Plen
Ședința Senatului din 12 februarie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.9/23-02-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 12-02-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 12 februarie 2004

16. Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
 
consultă fișa PL nr. L16/2004

Domnul Dan Mircea Popescu:

................................................

La punctul 14 de pe ordinea de zi avem proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Îl rog pe domnul secretar de stat Cindrea să prezinte proiectul din partea Guvernului.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Prezentul proiect de lege are ca obiect de reglementare, așa cum s-a spus, modificarea și completarea Legii nr. 76/2002 și vizează în principal introducerea unor noi măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă, extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de aceste facilități acordate din bugetul asigurărilor sociale de șomaj, precum și asigurarea corelării cu prevederile noului Cod al muncii.

Principalele dispoziții de modificare a Legii nr. 76/2002 se referă în primul rând la măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ, diferențiat în funcție de nivelul studiilor.

A doua categorie de măsuri de stimulare se referă la angajatorii care încadrează în muncă persoane care mai au 3 ani până la vârsta legală de pensionare, afectate de procesul de restructurare și care au un acces destul de greu pe piața muncii.

O a treia categorie de măsuri sunt cele legate de stimularea formării profesionale, organizată în interiorul agenților economici, în special pentru persoanele care au avut contractele de muncă suspendate pentru îngrijire copil, satisfacerea stagiului militar, fie pentru pensie de invaliditate, cărora, la reîntoarcere, din bugetul asigurărilor sociale de șomaj, prin acest proiect să le putem finanța formarea profesională pentru prevenirea șomajului.

De asemenea, o categorie importantă a măsurilor prevăzute în proiectul de modificare se referă la consultanță, asistență pentru începerea unei activități independente și posibilitatea acordării unor credite cu dobândă subvenționată - 25% din dobânda de referință a Băncii Naționale - pentru studenți, pentru stimularea deschiderii de afaceri și ocuparea acestora prin această măsură.

Față de cele prezentate, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei susține adoptarea prezentului proiect de lege, cu amendamentele comisiei.

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Poftiți, domnule președinte.

Domnul Constantin Bălălău:

Întrunită în ședința din 10 februarie 2004, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a examinat proiectul de lege și a hotărât să elaboreze raport favorabil, cu amendamentele menționate în anexa nr. 1.

Menționăm că prezentul proiect de lege are aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ și a Consiliului Economic și Social și face parte din categoria legilor organice. Amendamentele propuse în anexa nr. 1 au fost discutate în cadrul comisiei și acceptate de reprezentanții Ministerului Muncii.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Dezbateri generale?

Doamna senator Rodica Șelaru.

Aveți cuvântul, doamna senator.

Doamna Rodica Șelaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege supus astăzi dezbaterii noastre, prin reglementările sale, se înscrie în Programul de guvernare al P.S.D. care și-a propus și, fără discuție, a adus la îndeplinire un proiect social de reducere a șomajului și stimularea ocupării forței de muncă.

Domnul Florin Hrițcu (din sală):

Declarații politice?!

Domnul Dan Mircea Popescu:

Dezbateri generale!

Doamna Rodica Șelaru:

Oportunitatea acestei reglementări este dată și de necesitatea de a se recorela legislația în materie cu prevederile noului Cod al muncii. Noutatea pe care o aduce proiectul de lege constă în aceea că se diversifică măsurile active printr-o reglementare ce vizează introducerea unor noi măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă, de asemenea, în extinderea categoriilor de persoane care pot beneficia de facilitățile legii și, nu în ultimul rând, în lărgirea accesului la programele de formare profesională organizate de Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă.

În sensul celor arătate, edificatoare cred că este norma din proiect care prevede subvenționarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a cheltuielilor efectuate pentru formarea profesională a persoanelor care își desfășoară activitatea în mediul rural, a celor care și-au reluat activitatea după satisfacerea serviciului militar sau după o perioadă în care au fost pensionați pentru invaliditate sau au revenit din concediul pentru creșterea copilului. Mai mult, în aceste programe sunt cuprinși și cetățenii străini sau apatrizi care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România, dar și persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate.

Diversificarea competențelor profesionale și perfecționarea pregătirii profesionale a celor care, dintr-un motiv sau altul, și-au întrerupt un timp activitatea sunt de natură a facilita reinserția acestora pe piața muncii.

Proiectul de lege nu-i uită nici pe cei tineri, acordând facilități studenților, nici pe cei mai puțin tineri, aflați înaintea pensionării, pentru care angajatorii sunt stimulați prin acordarea unei sume egale cu un salariu minim brut pe țară pe perioada angajării, până la pensionarea angajatului.

Ceea ce aș dori să subliniez legat de acest proiect de lege este măsura promovată de Guvern pentru creșterea gradului de ocupare a șomerilor, prin acordarea din bugetul asigurărilor pentru șomaj a unor fonduri nerambursabile pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale în zonele marcate de sărăcie, unde excluziunea socială se află la un nivel ridicat.

Acestea sunt considerentele pentru care Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat susține proiectul de lege și îl va vota fără rezerve.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Paul Păcuraru.

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Mulțumesc, domnule președinte.

Voi începe și eu prin a spune că există două motive fundamentale pentru care acest proiect de lege trebuie votat, și aceste două motive, care fac ca acest proiect de lege să întrunească susținerea noastră, țin de două categorii de probleme. Una, că dezvoltă măsurile active de creștere a gradului de ocupare și de reducere a riscului de șomaj, ceea ce înseamnă că suntem cumva pe calea cea bună. Și doamna senator, și domnul ministru au prezentat direcțiile de acțiune. Deci, practic, este o creștere a evantaiului de susținere. Și a doua, faptul că se adresează unui public-țintă foarte precis localizat și, în general, problema politicilor sociale în România a fost tocmai faptul că nu au reușit să găsească destul de exact publicul-țintă, cum să se adreseze și care este calea prin care să ajungă la el.

Există însă și trei semne de întrebare. Deci vom vota acest proiect de lege, pentru că nu putem să nu susținem politica guvernamentală de creștere a gradului de ocupare, având în vedere faptul că șomajul rămâne, totuși, pe agenda populației din România cea mai importantă problemă.

Legat de acest proiect de lege voi avea trei întrebări pe care doresc să le adresez domnului ministru, pentru că ele, cumva, desenează fondul legislației în materie.

Prima întrebare pe care o adresez este de ce Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei și Agenția au nevoie de o atât de frecventă schimbare de reglementare, având în vedere faptul că Legea nr. 76 nu este mai departe decât din 2002.

Această discuție a fost și la comisie. Deci noi avem o lege care a definit foarte clar, încă din 2002, regimul ocupării, al asigurărilor de șomaj și al indemnizațiilor de șomaj și iată că nu au trecut decât doi ani, după ce în acești doi ani am mai avut o dată modificarea legii. Știți, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2002, Legea nr. 4/2003, am modificat normele metodologice, a trebuit să parcurgem din nou toată procedura asta foarte laborioasă, care, în punerea în practică, înseamnă un consum foarte mare de timp și de, până la urmă, de birocrație pentru toți cei implicați în această poveste, și iată că după foarte puțin timp venim din nou cu un proiect de lege care modifică, care din nou va modifica normele metodologice, care din nou va pune agențiile teritoriale într-o situație de a se informa permanent cum să rezolve problemele.

Și atunci, prima problemă pe care aș dori s-o lămurească domnul ministru este de ce în condițiile în care România, pe aceste probleme, nu descoperă roata - pentru că toate aceste subiecte le putem citi în agenda analizei de politică socială în România începând din 1992, măsurile active... Începând din 1992 am aflat despre publicul-țintă, despre recalificare, de susținerea angajatorilor, de diversele forme de susținere, de credite cu dobândă subvenționată și așa mai departe. Deci tot acest pachet nu este o noutate, până la urmă. El este pus în termeni diferiți, poate, de la o etapă la alta. Și atunci este firesc să ne întrebăm de ce, știind atât de multe lucruri de atât de mult timp, le soluționăm și le suprareglementăm tot timpul, ceea ce dă o anumită senzație, pe de o parte, de instabilitate, pe de altă parte, de confuzie și așa mai departe, adică nu le stăpânim destul de bine, nu le introducem la timp. Firesc era ca, de exemplu, proiectul prezent, pe care noi îl avem în față, care, așa cum spun, nu descoperă roata - o știți dumneavoastră mai bine ca mine - să fi fost pus în operă și în practică din momentul inițierii Legii nr. 76/2002, care, cumva, a reformat toată această poveste.

A doua întrebare pe care aș vrea să v-o pun, domnule ministru, este cât costă și cum aveți acoperire în bugetul de asigurări de șomaj pentru aplicarea acestor extensii.

Deci, în mod normal, dumneavoastră ar fi trebuit să prezentați o fiș, conform Legii nr. 24/2000, ce înseamnă suportul bugetar și măsura în care bugetul vă acoperă și pentru partea de creditare, și pentru partea de finanțare I.M.M.-uri, și pentru partea de subvenționare a angajatorilor, de susținere a angajatorilor și așa mai departe. Deci, dacă ne puteți prezenta dacă în bugetul de asigurări de șomaj pe anul 2004 aveți acoperire.

Ultima problemă... Nu pot să nu profit de prezența dumneavoastră aici. Cum stăm cu șomajul în România, care este rata șomajului la zi?

Dumneavoastră știți că toată presa din România constată un lucru, că șomajul scade, dar numărul de locuri de muncă nu crește. Cum definiți dumneavoastră acest paradox? Este doar un paradox statistic, este o lipsă de înțelegere a realității? Deci toată presa sesizează permanent că numărul de locuri de muncă...

Și dumneavoastră știți chiar din proiecția bugetelor că numărul de locuri de muncă, să spunem, este relativ constant. Pe construcția bugetară a anului 2004 aveți o creștere, comparativă cu 2003, doar de 80.000 locuri de muncă pe total, deci locurile de muncă sunt constante, dar șomajul scade în mod permanent. Poate pe emigrație?

Vă mulțumesc.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt din partea grupurilor parlamentare?

Dacă nu sunt, permiteți-mi și mie câteva considerații pe marginea proiectului, în nume personal. (Domnul Dan Mircea Popescu se deplasează la tribună.)

Stimați colegi,

Suntem în fața unor modificări importante ale Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.

Fără îndoială că această lege reprezintă unul din principalele repere ale protecției sociale din România și la momentul intrării sale în vigoare am salutat acest act normativ, cu tot ceea ce el aducea nou în materie, începând cu o filozofie diferită, în care valorile fundamentale erau, de această dată, munca, dar și solidaritatea socială și eficiența, și terminând cu accentele noi, pe ceea ce cu toții numim acum "măsuri active pentru stimularea ocupării forței de muncă".

Într-o societate extrem de dinamică, ce încearcă să se așeze de o asemenea manieră încât realitatea ei să se armonizeze cu realitatea din Uniunea Europeană atât sub aspect economic, dar și social, este, cred, firesc să încercăm să ajustăm actele normative a căror principală menire este de a conduce la o atât de dorită concordanță, atunci când nu le putem imagina ab initio la asemenea parametri.

Iată de ce modificările propuse astăzi par a fi raționale, cu atât mai mult cu cât ele încearcă în plus o punere de acord și cu prevederile noului Cod al muncii, intrat în vigoare în martie 2003, pe lângă încercarea de a intensifica și diversifica măsurile active de protecție socială a muncii, ca și de a extinde categoriile de persoane beneficiare, preluând, cu alte cuvinte, tot ceea ce s-a putut desprinde ca benefic din experiența de până acum.

Între principalele cștiguri ale acestui proiect aș sublinia accentul deosebit pus pe formarea profesională, studiile de specialitate. Vorbesc despre faptul că pe parcursul unei vieți active suntem obligați să ne schimbăm ocupația de cel puțin 3, 4 ori. Realitatea din România se aliniază și ea acestei necesități, drept pentru care și Constituția revizuită recent prevede la art. 41 alin. (2) faptul că formarea profesională reprezintă una din măsurile importante de protecție socială a salariaților, ea autonomizându-se, în acest fel, de ceea ce numim "dreptul la învățătură", prevăzut de art. 32, sub umbrela căruia se afla până acum.

Tocmai pentru a facilita accesul la programele de formare profesională organizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, s-a prevăzut subvenționarea cheltuielilor efectuate de persoanele care participă la pregătirea profesională și care nu se pot deplasa zilnic la unitatea de pregătire sau care locuiesc la o distanță mai mare de 50 de kilometri de respectiva unitate. Este vorba de cheltuielile aferente cazării, mesei și transportului pe durata participării la cursuri și, în al doilea rând, de subvenționarea cheltuielilor efectuate în vederea formării profesionale pentru următoarele categorii de persoane: persoanele care revin din concediul pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv de 3 ani a copilului cu handicap; persoanele care și-au reluat activitatea după satisfacerea stagiului militar; persoanele care își reiau activitatea ca urmare a recuperării capacității de muncă după pensionarea de invaliditate; persoanele care își desfășoară activitatea în mediul rural; cetățenii străini sau apatrizii care au fost încadrați în muncă în România; persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate și care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima zi de executare a pedepsei.

Ceea ce merită a fi subliniat cu precădere, ca o noutate absolută, este faptul că ne adresăm pentru prima oară celor din mediul rural, respectiv persoanelor care nu dețin nici un fel de calificare profesională, celor care nu realizează venituri lunare sau ale căror venituri lunare sunt mai mici decât indemnizația de șomaj.

Aici este vorba de un teren neexplorat, de un fenomen care ne îngrijorează pe toți, cunoscut fiind faptul că 47% din populația României trăiește în mediul rural, iar aportul acesteia la produsul intern brut al țării este de numai 15%.

Educația și formarea pe tot parcursul vieții sunt și rămân un principiu valabil, iar în acest context dezvoltarea rurală rămâne un obiectiv major al politicii noastre, acum și în viitor. Iată de ce formarea profesională gratuită pentru aceste persoane din mediul rural capătă o semnificație deosebită, reprezentând unul din marile cștiguri ale acestui proiect.

N-aș vrea să uit alte măsuri extrem de avantajoase, ce stimulează încadrarea în muncă a absolvenților instituțiilor de învățământ, acordarea de credite în condiții avantajoase persoanelor de până la 30 de ani care au statut de student la o instituție de învățământ superior sau să nu subliniez și alte asemenea măsuri ce stimulează încadrarea în muncă pe perioadă nedeterminată a șomerilor de peste 45 de ani sau a întreținătorilor unici de familie.

Se cuvine un cuvânt de apreciere și pentru continuarea stimulării creării de noi locuri de muncă prin înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, de unități cooperatiste, asociații familiale, prin acordarea de credite în condiții avantajoase, aceasta, în urma acumulării unei experiențe bogate în domeniu.

Stimați colegi,

O ultimă problemă asupra căreia aș dori să vă rețin atenția se referă la modul de folosire a bugetului asigurărilor pentru șomaj.

Am pornit, după cum unii dintre dumneavoastră știu, în 1999, acordând indemnizații de șomaj și alocații de sprijin personalului disponibilizat din unitățile economice de stat. Am extins apoi, după ani de discuții, aceste prevederi și pentru sectorul privat, cum era și firesc, pentru ca în final să acordăm acest drept și bugetarilor.

Ba mai mult, de asemenea indemnizații și facilități beneficiază și cei ce nu au contribuit deloc la alimentarea fondului, cum sunt elevii și studenții. Considerăm că am făcut un lucru bun acordând asemenea indemnizații, alocații, subvenții și credite, pe lângă alte facilități și stimulente, pentru că ele au avut ca ultim scop depșirea acestei perioade dificile din viața activă a unei persoane disponibilizate și încadrarea sa cât mai rapidă pe piața muncii și apoi, evident, stimularea creării de noi locuri de muncă.

Acum, însă, pentru prima oară, ni se propune acordarea unor fonduri nerambursabile, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, celor care înființează sau dezvoltă întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste etc., în localitățile confruntate, cum se spunea aici, cu fenomene de sărăcie și excluziune socială.

Este vorba, stimați colegi, de art. 861 asupra căruia, personal, am rezerve. Nu cred că putem dispune de fondurile asiguraților după bunul nostru plac, fără ca reprezentanții asiguraților s-și poată exprima vreo părere în această privință.

În al doilea rând, cred că ne-am îndepărtat foarte mult de rațiunea de a fi a acestui buget pentru șomaj, căci una este să acorzi indemnizații de șomaj sau alocații de sprijin persoanelor disponibilizate, fie chiar subvenții pentru formarea profesională sau credite pentru stimularea creării de noi locuri de muncă, dar de aici și până la acordarea de fonduri nerambursabile cred că este o extindere de responsabilitate pe care nu ne-o putem asuma.

Gândiți-vă apoi la echilibrul fragil în care se găsește fondul de șomaj, la posibilitatea extrem de reală ca numărul șomerilor să crească vertiginos sub impactul reformelor viitoare, astfel încât mă văd nevoit să cer reprezentantului Guvernului explicații suplimentare în legătură cu această chestiune extrem de sensibilă, în opinia mea.

Închei, stimați colegi, prin a sublinia încă o dată utilitatea unor asemenea schimbări, în speranța creșterii gradului de ocupare a forței de muncă din România, a dezvoltării noastre economice și sociale și a unui trai mai bun al celor pe care îi reprezentăm în acest Parlament. (Domnul Dan Mircea Popescu revine la prezidiu.)

Deci, domnule secretar de stat, față de întrebările care s-au pus aici, vă rugăm, părerea dumneavoastră.

Domnul Ioan Cindrea:

Mulțumesc frumos, domnule președinte.

Mulțumesc tuturor pentru aprecierile pozitive față de proiectul de modificare a Legii șomajului.

La întrebările domnului senator Paul Păcuraru aș încerca să răspund foarte pe scurt, ca să nu răpesc din timpul dumneavoastră.

De ce modificăm Legea șomajului în România după doi ani? Sunt două motive principale. În primul rând,

Codul muncii, fiindcă reglementările noului Cod al muncii impun reglementări sau modificări ale Legii șomajului, și, în al doilea rând, nevoile obiective, economice și sociale după doi ani de la aplicarea legii, în sensul stimulării mai puternice a ocupării în muncă a unor categorii cu un acces mai greu pe piața muncii, cum sunt absolvenții, cum sunt persoanele care mai au trei ani până la pensionare și, așa cum se spune aici, stimularea formării profesionale prin cofinanțarea acesteia la nivelul agenților economici sau deschiderea finanțării spre mediul rural sau spre categorii care au avut raporturile de muncă suspendate, când se întorc găsesc alte condiții tehnice și tehnologice în societățile comerciale, mă refer la cei care au fost în îngrijire copil, satisfacere stagiu militar.

A doua întrebare, dacă este o noutate. Nimic nu este nou, nu am făcut decât să adaptăm, mă refer la măsuri active. Există surse de finanțare, deci bugetul asigurărilor pentru șomaj, după trei ani de zile, și-a consolidat excedentul și poate finanța aceste măsuri active. S-a cștigat experiență profesională și capacitate administrativă, motiv pentru care am dezvoltat anumite măsuri active mai puternic în ultimii ani.

Costurile sunt asigurate prin bugetul asigurărilor sociale pentru șomaj, totalul cheltuielilor pentru măsuri active se ridică la 23,62%, peste 4.200 miliarde, iar proiectul actual presupune pentru anul acesta circa 1.200 miliarde lei în plus cheltuieli.

Rata șomajului, a patra întrebare, este de 7,6%. Avem aproape 700.000 de șomeri, este rata șomajului înregistrat, conform definițiilor internaționale ale șomajului, adaptate definiției Organizației Internaționale a Muncii.

Deci raportăm și avem evidența șomerilor înregistrați, persoane fără loc de muncă, apte de muncă, în vârstă de muncă, care își caută un loc de muncă și sunt înregistrate la cele peste 250 de agenții locale de muncă ale Agenției Naționale.

Numărul de salariați în România a crescut în trei ani de zile. Pot să spun că numărul salariaților a fost de 4,5 milioane în 2001, am ajuns la 4,8 milioane, dar nu trebuie să uităm că în categoria persoanelor ocupate se află și 2,2 milioane persoane ocupate în agricultură, ca deținători de terenuri agricole, 1,2 milioane persoane aflate în categoria patronilor, persoane fizice autorizate, membri asociații familiale. Aceasta este dimensiunea ocupării în România, 8 milioane oameni. 4,8 sunt doar numai salariații.

Mulțumesc frumos.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Ați epuizat?

Domnul Ioan Cindrea:

Cred că am epuizat.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Pentru domnul senator Paul Păcuraru. Mai era o întrebare vizavi de fondurile nerambursabile. Dacă sunteți în măsură, dacă nu, sigur, putem discuta și cu altă ocazie.

Domnul Ioan Cindrea:

Domnule președinte,

Nu am înțeles-o ca o întrebare, ci ca o rezervă. Am diversificat creditele acordate din fondul de șomaj, de la credite cu 50% dobândă prin programul social și credite cu 25% din dobânda de refinanțare a Băncii Naționale, pentru județele care au rata șomajului peste media pe țară, și realitatea ne arată că s-au creat peste 60.000 locuri de muncă, și am acordat 3.000 miliarde, peste un milion de dolari, credite în România, din bugetul asigurărilor de șomaj și am considerat, de acord cu partenerii sociali, și C.E.S.-ul și-a dat acordul, acordarea pentru zonele declarate defavorizate credite nerambursabile, dar cu o condiție mult mai aspră, adică mult mai restrictivă. Să fie angajați timp de patru ani de zile, nu trei ani ca la celelalte credite, numai șomeri și menținerea locurilor de muncă timp de cinci ani de zile.

Calculele noastre financiare arată că, de fapt, după cinci ani de zile de la angajarea șomerilor se reîntorc banii, ca taxă sau contribuție la bugetul asigurărilor de șomaj.

Deci, practic, fondul se reOntregește din contribuția locurilor de muncă create în zonele defavorizate afectate de restructurări. Și se vor acorda doar prin hotărâre de Guvern în acele localități în care rata șomajului este mare și au fost declarate zone defavorizate.

Considerăm că este o măsură reală de creare de locuri de muncă durabile.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

În aceste condiții, stimați colegi, existând amendamente la textul inițial, supun votului dumneavoastră amendamentele comisiei de specialitate, cu mențiunea că Guvernul și-a însușit aceste amendamente.

Vă rog să votați.

Amendamentele au fost adoptate cu 93 de voturi pentru, un vot împotrivă și 5 abțineri.

Vă mulțumesc.

În aceste condiții, supun votului dumneavoastră raportul comisiei de specialitate.

Vă rog să votați.

Raport adoptat cu 96 de voturi pentru, un vot împotrivă, 6 abțineri.

Legea în ansamblu, vă rog să votați.

Proiect adoptat cu 98 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

Domnul Ioan Cindrea:

Vă mulțumim frumos.

Domnul Dan Mircea Popescu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 26 ianuarie 2022, 8:21
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro