem doar aici, din expunerea colegilor noștri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

În principiu, dumneavoastră aveți dreptate, dar vreau să vă gândiți la faptul că au trecut deja peste două săptămâni de când a intrat în vigoare Constituția, și noi nu reușim să adoptăm Regulamentul.

Este o problemă foarte simplă aici: este vorba de când curge termenul de 30 de zile, de 45 de zile sau de 60 de zile înăuntrul căruia prima Cameră sesizată trebuie să adopte proiectul - de la data înregistrării la registratură sau de la data când decide Biroul permanent.

Nu putem lăsa corpului tehnic să stabilească definitiv data când începe să curgă acest termen. Biroul permanent trebuie să fie acela, și acest lucru s-a propus: ca termenul de 30 de zile, de 45 de zile sau de 60 de zile să înceapă să curgă de la data când proiectul a fost trecut prin Biroul permanent, și Biroul permanent l-a repartizat la comisii. În esență, acest lucru se propune prin amendamentul pe care l-a prezentat domnul Bădoiu, și spun votului dumneavoastră textul cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abțineri?

Vă mulțumesc.

Cu trei abțineri, s-a adoptat amendamentul la art.87.

Domnul Bădoiu mai are un amendament la art.89.

Poftiți.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Dacă lăsăm art.89 în redactarea actuală, vom constata că nu știm despre care proiecte de legi sau propuneri legislative ar fi vorba, motiv pentru care propun ca art.89 să fie completat, pentru rigurozitate, în sensul că "Proiectele de lege și propunerile legislative prevăzute la art.88 se trimit de îndată de către Biroul permanent, spre dezbatere și avizare, comisiilor permanente".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord cu acest amendament la art.89.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. 2 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 2 voturi împotrivă, majoritatea pentru, a fost adoptat amendamentul la art.89.

Pentru pct.13, referitor la art.91, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.10 al comisiei.

Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul de la pct.10. Nu. Votat în unanimitate.

La pct.14, cu privire la art.93, comisia nu are amendament. Dacă aveți dumneavoastră. În unanimitate, a fost votat textul inițial.

Pentru art.105, numerotat 11 în proiectul de hotărâre și 12 în raport, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.12.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din loja rezervată comisiei):

Mai este ceva înainte de art.105.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, pentru art.93 alin.1 și 7, s-a votat textul nemodificat.

Dumneavoastră la ce articol vă referiți?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din loja rezervată comisiei):

La art.102.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Trebuie modificat și art.102. De ce? Pentru ca respectiva comisie să întocmească raportul suplimentar într-un termen scurt, care să nu ducă la depășirea termenului maxim - de 45 de zile și de 60 de zile - atunci când este vorba de Cameră de decizie. Astfel, art.102, în opinia mea, ar trebui să sune în maniera următoare: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecințe importante asupra proiectului de lege sau propunerii legislative, președintele Camerei Deputaților poate trimite textele în discuție comisiei sesizate în fond, cu stabilirea termenului de prezentare a punctului de vedere.", și textul curge mai departe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

De fapt, propunerea dumneavoastră consacră o cutumă în activitatea Camerelor. Ori de câte ori am retrimis textul, am stabilit un termen.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Exact.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament la art.102.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? 2 abțineri.

La pct.12 din raport, pct.11 din proiect, vă rog să urmăriți amendamentul de la pct.12.

Domnul deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

În aceeași idee, după art.105 ar trebui să se introducă art.1051, în sensul că: "În temeiul art.75 alin.1 din Constituție, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, se pronunță asupra proiectului de lege sau a propunerii legislative în termen de 45 de zile. Fac excepție codurile și legile de complexitate deosebită, asupra cărora se pronunță în termen de 60 de zile (aici urmează amendamentul) de la data prezentării la Biroul permanent, și ordonanțele de urgență, pentru care termenul este de 30 de zile de la data (urmează amendamentul) depunerii acestora la Camera Deputaților."

Amendamentul urmărește să fixeze în timp momentul de când curge acest termen.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Un prim amendament l-am votat deja la art.87, care urmează să se aplice și aici.

Stimați colegi,

Ați reținut cele două amendamente care sunt introduse la amendamentul comisiei la art.1051, stabilit la pct.12 în raport.

Cine este pentru amendamentul completat cu propunerea domnului Bădoiu? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? O abținere.

La pct.13 din raport, cu privire la art.106, comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră. Votat în unanimitate textul inițial.

Art.107, pct.14 din raport.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Aici avem un amendament, domnule președinte. Este vorba de alin.3 de la art.107, în sensul că este vorba de proiect de lege inclusiv în ceea ce privește aprobarea ordonanțelor, pentru că ordonanțele ca atare nu se supun dezbaterii și adoptării, ci proiectul de lege pentru aprobarea sau respingerea ordonanțelor.

Astfel, alin.3 ar trebui să sune de maniera următoare: "Proiectele de lege referitoare la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene și a Consiliului Europei și cele privind aprobarea ordonanțelor de urgență...", și textul curge în continuare.

 
   

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

O intervenție, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Moiș.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este foarte greu să urmărim aceste amendamente din moment ce nu le avem scrise. Dar, așa cum a fost prezentat amendamentul de către domnul general Bădoiu, cum corect mi se atrage atenția, îmi cer scuze, face trimitere la legislația Consiliului Europei, or Consiliul Europei nu are legislație. Uniunea Europeană are legislație, într-adevăr. Ceea ce generic numim legislație, nu se potrivește cu Consiliul Europei. El are alte forme de manifestare, dar nici într-un caz nu este vorba de legislație. De aceea, ar trebui să fim atenți la formulare.

Aici este vorba de directive, de convenții, dar nici într-un caz acesta nu adoptă legi. Or, termenul de legislație ne duce cu gândul la un proiect de lege, la lege.

Într-adevăr, în Uniunea Europeană există legi, dar nu la Consiliul Europei. De aceea, v-aș propune să fim atenți la formulare.

Încă o dată vă spun că regret că nu am formula scrisă, ca să o putem urmări.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Să îl ascultăm pe domnul deputat Ionel Olteanu, care, lucrând ani în șir și ca expert și ca deputat, poate ne va lămuri.

 
   

Domnul Ionel Olteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Eu sunt realmente surprins pentru că un fost președinte al unei foste delegații parlamentare a României la Consiliul Europei nu acceptă o asemenea terminologie.

Fără îndoială, Consiliul Europei are o legislație care înseamnă, în toate accepțiunile posibile din dicționar, un ansamblu de norme, la fel ca și Uniunea Europeană, în legătură cu care, de altfel, s-a spus de către domnul Moiș că s-ar putea accepta o asemenea terminologie.

Legislația este un termen generic acceptabil, fără îndoială, atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Consiliul Europei.

În concluzie, legislație înseamnă ansamblul de norme izvorât din convenții, din toate instrumentele care au un caracter normativ și forță juridică constrângătoare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul Moiș, care vrea să recunoască un adevăr de notorietate.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Nu doresc, domnule președinte. Din contră, eu doresc să nu greșim. Aș accepta teza existenței legislației Consiliului Europei dacă nu aș avea nici un fel de dubiu.

Nu am absolut nimic nici cu domnul Olteanu, nici cu alți colegi, mai ales cu domnul Bădoiu, pe care îl apreciez în mod deosebit. Dar legislație presupune o normă cu caracter obligatoriu.

 
   

Domnul Ionel Olteanu (din bancă):

Convenția Europeană a Drepturilor Omului este o normă obligatorie. Directivele sunt norme cu caracter obligatoriu.

 
   

Domnul Văsălie Moiș:

Îmi pare foarte rău, dar nu toate actele adoptate de către Consiliul Europei au caracter obligatoriu. Unele au caracter de recomandare. Sunt atâtea convenții și atâtea directive care au caracter de recomandare, or legislația înseamnă normă cu caracter obligatoriu.

Eu accept orice părere contrarie dacă mă convinge, dar ideea este aceea de a nu greși. Să nu adoptăm un text de lege care să fie greșit pe fond.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Aș vrea să îl lămuresc pe domnul Moiș.

Domnule Moiș, mă adresez dumneavoastră. Subiectul despre care vorbeam aici era faptul că noi nu aprobăm ordonanțele direct, ci avem legi de aprobare sau de respingere.

În ceea ce privește textul acela pe care îl invocați dumneavoastră - "...referitor la armonizarea legislației României cu cea a Uniunii Europene...", acesta nu este modificat de domnul Bădoiu, ci este text din vechiul Regulament.

Dacă dumneavoastră, asupra acestui text vechi, pe care comisia nu l-a modificat, aveți obiecții, vă invit să faceți amendamente pentru decembrie. În momentul de față, vorbim doar despre acele legi privind aprobarea ordonanțelor, pentru că nu aprobăm ordonanța direct, ci aprobăm legea de aprobare.

 
   

Domnul Văsălie Moiș (din bancă):

Dar nu avem textul.

 
   

Domnul Eugen Nicolicea:

Știu. De aceea am și ținut să intervin. Acum ne-am lămurit.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am înțeles.

Domnule Bădoiu, mai doriți să interveniți?

Poftiți.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Domnul deputat Emil Boc, doctor în drept de Cluj, în drept, nu în stângul, glumesc desigur, a avut dreptate atunci când a sesizat că nu este vorba numai de proiectele de lege care se referă la aprobarea ordonanțelor, ci pot fi și proiecte de lege care se referă la respingerea acestor ordonanțe.

Așa că îmi completez amendamentul cooptându-l ca, coautor pe domnul Boc la acesta. Deci amendamentul corect este "și cele privind aprobarea sau respingerea ordonanțelor de urgență".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră amendamentul 14 reformulat de domnii deputați Bădoiu și Boc.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri? Cu 2 abțineri, marea majoritate pentru, s-a adoptat amendamentul 14 cu privire la art.107.

Pentru art.112, urmăriți, vă rog, punctul 15 din raport. Comisia nu are amendamente. Dacă dumneavoastră aveți obiecții? Nu sunt. Votat textul inițial în unanimitate.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Și eu am un amendament.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți. Domnul deputat Bădoiu are un amendament cu privire la care articol?

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Actualul art.122 din Regulament trebuie modificat și, ca să zic așa, pus în concordanță cu Constituția revizuită. Deci trebuie să subliniem că e vorba de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Și, atunci, el trebuie să sune de maniera următoare: "Proiectele de lege și propunerile legislative respinse de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, nu pot fi readuse în discuția acesteia în cursul aceleiași sesiuni". Amendamentul e acesta: "în calitate de Cameră decizională".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Márton, poftiți.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Stărui în a vă prezenta faptul că acest șir de amendamente pe fond nu vor îmbunătăți, ci, din contră, vor aduce mari prejudicii acestui demers al nostru. În primul rând, este o trimitere la un art.88 într-un alt articol. În art.88 nu este prevăzut nimic, ci este în art.86. Va trebui să-l modificăm. Prin modificarea acelui element prin care, din momentul în care Biroul permanent va pune în dezbatere anumite legi, se vor socoti cele 30 de zile, dacă Biroul permanent nu o pune în discuție, un proiect, o inițiativă legislativă, poate să stea 4 ani fără să fi fost măcar sesizată o comisie, iar aici este vorba de cu totul altceva decât a fost în Regulamentul nostru inițial. În Regulamentul nostru inițial despre ce este vorba? Dacă eu am depus un proiect de lege și mi-a fost respins, nu mai vin eu la Camera Deputaților, prima Cameră, să-l mai depun încă o dată, deci nu Cameră decizională, ci prima Cameră, de fapt, pentru că, în cadrul Camerei decizionale, avem deja o prevedere, în Regulament, ce se întâmplă dacă am respins o dată și retrimit la prima Cameră. ce îmi revine, cum îmi revine deja este prevăzut în această propunere de modificare. Deci propunerea dumneavoastră nu este binevenită sau cel puțin trebuie retrimisă la comisie. Insist încă o dată: vor fi niște probleme de aplicare a acestui nou Regulament, dacă vom lucra în continuare pe asemenea amendamente.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă în cazul unor observații formulate de domnul deputat Márton putem fi de acord, cu privire la ultima observație, totuși, nu aș fi de acord și cred că formula propusă de domnul Bădoiu este corectă. De ce: a dispărut procedura medierii, legile nu se mai întorc la Camera Deputaților. Se întorc numai în cazul, să spunem, într-o lege de competența decizională a Senatului, se introduce o prevedere pentru care Camera Deputaților este cu ultimul cuvânt. Numai acea prevedere, acea bucată se întoarce la Camera Deputaților, altele nu se mai întorc la Camera Deputaților, rămân în forma finală la Senat. Deci, cu alte cuvinte, în formula propusă de domnul deputat Bădoiu, că numai acele proiecte sau propuneri legislative care sunt respinse de Camera Deputaților, ca și Cameră decizională, să mai poată fi repuse în discuție în aceeași sesiune mi se pare corectă observația, pentru că dă finalitate procesului legislativ. Procedura medierii a dispărut, ea rămâne ca o chestie excepțională în cazul în care numai, repet, la Camera decizională, s-ar introduce un articol care ar fi de competența celeilalte Camere și pentru acel articol se readuce proiectul în Camera Deputaților, nu întreg proiectul de lege, așa cum ați făcut dumneavoastră referire. Deci cred că soluția propusă de către colegul Bădoiu este corectă și este în consonanță și cu spiritul actualului Regulament, care o dată respinsă în Cameră nu o mai poți depune în aceeași sesiune. Și acesta este și spiritul noii propuneri formulate de către colegul Bădoiu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am schimba rolul primei Camere sesizate, am transforma-o aici în Cameră decizională.

Poftiți, domnule Márton.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Vă citesc o prevedere din art.107 propus, care sună astfel: "Procedura de urgență se aplică și în cazul în care Camera Deputaților a adoptat, ca prima Cameră sesizată, o prevedere din proiectul de lege care intră în competența sa decizională, neînsușită de Senat și retrimisă pentru o nouă dezbatere, precum și în cazul în care Senatul" etc. Deci avem chiar o obligativitate de procedură de urgență...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu are legătură cu subiectul.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

...nu numai că nu avem dreptul să-l dezbatem în aceeași sesiune. Deci eu cred că trebuie rediscutată această problemă: la ce se referă, la care situație se referă acest articol. Eu cred că acest articol se referă la situația în care eu sau Guvernul vin cu o propunere legislativă și în prima Cameră este respinsă. Nu se mai poate introduce încă o dată de aceeași persoană sau de o altă persoană aceeași tematică mai repede de o altă sesiune, în aceeași Cameră. Deci nu poate fi reintrodus în prima Cameră proiectul respectiv neaprobat în prima Cameră, și nicidecum nu este vorba despre modul cum circulă legile, nici nu putea fi vorba, în vechiul nostru Regulament, de modul cum circulă legile între cele două Camere. Nici nu putea fi vorba. Este vorba de momentul prim în care se introduce în Camera Deputaților un proiect de lege. Acest articol se referă la momentul în care Camera Deputaților a fost sesizată prima cu un proiect de lege.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Mă scuzați, dar, dacă prima Cameră respinge legea, își continuă drumul în Camera următoare?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ca să ia decizia Camera competentă, decizia finală.

Domnul deputat Bădoiu.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Colegul nostru, din păcate, nu stăpânește noua procedură impusă de Constituția revizuită.

 
   

Domnul Văsălie Moiș (din sală):

Nu a votat-o!

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Prima Cameră, ca și Cameră sesizată, face niște propuneri. Camera decizională este cea care hotărăște: aprobă sau respinge. Drept urmare, când ești primă Cameră sesizată, e de la sine înțeles că, dacă eu, Camera Deputaților, ca primă Cameră sesizată, resping acel proiect de lege, hotărârea o ia Senatul și, în mod natural, acel proiect nu se mai întoarce la Cameră. Așa stând lucrurile, trebuie să precizăm în ce calitate Camera Deputaților nu mai poate să reia în discuție un proiect care a fost respins: numai în calitate de Cameră decizională.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră acest amendament la art.122.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? 1 abținere.

S-a adoptat amendamentul la art.122.

Pentru art.123, urmăriți amendamentul 16. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 16? Nu aveți. Unanimitate.

La art.124, urmăriți...

 
   

Domnul Cornel Bădoiu (din sală):

La art.124.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Actualele art.146, 147 din Constituția revizuită a României nu mai folosesc termenul de "obiecții de neconstituționalitate". Se vorbește, în cele două texte constituționale, de "neconstituționalitatea legilor". Drept urmare, propun ca alin.2 și, respectiv, 5 ale art.124 să fie modificate în sensul următor: "în cazul sesizării neconstituționalității", în loc de "în cazul unei obiecții de neconstituționalitate", acesta ar fi un prim amendament, iar cel de al doilea are în vedere situația corectă, și anume că, dacă textul de la art.147 se referă la legi, regulamente, ordonanțe și hotărâri de Guvern, acestea, în ce ne privește, hotărârile de Guvern nu mai trebuie să existe în textul Regulamentului nou. Drept urmare, alin.5 va trebui să sune de maniera următoare: "în cazurile de neconstituționalitate constatate potrivit art.147, alin.1 din Constituție, dispozițiile declarate neconstituționale din legi, din regulamente și din ordonanțele aprobate prin lege își încetează efectele juridice". Pentru că, dacă lăsăm așa cum a fost redactat de către Comisia juridică și, respectiv, cea de Regulament, se înțelege că e vorba și de hotărârile de Guvern, ceea ce nu intră în competența noastră.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Colegii au înțeles, deci supun votului dumneavoastră amendamentul 17 cu privire la art.124, astfel cum a fost îmbunătățită redacțional forma prezentată de comisie.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Cu 2 abțineri, majoritatea celor prezenți, s-a adoptat amendamentul 17, la art.124, cu cele 2 propuneri formulate de domnul deputat Bădoiu.

Pentru art.125, cel de la punctul 18 din proiect și tot 18 din raport, urmăriți amendamentul 18 de la pag.13.

Dacă sunt obiecții? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.148, urmăriți punctul 19 din raport, punctul 19 din proiect. Comisia nu are amendamente. Dacă aveți dumneavoastră obiecții? Adoptat textul inițial în unanimitate.

Pentru art.181, punctul 20 din raport și tot 20 din proiect, urmăriți amendamentul 20. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul, modificat art.181.

Pentru art.182, punctul 21 din proiect, urmăriți amendamentul 21. Dacă aveți obiecțiuni?

Domnule Mitu, aveți o obiecțiune la amendamentul 21?

 
   

Domnul Octavian Mitu (din sală):

Am o propunere de modificare la art.182.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

În temeiul art.28 și 53 din Constituție, propun următorul amendamentul la textul propus: "În temeiul art.72 din Constituție, deputații pot fi urmăriți și trimiși în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi percheziționați, reținuți sau arestați", iar eu am adăugat "ori să li se ridice dreptul la secretul corespondenței, fără încuviințarea Camerei Deputaților, după ascultarea lor". Și după aceea curge textul "urmărirea și trimiterea...".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nici măcar nu pot să supun votului propunerea dumneavoastră, pentru că ea depășește cadrul constituțional. Noi nu putem adăuga, printr-un Regulament, aspecte noi textului constituțional. E o chestiune de fond, un drept, altul decât cel la care se referă...

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Dreptul, în sensul art.28, este la...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă discutam această propunere în Comisia constituțională sau atunci când am dezbătut Legea de revizuire a Constituției, puteam s-o luăm în considerare. Acum, nu putem adăuga textului de lege.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

În opinia mea, în virtutea art.28 și 53, este posibil să introducem în textul Regulamentului această prevedere.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Uitați-vă în sală și vedeți care e și poziția celorlalți colegi ai noștri.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Nu știu, cred că...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Respectiv la domnul Boc, care a fost vicepreședinte.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Ar fi bine dacă și-ar exprima poziția. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, nu pot, în calitate de fost președinte al Comisiei constituționale, să supun votului dumneavoastră un text care adaugă unui text constituțional aprobat prin referendum.

 
   

Domnul Octavian Mitu:

Țin să precizez și probabil va rămâne înscris, adică sigur va rămâne înscris aici în ce înseamnă cronica Parlamentului, că eu vorbesc de faptul că dreptul la secretul corespondenței, când vorbim de un parlamentar, trebuie să fie cu foarte mare grijă menținut și că, în conformitate cu prevederile art.53 care fac trimitere la legi care permit restricționarea acestor drepturi sau chiar ridicarea acestor drepturi, când vorbim de parlamentari și când vorbim de egalitatea între cele trei puteri, pe care tocmai am consacrat-o prin noua literă a Constituției, eu zic că trebuia și trebuie să ne gândim, în continuare, la acest aspect. Este vorba de posibilitatea de a pune sub ascultare telefoanele parlamentarilor, în condițiile în care sigur că se respectă legile, ori eu propun exact ca acestea să se respecte în condițiile în care se respectă Legea privind dreptul la percheziție, la reținere și la arestare. E vorba de, cum să spun, consultarea în prealabil a Camerei atunci când se decide ridicarea dreptului la secretul corespondenței.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Boc. Ca să nu existe impresia că nu aș vrea să fiu receptiv și m-aș pronunța eu definitiv.

 
   

Domnul Emil Boc:

Nu aș vrea să intru nici eu pe fondul subiectului. Poate fi discutat pe formă. Rămân la aspectul formal. Cred că acest text, judecătorii Curții Constituționale pe scaun l-ar declara neconstituțional, fără să se ridice măcar în picioare și nu cred că ar trebui să punem în pericol acest Regulament, prin includerea unei prevederi care nu este în conformitate cu textul Constituției. E bine că rămâne de discutat și poate fi discutată și sugestia colegului nostru care, dacă ar fi fost făcută, poate, în cadrul procesului de revizuire a Constituției, cum dumneavoastră ați precizat, domnule președinte, ar fi putut fi avută în vedere, deși, și în cazul parlamentarilor, la fel ca și pentru orice alt cetățean, avem garanțiile prevăzute de lege că mandatul de ascultare este remis doar de către un judecător, pe o durată limitată, cu posibilitatea prelungirii pe o durată fixă de timp. să ne imaginăm ce ar însemna să spuneți că supunem plenului Camerei Deputaților decizia de a asculta telefoanele lui Emil Boc. Ce efect practic ar mai avea o asemenea decizie pentru Parchet sau pentru organul care dorește să facă o asemenea investigație. Este și de specificul muncii judiciare că nu poți să supui plenului unei Camere decizia de interceptare a convorbirilor telefonice, pentru că, prin însăși acea decizie, anulezi efectul pe care ar urma să-l producă o interceptare a unei convorbiri telefonice dacă s-ar întruni condițiile prevăzute de lege. Noi cred că trebuie să punem accentul pe întărirea garanțiilor, în sensul că întotdeauna o interceptare a convorbirilor telefonice să fie efectuată numai cu respectarea formelor prevăzute de lege, adică pericolul pentru siguranța națională, concret și, doi, măsura să fie luată de către un judecător, așa cum am precizat în noul Cod de procedură penală. Deci garanțiile ar trebui să fie întărite, și nu extinderea imunității dincolo de granițele constituționale stabilite prin revizuirea Constituției.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Pentru că au fost obiecțiuni la acest amendament 21 cu privire la art.182, îl supun votului, în virtutea Regulamentului.

Cine este pentru amendamentul 21 al comisiei, care a fost comentat de unul dintre colegii noștri? Mulțumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abțineri? 2 abțineri.

Cu marea majoritate pentru amendamentul 21 cu privire la art.182 a fost adoptat.

Domnul deputat Bădoiu are un amendament de corelare la art.183. Urmăriți amendamentul comisiei de la punctul 22.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte, astăzi, am constatat că, așa cum a fost redactat art.183 de către Comisia juridică, într-un fel, parțial, repetă alin.2 din actualul art.183 al Regulamentului. De aceea eu vă propun să rămână redactarea comisiei și să hotărâm abrogarea doar a alin.2 al actualului art.183 din Regulament. alin.3 din actualul Regulament să rămână, totuși, în vigoare, pentru că punerea în executare trebuie s-o facă cineva și acela trebuie să fie ministrul justiției.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci nu mai este nevoie nici de prima teză de la alin.2, în cazul în care Camera constată...

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Nu mai e nevoie, pentru că a fost prevăzută în propunerea făcută de comisie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Norma este preluată în alin.1 formulat de către comisie. Întreb, în consecință, dacă la alin.1 aveți obiecțiuni la art.22 de la art.183? Nu sunt obiecțiuni. Adoptat în unanimitate.

Supun, acum, votului dumneavoastră propunerea de corelare formulată de domnul deputat Bădoiu, de a se abroga actualul alin.2 din art.183.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Unanimitate.

Alin.2 din actualul art.183 a fost abrogat.

Pentru art.213, mai exact 2131, pe care-l propune comisia, la punctul 23, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Adoptat textul de la art.2131 în unanimitate.

Art.II. Dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate în formularea inițială.

Art.III. Urmăriți amendamentul 25. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 25? Nu. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de hotărâre votului final în ziua destinată acestui scop.

Înainte de a trece la partea a doua a ședinței de astăzi destinată răspunsurilor la întrebări și interpelări, vă rog să-mi permiteți să vă supun aprobării dumneavoastră câteva comisii de mediere, pentru ca acestea să poată să-și înceapă activitatea.

Vom vota mâine dimineață acest lucru, pentru că propunerea de constituire nu este concretizată, nu sunt nominalizate persoanele care să facă parte din comisii.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem, cu aceasta, la partea a doua a ordinii de zi de astăzi, la ședința consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Rog reprezentantul Guvernului să-mi prezinte lista miniștrilor și secretarilor de stat.

  Petre Posea

Pentru domnul deputat Petre Posea răspunde domnul secretar de stat George Pavelescu cu privire la salarizarea asistenților medicali la cabinetele medicilor de familie.

Aveți cuvântul, domnule Pavelescu.

   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Stimate domnule președinte,

Domnilor deputați,

Referitor la întrebarea adresată Ministerului Sănătății de către domnul deputat Petre Posea, în legătură cu diferențele existente în salarizarea asistenților medicali din unități sanitare de stat și asistenții medicali încadrați prin contract de muncă în cabinetele individuale medicale.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.1512/2002 pentru aprobarea contractului cadru privind condițiile asigurării asistenței medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate și a normelor de aplicare a acesteia, asistența medicală primară se asigură prin cabinetele medicale individuale organizate conform Ordonanței Guvernului nr.124/1998, aprobată prin Legea nr.629/2002 și prin cabinete medicale care funcționează în structura sau coordonarea unor unități sanitare aparținând ministerelor, instituțiilor centrale cu rețele sanitare proprii ca furnizori de servicii medicale în asistența medicală primară, autorizați și acreditați potrivit dispozițiilor legale în vigoare.

Serviciile de asistență medicală primară se acordă în baza contractelor încheiate între furnizorii de servicii medicale primare și Casele de Asigurări de Sănătate județene, respectiv a municipiului București. Pentru acordarea serviciilor medicale contractate, medicii de familie au obligația de a încadra un asistent medical la 1.000 de asigurați înscriși pe lista proprie. Asistentul medical poate fi încadrat și cu contract de muncă pe timp parțial dacă pe lista medicului de familie sunt sub 1.000 de asigurați. Decontarea serviciilor medicale în asistența medicală primară se face prin plata pe tarif pentru persoana asigurată, plată prin tarif pe serviciul medical stabilit pentru anumite servicii cuprinse în pachetul de bază și în pachetul minimal de servicii medicale.

Veniturile realizate conform acestor prevederi reprezintă veniturile furnizorilor de servicii medicale din care medicul de familie cu cabinet individual sau asociați suportă următoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal pentru angajații cabinetului medical, medici, cadre medii sanitare, alte categorii de personal încadrate pentru buna funcționare a cabinetului, cheltuieli pentru administrare și funcționarea cabinetului, inclusiv cheltuieli de capital, cheltuieli cu medicamentele și materialele sanitare pentru trusa de urgență care este obligatorie.

Reprezentantul legal al cabinetului medical are obligația de a angaja personalul mediu sanitar și poate angaja și alte categorii de personal în condițiile ordonanței care am menționat-o, achitând lunar toate contribuțiile prevăzute de lege pentru personalul angajat.

Drepturile salariale ale personalului se stabilesc prin negociere, cu respectarea nivelurilor minime ale funcțiilor pe grade sau trepte profesionale prevăzute de reglementările în vigoare privind sistemul de salarizare din sistemul bugetar, respectiv Ordonanța 191/2002 privind creșterea salariilor ce se acordă în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței nr.24, aprobată cu modificări și completări prin Legea 220/2003.

Având în vedere aceste prevederi este că la negocierea salariilor asistenților medicali trebuia să se pornească de la nivelurile minime prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr.191/2002. Prin Ordonanța nr.124/98 s-a stabilit cadrul legal pentru trecerea asistenței medicale ambulatorii în sistem privat. În acest context, salariile asistenților medicali care își desfășoară activitatea în cabinetele medicilor de familie se negociază între titulari și asistentul angajat.

Referitor la ce intenționează Ministerul Sănătății să facă în viitor. Sigur că și noi am avut astfel de semnale din teritoriu ca anumiți medici care își desfășoară activitatea pe bază de relații contractuale cu Casa au acordat salarii sub salariul minim pe economie unor angajați. Suntem în tratative, la solicitarea Sindicatului Sanitas, să reanalizăm sistemul de salarizare. De altfel, va exista posibilitatea în care Legea spitalelor va intra în vigoare, ca serviciile medicale să fie furnizate numai de către instituțiile autorizate și acreditate. Sperăm că acreditarea să poată duce și la o nouă lege de salarizare a personalului sanitar și în perspectivă să determinăm, în condiții avantajoase, pentru personalul sanitar un nou sistem de salarizare dacă acesta poate să intre în relație contractuală directă ca și furnizor de servicii cu Casele de Asigurări de Sănătate. Este una din preocupările ministerului pentru anul 2004, pentru a asigura o salarizare mai corectă și a medicilor de familie.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Posea, aveți drepturile regulamentare de a comenta acest răspuns.

 
   

Domnul Petre Posea:

Mulțumesc, domnule președinte. Mulțumesc și domnului ministru pentru răspunsul pe care mi l-a dat. Cunosc foarte bine legislația și sunt mulțumit în parte de răspunsul pe care l-a prezentat.

Eu, în întrebare, am ridicat următoarea problemă: decalajul salariului dintre medicii de familie și angajații pe care îi are un medic de familie prin contract. Nu este posibil ca un medic de familie să aibă un salariu care, mă rog, îl știm cu toții, iar un salariat care îl are prin contract să aibă un salariu de l.000.000, 1.500.000, deci, nici salariul minim pe economie.

De asemenea, aș vrea să vă mai informez, domnule ministru și domnilor colegi, că o parte din medicii de familie are și următoarea procedură: nici nu arată ștatul de plată salariaților pe care îi are, îi pune să semneze fără ca salariatul respectiv să vadă rubricile respective. Deci, aceasta este problema de fond și v-aș ruga, domnule ministru, ca această problemă să fie rezolvată în teritoriu, întrucât salariații respectiv le este și frică ca să deschidă gura, fiindcă medicii stabilesc următoarea procedură: nu îți convine, du-te și caută-ți de lucru! Vă mulțumesc.

 
  Emil Boc

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Boc are un răspuns domnul secretar de stat George Pavelescu cu privire la licitația națională pentru achiziționarea produselor necesare hemodializei. Vă rog. Domnul deputat Boc dorește să dezvolte puțin întrebarea.

   

Domnul Emil Boc:

Mulțumesc, domnule președinte.

Obiectul interpelării vizează licitația națională pentru achiziționarea produselor necesare hemodializei pe anul 2003, unde au fost constatate mai multe ilegalități, sau, mai bine spus, mai multe încălcări ale legislației în vigoare, și anume:

1 - în loc de criterii tehnice, așa cum se prevede în lege, în caietul de sarcini au fost puse criterii tehnice obligatorii care avantajau pe unii dintre ofertanți în detrimentul celorlalți, ori, legea interzice clar acest lucru;

2 - în loc de licitație electronică deschisă, care oferă posibilitatea ca ofertanții să ridice sau să scadă prețul, așa cum se prevede în lege, s-a preferat licitația cu oferte în plic închis;

3 - de asemenea, suntem în prezența unei incompatibilități și a unui conflict de interese pe care l-am menționat în interpelare cu privire la doctorul Eugen Mota și de ce întrebarea noastră este, în comisie a fost un singur profesionist acceptat, respectiv acest domn conferențiar doctor Eugen Mota, ceilalți fiind juriști, și, în condițiile acestea, comisia trebuia să fie formată din cel puțin trei membri cu experiență profesională relevantă în domeniu și, mai mult decât atât, potrivit datelor existente în presă, domnul doctor Mota era sponsorizat de una din firmele care au câștigat licitația, în sensul că i s-au achitat nu numai deplasările în străinătate, ci chiar și taxele de membru al unor organisme internaționale de specialitate.

Deci, din acest punct de vedere, un conflict de interese evident a existat și ne punem întrebarea: De ce atunci când s-a alcătuit această comisie nu s-a avut în vedere acest conflict de interese și, având în vedere aceste încălcări ale legalității, solicităm domnului Ionel Blănculescu, pe care am sperat să îl vedem și în fața Parlamentului, nu numai la televizor în conferințe de presă, să ne răspundă la măsurile de reformă pe care domnia sa le întreprinde în domeniul sănătății, prezentând aici, în fața Parlamentului, pentru că răspunde în fața Parlamentului, în primul rând, și să înțeleagă că Guvernul răspunde politic în fața Parlamentului și nu invers, Parlamentul să răspundă în fața Guvernului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați epuizat și dreptul de a comenta după răspuns prin lungimea discursului inițial. Domnule Pavelescu, vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Referitor la interpelarea adresată de domnul deputat Emil Boc.

Licitația națională pentru achiziționarea medicamentelor și materialelor sanitare necesare programului național de dializă-nefrologie s-a desfășurat în conformitate cu Ordonanța nr.60 privind achizițiile publice, modificată, completată, aprobată prin Legea 212/2002, precum și cu Hotărârea Guvernului nr.276/2003, respectiv licitație deschisă în sistem electronic.

Nu poate fi imputat Ministerului Sănătății modelul sau modul de desfășurare, de alegere a sistemului de licitații - și unul și celălalt este legal. Prin documentația standard de prezentare și evaluare a ofertei, ministerul în colaborare cu Casa Națională în calitate de organizatori au prevăzut o serie de criterii de eligibilitate pe care firmele participante trebuiau să le îndeplinească. Printre acestea: cifra de afaceri, experiența similară, existența unui număr de depozite, încadrarea firmei cu personal de specialitate și s-a dorit din partea organizatorilor să se asigure participarea unor firme cu potențial economic care să poată derula livrarea medicamentelor și materialelor sanitare de amploarea unui program național și mai ales un asemenea program de dializă care are o ritmicitate aproape matematică.

În vederea participării la licitații au cumpărat documentații un număr de 40 de firme de distribuție de medicamente, iar la licitații s-au prezentat și au fost declarate eligibile 12 firme din 40. Au fost descalificate pentru neîndeplinirea unor criterii de documentație firma Sanevit S.A., deoarece nu a prezentat documentația minimă obligatorie, Braun Medical S.R.L, deoarece nu a prezentat tabelul centralizator al garanției pentru participare, dovada asigurării mărfii în depozit și formularul privind experiența similară.

Firma Renamet Farma S.A., care a făcut subiectul de presă în ultima săptămână a fost descalificată pentru prezentarea unui prospect al soluției concentrate pentru dializa sub formă de pulbere, produse de Braunshiva - Germania care conținea erori de redactare și de tipărire, precum și afirmații care, din punct de vedere tehnic conduceau la clasificarea acestei firme, la descalificarea tuturor celorlalte pentru acest produs. Comisia a apreciat că înscrisul este contrafăcut, ceea ce a și rezultat ulterior din corespondența pe care am avut-o cu firma din Germania.

În urma depunerii ofertelor financiare, au fost declarate câștigătoare și li s-a adjudecat licitația unui număr de 9 firme pentru loturile licitate. Întreaga licitație s-a desfășurat având la bază legislația achizițiilor publice, așa cum am informat.

Trebuie să menționăm că programul de dializă are o valoare de 1300 de miliarde de lei. În programul național sunt în evidență și sunt hemodializați 4.500 de persoane, din care 1.100 fac dializă peritoneală, sunt diabetici, iar programul a cuprins 300 de repere, începând cu medicamente, consumabile, catetere dializatoare, soluții pentru hemodializă, dezinfectante, deci, 300 de repere. Desemnarea comisiei sau în compunerea comisiei au fost juriști, economiști, un funcționar guvernamental și conferențiarul doctor Eugen Mota.

Este în practica Ministerului Sănătății ca, în fiecare an, în Comisia de dializă pentru organizarea licitațiilor să fie și șeful de problemă din centrul universitar. Anul trecut a fost reprezentantul de la Cluj, în acest an a fost domnul conferențiar Eugen Mota de la Craiova. Vă menționez că, caietele de sarcini pentru cele 300 de produse nu pot fi făcute de această comisie, ele se fac de specialiști în nefrologie, în diabetologie, se centralizează și se supun aprobării comisiei de specialitate a Ministerului Sănătății.

În perspectivă, Ministerul Sănătății dorește să organizeze licitații de grup pe 6 centre zonale, așa după cum a făcut cunoscut și domnul ministru interimar al Sănătății, astfel încât, la aceste licitații să participe firme puternice care au o rețea de distribuție în sistem zonal capabile financiar, dar mai ales tehnic din punct de vedere al calității să participe de derularea unui astfel de program.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă ofer 2 minute din interpelarea următoare.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc. Dați-mi voie să îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru amabilitatea de a ne răspunde. Regret încă o dată faptul că domnul ministru Blănculescu preferă mai mult televizorul decât Parlamentul și sper că această invitație oficială pe care o facem aici, din plenul Parlamentului, de a răspunde, domnia sa personal, așa spune la Constituție și la Regulament în fața Parlamentului și la întrebările și interpelările formulate de deputați, repet, fără ca prin aceasta să pun sub semnul întrebării răspunsul oferit de domnul secretar de stat, totuși, doresc pe această cale să-i transmit domnului ministru Blănculescu, vajnicului luptător împotriva corupției pe televiziune, că există un conflict de interese și este o Lege a conflictului de interese în această țară și întrebarea noastră era simplă. Dacă domnul Eugen Mota este cunoscut, este o chestiune de notorietate, că el este sponsorizat de una din firmele care a câștigat licitația, cum se numește aceasta la români? Acesta este conflict de interese în toată regula. Domnia sa, în calitate de vajnic luptător împotriva corupției trebuia să spună: eu încep primul și uitați cum voi lupta împotriva corupției, arătând că asemenea conflict de interese nu trebuie să existe în ministerul pe care îl conduc.

Noi asemenea acte și gesturi așteptăm de la un ministru și nu doar declarații sforăitoare pe toate posturile de televiziune, așteptăm fapte și nu vorbe din partea domnului ministru, iar din partea colegului domnului conferențiar aveam pretenția, acele obligații legale de a se autorecuza, să nu facă parte din comisie când știe că este sponsorizat de către unii care câștigă licitația. Este o chestiune inadmisibilă, este un conflict de interese de ordinul evidenței, este o lipsă de respect față de banul public, față de interesul general în ansamblu, ori, fără aceasta, degeaba vorbim de lupta anticorupție la televizor dacă în practică aceste măsuri nu se concretizează în măsuri efective. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Îl va sponsoriza în continuare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai doriți să adăugați ceva domnule Pavelescu? Poftiți.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Deci, tocmai aceasta vroiam să vă spun că domnul Blănculescu nu a organizat și desfășurat licitația electronică și că având niște semnale, este greu, cel puțin din presă, pe care dumneavoastră le-ați invocat în interpelare, este greu de crezut că domnul conferențiar doctor Mota, care anul acesta a fost în comisie din partea urologilor, poate fi sponsorizat de cele 9 firme care au câștigat licitația pentru 300 de produse. Tocmai pentru a elimina orice dubiu, domnule deputat, probabil că aceasta a fost și gândirea pe care conducerea ministerului o are acuma sau o va pune în practică, să treacă la licitațiile de grup. Licitațiile de grup se vor organiza de către centrele zonale coordonate de către rectorii universităților de medicină și farmacie pe baza unei liste a medicamentelor esențiale folosite în spitale, centralizate la nivel național în sistem prin Ministerul Comunicațiilor, deci, o licitație electronică pentru a îndepărta cât de cât aceste suspiciuni, care, pe bună dreptate, sunt sesizate și de dumneavoastră și de mass-media. Vă mulțumesc.

 
  Ion Bozgă

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul deputat Ion Bozgă răspunde domnul Gheorghe Predilă la o întrebare referitoare la sectorul zootehnic din România. Doriți să o dezvoltați, domnule Bozgă, sau așteptați răspunsul și comentați?

   

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Să răspundă la amândouă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Dan Brudașcu, vă amintesc că rândul dumneavoastră urmează peste trei luări de cuvânt. Nu vă epuizați resursele fizice de pe acum.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La prima întrebare pentru domnul deputat Bozgă prezentăm următorul răspuns.

Eu vreau să fac afirmația că înainte de ședință am înmânat dânsului răspunsurile și cu permisiunea dânsului aș vrea să punctăm răspunsurile, pentru că detaliile, dânsul dispune de ele.

Ca principale obiective, noi, în zootehnie, avem stoparea declinului efectivelor la toate speciile, îmbunătățirea valorii genetice a efectivelor de animale, creșterea producțiilor animale, randamentelor pe animal, precum și calitatea acestor produse.

Urmare a măsurilor de sprijin care au fost luate prin subvenții, prin prime, prin alocații acordate crescătorilor de animale, în urmă cu un an a fost înregistrată prima stopare a declinului de efective și înregistrată prima creștere a producțiilor acestora.

La sfârșitul lui septembrie 2003, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, efectivele au fost mai mari cu 7.000 de capete la bovine, cu 151.000 de capete la ovine, cu 396.000 de capete la porci și 1,3 milioane la păsări ouătoare. Au crescut și efectivele de viței cu 14.000 de capete și la purcei cu 114.000 de capete. Producția de lapte a înregistrat o creștere de 1.882 de mii de hectolitri, ce înseamnă 5% față de aceeași perioadă a anului trecut. La fel s-au înregistrat sporuri la carnea de bovine, la carnea de ovine, la carnea de porcine, carnea de pasăre și până la această dată, Ministerul Agriculturii a acordat 2.780 de miliarde de lei ca subvenții, prime și alte forme de sprijin ale producătorilor agricoli.

Până în 2007, conform documentelor și pentru integrare, noi trebuie să creștem efectivele la bovine cu 17%, 14% la ovine, 28% la porcine, 13% la păsări. Corespunzător creșterii efectivelor vor crește și producțiile. De exemplu, la carnea totală în viu cu 24%, la ouă cu 14%, la miere cu 25%, inclusiv producția de lână o vom stimula și pe alte căi, să crească și ea cu 34%, producție care este în mare suferință acum.

Având în vedere dificultățile care s-au înregistrat în acest an pentru 2004, noi am prevăzut sume mult mai mari la zootehnie, aproape duble decât cele din 2003.

Acționăm cu un set de legi pentru a reglementa activitatea acestui sector, Legea zootehniei, Ordonanța de Urgență nr.29 pentru sprijinul producătorilor de lapte, Hotărârea de Guvern nr.1556, pentru reproducție tot Hotărârea de Guvern nr.1556, la fel avem acte normative pentru miere, pentru sprijinul celor care obțin produși viței, purcei, care și ei vor fi stimulați.

Pentru conservarea și dezvoltarea patrimoniului genetic avem 6 acte normative care vin și cu sprijin financiar pentru crescătorii și pentru cei care îngrijesc aceste animale.

Noi îl asigurăm pe domnul deputat - și dânsul știe bine, că este prezent în minister, și în multe domenii acționăm împreună - că nu vom renunța la formele de sprijin și încercăm să le perfecționăm în așa fel încât zootehnia să cunoască o revigorare de care avem cu toții nevoie, mai ales că știm că în anumite domenii suntem deficitari și apelăm încă la importuri.

Referitor la cea de a doua întrebare, ea se referă la mediu, știm, după cum cunoaștem și aici, în această Cameră, am aprobat multe acte normative care vin să reglementeze activitatea din domeniul mediului, dar și asigurării securității alimentare în strânsă concordanță cu prevederile celorlalte acte normative care operează în Uniunea Europeană, măsură care o luăm prin alinierea acquisului comunitar.

Avem o strategie care se referă la dezvoltarea măsurilor pentru protecția mediului și tehnologiile cu impact redus pentru alterarea mediului și care să asigure promovarea unor practici convenționale în strânsă corelare cu nevoile și perspectivele viitoare ale agriculturii. Această strategie nu face altceva decât să vizeze obținerea unor produse agroalimentare ecologice, atât de origină vegetală, cât și de origină animală, și să fie certificate conform regulilor interne și internaționale.

În acest mod, noi acționăm să creăm o piață internă pentru produsele agroalimentare ecologice, elaborăm și vom implementa legislația privind regulile de producții și organizarea sistemului de control, crearea unui sistem de agricultură ecologică similar cu cel comunitar, includerea României pe lista țărilor terțe, emisă de Comisia Europeană prin recunoașterea echivalenței regulilor de producție și a sistemului de control.

Luăm măsuri în domeniul legislativ în așa fel încât toată activitatea să fie reglementată prin acte, inclusiv înregistrarea producătorilor să se facă în strânsă corelare cu cadrul legal. De aceea, avem până la ora actuală înregistrați un număr de 129 de producători, din care 65 în producția vegetală, 19 în producția animalieră, în apicultură și în creșterea animalelor.

De asemenea, înființăm organisme și inspecții de certificare românești în conformitate cu condițiile de acreditare, stabilite prin Ordinul ministrului nr.527 din acest an.

Dezvoltăm în continuare și sprijinim sectorul de agricultură ecologică cu susținere financiară, este prima dată când facem acest lucru și venim cu sprijin pentru producătorii agricoli, inclusiv prin măsura 3.3 care se referă la metode agricole de producție proiectate să protejeze mediul și să mențină peisajul rural, sub măsura "agricultură ecologică".

În ceea ce privește situația actuală din România, cu permisiunea dumneavoastră, aș vrea să vă dau câteva date. Cultivăm în sistem ecologic 43.000 de hectare față de 17.000, cât erau în anul 2000; pe culturi, structura se prezintă altfel: cereale, 12.000 de hectare, avem și pășuni, avem oleaginoase și proteice pe 10.000 de hectare și alte culturi pe 1.000 de hectare.

De asemenea, avem în evidență 10.000 de capete de animale de la care obținem producții ecologice și în continuare vom dezvolta aceste ferme și ați văzut că avem și un program de susținere financiară special adoptat pentru producția ecologică atât vegetală, cât și animală.

Acestea sunt răspunsurile pentru domnul deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Amintesc colegilor nerăbdători că s-a răspuns la două întrebări. Domnule Bozgă aveți dreptul să comentați aceste răspunsuri.

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Domnule ministru,

Permiteți-mi să vă mulțumesc și prin dumneavoastră și ministrului agriculturii, Ilie Sârbu, care a răspuns la întrebările mele, care nu sunt puse întâmplător. La prima grupă de întrebări vizavi de dezvoltarea zootehniei, trebuie să apreciez, și am mai apreciat și cu alt prilej, suma foarte mare din bugetul ministerului, de aproape 4.000 de miliarde de lei în 2003, subvenție pentru sectorul zootehnic și mai ales cea mai mare parte, este vorba de subvenție pe produs; este vorba numai de subvenția alocată în sectorul zootehnic, o cifră foarte foarte mare, prima dată când această cifră operează după revoluție și acest an este 2003. Important este, și nu întâmplător am formulat întrebarea ca și în anul 2004, cifra aceasta este mai mare pe 2004, am constatat și din bugetul care acum se consolidează și urmează să fie aprobat, oricum, este foarte important pentru că acele spații dezafectate ruinate rămase după revoluție să-și găsească efectivele de animale care au luat altă cale și țara să profite de pe urma acestei secvențe, zootehnia.

Domnule ministru, apreciez foarte mult răspunsul la a doua întrebare, agricultura ecologică. Nu întâmplător am formulat această întrebare. Este prima dată când Ministerul Agriculturii, în ultimii doi ani, se implică foarte mult. Agricultura ecologică, pentru cine nu știe, nu însemnează că nu este nimic sau este ceva întâmplător, este un lucru foarte bine stabilit, nu este protecția mediului, este cu totul altceva, sunt câteva zeci de mii de hectare, am sesizat, în cultura vegetală care operează, puține, aproape inexistente, 19 ferme de animale, microferme care produc animale și, mă rog, pe diverse secvențe, lapte, carne, probabil produse certificate. Important este că nu avem în România un organism de certificare și inspecție și toate sunt străine, costurile acestea fiind foarte mari, văd că se implică în acest sens Ministerul Agriculturii și încearcă să stimuleze, că acestea sunt organizații neguvernamentale, deci, privatizate, nu sunt ale statului, dar este un prim pas.

Ce propun, domnule ministru, și îl rog pe domnul ministru Ilie Sârbu să găsească o posibilitate ca sprijinul pentru dezvoltarea sectorului din agricultura ecologică să fie mai mare în 2004 decât subvenția pe produs pentru produsele convenționale, chiar dacă va fi cu 1.000-2000 de lei, dar să fie, că, contează foarte mult, pentru că producția de produse ecologice este aproximativ la jumătate cantitativ decât producția în sistem convențional. Noi, având în România o situație specială cu lanțul carpatic și nu numai, avem posibilitatea ca să dezvoltăm această agricultură după normele europene, dar în sistem ecologic și să obținem producții mai mari la prețuri mai mici.

Oricum, eu vă mulțumesc. Apreciez inițiativa Ministerului Agriculturii și a dumneavoastră personal pentru acest mod de implicare. vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

O chestiune de procedură, dacă îmi permiteți, foarte scurt.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Dar nu sunt proceduri în cadrul interpelărilor și răspunsurilor.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu vă supărați. Trebuie totuși să introducem o anumită regulă. Cu tot respectul pentru efortul pe care îl face ministerul, eu cred că dacă tot se dorește să se facă cursuri de învățământ profesional sau de altă natură, să nu se consume timpul afectat acestei activități care are altă menire, nu pentru prelegeri privind ecologia, acestea se pot face eventual într-o declarație politică sau nu, pentru detalii, că văd că cel care cere răspunsul știe mai mult decât ministrul. Nu vă supărați. Tot respectul pentru curiozitatea pe care o au unii colegi, dar nu este normal și firesc să ne pierdem vremea, ascultând asemenea prelegeri de învățământ profesional sau de altă natură.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Este punctul dumneavoastră de vedere. Eu, colegial, țin să vă spun că nu este corect ceea ce faceți dumneavoastră. Pentru că, atunci când aveți câte 7-8 interpelări, nimeni nu v-a tras de urechi pentru modul cum v-ați susținut interpelarea, sau cum ați spus-o, sau cum ați comentat răspunsurile. Serios! Nu mi se pare colegială această intervenție.

Poftiți, aveți cuvântul, pentru a vă dezvolta interpelarea.

Domnul Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

La întrebarea aceasta eu renunț. Am vorbit cu domnul ministru.

Îi ofer timpul domnului Boc, pentru comentariile pe care le are de făcut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci ați renunțat la interpelarea cu privire la doamna Viorica Borbe, da?

 
  Emil Boc

Domnul Emil Boc așteaptă răspunsul de la domnul Giurescu cu privire la interpretarea oficială dată de ministerul dumneavoastră prevederilor Legii nr.19/2000.

   

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Emil Boc, prezentăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.23/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și pentru modificarea art.2 și art.3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.9/2003, în vigoare de la data de 14 aprilie 2003, în cazul persoanelor care anterior datei de 17 martie 2003 au încheiat contract de asigurare socială pentru completarea venitului asigurat, situație în care se regăsește doamna Tamaș Emilia Ancuța, la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului, angajatorul, ca plătitor de drepturi de asigurări sociale, va avea în vedere și veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială, corespunzătoare perioadei de până la nașterea copilului.

În consecință, angajatorul, la stabilirea bazei de calcul a indemnizației pentru creșterea copilului, va cumula și veniturile la care asigurata a achitat contribuțiile de asigurări sociale în baza contractului de asigurare socială, venituri asigurate corespunzător perioadei de până la data nașterii copilului.

Dovada către angajator privind perioada și veniturile asigurate sunt sarcina asiguratei.

În acest sens, va prezenta angajatorului adeverința eliberată de Casa teritorială de pensii.

În concluzie, angajatorul nu a procedat corect la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului, în sensul că nu s-au avut în vedere veniturile asigurate în baza contractului de asigurare socială, corespunzătoare perioadei de până la nașterea copilului.

Față de acestea, plătitorul de drepturi urmează să recalculeze indemnizația de asigurări sociale, cu acordarea drepturilor cuvenite, de la data inițială a cererii, respectiv cu data de 9.05.2003.

În acest sens, s-a transmis angajatorului, respectiv Spitalului Clinic Județean Oradea, adresa Casei Naționale de Pensii și alte drepturi de asigurări sociale nr.420/2003, prin care se fac cunoscute dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.23 din 14.04.2003, în vederea recalculării indemnizației pentru creșterea copilului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă doriți să comentați acest răspuns?

 
   

Domnul Emil Boc:

Îi mulțumesc domnului ministru pentru expertiza profesională și argumentația extrem de pertinentă și care cred că poate constitui și pentru alte entități administrative un model de soluție și apreciez profesionalismul și rapiditatea, celeritatea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale cu privire la acest subiect.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu.

Aveți de primit de la Ministerul Muncii și Solidarității Sociale un răspuns la o altă întrebare, cu privire la constatările Corpului de Control, efectuate de Camera de Conturi la A.J.O.F.M. Cluj.

Doriți s-o dezvoltați? Nu.

Domnule Giurescu, tot dumneavoastră? Poftiți.

   

Domnul Ion Giurescu:

Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudașcu referitoare la solicitarea făcută conducerii A.J.O.F.M. Cluj de a comunica rezultatul controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, formulăm următoarele:

La solicitarea domnului deputat Dan Brudașcu, adresată Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj, de a i se comunica rezultatul controlului efectuat de Camera de Conturi Cluj, s-a răspuns cu Adresa nr.949 din 16.09.2003, menționându-se că, la data respectivă, controlul nu era încheiat.

Având în vedere că se solicită un act al Curții de Conturi, instituție aflată sub autoritatea Parlamentului, considerăm că se impune ca actul de control să fie solicitat acestei instituții.

Din data de 20.06.2003, postul de director executiv al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj s-a vacantat prin demisie, iar interimatul este asigurat de directorul executiv adjunct al Direcției managementul pieței muncii, domnul Daniel Don.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj nu a organizat concurs pentru ocuparea funcției publice de director executiv, întrucât prevederile art.491 alin.1 din Legea nr.188/1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2004, așa cum rezultă din prevederile art.6, coroborate cu cele ale art.53 alin.1 din Hotărârea de Guvern nr.1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici.

După această dată, se va organiza concursul pentru ocuparea postului de director executiv, în condițiile legii.

Persoana din cadrul Prefecturii Cluj, la care se face referire, s-a transferat la Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Cluj pe o funcție publică de execuție în conformitate cu prevederile art.81 lit.c) din Legea nr.188/1999.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu. Aveți dreptul la un comentariu cu privire la acest răspuns.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Îi mulțumesc domnului ministru, însă lucrurile stau puțin altfel.

În primul rând, eu am solicitat această informație. Scrisoarea la care faceți dumneavoastră referire nu este decât o confirmare a primirii solicitării mele și o amânare sine die a trimiterii răspunsului.

Am solicitat acest răspuns pentru că aici s-au întâmplat o serie de fapte de natură penală.

Să vă spun câteva dintre ele.

  1. În primul rând, se poate constata o dubioasă câștigare în linie a unor licitații organizate de A.J.O.F.M. Cluj de către firma Bussines Capital Management, condusă de partenerul politic al fostului director al A.J.O.F.M. Cluj.
  2. O altă chestiune importantă: falsificarea acestei licitații - deturnare de fonduri prin angajări preferențiale de persoane, unor clienți politici ai fostului director. Este vorba de cheltuirea unor zeci de miliarde de lei, prin aceste angajări parțiale, din fonduri externe, care aveau menirea creării de locuri de muncă definitive, nu pe perioade limitate de timp.
  3. Deturnarea de fonduri pentru organizarea târgurilor de ocupare a forței de muncă. Vă dau exemplu - puteți verifica, domnule secretar de stat: pentru unul dintre aceste târguri organizate la începutul anului în curs au fost alocate 65 de milioane; au fost folosite efectiv 15 milioane și a fost decontată întreaga sumă.
  4. Ceea ce spuneți dumneavoastră este adevărat. Persoana care a fost transferată, deși nu a lucrat în domeniul, de la prefectură, pe o funcție de execuție, în momentul de față ocupă locul sau biroul directorului executiv al acestei agenții.

Deci, de ochii lumii, probabil, se vor organiza concursuri în vederea ocupării funcției de director, atâta vreme cât deja persoana în cauză își arogă calitatea de director, deși nu o deține.

În legătură cu imposibilitatea aflării unor informații, nu cred că Legea accesului la informațiile publice îmi interzice să aflu nu numai constatările Camerei de Conturi, ci și măsurile pe care și le propune agenția, pentru că și acest lucru l-am cerut - nu ați fost informat suficient, sau nu ați fost informat corect: măsurile pentru depășirea situațiilor semnalate în urma acestui control.

Dacă nici un parlamentar nu are dreptul să solicite aceste informații, atunci, vă rog să definiți și dumneavoastră care mai este rostul parlamentarismului în România?

 
  Ștefan Pășcuț

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru domnul Ștefan Pășcuț răspunde domnul Tudor Tănăsescu, cu privire la o întrebare referitoare la legalitatea taxei percepute la vamă.

   

Domnul Tudor Tănăsescu (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Cu privire la întrebarea formulată de domnul deputat Ștefan Pășcuț, vă informăm că Autoritatea Vamală Română nu percepe de la cetățenii Republicii Moldova, la ieșirea din țară, - cum de altfel la nici o altă categorie de cetățeni -, nici o taxă în valută, pe motiv că aceștia depășesc un anumit număr de zile sau dacă sejurul lor în România a depășit trei luni.

Totodată, aș dori să precizez că în punctele de control trafic frontieră, în afara Autorității Vamale, își exercită activitatea reprezentanții mai multor autorități care au competențele stabilite potrivit legii. De exemplu: Poliția de frontieră, grănicerii, reprezentanți ai Direcției sanitar-veterinare, Autoritatea Națională a Drumurilor, reprezentanții autorităților administrației locale etc.

Aș dori să vă informez cu această ocazie că, potrivit prevederilor art.8 din Legea nr.141/1997, publicată în Monitorul Oficial nr.180 din 1.08.1997, Autoritatea Vamală exercită în cadrul politicii vamale a statului atribuțiile conferite prin reglementările vamale pentru realizarea vămuirii bunurilor introduse sau scoase din țară.

Operațiunile de vămuire se efectuează la birourile și punctele vamale de către personalul operativ al Autorității Vamale.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aveți dreptul la un comentariu, domnule Pășcuț.

 
   

Domnul Ștefan Pășcuț:

Vă mulțumesc.

Întrebarea mea a plecat de la sesizarea pe care au făcut-o mai mulți cetățeni ai Republicii Moldova, care vin destul de des în județul Hunedoara și care întâmpină o serie de greutăți atunci când tranzitează granița. Precis, aceste taxe sunt percepute ilegal. De aceea am pus această întrebare. Îi mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dânsului.

Totuși, eu consider că există o problemă și cred că este în puterea dânșilor de a lua măsurile necesare, conform legii, în așa fel încât să se elimine asemenea abuzuri care sunt, probabil nu degeaba, reclamate de acești cetățeni.

Vă mulțumesc.

 
  Emil Boc

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Emil Boc îi va răspunde domnul secretar de stat Emilian Cuteanu, cu privire la nerespectarea drepturilor conferite de Legea nr.42/1990.

   

Domnul Emilian Vasile Cuteanu (secretar de stat, Secretariatul General al Guvernului) :

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Răspund interpelării domnului Emil Boc în legătură cu un Protocol semnat de Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor cu un grup de revoluționari care manifestau prin greva foamei în fața Ambasadei Americii.

După cum puteți observa din acest protocol și din revendicările formulate de către protestatari, aceștia solicită terenuri, case și spații comerciale, drepturi care nu sunt atribuite de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, ci de către administrațiile locale.

Este adevărat că S.S.P.R. a încheiat un protocol, dar, se poate observa din pct.2 că acesta specifică clar că va încerca în acest interval de 45 de zile să-i sprijine pe protestatari pentru a intra în drepturile Legii nr.42.

S.S.P.R., prin atribuțiile pe care le are conform Hotărârii de Guvern nr.300 și, mai de curând, prin H.G. nr.760, nu se poate substitui consiliilor locale și primăriilor. Noi am făcut toate demersurile legale pe care le-am îndreptat către instituțiile care acordă aceste drepturi, am primit răspunsuri - din păcate, nemulțumitoare pentru cei care au protestat.

Pot să vă înaintez toate demersurile scrise pe care S.S.P.R. le-a făcut până în momentul de față.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Boc, doriți să comentați răspunsul?

 
   

Domnul Emil Boc (din sală):

Nu, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnului Boc i s-a dat un răspuns scris de către domnul chestor Nicolae Berechet.

 
  Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu are două întrebări, tot pentru domnul Nicolae Berechet.

Vreți să le dezvoltați, sau așteptați răspunsurile la amândouă, da?

   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Da, domnule președinte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Berechet, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Nicolae Berechet (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnule deputat Brudașcu,

În legătură cu întrebarea privind situația viceprimarului Florea Valentin Naciu, din comuna Frata, vă rog să fiți de acord să dau citire numai părții care mi se pare că răspunde direct la întrebarea dumneavoastră, să vă informez că, față de atitudinea viceprimarului de a lipsi o perioadă de câteva luni de zile neanunțat și nejustificat de la primăria respectivă, primarul comunei, în ședința consiliului comunal din 10 aprilie, primarul Iosif Șomlea, a prezentat un referat, propunând autorității deliberative a administrației publice locale comunale, în conformitate cu prevederile alin.2 din art.78 din Legea nr.215/2001, schimbarea din funcție a viceprimarului.

Propunerea a fost supusă votului, consiliul local comunal respingând-o cu 9 voturi contra și 4 voturi pentru.

Precizăm - și este cunoscut - că, pentru adoptarea unei hotărâri privind schimbarea din funcție a viceprimarului, era necesar votul a două treimi din totalul consilierilor în funcție.

Totodată, menționăm că legea prevede sancțiuni pentru absența primarului sau a viceprimarului de la serviciu, numai după împlinirea termenului de 6 luni, conform dispozițiilor art.72 alin.2 lit.d) din Legea nr.215 din 2001.

Menționăm că, pe timpul cât a absentat, domnul viceprimar nu a primit indemnizația cuvenită persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică.

În ce privește rezolvarea cererilor locuitorilor privind executarea de fotocopii, precizăm că aparatul primăriei este în funcțiune - cel puțin la data documentării era în funcțiune -, solicitanții fiind serviți, conform dorințelor dumnealor, cu achitarea contravalorii prestației respective la casieria Primăriei din comuna Frata.

Acesta este, în esență, răspunsul la prima întrebare, sau la una dintre cele două.

În legătură cu situația domnului Török Francisc, care îndeplinește cumulativ funcția publică de consilier local în cadrul Consiliului local Huedin, dar și pe cea de inspector școlar în cadrul Inspectoratului școlar județean Cluj, am onoarea, domnule deputat, să vă comunic următoarele: așa cum reiese din dispozițiile art.142 din Legea învățământului nr.84 din 1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare, atribuțiunile și responsabilitățile stabilite pentru inspectoratele școlare, ca organe deconcentrate de specialitate subordonate Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, sunt specifice atribuțiunilor și responsabilităților autorităților sau instituțiilor publice din administrația publică.

Totodată, pentru o corectă interpretare și aplicare a legislației în vigoare cu privire la funcția publică și funcționarii publici, consider că trebuie să ne raportăm la noțiunea de funcție publică.

Astfel, potrivit alin.1 din art.2 din Legea nr.188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, "Funcția publică reprezintă ansamblul atribuțiunilor și responsabilităților stabilite în temeiul legii, în scopul realizării prerogativelor de putere publică de către administrația publică centrală și locală".

În acest sens, alin.3 al art.2 din actul normativ sus-menționat statuează în mod strict și limitativ activitățile a căror desfășurare implică exercitarea prerogativelor de putere publică, corespunzătoare funcției publice.

Totodată, potrivit prevederilor alin.2 al art.20 din Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, funcțiile de inspector școlar general și inspector general adjunct, sunt funcții de conducere din inspectoratele școlare, iar potrivit lit.a) a art.25, funcțiile de inspector școlar de specialitate și inspector școlar sunt funcții de îndrumare și de control la inspectoratele școlare.

Având în vedere dispozițiile legale sus-menționate, rezultă în mod neîndoielnic că persoanele care ocupă funcțiile de inspector școlar general sau inspector școlar general adjunct, respectiv inspector școlar de specialitate sau inspector școlar, ca funcționari ai statului în cadrul inspectoratelor școlare, dețin atribuții și responsabilități de conducere, de îndrumare și de control, inerente și specifice funcției publice, în sensul Legii nr.188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare, ce sunt aduse la îndeplinire prin activități a căror desfășurare implică exercitarea prerogativelor de putere publică.

De asemenea, menționez că sarcinile de serviciu prevăzute în fișele posturilor corespunzătoare acestor funcții sunt, prin natura lor, caracteristicile posturilor corespunzătoare funcțiilor publice. În consecință, persoanele care ocupă funcțiile publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de conducere, de inspector școlar general sau de inspector general adjunct, precum și persoanele care ocupă funcțiile publice corespunzătoare categoriei funcționarilor publici de execuție, de inspector școlar de specialitate sau inspector școlar în cadrul inspectoratelor școlare, dețin calitatea de funcționar public.

În privința acestor funcționari publici de conducere și respectiv de execuție, dispozițiile speciale prevăzute de Legea nr.128 privind statutul personalului didactic, cu modificările și completările ulterioare, se completează, conform principiului general juridic "norma juridică specială derogă de la norma juridică generală", cu dispozițiile generale prevăzute de Legea nr.188 din 1999 privind statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare.

Prin urmare, punctul de vedere al instituției noastre este că și acestor categorii de funcționari le sunt aplicabile dispozițiile Legii nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, referitoare la incompatibilități.

În ce-l privește pe domnul Török Francisc, consider că, pentru deplina clarificare a situației domniei sale, este necesară și consultarea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului, organ de specialitate al administrației publice centrale, care coordonează activitatea în domeniul vizat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Brudașcu. Se pare că este mulțumit de răspunsul dumneavoastră, după zâmbetul pe care-l afișează.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În legătură cu primul răspuns.

Domnule chestor, eu aș vrea să rețineți că acest personaj n-a lipsit numai 6 luni, cât prevede legea pentru a putea fi destituit, ci el a lipsit în fiecare din anii de când deține această funcție, aproape 6 luni, pentru că este foarte abil și cunoaște legea și, când este momentul să se împlinească 6 luni, cu o săptămână înainte se prezintă la serviciu.

Deci, cumulativ, în cei trei ani de până acum, el a lipsit aproape un an și 6 luni. Dar, se pare că legea are o lacună, nu precizează cantitatea maximă de timp admisă pe durata unui mandat și, în consecință, nu se poate face nimic împotriva lui, deși, în această perioadă, administrația publică locală de acolo are deficiențe.

În legătură cu aspectul pe care dumneavoastră l-ați infirmat, eu vreau să vă spun că am fost săptămâna trecută în Frata și mi-au spus mai mulți cetățeni de acolo că, într-adevăr există un fotocopiator al comunei, pe care însă viceprimarul recomandă să nu se folosească, trimițându-i pe petenți să-și facă copiile de rigoare la atelierul pe care l-a deschis soția acestuia, declarată anterior ca fiind foarte bolnavă.

Ilegalitățile pe care acest personaj le-a făcut sunt mult mai numeroase. Eu regret că Ministerul de Interne și, anterior, Ministerul Administrației Publice, au tolerat inclusiv falsuri în documente oficiale, a falsificat și ordine de deplasare, a vândut, prin falsificarea de semnătură și număr de înregistrare, o serie de materiale de construcții; a făcut foarte multe lucruri. Se pare că cineva îl mângâie pe cap și-l încurajează să facă în continuare asemenea ilegalități.

În legătură cu al doilea răspuns, eu nu pot decât să-mi ridic pălăria față de rigoarea, acuratețea și seriozitatea analizei pe care dumneavoastră ați întreprins-o. Dar, pe cât vă respect pentru profesionalismul de care dați dovadă, cu atât mă mir cum, în prezența unei clare încălcări a legii prin care Guvernul actual își propune să lupte împotriva corupției și a corupților, dumneavoastră ridicați din umăr neputincioși. Păi, legea este clară. Ce să-mi mai spună Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului? Că nu-i adevărat ce spuneți, ce confirmați dumneavoastră? Păi, cine este mai competent în România să confirme acest adevăr, decât Ministerul Administrației și Internelor? Dumneavoastră ați dovedit, prin toată această demonstrație de mare profesionalism, că se confirmă acuzația formulată la adresa acestui inspector. Prin urmare, trecem la aplicarea legii. Nu mai întrebăm pe nimeni. Ce competență în materie? Ce să ne mai spună Ministerul Educației? Că între timp s-a schimbat statutul? Că nu mai este funcționar public? Sau, ce anume? Eu nu am înțeles. Am înțeles și admir profesionalismul din prima parte, dar nu am înțeles lipsa de decizie. Păi, cine vă oprește să aplicați legea?

Domnul prim-ministru spune clar: când se constată caz de incompatibilitate - așa cum este acesta -, se aplică legea. Să inventeze Ministerul Educației altă lege decât cea pe care dumneavoastră o confirmați că a fost încălcată? Nu cred că este cazul.

Vă cer, respectuos, să mă ajutați să aplicăm legea, indiferent de persoana care este implicată în acest caz. Nu vă cer nimic altceva. Să nu facem nici un abuz. Ați verificat, s-a confirmat că nu se încalcă drepturile persoanei în cauză și acea persoană sfidează legea. Avea timpul suficient pentru a-și lua o măsură de prevedere, să nu ajungă în această situație! Asta este.

Oricum, apreciez că, de când ați apărut la comanda răspunsurilor, s-a îmbunătățit și impresia mea despre activitatea ministerului din care faceți parte.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, vă rog să comentați ceea ce domnul deputat a afirmat despre răspunsul dumneavoastră.

 
   

Domnul Nicolae Berechet:

Domnule deputat, vă mulțumesc în primul rând pentru maniera în care ați avut răbdarea să ascultați cele două răspunsuri și pentru faptul că ați formulat aprecieri care mă încurajează în a mai veni în fața onoraților deputați să prezint răspunsuri la interpelările dumneavoastră și aș vrea să vă confirm și să vă susțin, cu toată responsabilitatea, că nici noi - și, când spun "noi", mă refer la sfera generală a responsabilității în Ministerului Administrației și Internelor - nu dorim, nu intenționăm și mai ales nu practicăm metoda punerii mâinii pe creștetul celor care, cel puțin în plan moral, sunt incompatibili cu funcțiile, pentru care, din păcate, au fost aleși la un moment dat.

Și, atunci, singurul lucru pe care eu cred că-l putem face din acest moment încolo, în legătură cu prima întrebare și răspunsul la prima întrebare pe care dumneavoastră ați formulat-o, este acela al unei aprofundări a verificărilor acolo, în comună, pentru că noi am verificat punctual ceea ce s-a inserat în întrebarea domniei voastre și eu aș spune, aș merge chiar mai departe, o aplecare mai atentă asupra unui cadru destul de permisiv în ce privește actul sancționator a celor care încalcă reguli, fie și de ordin moral, dar aici s-ar putea să nu fie vorba numai de atât, cum este cazul viceprimarului nostru în discuție.

În ce privește a doua întrebare, cu același deosebit respect, vă rog să luați în calcul că în penultimul alineat al răspunsului de două pagini pe care vi-l voi pune la dispoziție pentru o lecturare integrală și repetată, dacă domnia dumneavoastră apreciați că va fi cazul, am spus și repet că acesta este punctul de vedere al instituției noastre, punct de vedere care înseamnă că prevederile Legii nr.161 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, se acordă și beneficiază de ele și aceste categorii de funcționari. Pentru că, în fond și la urma urmei, trimiterea din finalul răspunsului este una absolut facultativă - și-mi cer scuze dacă dumneavoastră credeți că am încercat să pasăm răspunderea -, întrucât domnul în cauză este funcționar în subordinea Ministerului Educației, Cercetării și Tineretului și ales local în Huedin.

Am fi putut să fim mult mai simpli și să ne derobăm chiar și de interpretarea pe care am făcut-o, dar acesta este punctul de vedere al instituției noastre și, sigur că da, dreptul la a avea un punct de vedere ne rămâne și, cum dumneavoastră veți avea înțelegerea, să-l luați ca atare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dan Coriolan sau Radu Stroe. Nu este.

Vă rog, să le transmiteți în scris răspunsul celor doi colegi.

 
  Dumitru Bentu

Domnul Dumitru Bentu are de primit un răspuns de la domnul Radu Damian referitor la finanțarea proiectelor în care sunt implicați tineri cercetători.

   

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, vă comunicăm următoarele.

Rolul tinerilor ca factor inovativ este recunoscut azi atât pe plan mondial, cât și național, ca urmare a rezultatelor deosebite obținute în activitatea de cercetare științifică, precum și în transformarea și valorificarea noutăților științifice și tehnice în aplicații pentru economie și societate. în politicile dedicate promovării tinerilor, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului are mai multe priorități. răspunsul meu are, în momentul de față, trei pagini și o să-mi permiteți, dacă nu aveți nimic împotrivă, să sintetizez, pentru că aș vrea să-l primiți în scris detaliat.

Deci, principalele obiective sunt: atragerea și menținerea în activitatea de cercetare-dezvoltare a tineretului cu performanțe profesionale deosebite, stimularea formării și dezvoltării carierelor științifice, stimularea formării și consolidării colectivelor de cercetare de înaltă performanță, condiții pentru un nivel de salarizare corespunzător, promovarea colaborărilor și mobilității internaționale a cercetătorilor.

În scopul facilitării atingerii acestor obiective s-a inițiat un cadru legislativ din care fac parte: Legea nr.324/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, Legea nr.319/2003 privind statutul personalului de cercetare-dezvoltare, precum și Hotărârea de Guvern nr.442/2003 privind aprobarea unor măsuri pentru atragerea, pregătirea și stabilizarea tinerilor în cercetare.

În răspuns se prevăd stimulentele pe care legislația nouă le prevede, de asemenea, dintre acestea voi enumera: "instituirea de prevederi legale care permit păstrarea gradului profesional ca titlu personal, creșterea sumei alocate cointeresării personalului angajat, posibilitatea legală de a beneficia de venituri lunare neplafonate, dacă concomitent cu execuția proiectelor finanțate de la bugetul de stat se derulează și proiecte finanțate din programe internaționale la care România plătește cotizație; spor la salariul de bază pentru titlul de doctor, susținerea și promovarea participării tinerilor inventatori la manifestări științifice și expoziționale interne și internaționale, promovarea participării tinerilor absolvenți și studenților la programele de cercetare-dezvoltare, acordarea cu prioritate a unor grade de cercetare pentru reintegrarea și stabilizarea în domeniul cercetării a tinerilor beneficiari ai unor burse din Uniunea Europeană sau internaționale, sprijinirea tinerilor care vor să-și dezvolte o afacere prin valorificarea rezultatelor unor cercetări în firme proprii, prin cofinanțare, crearea unui sistem informatizat de comunicare interactiv, în vederea facilitării ocupării locurilor de muncă oferite de unitățile de cercetare-dezvoltare, site propriu pe internet".

De asemenea, sunt alte măsuri concrete prin care ministerul promovează și susține tinerii: finanțarea, în cadrul programului de granturi, a alcătuirii de proiecte pentru tineri, prin CNSIS, stimularea participării la programe de cercetare-dezvoltare - în program special CORINT - subvenționarea publicării literaturii tehnico-științifice, sprijinirea dezvoltării infrastructurii informaționale și de comunicații între institute și universități, formarea centrelor de excelență pentru cercetarea la nivel european ca dotări și mediu de lucru.

Prin această politică bazată pe măsuri concrete, ministerul acționează în sprijinul tinerilor, pentru dezvoltarea acestora pentru cercetare și pentru asigurarea cu resurse compatibile cu noile tendințe manifestate pe plan mondial, de transformare a societăților industrializate și post-industrializate în societăți bazate pe cunoaștere.

Cu stimă, semnează domnul ministru Athanasiu. Veți primi prin secretariatul general al Guvernului în scris.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să comentați răspunsul, domnule Bentu? Poftiți.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu mai vreau să mulțumesc ministerului pentru promptitudine, am depus acum o săptămână această interpelare și iată că am și primit răspunsul, și consistența acestuia îmi oferă suficiente satisfacții și încrederea că ceea ce se realizează cu tinerii este un lucru în conformitate cu programul nostru de guvernare și cu cel al ministerului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

 
  Ion Bozgă

Pentru domnul deputat Ion Bozgă? Tot domnul secretar de stat Radu Damian va oferi un răspuns referitor la învățământul agricol mediu și universitar din România.

   

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Urmare a interpelării dumneavoastră, am coordonat formularea unui răspuns care, de asemenea, se întinde de data asta pe patru pagini și explicația este faptul că, într-adevăr, pentru învățământul de acest tip ministerul are un program extrem de ambițios și susținut.

O să-mi permiteți să vă prezint pe scurt ceea ce conține răspunsul pe care îl veți primi în scris, strategia de dezvoltare a învățământului preuniversitar în perioada 2001-2004 și în perspectiva anului 2010, ca și a celui universitar prevede că prioritatea politicilor educaționale va fi echilibrarea raportului echitate-calitate. Realizarea programului asigurarea echității în educație se va asigura și prin dezvoltarea proiectului asigurarea calității învățământului din mediul rural și în zonele defavorizate, pe următoarele direcții: continuarea încadrării cu personalul didactic și de conducere calificat, promovarea unor programe de educație la distanță pentru elevii din mediul rural și zonele defavorizate, continuarea procesului de asigurare a rețelei școlare cu mijloace de transport.

Învățământul profesional tehnic din care fac parte unitățile de învățământ din domeniul agricol primește sprijin și asistență multianuală prin proiecte PHARE de la Uniunea Europeană, atât pentru infrastructură școlară, cât și pentru dezvoltarea instituțională. În programul național de reformă a învățământul și în planul național pentru agricultură și dezvoltare rurală sunt prevăzute obiective referitoare la desfășurarea în condiții corespunzătoare a învățământului preuniversitar și pentru formarea continuă a adulților în domeniul agricol, agro-montan de industrie alimentară și silvică. Aici sunt listate prioritățile reformei învățământului pe această direcție și, de asemenea, menționează răspunsul colaborarea strânsă dintre Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului, cu Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului, concretizată prin mai multe ordine comune care încep din 2001, în 2002, ele se referă la protocolul privind parteneriatul în organizarea și desfășurarea procesului de învățământ și a formării continue a adulților în domeniul agricol, agro-montan, de industrie alimentară și silvic, de asemenea, există încă alte ordine care se ocupă de această problemă și perfecționează metodologia, de asemenea, ordinul comun 13 decembrie 2002 privind regulamentul de organizare și funcționare a fermei didactice din unitățile de învățământ preuniversitar.

Pregătirea de specialitate în domeniul agricol se realizează prin învățământ profesional, liceal, filieră tehnologică și postliceal. Sunt calificări cuprinse în nomenclatorul ocupațiilor, meseriilor și specializărilor pentru care se asigură această pregătire profesională prin preuniversitar, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.844/2002. Ele au avut în vedere schimbările ocupaționale din agricultură ca urmare a restructurării domeniului, cât și clasificarea ocupațiilor din România.

Începând cu 1995 a fost derulat și un program PHARE VETRO 9405 ale cărui rezultate sunt în prezent consolidate, întrucât răspund cerințelor din domeniul economic pe piața muncii.

De asemenea, se prezintă în răspuns modul în care este concepută formarea profesională, pe o pregătire de bază mai largă în anul întâi și mai aprofundată în anul al doilea, cu specializare în anii terminali, care facilitează adaptarea și reconversia forței de muncă.

Pentru a oferi elevilor o mai bună dezvoltare personală, precum și pentru posibilitatea găsirii unui loc de muncă s-au introdus discipline noi cum ar fi: limbi moderne aplicate, tehnologia informației, educație antreprenorială.

De asemenea, conținutul practic aplicativ al curricumului este de circa 60%.

În ceea ce privește strategia în domeniul învățământului agricol universitar, acesta are ca obiective: o corelație mai bună a necesităților în domeniul agricol și cifra de școlarizare susținută de la bugetul de stat care a rămas aproximativ constantă în ultimii 3 ani pentru formele de lungă și scurtă durată; creșterea sensibilă a numărului de studenți la cursurile postuniversitare aprofundate și în masterat, cu un spor de locuri la doctoratul cu frecvență și diminuarea ușoară a numărului de locuri fără frecvență, susținerea bazelor și stațiunilor didactice și de cercetare.

De asemenea, sunt promovate acte normative și reglementarea statutului unor stațiuni de cercetare pe profil agricol și silvic, inclusiv prin trecerea lor în structura universităților cu profil agricol. Aceste stațiuni primesc și finanțare de sprijin suplimentară, după criterii clare ale Consiliului Național de Finanțare. Reconsiderarea medicinii veterinare prin finalizarea evaluărilor făcute de asociația europeană a medicilor veterinari; de asemenea, există o profesie reglementată, acea de medic veterinar, pentru care există, în momentul de față, un proiect de lege care este cel care va permite echivalarea diplomelor în tot spațiul Uniunii Europene. Încurajarea relațiilor directe dintre universități și unitățile direct productive, susținerea consorțiului universităților agricole care coordonează programe naționale de cercetare bioteh și agrare și, de asemenea, încurajarea pentru participarea la programele finanțate de Banca Mondială și FP-6 - Comunitatea Europeană.

În concluzie, față de cele expuse, rezultă că ministerul are o strategie în privința învățământului mediu și universitar agricol, pe care o pune în practică cu consecvență.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mă mulțumesc.

Domnule deputat Bozgă, dacă doriți să comentați acest răspuns?

 
   

Domnul Ion Bozgă:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspunsul dat la întrebarea formulată. Am avut în vedere faptul că în România, în acest moment, 40%, chiar peste 40%, 45% din populația țării lucrează în agricultură și am considerat extrem de importantă instruirea elevilor și studenților care se orientează către acest domeniu de activitate.

Vă mulțumesc pentru răspuns.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Trecem la partea a doua, care, de fapt, înseamnă formularea noilor interpelări.

Sunt 3 colegi prezenți.

  Eberhard-Wolfgang Wittstock

Domnule Wittstock, dumneavoastră ați depus-o în scris. doriți să o și dezvoltați? Da.

Vă rog. Poftiți.

   

Domnul Eberhard-Wolfgang Wittstock:

Domnule președinte,

Interpelarea mea este adresată Guvernului României.

Subiectul ei îl constituie unele plângeri ale cetățenilor români de naționalitate germană domiciliați în județul Brașov, în legătură cu modalitatea de soluționare a cererilor privind reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole. Aștept un răspuns.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc pentru modul succint în care ați prezentat conținutul interpelării.

 
  Emil Crișan

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Emil Crișan:

Domnule președinte,

Interpelarea mea de adresează domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului.

Obiectul interpelării.

Domnule ministru, am primit la Biroul parlamentar memoriul unui număr de 15 familii din comuna Bucium județul Alba care semnalează poluarea surselor de apă din care se aprovizionează cu apă potabilă, de către Firma "Roșia Montană Gold Corporation", prin executarea unor foraje care au străpuns pânza freatică.

La întâlnirea care a avut loc în data de 24.X.2003 la Primăria din Bucium, unde au fost invitate cele 15 familii afectate să găsească o soluție, împreună cu reprezentanți ai "Roșia Montană Gold Corporation", aceștia din urmă i-au acuzat pe cetățenii afectați că și-ar fi contaminat singuri fântânile și somându-i să denunțe făptașul pentru a avea șansa să-și limpezească apele.

În rest, nici o soluție, starea de lucru rămânând nerezolvată.

Vă solicit, domnule ministru, constituirea unei comisii care să constate cele semnalate și să se ia măsuri pentru remedierea situației și oprirea poluării Munților Apuseni.

Anexez Memoriul alăturat, semnat de cele 15 familii afectate de poluare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Pășcuț

Domnul Ștefan Pășcuț:

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul economiei și comerțului, prin care solicită o anchetă în Cartierul "Ștefan" din orașul Lupeni, județul Hunedoara.

Acest cartier este afectat de lucrările subterane de exploatare a minei Lupeni, casele din această zonă, din acest cartier sunt grav afectate, au început să se deterioreze, existând chiar riscul de a se prăbuși. Am prezentat și un memoriu din partea acestor cetățeni.

Solicit răspuns scris și oral.

Vă mulțumesc.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Stimați colegi,

În afara celor 3 colegi care au prezentat succint interpelările, au mai depus interpelări scrise domnul Ioan Miclea - două, domnul Florin Iordache - una, domnul Dumitru Bentu - două, Alexandru Mocanu, Dan Brudașcu - trei, Ovidiu Drăgănescu - două, Ion Luchian, Petre Naidin și Gheorghe Dinu. De asemenea, Liviu Negoiță și Emil Boc. Ceilalți care s-au înscris și nu au depus interpelări urmează să nu fie luați în considerare.

Cu aceasta, declar închisă ședința noastră de astăzi. Ne revedem mâine în plen.

Vă doresc o seară bună.

Ședința s-a încheiat la ora 20,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 14 aprilie 2021, 1:16
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro