Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.11/23-02-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 16-02-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 16, 2004

48. Dezvoltarea interpelărilor și primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

   

Domnul Viorel Hrebenciuc:

    ................................................
 

Trecem la răspunsuri la interpelări.

 
Dan Brudașcu

Domnul Dan Brudașcu are cuvântul, referitor la un număr de 795 de societăți comerciale care nu știu ce au făcut.

Vă rog.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Interpelarea pe care am adresat-o domnului ministru Ionel Blănculescu se referă la un anunț pe care l-a făcut mass-media regională și cea din județul Cluj, vizavi de o serie de scutiri de la plată, făcută pe sprânceană unora dintre societățile comerciale. Din acest motiv, pentru a nu exista nici un fel de dubii și pentru a beneficia de o informare corectă și competentă, am adresat domnului ministru Ionel Blănculescu clarificarea situației scutirilor la plată pentru societățile comerciale de pe raza județului Cluj.

Aștept răspunsul și voi face eventuale comentarii admise de Regulament, după audierea acestuia.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

Domnul Marin Popescu.

Vă rog.

 
 

Domnul Marin Popescu (secretar de stat, Autoritatea Națională de Control):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

La interpelarea domnului deputat Dan Brudașcu, prezentată în ședința din 9.02.2004, respectiv de ce s-au blocat conturile a numai 4 societăți din cele 67 societăți care aveau datorii de peste 1 miliard, vă precizăm următoarele. În baza Ordonanței de urgență nr.95/2003 și a Legii nr.557/2003, Autoritatea de Valorificare a Activelor Bancare, prin Protocolul de transfer de creanțe, a preluat de la Casa de Asigurări de Sănătate Cluj, creanțele bugetare mai mari de 1 miliard de lei restante la Fondul Național Unic de Asigurări Sociale a unui număr de 34 de societăți, și nu 67, cum este vorba, care au însumat 384 miliarde de lei.

Cauzele care au generat blocarea conturilor la numai 4 societăți, și nu la toate celelalte societăți, au constat în faptul că fiecare debit s-a aflat sub incidența altui act normativ, astfel: 16 societăți se află sub incidența Legii nr.64/1995 privind reorganizarea judiciară și falimentul republicată și, potrivit art.35 din acest act normativ, de la data deschiderii procedurii, se suspendă toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorilor sau a bunurilor sale, astfel că AVAB-ul nu a procedat la blocarea conturilor bancare ale acestor societăți; 5 societăți se află sub incidența Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, care prevede, la art.16, alin.5, creditorii bugetari vor suspenda, până la transferul dreptului de proprietate asupra acțiunilor, aplicarea oricăror măsuri de executare silită începută asupra societății comerciale și nu vor face nici un demers pentru instituirea unor noi astfel de măsuri, AVAB procedând în consecință; 5 societăți se află sub incidența Legii nr.254/2002 privind unele măsuri pentru creșterea activității la privatizarea societăților comerciale cu capital comercial integral sau parțial de stat, ce dețin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului. Având în vedere prevederile legii menționate, AVAB nu poate bloca contul acestor societăți.

În ceea ce privește Societatea Bonțida și Societatea Legume-Fructe Cluj, Casa de asigurări de sănătate Cluj a încheiat, cu societățile menționate, convenții de eșalonare pentru întreaga valoare a creanțelor anterior transmiterii acestor creanțe la AVAB. Alte societăți, Societatea Națională Căile Ferate Române se află sub incidența H.G. nr.1455/2003 pentru scutirea la plată a obligațiilor către bugetul statului și celelalte bugete, pentru exercițiul financiar al anului 2003 al unor agenți economici aflați sub autoritatea Ministerului Transporturilor, Construcției și Turismului. Și ultima - Compania Națională a Cuprului, Aurului și Fierului este inclusă în lista agenților economici care beneficiază de schema de ajutor de stat prevăzută de art.35, alin.1 din Ordonanța Guvernului nr.87/2003 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2003, precum și a plafoanelor până la care se acordă ajutorul de stat.

Au fost blocate, în consecință, numai 4 societăți, conform Ordinului nr.151/2004, respectiv "Metalica" Câmpia Turzii S.A., TINAROM Import-Export SRL, C.S. Fotbal-Cluj "Universitatea" Cluj și Societatea meșteșugărească "Lemntec" Gherla.

În acest context, vă asigurăm, domnule deputat, că Societatea Națională de Control și, respectiv, AVAB-ul, instituții aflate în coordonare, se orientează după legile în vigoare, și nu după alte dispoziții.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule Brudașcu, vă rog.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Trebuie să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru informațiile oferite.

Cred că nu s-ar fi ajuns nici la foarte multele materiale de presă consacrate acestui subiect și nici la această interpelare, în cazul în care purtătoarea de cuvânt a ministerului ar fi avut această sistematizare a informațiilor și ar fi oferit-o în momentul în care ea a fost solicitată de către presă. Ar fi fost și mai credibil răspunsul domniei sale, dacă, atunci când a făcut enumerările respective - 16, 14 ș.a.m.d., ar fi fost precizate și întreprinderile aflate în situațiile menționate, pentru a nu se putea răutăcios trage concluzia că, eventual, ar fi scăpat, printre acestea, și firme care se află sub conducerea unor potentați politici ai momentului.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Are cuvântul domnul Moisoiu de la PRM.

 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În 4 decembrie, a apărut o hotărâre de guvern care, ulterior, în 15 decembrie, a fost și publicată în "Monitorul Oficial", prin care se stabilea, la Universitatea de Medicină și Farmacie din Tg.Mureș să se înființeze o serie de predare în limba maghiară, fără însă ca, în acest sens, în acest caz, Senatul Universității să fie întrebat și să-și dea avizul.

Eu apreciez și, ca și mine, și foarte mulți mureșeni, că, în acest caz, a fost încălcat principiul autonomiei universitare. Pe de altă parte, prin faptul că candidații care se prezintă pe aceste locuri în limba maghiară pot să se prezinte și pe locurile de la limba română, în felul acesta se creează o discriminare pozitivă, în favoarea minorității, deci în favoarea candidaților de limbă maghiară.

Dat fiind că este vorba de o încălcare a două principii, atât a principiului autonomiei universitare cât și a egalității de șanse, apreciez că, de fapt, este un târg care se realizează astfel, este pus în practică de către Ministerul Educației și Cercetării și Tineretului, în concordanță cu protocolul care există între PSD și UDMR. De aceea rog ministerul să dea răspunsul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Damian.

 
 

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului):

Domnule președinte,

Domnilor deputați,

Urmare a întrebării formulate de dumneavoastră, stimate domnule deputat Moisoiu, vă răspund în numele Ministerul Educației și Cercetării, începând cu faptul că H.G. nr.1432/22 decembrie 2003 a fost adoptată în temeiul art.108 din Constituție republicată și a art.8, paragraful 1 din Legea învățământului nr.84/1995 republicată.

În adoptarea hotărârii de guvern s-a avut în vedere respectarea prevederilor art.32 din Constituție în care sunt stabilite atât dreptul minorităților naționale de a învăța în limba lor maternă cât și dreptul de a putea fi instruite în această limbă.

Totodată, prin intermediul acesteia sunt puse în executare dispozițiile art.8 paragraful 1 și al art.123 paragraful 1 din Legea 84/95 conform cărora "Învățământul de toate gradele se desfășoară în limba română. Acesta se desfășoară în condițiile prezentei legi și în limbile minorităților naționale, precum și în limbi de circulație internațională. În cadrul instituțiilor de învățământ universitar de stat se pot organiza, în condițiile legii, la cerere, grupe, secții, colegii și facultăți cu predarea limbilor minorităților naționale. În acest caz se va asigura însușirea tehnologiei de specialitate în limba română. La cerere și prin lege se pot înființa instituții de învățământ superior multiculturale. Limbile de predare în aceste instituții de învățământ superior se stabilesc în cadrul legii de înființare".

Precizăm faptul că prin Hotărârea de Guvern nr.1432/2003 nu a fost încălcat principiul autonomiei universitare întrucât Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș este cea care transmite și poartă întreaga responsabilitate asupra realității și acurateței datelor pe baza cărora se realizează repartizarea numărului de locuri pentru țările cu predare în limba maghiară din cifra totală de școlarizare finanțată de la bugetul de stat.

În concluzie, Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului și Guvernul României nu și-au depășit competențele prin elaborarea și respectiv adoptarea acestei hotărâri de guvern, ci, așa cum am precizat anterior, sunt puse în executare dispozițiile din Legea 84/95 în concordanță cu normele constituționale. Cu stimă, ministrul educației.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnule Moisoiu, aveți un minut.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnule secretar de stat, aș dori să facem aici niște precizări, pentru că de fapt aici se încalcă un principiu. Eu sunt de acord că și până acuma, la Târgu Mureș, la Universitatea de Medicină și Farmacie s-a studiat cursurile în limba maghiară, dar aici să stabilim; au fost date un număr de locuri, s-au stabilit un număr de candidați care au reușit în urma examenelor de admitere, hai să zicem, cifra de 200 care este o cifră normală la medicină generală, spre exemplu la Târgu Mureș, și, pe urmă, dintre aceștia care au reușit pe aceste 200 de locuri, s-au selectat cei care vor să urmeze cursurile în limba maghiară, urmând ca lucrările, respectiv testele să le efectueze la patul bolnavului în limba română.

În momentul în care însă dumneavoastră înființați, conform acestei hotărâri în limba maghiară, și stabiliți locuri separate, în cazul acesta, de fapt, pe locurile maghiare vor sta numai studenții de etnie maghiară, candidații de etnie maghiară, pe de o parte, iar dincoace, la secția română, vor putea să dea și candidați de etnie maghiară. Pe de altă parte, media de intrare va fi diferită. Înainte erau primii 200, deci, primii 200 tot puteau în același mod să intre sau nu în facultate, deci să reușească la examenul de admitere. În acest fel însă, dintr-o dată, s-ar putea ca la limba maghiară să fie fie o medie mai mare, fie o medie mai mică, iar dincoace, la secția română de asemenea. Deci și media o dată se încalcă și pe de altă parte, este vorba de principiul egalității șanselor în sensul că, candidații de etnie română, deci, cetățenii români de etnie română pot să candideze numai pe aceste principii pe 3% din locuri...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, mai scurt, vă rog frumos.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

...în timp ce ceilalți nu pot să candideze decât dincolo, mai ales că mai apare încă un pericol pe care este....

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, mai aveți o mulțime de colegi care așteaptă să vorbească!

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Am înțeles, domnule președinte, dar este foarte important, pentru că de la un an la altul, cifra de școlarizare se va modifica în sensul că va crește numărul de locuri la limba maghiară. Este logic să fie așa, pentru că candidații din anii mari vor absolvi și vor intra din anii mai mici, care vor intra pe verticală, și aceștia vor fi de etnie maghiară într-un număr mai mare. Deci, practic se produce o deromânizare a Universității de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș și, într-un viitor de 4-5 ani, aceasta se va transforma, cu ajutorul dumneavoastră, într-o universitate maghiară, susținută de către statul român.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, vă mulțumim foarte mult.

 
Iulian Mincu Domnul Iulian Mincu are cuvântul.
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Pentru a putea răspunde mai clar, mai pe larg la interpelarea pe care am pus-o data trecută, renunț să repet interpelarea și îl rog pe reprezentantul Ministerului Sănătății să-mi răspundă la interpelare.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Pavelescu are cuvântul. Domnul Pavelescu. Amânăm răspunsul până sosește.

 
   

Domnul Iulian Mincu (din sală):

Problemele sunt foarte serioase.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Mincu, când vine domnul Pavelescu, vă dau cuvântul. Nu vă agitați.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Eu consideram că se acordă atenție problemelor care sunt legate de sănătatea acestei țări. Nu credeam că își permite un ministru, indiferent cine e, să considere când starea de depresie psihică cuprinde în momentul de față 70% din populație și duce la o mortalitate egală cu jumătatea din mortalitatea care este prin boli cardiovasculare. Nu credeam că există în momentul de față cineva care să se dezintereseze de faptul că...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule profesor, mai calm, vă rog frumos.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

...de faptul că mii de oameni sunt bolnavi de stări depresive. Sunt medic, sunt om care cunoaște situația și vreau să vă spun că ceea ce acuz astăzi, acuz dezinteresul pentru aceste probleme și consider că răspunsul îl aștept data viitoare.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Bine. Vă mulțumim.

 
Dan Brudașcu

Pentru domnul Brudașcu, vă rog, dați răspunsul de la Ministerul Agriculturii.

 

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea formulată de domnul deputat Dan Brudașcu în data de 9 februarie 2004 vă comunicăm următoarele: în ziua de 30 decembrie 2003, Filiala de vânătoare Câmpia Turzii a organizat o vânătoare colectivă pe fondul de vânătoare Lunca la iepuri și fazani, răpitoare - mistreți, în baza autorizației de vânătoare 29867 din 29.XII.2003. La vânătoare au participat un număr de 16 vânători. În timpul vânătorii, numitul Mureșan Vasile Adrian a tras la un iepure, unghiul de tragere încadrându-se în normele de protecție a muncii la acțiunile de vânătoare. Cu toate acestea, o alică a ricoșat din solul înghețat în direcția unde se găsea numitul Călugăr Gheorghe, atingându-l tangențial la degetul mare de la mâna stângă. Vânătoarea s-a desfășurat în continuare fără nici o problemă. La sfârșitul vânătorii, Călugăr Gheorghe a primit un iepure de la grupa de vânătoare. Datorită faptului că acesta a apucat iepurele dintr-o zonă cu sânge s-a murdărit pe mână și ulterior pe față accidental.

Domnul Călugăr Gheorghe nu s-a adresat nici unei unități sanitare pentru a solicita îngrijiri medicale de specialitate, deoarece nu a fost cazul. Cazul a fost cercetat de organele de poliție, iar în urma verificărilor efectuate s-a ajuns la concluzia că incidentul nu prezintă relevanță. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Domnul Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Eu ascult cu foarte mare interes orice răspuns provine de la vreunul dintre membrii Cabinetului actual și consider că domniile lor trebuie să ne trateze cu toată seriozitatea, să se considere că problemele pe care li le aducem la cunoștință sunt probleme importante. Am asistat acum câteva minute în zâmbetele colegilor prezenți în sală la o mostră evidentă de lipsă de respect față de calitatea de deputat al României, pe care o avem.

Eu consider că asemenea povești vânătorești sunt posibile doar după terminarea vânătorilor când se verifică dacă iepurele a fost împușcat, este plin de sânge sau nu. Aici avem de a face însă cu un caz grav, rănirea în timpul unei vânători a unei persoane căreia, probabil, sub amenințări, ulterior nu i s-a dat șansa să aducă la cunoștință incidentul respectiv. Asemenea tratament nu ne surprinde din partea unui minister al cărui titular, el însuși, a făcut obiectul unei povești vânătorești nu demult, în care și-a pierdut multe dintre atributele pe care le are orice persoană capabilă.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Unii le-au pierdut fără să participe la vânătoare, domnule Brudașcu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Este adevărat, este adevărat, dumneavoastră știți mai multe decât știu eu în acest moment. Aș cere ministerului să trateze problemele pe care le ridicăm sub formă de întrebări sau interpelări cu toată seriozitatea și responsabilitatea. Nu doresc să mai accept nici un fel de astfel de răspunsuri care mi se par și ridicole și iresponsabile. Dacă este vorba de verificat, nu se face în interesul meu personal, ci pentru clarificarea unui caz care presupune responsabilitate, inclusiv de natură penală. Avertizez din acest punct de vedere pe colegii dumneavoastră din Guvern să aibă cel puțin această cădere de a ne respecta ca parlamentari, ca membri ai Camerei Deputaților, și să nu considere că pot veni aici cu povești vânătorești.

 
Emil Boc

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Domnul Boc.

 

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea este adresată domnului Brânzan, ministrul sănătății și familiei, și vizează închiderea unor centre medicale de permanență din mediul urban, județul Cluj.

Ministerul Sănătății a decis închiderea centrelor medicale de permanență care funcționează în mediul urban și înființate anul trecut. Prin urmare, începând cu data de 1 februarie și-au sistat activitatea 3 centre medicale de permanență din Cluj-Napoca, unul din Dej și unul din Câmpia Turzii. Aceste centre au deservit în cursul anului trecut un număr semnificativ de cetățeni. De exemplu, Centrul de Permanență de pe Aleea Băița nr.9 din Cluj-Napoca a înregistrat doar în intervalul mai 2003 - ianuarie 2004 1529 de consultații, iar 515 persoane au urmat tratament. De asemenea, Centrul de Permanență de pe strada Izlazului nr.4 din Cluj-Napoca a înregistrat în intervalul septembrie 2003 - ianuarie 2004, 1702 consultații, iar 443 de persoane au urmat tratamente și exemplele pot continua.

Utilitatea și importanța acestor centre este, în consecință, ușor dovedită de aceste cifre și de afirmațiile făcute de cei care au făcut obiectul intervențiilor medicale. În acest context, rugăm Ministerul Sănătății să aibă disponibilitatea și bunăvoința de a explica demersul efectuat și posibilitatea redeschiderii acestor centre de permanență în interesul clujenilor.

De asemenea, menționăm că a existat o solicitare pentru enunțarea la această inițiativă a Ministerului Sănătății și din partea Direcției de sănătate publică a județului Cluj. Vă mulțumesc. Așteptăm răspunsul.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Va veni domnul ministru Pavelescu și vă va răspunde.

 
Alexandru Mocanu

Are cuvântul doamna Cristina Tarcea din partea Ministerului Justiției pentru a răspunde colegilor de la PRM. Vă rog.

 

Doamna Cristina Tarcea (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am două interpelări. Din păcate, răspunsul este cam lung, o să încerc să-l rezum pe cât posibil.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

La interpelarea domnului deputat Alexandru Mocanu privind instrucțiunile pentru criteriile de autorizare a operatorilor arhive electronice de garanții reale mobiliare, răspunsul ministerului este următorul. Arhiva electronică de garanții reale mobiliare reprezintă o bază de date unică la nivel național, structurată pe persoane și bunuri ce asigură înscrierea garanțiilor reale mobiliare. Ea a înlocuit vechiul sistem al înregistrării gajurilor.

Prin intermediul arhivei electronice se desfășoară activitatea de publicitate mobiliară. Orice creditor garantat care în scopul obținerii unui rang de prioritate dorește să facă publică existența unei garanții reale mobiliare asupra unui bun, trebuie să completeze un formular pe care-l va transmite unei persoane autorizate să facă înregistrări în arhivă.

Art.15, alin.2 și 3 din Ordonanța Guvernului 89/2000 au stabilit, pe de o parte, că autorizarea operatorilor se face prin ordin al ministrului justiției, pe o durată de 3 ani, iar, pe de altă parte, a nominalizat criteriile de autorizare a operatorilor de arhivă.

Art.15 alin.4 din ordonanță a prevăzut că prin instrucțiuni, Autoritatea de supraveghere, autoritatea de supraveghere fiind Ministerul Justiției, va stabili punctajul corespunzător fiecărui criteriu și va putea, în funcție de condițiile existente pe piața serviciilor operatorilor, să completeze sau să reducă sfera criteriilor de autorizare.

Instrucțiunile inițiale nr.2325/c din 4 octombrie 2000 au stabilit condiții absolut minime de îndeplinit în vederea obținerii autorizației de operator. Datorită standardelor scăzute stabilite atunci, cele mai multe dintre persoanele fizice și juridice, autorizate sub imperiul instrucțiunilor inițiale, nu posedau în mod real capacitatea de a desfășura în condiții optime activitatea de publicitate mobiliară.

Activitatea de înscriere în arhiva electronică a avizelor de garanție a ajuns să fie primită exclusiv printr-o prismă comercială lucrativă în detrimentul caracterului de utilitate publică.

Prin adoptarea noilor instrucțiuni s-a urmărit selectarea ca operator de arhivă a unor solicitanți de marcă, entități articulate, ramificate în teritoriu ce se bucură de prestigiu și notorietate. În acest fel, noile instrucțiuni au menținut mare parte din criteriile de autorizare prevăzute în instrucțiunile inițiale cărora le-a îmbunătățit conținutul și au făcut totodată referire expresă la organizații profesionale care desfășoară în condițiile legii o activitate de interes public.

Autorizarea ca operator de arhivă a Ministerului Finanțelor Publice, Uniunii Avocaților din România, Uniunii Naționale a Notarilor Publici, Camerei de Comerț și Industrie a României sau Băncii Comerciale, entități fără culoare politică cu acoperire națională pe considerente de afinități politice ori pentru satisfacerea unor interese clientelare cum se învederează în textul interpelării, desigur, nu poate fi susținută.

Noile instrucțiuni nu au urmărit eliminarea de planuri din rândul operatorilor de arhivă a societăților comerciale mici, ci selectarea unor operatori care prin activitatea lor să sporească încrederea în sistemul de publicitate mobiliară.

Menționăm că un fost operator de arhivă, și anume Institutul de Cercetare-Devzoltare în Informatică nu a mai fost reautorizat, neîndeplinind noile criterii.

Activitatea de înscriere în arhiva electronică a avizelor de garanție, deși nu presupune exercitarea controlului de legalitate cu privire la operațiunile juridice înscrise, nu reprezintă totuși o activitate la îndemâna oricărei persoane solicitante, iar experiența celor 3 ani de funcționare a dovedit acest lucru.

Proiectul de instrucțiuni a fost transmis în regim de urgență de Direcția publicitate mobiliară, imobiliară și notari publici către Direcția elaborare acte normative, studii și documentare la data de 1 octombrie 2003. În adresa de înaintare s-a menționat expres faptul că pe data de 31 octombrie 2003 expiră durata de 3 ani a autorizațiilor acordate primilor operatori de arhivă. Chestiunea dictării unor noi instrucțiuni de autorizare era de altfel cunoscută corpului operatorilor, Asociația profesională a operatorilor de arhivă.

Proiectul a suferit ulterior revizuiri și completări, a existat un număr de 3 variante, iar după avizarea lui de către direcțiile de resort a fost înaintat ministrului Justiției, iar instrucțiunile au fost emise la data de 28 octombrie 2003.

Răspunsul Ministerului Justiției la solicitarea S.C.Dafser Com. SRL de autorizare ca operator de arhivă, răspuns prin care i s-au învederat lipsurile documentației de autorizare a fost comunicat cu aproape o lună înaintea expirării autorizației sale de operator. Răspunsul a fost elaborat în termen de 6 zile de la înregistrarea la direcția de specialitate, termenul prevăzut de Ordonanța Guvernului nr.89 fiind de 45 de zile.

Menționăm că modul de redactare a instrucțiunilor și prezentarea criteriului de autorizare sunt clare, fiecare criteriu de autorizare fiind explicat separat, iar site-ul arhivei electronice a fost îmbunătățit recent prin afișarea listei cu documentele necesare pentru eliberarea autorizațiilor. Cu stimă, ministrul justiției, Rodica Stănoiu.

Răspunsul este mult mai amplu, am spicuit ce a fost mai important, o să-l transmit domnului deputat în scris.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, vă rog, vă mulțumesc pentru înțelegere.

 
Costache Mircea Dacă aveți răspunsul și pentru domnul Mircea Costache de la PRM.
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da, mai avem o interpelare formulată de domnul deputat la care răspunsul Ministerului Justiției este următorul.

Răspunsul viza o propunere legislativă: Propunerea legislativă privind prevenirea și sancționarea utilizării abuzive a termenilor cu conotație națională și a însemnelor și simbolurilor oficiale ale statului și instituțiilor acestora a fost înaintată Ministerului Justiției pentru observații și propuneri, prin adresa Ministerului pentru Relația cu Parlamentul, din data de 20 septembrie 2002.

Ministerul Justiției a comunicat observațiile sale printr-o adresă din 2 octombrie 2002. Menționăm că unele din dispozițiile cuprinse în propunerea legislativă se regăseau deja în Legea nr.26/1990 privind regimul comerțului și exemplificăm: art.40 prevedea și prevede, sigur, în continuare, că nici o firmă nu va putea cuprinde o denumire întrebuințată de comercianții din sectorul public. De asemenea, art.5, alin.1, lit.k) din Legea nr.84/98 privind mărcile și indicațiile geografice prevede că sunt excluse de la protecție și nu pot fi înregistrate mărcile care cuprind fără autorizația organelor competente reproduceri sau imitații de steme, drapele, embleme de stat, însemne, sigilii oficiale de control și garanție, blazoane aparținând țărilor Uniunii și care intră sub incidența art.6 din Convenția de la Paris.

De altfel, în propunerea legislativă se prevede numai interzicerea folosirii abrevierilor ROM sau RO a literelor inițiale ale cuvintelor "național" și "român", "România" sau folosirea cuvântului "român" din denumirea sucursalelor sau filialelor societăților comerciale.

Prin Ordonanța Guvernului nr.15/2003 nu se interzice folosirea sintagmelor "român", "național" sau "institut" în denumirea firmelor, însă se prevede că utilizarea acestor cuvinte se face numai cu acordul Autorității Administrației Publice Centrale interesate. De aici rezultă că obiectul de reglementare al Ordonanței Guvernului nr.15/2003 nu este identic sub nici un aspect cu cel al propunerii legislative înaintate de dumneavoastră.

În răspunsul comunicat de către Ministerul Justiției se precizează expres că asupra aspectelor privind oportunitatea soluțiilor din propunerea legislativă este necesar să se pronunțe și autoritățile publice care aveau la momentul inițierii acesteia competențe în domeniul de activitate reglementat prin proiect. Era vorba de Camera de Comerț și Industrie a României și de Consiliul Concurenței.

Cu stimă, ministrul justiției, Rodica Mihaela Stănoiu.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar trebui să înțeleg din cele spuse că m-am aflat în treabă cu interpelarea, deși, trebuie să recunosc că am interpelat Ministerului Justiției la sesizarea unor colegi care au participat la dezbaterile în cadrul Comisiei de politică economică și privatizare, unde proiectul meu a fost pentru avizare pe fond, la dezbaterile din Comisia juridică, unde a fost amplu dezbătut, la dezbaterile din acest plen, ei luând cu aceste prilejuri la cunoștință de existența proiectului prin care ceream interzicerea utilizării abuzive a termenelor cu conotație națională sau statală, care induc ideea de solvabilitate, de implicare a statului român, facilitând și o concurență neloială pe piață.

Din ce a spus doamna ministru, se pare că ministerul a inițiat proiectul cu mult înainte și că proiectul meu a fost discutat în acest plen după inițiativa dânșilor. Realitatea stă însă invers. Nu puteți decât să accesați site-ul Camerei Deputaților, să vedeți când a fost introdus proiectul, când s-a dezbătut la comisii, când s-a dezbătut în plen și să observați că în aceste zile de început de februarie ați introdus la Senat un proiect similar. De ce la Senat și nu la Cameră, este problema dumneavoastră, unii au crezut că este chiar cu intenția de a ocoli Camera în care proiectul cu conținut asemănător a fost amplu dezbătut. Problema nu ar fi de autorat și de sarsailism pentru a ne pune numele, ci de a folosi propunerile Legislativului în mod constructiv și cu preluarea a ceea ce este de preluat, pentru că de aia ne aflăm aici, ca să inițiem proiecte legislative și să aducem o contribuție la finalizarea lor și să oferim societății românești reglementările cerute de economie, de societate.

Eu am dat niște exemple concrete pe care doamna ministru le eludează. Nu putea fi spoliată populația României, un număr de sute de mii de cetățeni de un fond de investiții dacă s-ar fi numit "Fondul Vântu", s-a numit "Fondul Național" și naționalismul care pentru unii este luat în derâdere sau ca o etichetă, știu eu, infamantă, iată că pentru alții este rentabil. S-a numit Fondul Național, inducându-se ideea că este implicat statul român sau întreaga națiune și au putut fi atrași oamenii să-și piardă banii în condițiile deja cunoscute.

Nu se putea numi o bancă "Banca de Scont Nicolăescu", așa, s-a numit "Banca Română de Scont", tot o excrocherie arhicunoscută. Nu s-a putut numi și nu se poate numi o firmă de asigurări altfel decât ASIROM. Până și agentul de la poliția rutieră te întreabă dacă ai ASIROM-ul la tine. De ce nu altă firmă de asigurări? Pentru că acolo se află...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Costache, mai pe scurt dacă puteți.

 
 

Domnul Costache Mircea:

...pentru că acolo se află implicat numele țării, România, care induce ideea de solvabilitate, de credibilitate și un cetățean român altfel se asigură și altfel privește o firmă când are în titulatură "național" sau "român". Și pentru că am pus aceste probleme, doream să se aducă amendamente, doream să fie preluate în mod constructiv, nu să apară cineva pe ușa din spate cu un proiect foarte asemănător pe care să scrie Ministerul Justiției.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule deputat, o să aveți posibilitatea, s-a dat întâi la Senat pentru că, în conformitate cu prevederile noii Constituții, proiectul de lege respectiv este un proiect de lege ordinară și are ca ultim decident Camera Deputaților. Deci, în momentul când va ajunge la Cameră, aveți posibilitatea să vă remarcați cu amendamentele pe care le propuneți. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Proiectul meu a fost deja dezbătut în Camera Deputaților, cu stimă și mândrie.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Depuneți amendamente la proiectul Ministerului Justiției.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Drept pentru care o să ne trezim într-o bună zi cu denumiri de tipul "Cimitirul Progresul României".

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu suntem de acord. Bine.

 
Alexandru Mocanu Domnul Mocanu. Vă rog.
 

Domnul Alexandru Mocanu:

Mulțumesc, domnule președinte. Câteva cuvinte vizavi de răspunsul la prima interpelare pe care doamna secretar de stat a avut amabilitatea să o prezinte și îi mulțumesc tare mult.

Aș vrea să spun din capul locului că interpelarea mea nu a vizat în nici un fel o critică la adresa ministerului privind inițiativa revizuirii instrucțiunilor, ba dimpotrivă, părerea mea este că era un lucru absolut necesar pentru o mult mai mare rigoare în selectarea operatorilor care va să opereze în arhiva electronică de garanții reale mobiliare.

Critica pe care eu am formulat-o în această interpelare viza trei aspecte, două formale și un aspect de fond. Împrejurarea că dumneavoastră ați inițiat revizuirea acestor instrucțiuni pe ultima sută de metri de valabilitate a precedentelor instrucțiuni nu este un motiv, după părerea mea, valabil pentru a nu se respecta prevederile Legii 52 din 2003 privind transparența decizională, și nu am să mai revin asupra detaliilor, și nici a respectării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.27/2003.

În ceea ce privește aspectul de fond pe care eu l-am critica, este legat de criteriul intitulat, așa cum bine ați precizat și dumneavoastră, notorietatea și reputația solicitantului, sunt absolut de acord cu acest criteriu, numai că el lăsat singur așa, fără nici un fel de element de măsurare a notorietății și a reputației respectivului, dă posibilitatea comisiei sau celor care evaluează chestia asta să conducă la abuzuri.

Și am să-mi permit, în final, domnule președinte, să aduc în atenția dumneavoastră și a distinșilor colegi, faptul că dacă acum 10 ani cineva dintre noi ar fi pus la îndoială notorietatea și reputația Bancorexului sau a Băncii Agricole s-ar fi ales cu oprobiul public.

Numai că, iată, după un numai de ani, instituții demne de toată stima la vremea respectivă s-au dovedit, din motive pe care nu vreau să le comentez astăzi, că nu asta este treaba mea astăzi, s-au dovedit și au ajuns în situații absolut penibile și care au condus la grave pierdere pentru economia națională.

De aceea, eu aș insista, doamnă secretar de stat, să găsiți o posibilitate de măsurare a notorietății și a reputației care să fie dincolo de orice dubiu, ca toată lumea să știe care sunt modalitățile în care se măsoară acest criteriu.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu, domnule Mocanu.

 
 

Are cuvântul domnul ministru Giurăscu.

Am rugămintea să fiți foarte scurt, pentru a nu plictisi ascultătorii. Nu mă refer la domnul Giurăscu, ci în general la toți vorbitorii care vor urma.

Nefiind în sală, cu atât mai mult vă rog să-i dați un răspuns pe scurt.

 
 

Domnul Ion Giurăscu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba despre modalitățile de indexare a pensiilor și de recorelare, noi am făcut pe mai multe pagini o explicitare exactă a acestui lucru și cred că înmânându-i răspunsul scris domnului deputat va vedea exact normele și modul în care s-a aplicat și recorelarea în cele 5 etape de până acum și indexările făcute de-a lungul vremii.

Vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Bota, de la Ministerul Transporturilor. La fel de scurt, vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Sorin Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor al interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu. Ca urmare a unei cereri primite în anul 2003 din partea unui membru al Camerei Deputaților din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor Turismului a cerut Companiei TAROM să analizeze posibilitatea reluării zborului regulat pe ruta București - Tg.Mureș cu o frecvență de 2 curse pe săptămână: luni și joi.

Aceasta a fost efectuată în perioada 26 octombrie - 9 decembrie 2003 cu un total de 95 de pasageri, ceea ce reprezintă o medie de 4 pasageri pe un sens, realizându-se un venit mediu de 55 de dolari/pasager, în condițiile în care executarea a numai unei singure curse dus-întors pe această relație costă 7233 dolari.

Prin urmare, Compania TAROM a sistat operarea acestei curse.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Gheorghe Dinu este referitor la mersul trenurilor de călători. Acesta, țin să menționez că este întocmit anual, cu 3 luni de zile înainte de publicarea acestuia și ține cont, prin anexele și eratele care sunt în finalul lui, de modificările care au intervenit între această perioadă de 3 luni și până la publicarea lui. referitor la întârzierile care se înregistrează, țin să menționez că sunt datorate în mod special execuției unor lucrări la infrastructura feroviară, care impun uneori modificări ale orarelor, anulări de trenuri sau circulația unor trenuri pe alte rute decât cele evidențiate în broșură, într-un procent destul de redus. Ca medie națională, sunt sub 3%, pentru anulări de trenuri sunt sub 0,4%.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumim, domnule ministru.

Are cuvântul domnul Moisoiu.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule ministru, dacă nu vă supărați, eu am înțeles modul cum ați calculat dumneavoastră 4 pasageri la un avion, dar chiar Compania Aviatică Română a anunțat la Aeroportul din Tg.Mureș existența unei curse actuale care este o avionetă sau un avion de 4 persoane.

Având în vedere că zilele de luni și joi sunt zile care se potrivesc perfect cu programul nostru la Cameră, și noi la Tg.Mureș suntem 13 parlamentari, întrebarea pe care v-am pus-o dumneavoastră și la care nu mi-ați răspuns este: cum anume putem să ne împărțim noi 13 inși pe 4 locuri într-un avion?

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Moisoiu, haideți că ne facem de râs în fața populației României, nu se poate pune la TAROM un avion special pentru parlamentari. Nu vă înghesuiți, mergeți cu mașina, cu trenul și cu asta am încheiat discuția, nu puteți cere TAROM-ului să piardă 7000 de dolari la o cursă ca să mergeți dumneavoastră cu avionul.

Vă mulțumesc.

Are cuvântul domnul ministru Opriș.

 
 

Domnul Ioan Opriș (secretar de stat, Ministerul Culturii și Cultelor):

Domnule președinte,

Referitor la adresa pe care ne-a înaintat-o domnul deputat Moisoiu prin care ne solicită răspunsul privind aplicarea Codului fiscal adoptat prin Legea nr.571/22 decembrie 2003, acesta a devenit principalul act normativ reglementând cadrul legal al taxelor și impozitelor.

În acest context a fost stabilită și cota tva pentru carte, respectiv de 9%. Urmare a contestării aplicării acestei cote de către asociațiile de editori și difuzori, Ministerul Culturii și Cultelor a luat parte, în mod solidar cu aceștia, la două întâlniri cu reprezentanții Ministerul Finanțelor, mediate de Comisia pentru cultură, artă, mijloace de informare în masă a Senatului României, argumentând cu demonstrații concrete impactul aplicării cotei de tva asupra prețului cărții.

Reprezentanții asociațiilor editorilor și difuzorilor și ai ministerului au obținut din partea domnului ministru Mihai Tănăsescu, promisiunea reducerii cotei tva de la 9 la 5%, prin pârghiile specifice ce-i stau la dispoziție. De altfel, chiar PRM a sprijinit acest demers prin membrii comisiei de la Senat, respectiv prin domnul senator Eugen Marius Constantinescu.

Prin punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.186 ministerul acționează în mod concret pentru promovarea culturii scrise, pentru sprijinirea pieței editoriale, susținerea financiară a proiectelor culturale, lărgind accesul populației pe cât este posibil la cultură și informație.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulțumesc.

 
Nicu Cojocaru

Are cuvântul domnul Adam Crăciunescu.

Domnule Moisoiu, nu vă mai dau cuvântul, ați vorbit suficient astăzi, pentru a da răspuns domnului Nicu Cojocaru.

 

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Nicu Cojocaru, în data de 9 februarie 2004, vă comunicăm următoarele. Stațiunea de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad desfășoară în prezent o activitate publică, deosebit de importantă, având un valoros nucleu din Rasa Bălțată românească, cu o producție medie de lapte de peste 7 mii de litri, și un nucleu de vaci din Rasa Brună, cu o producție medie de lapte de 8 mii de litri pe cap de vacă furajată. Aceste două nuclee selecționate printr-o muncă continuă în domeniul ameliorării constituie o importantă sursă de material biologic valoros pentru exploatațiile agricole din județul Arad și zonele limitrofe.

De asemenea, stațiunea fiind singura unitate de profil din zona de vest a țării, desfășoară o susținută și complexă activitate de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică în domenii de interes major pentru agricultura din zona de influență.

Față de aceste realizări remarcabile, comisiile de specialitate, împreună cu specialiști din Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și Academia de științe agricole și silvice, "Gheorghe Ionescu-Sisesti", au stabilit că suprafața strict necesară pentru desfășurarea activității de cercetare și dezvoltare tehnologică este de 1450 de ha, din care 1350 de ha pentru teren agricol, diferența de 100 de ha fiind terenuri neproductive, respectiv curți, construcții, ape, drumuri.

Pentru a veni în întâmpinarea cererilor comisiilor locale pentru reconstituirea dreptului de proprietate în județul Arad, conducerile Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti", de comun acord, au propus punerea la dispoziția acestor comisii a suprafeței de 464 de ha...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai pe scurt, domnule ministru, vă rog frumos.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu:

Da. Stațiunea urmând să dețină în administrare ca domeniu public suprafața strict necesară de 1450 de ha. În acest sens, am întocmit și înaintat un nou proiect de hotărâre de guvern. Consider că propunerile menționate satisfac solicitările organelor locale de stat și ale stațiunii de cercetare-dezvoltare pentru creșterea bovinelor Arad.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule Nicu Cojocaru, aveți 30 de secunde.

 
 

Domnul Nicu Cojocaru:

Au trecut 20. Eu nu am înțeles, domnule secretar, știam că Stațiunea deține 2099 de ha. Dumneavoastră spuneți de 1450... cât rămâne exact, de fapt îmi dați răspunsul la interpelare.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnule Cojocaru, vă puneți de acord după ședință. Vă rog frumos.

 
Alexandru Mocanu

Are cuvântul domnul secretar de stat George Pavelescu de la Ministerul Sănătăți, pentru a răspunde domnului Mocanu.

 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Așa după cum se știe, activitatea angajaților din ambulatoriile de specialitate care sunt integrate spitalelor se efectuează prin tarif exprimat în lei pentru serviciile medicale acordate în specialitățile: explorări funcționale, clinice, paraclinice și stomatologice.

Plata se negociază și se constituie bugetul care se alocă pentru asemenea servicii ambulatorului de specialitate ca act adițional la contractul pe care furnizorul de servicii, respectiv ordonatorul de credit care este directorul spitalului respectiv, îl negociază și îl semnează cu Casa de Asigurări de Sănătate.

Este adevărat că valoarea serviciilor a fost diminuată de la an la an, serviciilor de explorări funcționale, clinice și paraclinice și prin acesta s-au diminuat veniturile ambulatorii. Situația care a fost cuprinsă în conținutul interpelării domnului deputat nu este singulară, noi o avem în vedere, că sunt anumite ambulatorii, în special care funcționează pe lângă spitale orășenești sau municipale, care nu au capacitatea să acorde un volum de servicii atât de mare încât să asigure toate cheltuielile cu utilitățile și inclusiv plata personalului angajat în baza legii nr.154, respectiv a persoanelor cu contract de muncă pe o perioadă nedeterminată. Dacă cele sesizate de dumneavoastră sunt reale, vom vedea, noi am luat legătura cu Casa, președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, domnul Celea, s-a angajat că în cursul săptămânii viitoare va trimite la Roșiori o echipă de audit, de la serviciile medicale și de la "Contractări", pentru a analiza fiecare caz în parte pe servicii și pe perioadele de ani pe care dumneavoastră le-ați reclamat în interpelare.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc, domnule Pavelescu.

 
Marian Ionescu

Are cuvântul domnul Damian, pentru a răspunde domnului deputat Marian Ionescu.

Vă rog scurt și la obiect, domnule Damian.

 

Domnul Radu Mircea Damian:

Doamnelor și domnilor deputați,

Întrucât răspunsul la o interpelare a dumneavoastră are circa 4 pagini o să-mi permiteți să redau numai datele...

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Redați numai esența, vă rog.

 
 

Domnul Radu Mircea Damian:

Numai esența, asta voiam să-mi permiteți. E vorba de teste naționale planificate a se susține în perioada 14-18iunie 2004 prin ordin al ministrului care a fost supus dezbaterii publice pe site-ul ministerului timp de o lună de zile, conform Legii nr.52/2003.

Astfel, pentru asigurarea în bune condițiuni a desfășurării acestor teste s-a solicitat conducerii inspectoratelor județene să prevadă metodologii și reglementări, inclusiv referitoare la programul unităților de învățământ din ultima săptămână de școală.

Totodată, s-a trimis o notă Inspectoratelor școlare județene care să solicite luarea măsurile necesare ca să asigure desfășurarea procesului didactic, în condiții de normalitate și în ultima săptămână de școală.

De asemenea, planificările calendaristice semestriale și anuale ale cadrelor didactice au fost elaborate ținând cont de calendarul testelor naționale.

Ultima săptămână a anului este consacrată încheierii situațiilor școlare, recapitulării anuale și semestriale, realizându-se în săptămânile anterioare perioadei 14-18.06.2004. Totuși, se mai arată că nu se are în vedere ca în ultima săptămână să existe brigăzi de control. dacă ele totuși sunt programate, ele evaluează gradul de pregătire al școlii pentru examene, și eventual completarea documentelor școlare, ceea ce nu impietează asupra desfășurării orelor de curs.

Veți primi răspunsul semnat, domnule deputat, în forma completă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, domnul Mircea Ionescu, aveți un minut.

 
 

Domnul Marian Ionescu:

Stimate domnule președinte, numele meu este Marian Ionescu.

Vreau să fac câteva precizări cu privire la răspunsul dat de Ministerul Educației și Cercetării, și anume că aceste instrucțiuni pe care domnul ministru secretar de stat Damian le-a prezentat că ar fi transmise către inspectoratele școlare, bine ar fi ca aceste instrucțiuni să ajungă de la inspectoratele școlare și la cadrele didactice în școli. Or, aceste instrucțiuni n-au ajuns.

În al doilea rând, vreau să spun că aceste brigăzi pot exista și la sfârșitul anului școlar, în funcție de modul lor de planificare, și chiar de multe ori au fost intens acutizate și demonstrate că nu trebuie să fie aceste brigăzi în ultima săptămână, cu toate că au fost... Deci, iată că în ultima săptămână de școală sunt o serie întreagă de activități de suprapunere, în care cadrele didactice trebuie să facă atât recapitularea finală, trebuie să participe cu copiii la examenele pentru sfârșitul celor 8 clase și, în același timp, pot să aibă și brigăzi școlare.

Deci în acest sens, v-aș ruga, stimate domnule secretar de stat, să rezolvăm această problemă în mod onorabil, pentru că la ora actuală cadrele didactice nu au cunoștință de modul cum trebuie rezolvată această situație

Și, pe al doilea punct, v-aș ruga, domnule președinte, să-mi permiteți să evidențiez faptul că secretarul de stat de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului a prezentat o situație deosebită în fața noastră, și anume un accident de vânătoare stupid, în care a prezentat pe larg anumite chestiuni, și aceste aspecte cred eu că ar trebui mai bine selectate pentru că reprezintă în opinia mea niște giumbușlucuri, și în acest sens mi-a venit ideea ca, într-adevăr, să fac o interpelare și aș vrea ca să spună, cu privire la accidentul de vânătoare desfășurat la Pădurea Bolovani din județul Dâmbovița, deoarece nici la ora actuală nu se știe adevărul despre accidentul stupid de vânătoare, așa cum a fost el prezentat în diferite variante mass-media și aș dori să nu existe una dintre acele variante din mass-media, să existe una reală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulțumesc și eu.

 
 

Am rugămintea să faceți interpelările cum doriți dumneavoastră, dar totuși puneți-le în concordanță cu problemele electoratului.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința lucrărilor noastre de astăzi.

Lucrările s-au încheiat la ora 19.00.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 4 ao?t 2020, 6:18
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro