Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/16-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 08-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 martie 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,14.

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Începem ședința noastră de astăzi, nu înainte de a ura colegelor noastre, încă o dată, la mulți ani și cât mai multe primăveri frumoase ca ziua de astăzi. (Aplauze)

Mulțumesc.

Din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 274, sunt absenți 71, din care participă la alte acțiuni parlamentare 71.

Vă prezint Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent și care urmează să fie avizate de Comisiile permanente.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.121/2003 pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond - Comisia pentru industrii și servicii; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

În conformitate cu prevederile art.107 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Ordonanța Guvernului nr.66/1999 pentru aderarea României la Convenția cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, precum și Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 11 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap, adoptat de Senat în ședința din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond -Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.14/2004 privind autorizarea Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie pentru alocarea sumei de 10,8 miliarde lei Societății Comerciale "Melana-4" SA Săvinești, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.15/2004 privind transferul, cu titlu gratuit, al pachetului integral de acțiuni la Societatea comercială "Aviația utilitară" SA Iași din proprietatea statului și din administrarea Autorității pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în proprietatea privată a județului Iași și în administrarea Consiliului județean Iași, adoptat de Senat în ședința din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.27/2004 pentru completarea art.4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare și privatizare a unor societăți naționale, companii naționale și societăți comerciale cu capital majoritar de stat, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.28/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.129/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Fondului Român de Dezvoltare Socială, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.31/2004 privind unele măsuri pentru derularea procesului de privatizare a Societății Comerciale de Distribuție a Gazelor Naturale "DISTRIGAZ - SUD" București și a Societății comerciale de distribuție a gazelor naturale "DISTRIGAZ - NORD" Tg.Mureș și a societăților comerciale filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții legale privind serviciile publice de gospodărie comunală, adoptat de Senat în ședința din data de 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.35/2004 privind unele măsuri de unificare a activității de transport al țițeiului și produselor petroliere, precum și instituirea drepturilor cuvenite acționarilor societăților comerciale deținute public cu capital majoritar de stat, aflate în portofoliul Ministerului Economiei și Comerțului, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru industrii și servicii, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.36/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38/2004 pentru modificarea Ordonanței Guvernului nr.57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru industrii și servicii, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.95/2003 privind modificarea și completarea Legii nr.217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia juridică, de disciplină și imunități; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru sănătate și familie, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.326/2003 privind drepturile de care beneficiază copiii și tinerii ocrotiți de serviciile publice specializate pentru protecția copilului, mamele protejate în centre maternale, precum și copiii încredințați sau dați în plasament la asistenți maternali profesioniști, adoptat de Senat în ședința din 24 februarie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru muncă și protecție socială; pentru avize - Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.13/2004 privind aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pe anul 2004, adoptat de Senat în ședința din data de 1 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.37/2004 pentru modificarea și completarea reglementărilor privind auditul intern, adoptat de Senat în ședința din 1 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz - Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Protocolului adițional între România și Comunitatea Europeană privind regulile aplicabile comerțului cu anumite specii de pești și produse din pește, semnat la Bruxelles la 15 ianuarie 2004 la Acordul european instituind o asociere între România, pe de o parte, și Comunitățile Europene și statele membre ale acestora, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 1 februarie 1993.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize - Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr.116/1998 privind organizarea și funcționarea Jandarmeriei Române, inițiată de domnul deputat Márton Árpad, membru al Grupului parlamentar al UDMR.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize - Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru muncă și protecție socială, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Bixad, prin reorganizarea comunei Malnaș, județul Covasna, inițiată de domnii parlamentari Puskas Valentin, Nemeth Csaba, Márton Árpad, Tamas Sandor, membri ai Grupului parlamentar al UDMR.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize - Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 martie 2004.

Camera decizională: Senatul.

Proiectul de Lege pentru alegerea Președintelui României, adoptat de Senat în ședința din 4 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond - Comisia comună a Camerei Deputaților și Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

Termenul de depunere a raportului: 18 martie 2004.

Camera decizională: Camera Deputaților.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, amendamentele vor fi depuse la această comisie în termen de 5 zile de la anunțarea în plen, după care comisia urmează să întocmească, în următoarele 5 zile, un raport asupra amendamentelor.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la Secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Legea pentru ratificarea Scrisorii de Acord dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în calitate de Agenție de implementare a Facilității globale de mediu (FGM), privind asistența financiară nerambursabilă acordată României pentru pregătirea proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii dezastrelor naturale și pregătirea pentru situații de urgență, semnată la Zagreb la 28 iulie 2003 și la București la 15 octombrie 2003;
  • Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România;
  • Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.184/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989, precum și pentru stabilirea unor măsuri pentru accelerarea aplicării acesteia și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.501/2002.
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii și/sau pe venituri realizate de consultanții străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut (amânarea votului final).  

Trecem la ordinea de zi.

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii și/sau pe venituri realizate de consultanții străini pentru activitățile desfășurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut.

La raportul întocmit de Comisia de mediere, la titlul legii, a rămas textul Camerei Deputaților. Nu se votează, rămâne așa cum s-a stabilit. La fel, la articolul unic, textul Camerei Deputaților, rămâne în varianta Camerei Deputaților.

Vom supune acest proiect ședinței de vot de mâine.

Informare privind depunerea unei moțiuni simple semnate de 54 deputați aparținând grupurilor parlamentare ale PNL și PD, intitulată: Eșecul politicii Guvernului Năstase cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană.  

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am invocat un scurt interval de timp pentru o chestiune de procedură, dorind să vă informăm că, în temeiul art.148 din Regulamentul Camerei Deputaților, 54 de deputați aparținând grupurilor parlamentare PNL și PD din Camera Deputaților au inițiat Moțiunea simplă "Eșecul politicii Guvernului Năstase cu privire la integrarea României în Uniunea Europeană".

Domnule președinte,

În viziunea prevederilor Regulamentului, vă rugăm să luați act de faptul că această moțiune a fost depusă și să procedați, potrivit Regulamentului, la fixarea dezbaterii acesteia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

O să o programăm într-o ședință specială consacrată acestui lucru.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 66/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.66/2003 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.125/1998 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale a Medicamentului.

La punctul 1 din raport, comisia propune textul Camerei Deputaților, deci nu se supune votului.

La punctul 2, art.12 alin.2, există un text comun...

Aveți o problemă, domnule deputat?

     

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o intervenție aici.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La punctul 2?

 
     

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Și la acesta.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Poftiți.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onorați colegi,

Domnule președinte de ședință,

Avem, aici, la nr.crt.2 din raportul de mediere, trei texte: textul Senatului, care este textul Legii nr.594/2002 de aprobare a Ordonanței Guvernului nr.125/1998, avem un text de la Camera Deputaților și avem textul comun propus de Comisia de mediere. Dintre cele trei texte, cel mai bun este textul Legii nr.594/2002, pentru că el interzice persoanelor care dețin interese de orice fel să facă parte din consiliul de administrație și din consiliul științific al Agenției Naționale a Medicamentului.

Prin amendamentul propus în textul comun de Comisia de mediere, se propune ca această restricție să fie valabilă numai pentru membrii consiliului de administrație, lăsându-se poarta deschisă larg pentru cei care se află în conflict de interese deschis în cadrul consiliului științific al Agenției Naționale a Medicamentului. Deci s-a făcut această diferențiere, pentru că, de fapt, eu bănuiesc, deocamdată bănuiesc, dar s-ar putea ca o comisie de anchetă să dovedească că am dreptate, că în consiliul științific sunt, în conducerea acestei instituții, în consiliul științific, sunt persoane care se află în conflict de interese și, atunci, pentru ca ele să poată să rămână acolo, s-a hotărât ca textul să fie spart în două și numai membrii consiliului de administrație să fie pedepsiți dacă sunt în situație de conflict de interese și să nu poată face parte din acest organism, dar, în schimb, persoanele aflate în conflict de interese să-și declare interesele și să poată rămână membri ai consiliului științific, iar addendum-ul de la punctul 3 din acest raport, care spune că, dacă la alin.4, dacă membrii consiliului științific care se află într-un conflict de interese față de una din problemele dezbătute în ședințele acestuia trebuie să se recuze și să părăsească sala este, de fapt, un fel de frecție Diana la un picior de lemn. Este un paleativ care se face pentru că, de fapt, sunt membri ai consiliului științific care sunt în conflict de interese permanent și ar trebui permanent să se recuze să nu participe la lucrările acestuia, iar o comisie de anchetă, pe care o vom face, va dovedi că am dreptate.

Din acest motiv, eu vă propun ca să aprobăm textul Senatului, care este un text complet, chiar dacă are anumite scăpări, e un text, totuși, corect care interzice persoanelor care se află într-un conflict de interese, prin modul în care își gestionează afacerile, să nu facă parte nici din consiliul de administrație și nici din consiliul științific al acestui organism național. Este absolut anormală această împărțire care s-a făcut de către Comisia de mediere.

Eu vă propun să votăm textul așa cum a fost la Senat, la punctul 2, și cred că este corect să fie așa, și moral și respectă deontologic toate prevederile luptei reala împotriva corupției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

S-a înscris..., da, vă rog.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

În ce ordine hotărâți?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Lăsăm opoziția din partea dreaptă întâi.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul parlamentar al Partidului Democrat susține textul adoptat de către Senat. În fapt, textul adoptat de către Senat este textul adoptat în anul 2002 de către ambele Camere ale Parlamentului, text care, așa cum s-a spus aici, pe bună dreptate, de către colegul meu, era unul corect și care asigura o transparență în ceea ce privește interesele persoanelor care erau fie membri în consiliul de administrație, fie membri în consiliul științific.

Din nefericire, prin actul normativ pe care, astăzi, îl dezbatem, s-a realizat un mare pas înapoi, un regres în ceea ce privește eficiența luptei anticorupție. Pe de o parte, s-au disociat cele două componente, consiliul de administrație versus consiliul științific, lucru care nu există în formula adoptată, repet, de către noi, de către Parlamentul României în 2002, unde se spunea foarte sec: nu pot fi membri ai consiliului de administrație și ai consiliului științific persoanele care dețin interese sau care-și desfășoară activitatea în diferite societăți comerciale de producție, distribuție sau importatoare de produse medicamentoase de uz uman, conform legii. Această formulă este una care acoperă toate situațiile posibile. Formula propusă de către comisia de mediere, în primul rând că restrânge aceste incompatibilități doar la situația în care membrii consiliului de administrație au rude de gradul întâi, prin intermediul cărora desfășoară activități sau dețin interese. Or, în formula pe care o avea Legea nr.594/2002 era vorba de orice persoană care deține interese, deci, practic, este o formulă extrem de precisă și care evită acest conflict de interese pe care actuala formulă propusă de către Comisia de mediere îl menține.

Dacă dorim, cu adevărat, să impunem o formulă legală care să consacre pe deplin conflictul de interese, trebuie să mergem pe formula Parlamentului, adoptată în 2002. Dacă dorim să lăsăm portițe de scăpare specifice legislației noastre anticorupție, mergem pe această formulă propusă de Comisia de mediere. Această formulă este tipică pentru ceea ce facem, în momentul de față, noi, în România. Creăm o lege cu privire la conflictul de interese și după aceea o sută de breșe, o sută de alte acte normative care creează excepții. Ori dorim să respectăm regula, ori dorim, acum, să ridicăm excepția la rang de lege. Decizia, evident, ne aparține nouă și propunerea pe care o formulăm este, domnule președinte, să adoptăm textul propus de Senat care, repet, nu este altceva decât textul propus de ambele Camere ale Parlamentului în anul 2002.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul deputat Bolcaș.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Textul ce ni se propune a fi adoptat este absurd, și anume formularea sa este așa: "Nu pot fi membri ai consiliului de administrație persoanele care, în mod direct sau prin soț/soție ori rude de gradul întâi...". Acest "prin" însemnează că noi trebuie să demonstrăm că ei își desfășoară activitatea prin intermediul soției. Textul anterior, care vorbea de deținerea de interese, se referă și era acoperitor pentru situația în care un membru al familiei este acționar sau își desfășoară activitatea în societăți care interesează acest domeniu. Deci, în nici un caz, din punct de vedere juridic, nu se poate accepta formularea "direct sau prin soț și soție", pentru că, atunci, ar trebui să demonstrăm posibilitatea ca acea persoană să acționeze prin intermediul soției, nefiind suficient ca soția să dețină funcția respectivă. Este clară interpretarea și este fără dubii.

Acum, problema aceasta a disocierii consiliului de administrație și a consiliului științific trebuie văzută în raport de atribuțiile celor două organisme. Aceasta este singura judecată logică.

La o primă vedere, aș da dreptate necondiționat autorilor punctului de vedere comun, al textului comun, pentru că organul decizional este consiliul de administrație și aici interesează conflictul de interese cu preponderență. Dar să nu uităm că, prin atributele pe care le are, consiliul științific este cel care stabilește actele pe baza cărora hotărăște consiliul de administrație.

Nu totdeauna Consiliul de administrație este format din acei specialiști care să poată să discearnă ei caracterul științific al unei opțiuni sau a alteia și atunci se apelează la luminile Consiliului științific. În aceste condiții, cu părere de rău, spun că disocierea nu este posibilă. Textul votat de Senat este acoperitor din ambele puncte de vedere și din acest punct de vedere vă invit să-l votați.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul Burnei și apoi doamna deputat Daniela Bartoș.

 
   

Domnul Ion Burnei:

Din punctul meu de vedere găsesc bun textul comun și această disociere. Mi se pare normal ca din Consiliul de administrație să nu facă parte, și din Consiliul științific să facă parte, deoarece antevorbitorii mei au omis să sublinieze, la textul comun, următorul aspect, în care se spune: "Membrii Consiliului științific care se află într-un conflict de interese față de una din probleme dezbătute în ședințele Consiliului științific trebuie să se recuze și să părăsească sala de ședințe". Este exact răspunsul la ceea ce a uitat să spună antevorbitorul meu, că nu ar trebui să facă parte nici din Consiliul științific.

Eu susțin că este foarte bine să adoptăm textul comun, adoptat de cele două camere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Doamna Bartoș, dacă mai aveți ceva completări?

 
   

Doamna Daniela Bartoș:

Mulțumesc, domnule președinte. Aveți dreptate, domnule deputat, legat de formularea care s-a făcut la textul comun, care nu este cea mai fericită, aceea cu "direct sau prin soț/soție", poate ar fi mai bine să se corecteze, să se facă corecția literală, să fie "în mod direct sau a căror soț/soție sunt rude de gradul I, nu pot... "direct sau indirect". Deci, să se facă corecția literală.

Legat de Consiliul de administrație și Consiliul științific, vreau să vă reamintesc că din momentul în care a apărut Ordonanța nr.125, care reglementa înființarea Agenției Naționale a Medicamentului și modul ei de funcționare, a apărut Legea nr.161, aceea care pune în discuție problema conflictelor de interese. În aceste condiții, nu mai poate funcționa practic, dacă noi vom vota astăzi textul adoptat de Senat, Consiliul științific, pentru că, așa cum este reglementat în Ordonanța nr.125 care a devenit lege, Consiliul științific are în componență de drept reprezentanți ai industriei, și atunci, aceștia nu mai pot face parte din Consiliul științific, iar Consiliul științific, în aceste condiții, se autodizolvă.

Din acest motiv, v-aș propune să fiți de acord să votăm textul comun, în care delimităm clar ce înseamnă Consiliul de administrație și care sunt persoanele care nu au dreptul să facă parte din Consiliul de administrație, iar la Consiliul științific îi obligăm, de asemenea, să declare interesele, și dacă este o discuție în ședința respectivă care să-i vizeze, ei să părăsească sala de ședințe. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cred că sunteți de acord cu observația făcută la textul comun. Este cineva împotrivă? Mai aveți dumneavoastră tot pe același text? Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule președinte de ședință,

Onorați colegi,

În susținerea pe care a făcut-o anterior doamna ministru apare o breșă. Eu vă spun că dacă citiți definiția dată în Legea nr.161/2003 a conflictului de interese, o să constatați că se referă doar la un interes patrimonial propriu și în condițiile respective, membrii Consiliului științific, în baza actualei legi, care a reglementat domeniul până a apărut această Ordonanță nr.66, ar fi trebuit să-și dea demisia pe o perioadă de 6-7-8 luni de zile, cât a funcționat Legea de aprobare a Ordonanței Guvernului nr.125/1998. Nu au făcut-o. Ce spuneți dumneavoastră, doamnă ministru, că anumite persoane nu ar putea să-și desfășoare activitatea dacă ar fi împiedicate să facă parte din acest consiliu este valabil și în momentul de față, pentru că ele fac numai cu numele parte din consiliu, dar având interese în domeniu, vor trebui să se recuze permanent, și dumneavoastră ați spus că anumite persoane nu vor mai putea face parte din consiliu și nemaiputând să facă parte din consiliu, de fapt, consiliul nu ar mai funcționa. Decât să avem un consiliu care ia decizii în interesul unor persoane care au interese personale acolo, mai bine să nu avem deloc sau să avem unul făcut într-adevăr din persoane care nu se află în conflict de interese.

Când am spus la început, în prima mea susținere, că de fapt acest text al Comisiei de mediere nu este altceva decât justificarea legală a unei stări de conflict de interese pentru persoanele din Consiliul științific, să știți că am făcut-o cu toată responsabilitatea. Nu am vrut să dau nume, dar o comisie de anchetă va dovedi că am dreptate și să știți că este păcătos faptul că în plină luptă anticorupție, că ne trage de urechi toată Europa, se găsesc soluții din astea de a scăpa niște persoane din situații de conflict de interes, în loc să reușim să facem legi complete, corecte, cu care stăm drepți și să ne uităm în ochii ălora din Europa fără rușine.

Facem o lege prin care, de fapt, legalizăm o stare de conflict de interese, asta este de fapt ce se întâmplă aici. Persoanele alea ar trebui să se recuze permanent, deci, Consiliul respectiv științific ar fi în incapacitate de a funcționa oricum, tocmai pentru că aceste prevederi ar trebui aplicate. Mai bine modificăm legea care spune componența Consiliului științific și facem ca acea lege, ca, componența Consiliului științific să fie în așa fel făcută ca să nu existe conflict de interese și atunci într-adevăr, putem să fim liniștiți, dar așa cum este această propunere a Comisiei de mediere, este de fapt o legalizare a unei stări de conflict de interese care vă spun că va duce, a dus și până acuma și va duce și în continuare la niște măsuri deosebit de dăunătoare climatului de luptă anticorupție din România, pentru că de fapt va legaliza corupția.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Eu vă propun să facem acea precizare, să modificăm articolul conform celor spuse de domnul deputat Bolcaș și doamna Bartoș și vă supun aprobării dumneavoastră textul comisiei, în varianta propusă de comisie.

Cine este pentru? Vă rog să numărați! Vă rog să votați, aici în centru, Grupul PSD, vă rog să votați!

90 de voturi pentru.

Împotrivă? 14 împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Votat textul comisiei.

Supun la vot și textul propus de către domnul deputat dacă considerați... S-a votat. E-n regulă.

Mergem mai departe, pct.3 din raport, alin.3; text comun, varianta propusă de comisie. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Alin.4.

 
     

Domnul Ioan Andrei Chiliman (din bancă):

Noi suntem împotriva textului de la alin.3.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun. Atunci supunem votului. Alin.3.

Cine este pentru? Vă rog să votați!

91 de voturi pentru.

Împotrivă?

11 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri. S-a votat textul comisiei.

Alin.4. Cine este pentru? Text comun. Vă rog să votați!

91 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați.

12 voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Votat textul comisiei. Vom supune raportul votului final de mâine.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr.349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind modificarea și completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea și combaterea efectelor consumului produselor din tutun, cu modificările și completările ulterioare.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

La acest raport de mediere privind combaterea efectelor consumului produselor de tutun, dați-mi voie, din considerente personale, să mă abțin. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles domnule deputat, nu veți mai fuma niciodată, presupun.

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Tatăl meu spunea că un mort nefumător este mult mai sănătos decât un mort fumător.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Corect. La titlul legii, în raport se menține textul Camerei Deputaților, deci, nu există dezbateri, nici vot.

La pct. 2, varianta Camerei Deputaților nu sunt nici dezbateri, nici vot.

La pct. 3 de asemenea.

La pct. 4 text comun. Dacă sunt observații? Nu sunt. Supun votului dumneavoastră pct. 4 alin. e) și f).

Cine este pentru? Vă rog să votați!

98 de voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 14 abțineri.

S-a votat textul comun adoptat de către comisie.

La pct.5 din raport, text comun. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate. Vom supune raportul votului final.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2003 privind finanțele publice locale (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență nr. 45/2003 privind finanțele publice locale.

La pct.1, textul Senatului. Dacă sunt observații? Vă rog.

   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Senatul a adoptat un text bizar, care nu a fost adoptat de Camera Deputaților, în sensul că "Membrii și secretarul Comisiei de autorizare a contractării sau garantării de împrumuturi externe vor primi o indemnizație de ședință egală cu 20% din salariul brut al unui secretar de stat". Vreau să mă întreb și eu, ca un personaj din basmele noastre comice: în ce scop, tovarăși? Nu are absolut nici o rațiune, nu are nici o fundamentare această interpretare dată de Senat unei activități care se desfășoară în cadrul unor atribuții de serviciu și în aceste condiții eu cred că acest text contravine principiilor care guvernează retribuirea muncii și vă propun să votăm pentru textul adoptat de Camera Deputaților, în care acest amendament al Senatului nu există.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Eu sunt obligat să supun votului textul comisiei și propunerea dumneavoastră. Deci, întâi supun votului textul propus...

 
     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Este propunere de eliminare, mai întâi supuneți propunerea mea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun. Atunci, propunerea dumneavoastră de eliminare o supun votului.

Cine este pentru eliminarea acestui punct? Vă rog să votați!

40 voturi pentru.

Împotrivă? Vă rog să votați.

49 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

A căzut propunerea domnului deputat Bolcaș.

Supun votului dumneavoastră textul în varianta Senatului, adoptat de comisie.

Cine este pentru?

49 de voturi pentru.

Împotrivă?

40 de voturi împotrivă.

Abțineri?

Adoptat varianta comisiei.

Pct.2 - textul Senatului, în unanimitate votat de către comisie.

Cine este pentru? Vă rog să votați cine este pentru textul Senatului!

61 de voturi pentru.

Împotrivă?

38 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

S-a votat textul în varianta Senatului și a comisiei.

Urmează să supunem votului final raportul Comisiei de mediere.

 
Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare (amânarea dezbaterii).  

Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.91/2003 privind organizarea Gărzii Financiare.

Pct.1 din raport - textul Camerei Deputaților, nu se fac dezbateri, nici vot.

Pct. 2, de asemenea.

Pct.3.

     

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din bancă):

Am o observație la pct.2.

 
   

Domnul Constantin Niță:

E textul Camerei Deputaților, este votat o dată.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Dar textul votat nu poate să fie adoptat, pentru că nu este constituțional, foarte simplu. În text, se spune clar: "...care constată contravențiile săvârșite și aplică sancțiuni - Garda - stabilite de lege, inclusiv cele prevăzute în competența Ministerului Finanțelor". Adică Legea de organizare a Gărzii Financiare poate să modifice Legea Ministerului Finanțelor și competențele Ministerului Finanțelor? Eu zic că nu. Textul este neconstituțional ca atare, este adevărat, procedural rămâne, dar este de datoria mea să vă atrag atenția asupra acestei inadvertențe. (Domnul deputat Alexandru Sassu se consultă cu prezidiul.)

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă propun, totuși, să amânăm dezbaterea. Cred că are dreptate domnul deputat și vă propun să amânăm dezbaterea acestei ordonanțe. Sunteți de acord?

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, județul Ialomița.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic dacă este aici? Da. Vă rog. Din partea inițiatorului dacă este cineva? Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Pe cursul inferior al Ialomiței sunt 3 așezări urbane: Urziceni, Slobozia, capitala județului Ialomița, și Țăndărei. Propunerea legislativă asupra căreia s-a aplecat Comisia pentru administrație este aceea de declarare ca oraș a unei mari comune situată la jumătatea distanței între Urziceni și Slobozia. Este vorba de comuna Căzănești. Populația s-a exprimat prin referendum în favoarea declarării ca oraș.

Există o mare decepție cu privire la rezultatele încă modeste ale privatizării celei mai mari unități de industrie alimentară din județul Ialomița, este vorba de Combil - Căzănești, unde altădată lucrau 1500 de oameni, acum nu lucrează decât 200, este o privatizare care a generat primele efecte pozitive, dar încă modeste, următorii ani sau chiar anul acesta vor apărea efecte mult mai spectaculoase.

Nivelul instituțiilor, liceu, celelalte instituții de cultură este corespunzător criteriilor din Legea nr. 351 privind declararea ca oraș. Comisia a fost de acord după dezbateri pentru declararea ca oraș și eu vă rog foarte mult să susțineți această propunere legislativă. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Oltean.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Căzănești, din județul Ialomița. A fost sesizată pentru întocmirea raportului de fond.

În urma analizei criteriilor cantitative și calitative, criterii minimale, prevăzute de către Legea nr. 351/2001, comisia a apreciat că în mare parte aceștia sunt îndepliniți și, în consecință, a întocmit un raport de fond favorabil acestei propuneri.

Drept consecință, solicit plenului Camerei Deputaților să susțină acest raport. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Dacă sunt doritori la dezbateri generale, vă rog.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Întâmplător am trecut prin această localitate care este o comună necăjită și probabil că va rămâne așa, dar problema este următoarea. Am aici fișa orașului Căzănești, din care nu înțeleg nimica în ceea ce privește îndeplinirea criteriilor prevăzute de Legea nr. 351/2001. Nu are 5.000 de locuitori, are 4.800. Dotarea locuințelor cu instalații de alimentare cu apă nu este nici pe jumătate din baremul cerut. Păi, dacă nu îndeplinește cerințele legale, cum să-l declarăm noi oraș? Avem toată compasiunea pentru suferințele acestor locuitori, dar s-ar părea că situația comunelor, în condițiile finanțării unor procese de aderare, este mult mai avantajată decât situația orașelor, cu atât mai mult cu cât în interpretarea corectă a cifrelor, populație ocupată în acțiuni neagricole - 78% din locuitori. Păi, ăștia sunt șomerii din Căzănești, asta este problema de neocupare în activități neagricole.

Vă rog să constatați că nu sunt îndeplinite criteriile legale. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnule președinte, ce părere aveți? Inițiatorul?

 
   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Este foarte adevărat. Populația este de 4.841, lipsesc 159 de locuitori. Există o mare parte a populației care este înregistrată cu domiciliul în orașe. Timp de 6 luni, primăvara, vara și toamna, ei au rezidența în aceste comune de unde provin, unde s-au născut părinții lor, unde-și reabilitează locuințele, unde sunt pensionari și investesc.

Toate datele statistice sunt într-o continuă mișcare, ceea ce ieri era valabil, astăzi nu mai este în privința - s-au născut sau au murit. De aceea, nu a apreciat comisia ca fiind un motiv pentru a nu întocmi un raport favorabil la situația de la recensământul care s-a consumat cu o perioadă în urmă. Toate datele demografice sunt într-o continuă mișcare. De aceea, eu consider că poate în acest moment sunt mai puțin de 4.841 sau poate sunt mai mulți. Este un lucru asupra căruia nu ne putem pronunța, nimeni.

De aceea, eu vă rog încă o dată să susțineți, prin votul dumneavoastră, această propunere legislativă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Eu nu pun la îndoială contribuția domnului coleg la creșterea demografică din această comună, vă rog să o accepte ca pe o glumă colegială observația mea, dar, într-adevăr, toate sunt în mișcare, dar avem și noi un lucru fix, o lege. La momentul efectuării referendumului, populația trebuia să depășească 5.000 de locuitori. Nu este îndeplinit acest criteriu legal, îmi pare rău, să mai așteptăm, să luptăm cu toți pentru sporirea natalității în această comună. Vă mulțumesc. Asta e o urare de Ziua femeii.

 
     

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule președinte, foarte scurt.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale.

 
   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Sigur, este din partea unui venerabil coleg, un asemenea îndemn are o anumită semnificație și eu o prețuiesc, ca unul care sunt puțin mai tânăr.

Stimați colegi,

Nu la referendum se referă informația cu privire la populație. Atenție! Informațiile cu privire la populație vin de la recensământ, nu de la referendum. Referendumul a avut loc după recensământ. De aceea, am ținut să subliniez această distincție. Este vorba de măsurarea populației din respectiva localitate la momentul recensământului, și nu la momentul referendumului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul secretar Leonăchescu. Să vedem care este poziția domniei sale.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La referendum participă doar populația cu drept de vot - 4.849. Eu cred că, la 4.849 de maturi cu drept de vot, mai erau încă 150 de copii, și eu cred că, din acest punct de vedere, acest criteriu se îndeplinește.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte, vă rog.

 
   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Trebuie să recunosc că, personal, sunt oarecum într-o situație ingrată, pentru că, în calitatea mea de deputat, am încercat să respectăm această lege în litera și în spiritul ei.

În calitate de președinte sunt însă obligat să susțin acest raport așa cum comisia și l-a însușit. Dar, la vremea dezbaterilor, comisia a luat în calcul și faptul că toți inițiatorii acestei propuneri legislative s-au angajat în mod oficial că vor contribui la sporul natalității până la îndeplinirea numărului de 5 mii de locuitori și atunci, sigur, nu puteam să nu luăm în calcul acest angajament și, în consecință, comisia, în întregul ei, a optat pentru susținerea acestui raport.

De aceea, mă văd silit să susțin în continuare raportul așa cum l-a adoptat comisia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii, comisia nu a avut modificări.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La art.1, comisia a modificat acest articol.

Cine este pentru varianta comisiei? Vă rog să votați.

Cine este împotrivă?

56 de voturi pentru, 29 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Adoptată varianta comisiei.

Art.2. Varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune textul votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Roșiori prin reorganizarea comunei Movilița județul Ialomița (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Roșiori, prin reorganizarea comunei Movilița, județul Ialomița.

Inițiatorul, v-aș ruga, și Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic.

   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Stimați colegi,

Propunerea este de respingere, întrucât a fost cuprinsă în anexa la Proiectul de Lege al Guvernului privind înființarea unor comune prin reorganizarea altora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Corect.

Este propunere de respingere.

Vom supune votului final propunerea de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru declararea ca oraș a comunei Tismana, județul Gorj (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru declararea ca oraș a comunei Tismana, județul Gorj - propunere de respingere.

Vă rog.

   

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunerea de respingere este tot ca urmare a faptului că a fost prinsă în proiectul Guvernului ca amendament, în anexă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vom supune votului final propunerea de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Buești prin reorganizarea comunei Albești județul Ialomița (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Buești, prin reorganizarea comunei Albești, județul Ialomița; de asemenea, respingere.

V-aș ruga să urmăriți ordinea de zi. De la pct.8 până la pct.13 inclusiv se dezbat mâine. Așa a stabilit Comitetul ordinii de zi. V-aș ruga să urmăriți cu atenție ordinea de zi.

La pct.16: Propunerea legislativă privind înființarea comunei Buești, prin reorganizarea comunei Albești, județul Ialomița.

Vă rog.

   

Domnul Vasile Silvian Ciupercă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Același motiv - propunerea de respingere este susținută de faptul că respectiva propunere a fost cuprinsă în proiectul de lege al Guvernului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia are ceva de spus, sau de declarat? Nu.

Dezbateri generale nu sunt.

Vom supune mâine votului final această propunere.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru înființarea comunei Hîrtop, prin reorganizarea comunei Preutești, județul Suceava (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Hîrtop, prin reorganizarea comunei Preutești, județul Suceava.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Dacă nu, comisia?

   

Domnul Ioan Oltean:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunerea este de respingere, pentru că această comună a fost cuprinsă în anexa la Proiectul de Lege privind înființarea de noi comune, pe care noi deja l-am adoptat și a trecut prin Camera Deputaților.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Sunt observații la dezbateri generale? Nu sunt.

Vom supune votului final acest proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru înființarea comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru înființarea comunei Cosoba, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu.

Inițiatorul este aici?

Dacă nu, comisia.

     

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Aceeași propunere de respingere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aceeași propunere de respingere.

La dezbateri generale, dorește cineva? Nu.

Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea comunei Săbăreni, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Săbăreni, prin reorganizarea comunei Joița, județul Giurgiu.

Sunt observații?

Inițiatorul? Nu este.

Comisia are probleme? Nu are.

     

Domnul Ioan Oltean (din sală):

Aceeași propunere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aceeași propunere. Am înțeles.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002 (amânarea votului final).  

Pct.20: Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul?

Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă. Este cineva aici?

Poftiți, domnule deputat.

   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Este propusă procedură de urgență.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Procedură de urgență; da, corect.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Propun să alocați un timp de dezbatere de 15 minute pe total și câte 3 minute pe intervenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

De acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Vă mulțumesc.

Comisia?

Inițiatorul este aici? Nu este aici inițiatorul.

Comisia? Domnul Mălaimare.

Domnul președinte. Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Adrian Mălaimare:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propunerea legislativă privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002 a fost transmisă Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă cu adresa nr.66 din 23.02.2004.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit prevederilor art.117 alin.3 din Constituția României.

Propunerea legislativă a fost dezbătută în procedură de urgență în ședința comisiei din 3 martie 2004.

Am avut ca invitați din partea Consiliului Național al Audiovizualului pe domnul președinte Ralu Filip și vicepreședintele Gasparik Attila.

În urma dezbaterii, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă propune respingerea propunerii legislative privind completarea Legii audiovizualului nr.504/2002.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Dacă nu, vă reamintesc că este propunere de respingere și o vom supune votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind completarea Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.233 din 28 septembrie 1993 cu modificările și completările ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 31 decembrie 1998 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind completarea Legii nr.61 din 22 septembrie 1993 privind alocația de stat pentru copii, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I, nr.233 din 28 septembrie 1993, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.523 din 31 decembrie 1998.

Doamna Smaranda Dobrescu.

Inițiatorul este aici? Nu este.

Vă rog, doamnă deputat.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune respingerea acestei inițiative legislative din următoarele considerente.

Propunerea legislativă instituie un tratament discriminatoriu între beneficiarii legii, deoarece Legea alocației de stat pentru copii, deși acreditează principiul universalității, în practică aceasta nu este universală, întrucât acordarea alocației este condiționată de frecventarea școlii, în cazul elevilor.

O serie de copii sunt privați de alocația de stat, întrucât nu sunt trimiși la școală de către părinți. Pe cale de consecință, nebeneficiind de alocație de stat, nu ar beneficia nici de alocația de majorat.

În al doilea rând, această propunere nu poate fi susținută financiar, deoarece fondurile necesare sunt importante și nu sunt cuprinse în bugetul de stat pe acest an.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să intervină?

Vă rog. Doamna Apostolescu.

 
   

Doamna Maria Apostolescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În calitate de inițiator al acestei propuneri legislative, nu sunt de acord cu ce a susținut doamna președinte, întrucât noi ne-am gândit că această indemnizație suplimentară și unică, pe care am solicitat-o prin inițiativă legislativă, să reprezinte o mică atenție din partea Guvernului, un mic cadou făcut tinerilor care ajung la vârsta de 18 ani.

Mă surprinde, totuși, respingerea acestei măsuri, acestei inițiative, mai ales că acești tineri anul acesta devin votanți și ar fi fost o ocazie ca să vi-i faceți prieteni și simpatizanți.

De aceea, cred că totuși este o greșeală din partea dumneavoastră că respingeți această propunere legislativă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt alte luări de cuvânt la dezbateri generale? Nu mai sunt.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind alocația de stat pentru naștere și alocația de stat pentru creșterea copilului.  

Propunerea legislativă privind alocația de stat pentru naștere și alocația de stat pentru creșterea copilului.

Inițiatorul este aici? Doamna Paula Ivănescu nu este.

Doamna Smaranda Dobrescu.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă și protecție socială vă propune respingerea acestei inițiative legislative, din următoarele considerente.

Întâi: propunerea legislativă este întemeiată pe o idee conceptual greșită, beneficiară a ajutorului de creștere a copilului fiind exclusiv mama. Or, în legislația europeană, ajutoarele sunt direcționate fie spre copil, având în vedere principiul universalității, fie spre familie, având în vedere principiul egalității drepturilor celor doi părinți în raport cu copiii.

În al doilea rând, dacă s-ar admite promovarea inițiativei legislative, pe cale de consecință s-ar modifica o serie de legi organice, cum ar fi: Legea privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Legea privind venitul minim garantat, Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență privind protecția specială și încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, Legea asigurărilor sociale de sănătate și multe altele, ceea ce ar avea un impact major asupra sistemelor respective.

Totuși, comisia recomandă Guvernului să accelereze procesul de reformă a sistemului integrat de asistență socială acordat familiei, în așa fel încât să se aibă în vedere universalizarea acordării indemnizației de creștere a copilului, indiferent de statutul de asigurat al mamei sau tatălui solicitant.

În același timp, acordarea acestei indemnizații trebuie să aibă în vedere stimularea părinților care-și găsesc un loc de muncă, pentru a nu induce comportamente pasive față de muncă, dar a împlini și dezideratul creșterii sporului demografic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

Vom supune mâine votului final raportul comisiei.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.362/2003 privind regimul metalelor prețioase în România (retrimis comisiei).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.362/2003 privind regimul metalelor prețioase în România.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru industrii și servicii, dacă sunt aici?

Da, sunt aici.

Inițiatorul?

Vă rog.

   

Domnul Costache Mircea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Sunt unul dintre inițiatori și am prilejul să spun, în numele tuturor celor care au redactat proiectul, că moșii și strămoșii noștri, care au muncit zeci de ani, care au dus greul, războaie, n-au de recuperat nimic de la statul român, n-au acumulat, săracii, nimic, nu ne-au lăsat mai nimic, pe când alți concetățeni de-ai noștri - poate mai harnici din fire și mai talentați - au acumulat valori importante, pe care nu mai contenesc, de vreo 10-12 ani încoace, să și le revendice de la statul român.

Așa cum ați luat cunoștință din expunerea de motive, noi considerăm că, atunci când unii concetățeni de-ai noștri au de revendicat și de retrocedat, de solicitat din Trezoreria statului român importante cantități de aur sau de obiecte din aur, de salbe și de cocoșei, înseamnă că au muncit, că s-au străduit, că au acumulat cinstit și ar trebui, zicem noi, ca, înainte de a li se retroceda aceste bunuri, și în special metale prețioase, cantități importante, să facă și dovada că le-au dobândit licit.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Întâi voi da cuvântul comisiei, după care vor fi dezbateri generale.

Vă rog.

 
   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Inițiativa legislativă prevede ca persoanele care revendică metale prețioase, aliaje ale acestora, pietre prețioase, să facă dovada că ele au fost dobândite pe căi licite, că și-au achitat obligațiile către stat pe perioada deținerii și că, până la confiscarea abuzivă, obiectele respective nu au fost grevate în nici un fel de obligații față de stat.

Sigur că prevederea este morală, dar vine în contradicție cu dispozițiile constituționale care consacră principiul dobândirii licite a averii, se afectează prezumția de nevinovăție și singura care se poate pronunța în această situație este instanța de judecată.

Din aceste motive, cele două comisii, respectiv Comisia pentru industrii și servicii - cu unanimitatea voturilor celor prezenți - și Comisia pentru buget, finanțe și bănci - cu majoritate, s-au pronunțat pentru a sugera plenului Camerei Deputaților respingerea acestei propuneri legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale, vă rog?

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Propunerea comisiei de respingere a acestei inițiative legislative este normală și ea este în conformitate cu evoluția normală, către normalitate a României în ultimii ani de zile.

Ca să vii astăzi, să încerci să introduci bariere în recuperarea bunurilor de care au fost jefuiți oamenii de către statul comunist, sub diverse pretexte, este, de fapt, o formă nouă de reiterare a luptei de clasă din perioada comunistă.

Și vreau să spun că sunt surprins că astăzi, la atâția ani după revoluție, mai persistă această mentalitate de jefuitori ai poporului, față de cei care au reprezentat clasa de mijloc, burghezia și moșierimea din România, adică reprezentanții capitalismului de atunci.

Cred că această inițiativă ar fi trebuit să se aplice celor care au jefuit proprietățile altora după 1990, folosindu-se de puterea pe care au avut-o - administrativă sau legislativă -, și nu împotriva celor care au fost deposedați abuziv de către statul comunist. Cred că așa ar trebui privite lucrurile într-o Românie care se duce către Europa, către capitalism.

Din cauza aceasta, onorați colegi, cred că asemenea inițiative legislative trebuie respinse.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Cred că problema este mult mai importantă, ca s-o expediem, așa, printr-o lozincă gen "lupta de clasă".

Este foarte importantă, pentru că foarte multe bunuri din această zonă provin din delapidarea patrimoniului național. Gândiți-vă la Cloșca cu puii de aur. Au dispărut piese de Tezaur și s-au transformat în cercei. Nu este normal să prezinte o dovadă că au fost proprietarii acelor piese pe care, în mod abuziv, la un moment dat, statul le-a confiscat sau le-a adunat? Ia, gândiți-vă că, în timpul războiului, au fost fel de fel de situații de jaf. Și nu numai unii au luat, ci și înainte.

De aceea, eu cred că problema este mult prea importantă, mult prea diversă, mult prea complexă încât s-o expediem așa, cu o ironie de genul: "voi sunteți comuniști și vă gândiți la lupta de clasă". Este o imensă greșeală tactică, dacă nu chiar o ancorare într-un limbaj pe care eu îl credeam depășit în Parlamentul României.

Eu am o propunere: s-o returnăm la comisie, s-o discutăm din nou și poate găsim o soluție de mediere, pentru că problema trebuie rezolvată. Altfel, tot ceea ce confiscăm noi la vămi acum, apare în tribunal un proces, acolo. știm cum se poate obține o hotărâre judecătorească. Și, ce-am realizat? Nimic.

De aceea, eu îmi susțin propunerea de a se retrimite la comisie și de a se rediscuta. Este păcat să n-o soluționăm.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul deputat Márton. Vă rog.

 
   

Domnul Márton Árpád Francisc:

Doamnelor și domnilor,

Teoretic, am putea fi de acord cu această solicitare, pentru că, dacă vă aduceți aminte, și în acele proiecte de lege care au legiferat retrocedarea bunurilor imobile am solicitat o astfel de cale de dovedire a proprietății, numai că, din punct de vedere juridic, publicitatea se referă doar la cea imobiliară și obligativitatea încheierii contractelor sau actelor doveditoare în scris. Ca atare, în domeniul imobiliar neexistând o asemenea obligativitate, nu ai de ce și de unde să ai acte doveditoare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnul deputat. Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În Comisia pentru industrii și servicii, unde s-a dezbătut această propunere legislativă, sigur că s-au discutat aceste propuneri pe toate căile și pe toate fațetele posibile și, în condițiile respective, ...

(Rumoare; discuții în Grupul parlamentar al PRM)

Stimați colegi,

Deși nu prea obișnuiesc să vorbesc cu sala, țin să vă răspund că, în cadrul acestei comisii, s-a discutat timp de aproape două ore și au fost invitați inițiatorii. Nu s-a prezentat nici un inițiator ca să susțină această inițiativă.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Acum, suntem aici.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Îmi pare foarte rău că vă declarați prezența acum, și nu la momentul dezbaterii în comisie.

Problema este următoarea: s-a discutat că există anumite cazuri în care s-ar putea solicita fie dovada obținerii pe căi licite a unor obiecte din metale prețioase - și aici s-a făcut o trimitere explicită la patrimoniu, la probleme sau elemente ținând de patrimoniu -, fie dovada că, până la preluarea lor abuzivă de către vechiul regim, și-au achitat obligațiile anuale către stat.

Deoarece aici discuția și susținerea au fost făcute cu o oarecare, să spunem, argumentație în legătură cu elementele de patrimoniu, domnule președinte, noi nu suntem de acord cu această reîntoarcere la comisie pe baza prevederilor regulamentului nostru, pentru că, efectiv, acest text de lege este suficient de neclar în ceea ce privește obiectul la care se referă și, dacă se dorește ca acest lucru să fie discutat la nivelul comisiei, punctul nostru de vedere este ca inițiatorii să refacă textul și să se refere în acest text în mod explicit la problemele ridicate, și anume problemele de patrimoniu. Dacă se dorește un astfel de lucru, probabil că se poate discuta.

Problema este mult prea complicată și prea complexă și, mai ales, prea diluată, începând de la obiecte de patrimoniu și terminând cu oarecari cantități de obiecte din metale prețioase, aliaje și pietre prețioase revendicate, care ridică această problemă a necesității dovezilor, lucru pe care, deocamdată, în toate documentele care efectiv există la această dată, este mai mult decât imposibil de realizat. Probabil că în domeniul patrimoniului, problemele pot fi mai ușor de rezolvat.

Deci, nu suntem de acord cu această reîntoarcere la comisie. Dorim, dacă se vrea acest lucru, ca acești inițiatori să refacă textul și, în condițiile acestea, se poate discuta. Ca să fie foarte clar.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Bădoiu. Vă rog.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că propunerea respectivă are un impact deosebit în ce privește efectele juridice, eu vă solicit, stimați colegi, să fiți de acord să fie restituită propunerea legislativă și să fie sesizată, printre altele, în fond, și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Mi se pare că s-a făcut o greșeală, atunci când au fost sesizate în fond numai Comisia buget, finanțe și bănci și respectiv Comisia pentru industrii și servicii. Iată ce consecințe, ce efecte pot avea astfel de norme. De aceea, vă rog să fiți de acord cu propunerea mea.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ioan Bivolaru:

Cu tot respectul, domnule președinte, pentru Comisia juridică, de disciplină și imunități care, știm cu toții că este extrem de solicitată în perioada respectivă, dumnealor au fost solicitați, li s-a solicitat în mod oficial punctul de vedere ca aviz și nici măcar din acest punct de vedere n-au satisfăcut această problemă. Deci, de la aviz până la fond, eu nu am nimic personal de comentat. Dar nici măcar la nivel de aviz nu și-au putut exprima un punct de vedere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun, atunci sunt nevoit să supun votului dumneavoastră propunerea de retrimitere la comisie și, după aceea, vom vedea.

Cine este pentru retrimiterea la comisie? Vă mulțumesc. Majoritatea.

Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă.

Abțineri? 3 abțineri.

vom retrimite la comisie proiectul de lege.

Vă mulțumesc.

 
Aprobarea componenței comisiei de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și Academiei de Științe Agricole și Silvice Gheorghe Ionescu Șișești.  

Suspendăm ședința, nu înainte de a vă citi o comisie de mediere, de a o aproba, după care vom trece la punctul următor, răspunsuri la interpelări. deputații propuși în comisia de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 78/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniul agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu Șișești": Ecaterina Andronescu, Victor Neagu, Marian Ianculescu, Anghel Stanciu, Iulian Mincu, Anton Ionescu, Sotiris Fotopolos.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat.

Închidem ședința de dezbateri, urmează răspunsurile la întrebări și interpelări, la orele 18.

      Pauză  
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

O să începem ședința consacrată răspunsurilor, cred că sunteți de acord să începem cu Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului.

Domnule, vă rog.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să vă informez că nu am primit răspuns la 3 interpelări, deși termenul prevăzut de regulament de 15 zile a fost depășit de mult. E vorba de interpelarea 1256 b/10.02.2004 adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, interpelarea nr.1255 b/10.02.2004, de asemenea adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și ultima, interpelarea nr.1317 b/24.03.2004 adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Vă rog, domnule președinte, să interveniți pentru respectarea regulamentului, dar și a Constituției.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Sigur că vom face o revenire, vom cere Direcției tehnice să se ocupe de această chestiune.

Domnul Aurel Daraban este aici? Domnul deputat Aurel Daraban. Este în sală? Nu este.

Doamna Liana Naum? Nu este în sală.

Domnul Viorel Coifan? Nu este în sală.

 
  Adrian Mărăcineanu

Domnul Adrian Mărăcineanu? Este în sală? Vă rog, să dezvoltați întrebarea sau interpelarea către Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului.

   

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În municipiul Câmpina, care în prezent are o populație de circa 80 de mii de locuitori, funcționează Rafinăria "Steaua Română", poate cea mai veche rafinărie din România construită la sfârșitul secolului XIX. La vremea respectivă, se afla la marginea de nord a orașului care nu depășea 5000 de locuitori. În anii comunismului, în proximitatea acestei rafinării s-au construit zeci de blocuri de locuințe de la 4 la 9 etaje. Pe un careu de aproximativ un kilometru pătrat, delimitat de bulevardul Carol și străzile Mihail Kogălniceanu - Biruinței, trăiesc circa 5 000 de familii, în proporție de 95% în apartamente de bloc, care sunt expuse în măsură mai mare sau mai mică, funcție de amplasament și altitudine noxelor emanate de cele 12 până la 15 coșuri de evacuare. Cei care locuiesc la distanțe foarte mici de rafinărie, începând cu 150 -250 de metri în linie dreaptă, în perimetrul străzilor Cuza Vodă, Hașdeu, Calea Doftanei, adică aproximativ 3000 de persoane, respiră timp de 24 de ore un aer extrem de toxic cu efecte imediate sau tardive asupra stării de sănătate.

Acești oameni nu sunt cu nimic vinovați că locuiesc în proximitatea rafinăriei, dar sunt obligați să inhaleze substanțe toxice, rezultate din activitatea zilnică a acesteia, în special în a doua parte a nopții când cantitatea de noxe eșapate crește, potrivit unor informații venite chiar de la lucrătorii acestei unități de prelucrare a petrolului. Se profită de faptul că locatarii dorm la ore târzii și nu pot sesiza direct cantitatea de noxe eșapate în atmosferă, doar cei care sunt treji între orele 2 și 3 dimineața constatând mirosuri extrem de puternice, deseori înăbușitoare, îndeosebi la etajele 4-9, cei de la ultimul etaj fiind mai puternic afectați datorită pătrunderii unei cantități mai mare de noxe, prin chepengurile de ieșire de pe acoperiș. Mulți locatari sesizează efectul nociv, dar spun că nu au curajul să facă plângeri fie că au vecini care lucrează în rafinărie, fie că au convingerea că e inutil, pentru că tot nu se iau nici un fel de măsuri de stopare a poluării intense a mediului.

Conducerea rafinăriei pretinde că în aer nu sunt eșapate noxe periculoase sănătății oamenilor. Ba mai mult, afirmă că din punct de vedere al protecției mediului înconjurător deja se încadrează în parametrii impuși de normele Uniunii Europene. Însă refuză să pună la dispoziția presei pentru o informare transparentă, analizele efectuate de laboratoarele specializate spre a se ști exact compoziția și concentrația acestor noxe.

Legea protecției mediului există, iar cei care nu o respectă trebuie aspru sancționați până la stoparea activităților generatoare de poluare atmosferică și care afectează grav viețile oamenilor, cazurile de cancer, îndeosebi pulmonar sporind în ultimii ani.

Față de cele semnalate, rog să se facă demersurile pentru instituirea unei comisii de anchetă, cu specialiști din domeniile conexe care să elaboreze un raport corect, transparent, publicat la final în mass-media și de pe urma căreia să se adopte o hotărâre guvernamentală de stopare a gazării unor oameni nevinovați. Firește că e vorba de câteva sute de locuri de muncă și, mai ales, de profiturile obținute din activitatea acestei rafinării, însă totul are o limită când în primejdie sunt vieți omenești și nimeni nu are dreptul să le suprime prematur. Măsuri tehnice și de altă natură pot fi adoptate și aplicate de urgență, astfel încât în orașul Câmpina oamenii să respire un aer nenociv sănătății lor.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da, și eu vă mulțumesc. Din partea ministerului? Vă rog să vă prezentați.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Mă numesc Adam Crăciunescu, secretar de stat cu probleme de păduri la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Mărăcineanu, înregistrată la Camera Deputaților, privind poluarea atmosferică produsă de către Rafinăria "Steaua Română" - Câmpina, județul Prahova, pentru care solicită constituirea unei comisii guvernamentale de anchetă, vă comunicăm următoarele. Societatea Comercială Rafinăria "Steaua Română" S.A. Câmpina, județul Prahova deține autorizația de mediu nr.PH.579, emisă în data de 11.04.2003. Autorizația este valabilă un an de la data eliberării, efectiv până în data de 11 aprilie 2004.

La baza emiterii autorizației de mediu au stat atât bilanțul de mediu, nivelul 1 și 2, precum și studiul de risc întocmite de S.C. Petrodesign S.A. București, societate atestată de către autoritatea centrală de mediu pentru elaborarea acestor tipuri de lucrări.

Raportul la concluziile bilanțului de mediu nivelul 2 a fost supus dezbaterii publice în data de 18 februarie 2002. La expirarea autorizației de mediu, societatea are obligația de a solicita emiterea autorizației integrate de mediu, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 2002 privind poluarea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.645 din 2002.

În baza actelor normative menționate, titularului activității îi revine obligația de a lua toate măsurile de prevenire eficientă a poluării prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile.

De asemenea, acesta trebuie să evite producerea de deșeuri, iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate, valorificarea lor sau neutralizarea și eliminarea acestora, evitându-se în acest fel impactul asupra mediului.

Agenția de protecție a mediului Prahova prin adresa nr.22.058 din 02.03.2004 aduce la cunoștință faptul că în prezent Rafinăria "Steaua Română" S.A. Câmpina nu funcționează. În cazul în care instalațiile din cadrul rafinăriei vor fi puse în funcțiune, reprezentanții agenției și ai Gărzii Naționale de Mediu, comisariatul județean Prahova, va efectua un control și o monitorizare a emisiilor atmosferice. Considerăm inoportun în acest moment, constituirea unei comisii guvernamentale de anchetă, această inițiativă putându-se realiza după punerea în funcțiune a instalațiilor din cadrul societății în cauză, cât și în funcție de concluzia activităților de control și monitorizare a emisiilor, realizate de autoritățile publice teritoriale sus menționate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, dacă mai aveți ceva de spus. Deci nu mai aveți altă observație? Bun.

 
  Florin Iordache

Domnul Florin Iordache, în legătură cu Ministerul Justiției, v-aș ruga să luați cuvântul.

   

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea adresată Ministerului Justiției viza măsurile luate de Ministerul Justiției privind integrarea în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că răspunsul pe care l-am primit demonstrează că pentru Guvernul Adrian Năstase și Ministerul Justiției, în special, integrarea noastră în Uniunea Europeană a reprezentat și reprezintă în continuare o prioritate și consider eu că prin măsurile pe care le prezintă conducerea ministerului și care vor fi luate în continuare, consider eu că în toamna acestui an România va putea încheia capitolul de negociere privind integrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
    Pentru domnul Emil Boc. nu este aici. O să mergem mai departe.  
  Iulian Mincu

Pentru domnul Iulian Mincu. Este aici. Domnule deputat, vă rog să dezvoltați interpelarea, dar în cele 3 minute pe care le aveți la dispoziție, conform regulamentului.

Vă rog.

   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Întrucât interpelarea mea a fost dată în scris, eu nu aș mai citi-o încă o dată și aș dori numai răspunsul ca să pot avea timpul să răspund la ceea ce se va spune.

 
   

Domnul Constantin Niță:

E în regulă. Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Interpelarea domnului profesor Mincu are ca temă creșterea afecțiunilor depresive, o stare generală depresivă care se manifestă ca o tendință din ce în ce mai accentuată și care în perspectivă va fi o cauză a unor boli pe noul tablou patologic din România. Așa după cum știm, depresia este o maladie cu implicații complexe, fiind determinată, în principal, de cadrul socio-economic.

Sistemul sanitar, are drept arie de competență doar partea curativă a acestei boli, nefiind responsabil de apariția și răspândirea sa în rândul populației. Date raportate în dinamică, începând cu 1994 și până în 2002 arată existența unei creșteri a tulburării depresive. Incidența maximă înregistrată pentru depresie este la grupele de vârste 35-44 de ani, aceste date însă trebuie interpretate de următoarea manieră.

În primul rând, creșterea depresiei este un fenomen care se constată la nivel mondial și nu la nivel regional sau zonal. Creșterea depresiei este modulată de o serie de factori printre care: condițiile socio-economice și ritmul alert al societății contemporane, acuratețea depistării și criteriologiei diagnostice, sensibilizarea corpului medical la problematică, dezvoltarea rețelei ambulatorii de asistență, creșterea adresabilității.

Ministerul Sănătății nu a rămas insensibil la fenomenul în cauză, depresia alături de schizofrenie, beneficiază de o susținere materială suplimentară prin programul de sănătate al Ministerului Sănătății. Specialiștii apreciază că nu există nici un fel de risc ca în anul 2020 să devenim o țară de depresivi, așa cum nu vom deveni o țară de diabetici, deși incidența cazurilor de diabet zaharat este în creștere, nici de hipertensivi sau cardiaci, maladii, de asemenea, în creștere la nivel mondial și european.

Este cunoscut că în țările europene, pentru rata de mortalitate standard, deci comparabil, sunt bolile aparatului circulator, cu impact deosebit asupra aparatului circulator, boala ischemică a miocardului și bolile cerebro-vasculare și trebuie să recunoaștem că România este printre primele țări cu rată mare de mortalitate. De asemenea, este incidența tumorilor maligne, aflată într-o dinamică crescută și este greu de apreciat, această depinzând, în principal, de depistarea lor precoce, care în multe țări, inclusiv în România, este deficitară.

Aparatul respirator este o altă cauză a deceselor, accentuată în Europa și în România, afecțiuni ale aparatului digestiv, traumatisme, otrăviri, sinucideri.

Comparativ, ultimele care ar fi, și un element cauzat de depresie, sinuciderile în Uniunea Europeană se ridică la 10 la o sută de mii de locuitori, în țările Europei Centrale la 17 la o sută de mii de locuitori, România - 12 la o sută de mii de locuitori, iar țările fostei Uniuni Sovietice - 29 la o sută de mii de locuitori.

Prin urmare, măsurile care vor fi luate de către toate structurile implicate în starea generală de sănătate a populației, cât și creșterea economico-socială, crearea condițiilor care să dea încredere tinerilor, în special celor care au rămas fără un loc de muncă, sunt elemente care să contribuie la reducerea acestui factor de risc, de îmbolnăviri.

Vă mulțumesc, domnilor.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns și aș vrea să explic care este situația la noi în legătură cu starea generală pe plan mondial.

Aș vrea să vă spun că în România s-au publicat ca date statistice că depresia este 113 la o sută de mii în anul 2003 și respectiv 259 la suta de mii în anul 2004. OMS-ul dă pentru România în 2003 10%.

Vreau să se rețină, domnule președinte, că, în general, popoarele care au origine latină, este o transmitere ereditară, au stări depresive foarte rare și foarte puține. Deci acest 10% pe care îl dă OMS-ul m-a făcut să mă gândesc la această problemă. Mai mult OMS-ul spune că în anul 2020-2025 starea de depresie psihică va deveni a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare.

Vreau să se rețină că țările nordice au 50-60% și așa este cum spune și domnul secretar de stat.

De ce în România apare în ultimul timp o accentuare a stării depresive în rândul populației generale?

În primul rând, să luăm tinerii. Cauza majoră de instalare a bolii, mai ales la tineri, este lipsa unei perspective de viață. Este și motivul că 56% din populația de până la 29 de ani dorește să plece din țară. Este cauza pentru care mulți români - 1.700.000 - lucrează în prezent în străinătate, iar cererile actuale se ridică la peste 3 milioane.

A doua cauză este nesiguranța zilei de mâine. Românul s-a învățat, în general, să-și dorească puțin, dar sigur. Nesiguranța îi aduce grave prejudicii personalității sale.

Și a treia cauză majoră sunt condițiile de trai foarte grele întâlnite la majoritatea populației și nu e nevoie să repet, sunt două lucruri care se cunosc, că dacă analizăm numai factura de întreținere pe perioada 1990-2004 rezultă că ea a depășit de 7 ori salariul minim pe economie.

Aș vrea să rețineți, domnule președinte, că depresia duce la ieșirea individului din viața socială, la însingurare, la sentimentul de nulitate, la lipsa de interes pentru activitatea zilnică și ceea ce este grav, deseori duce la suicid. Este o suferință biologică și psihologică care duce la scăderea imunității organismului și duce la apariția unor complicații grave cum este infarctul miocardic și accidentul cerebral. Ieșirea singură din depresie, fără tratament medical, nu e posibilă, e falsă. Or, alocațiile financiare ale Ministerului Sănătății pentru această maladie în anul 2004 sunt numai de 3% din bugetul sănătății.

Trebuie să cunoaștem că subestimarea de către organele sanitare și organismele sociale a acestei boli cu extindere din ce în ce mai mare poate avea în timp consecințe foarte grave pentru populația țării noastre, așa cum, de fapt, o comunică și organizația mondială a sănătății.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Pentru domnul Mihai Stânișoară, nu este în sală.

 
  Andrei Ioan Chiliman

Pentru domnul Andrei Chiliman.

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul Andrei Chiliman a adresat o interpelare vizavi de situația existentă în plata obligațiilor asigurărilor sociale de sănătate de către agenții economici, persoane juridice, deficitul existent, arieratele pe care le au aceste societăți față de fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate și măsurile care au fost luate de către minister.

Vă aducem la cunoștință că în anul 2003 și anterior acestuia, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele județene, a întreprins în mod constant măsuri în vederea recuperării creanțelor înregistrate la fondul național unic al asigurărilor de sănătate, aplicând prevederile Ordonanței de Guvern nr.61 privind recuperarea creanțelor bancare, republicată cu modificările și completările ulterioare, prevederile Legii nr.64 privind procedura reorganizării și a lichidării judiciare, republicată cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

În aplicarea prevederilor actelor normative sus-menționate, casele de asigurări de sănătate au întocmit sesizări penale în cazul persoanelor care s-au făcut vinovate pentru reținerea și nevirarea sumelor reprezentând contribuția asiguraților, angajaților, la fondul național unic de asigurări de sănătate. Aceste sesizări au fost adresate de către organele abilitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în vederea derulării etapelor specifice pentru aceste acte, prevăzute de legea penală.

Conform legislației în vigoare, menționăm că o parte a societăților comerciale care au înregistrat debite la contribuția asiguraților la fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate au beneficiat de prevederile Ordonanței de urgență nr.40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr.491/2002 și cele ale Ordinului Președintelui C.N.A.S. nr.332/2002 emis în aplicarea acestui act normativ, astfel încât acțiunile de executare silită întreprinse de casele de asigurări de sănătate în vederea recuperării debitelor au fost suspendate în momentul semnării convenției de reeșalonare sau eșalonare la plata debitelor.

Ca urmare a apariției Ordonanței de urgență nr.95/2003 privind preluarea de către AVAB a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate, aprobată cu modificări prin Legea nr.557/2003, debitele existente în evidența contabilă a caselor de asigurări de sănătate au fost gestionate etapizat către această instituție.

Totodată, conform Ordonanței de Guvern nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr.609/2003, creanțele la fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate au fost transferate în etape distincte către Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru documentarea completă a domnului deputat, anexez listingul tuturor societăților comerciale, cu datoriile pe care le au către fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate, în perioada 1999-2003 și care este situația juridică a acestora.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți comentarii, domnule deputat.

 
   

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule președinte de ședință,

Țin să mulțumesc domnului secretar de stat pentru acest răspuns. Aș mai fi dorit să aflu și numărul cazurilor la nivelul țării în care Ministerul Sănătății, prin...în fine, CNAS-ul de fapt, a sesizat organele de urmărire penală împotriva celor care au încălcat legea, respectiv a celor care în loc să vireze sumele datorate de angajați către fondul de asigurări, le-au folosit în alte scopuri, și poate că în felul ăsta am fi avut o imagine și mai completă nu numai a societăților, ci și a măsurilor efective, penale solicitate de CNAS împotriva acestor persoane.

Oricum, este un lucru normal ca ministerul, ca CNAS, care este la ora actuală sub egida ministerului, să recupereze cât mai grabnic toate aceste datorii, indiferent dacă s-au dat nu știu câte ordonanțe care le permit, în fine, să-și găsească o soluționare, o eșalonare, și alte măsuri, pentru că banii aceștia de fapt reprezintă o sursă de cheltuială pentru sănătatea tuturor cetățenilor țării. Or, nu este posibil ca folosindu-se de tot felul de tertipuri, persoane să folosească acești bani în alte scopuri. De fapt, folosind într-un mod implicit CNAS-ul fondul asigurărilor ca pe un fel de bancă care să le crediteze lor alte afaceri, pentru că de fapt asta s-a întâmplat și de fapt asta trebuie să încercăm să oprim definitiv ca practică în toată economia românească, nu numai în acest domeniu al CNAS-ului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

 
  Mihaela Ionescu

Pentru doamna deputat Mihaela Ionescu, tot domnul George Pavelescu.

Dacă doriți să o dezvoltați cumva, doamna deputat? Vă rog!

   

Doamna Mihaela Ionescu:

Deoarece data trecută am citit numai rezumatul, acum doresc să dezvolt.

 
   

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să vă încadrați în trei minute.

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Da, am înțeles.

Una din problemele acute cu care se confruntă țara noastră o constituie criza de sânge în spitale, rezultat direct al faptului că România ocupă penultimul loc în Europa în materie de donatori. Majoritatea donatorilor din România au vârsta de peste 40 de ani, iar motivația lor de donare nu este una morală, ci pur materială, și anume recompensa care pentru un angajat cu salariul minim pe economie, sau pentru un șomer sau pentru un om al străzii, se rezumă la un bon valoric de 200.000 de lei, la 2 zile libere plătite pentru cei care sunt în câmpul muncii, la 50% reducere din abonamentul RATB pe timp de o lună și jumătate. Cam atât.

Lipsa totală de educație în favoarea donației benevole, viața fără motivații morale a acestora, îi transformă în persoane cu risc potențial, donatorii tinzând să ascundă unele informații despre sănătatea lor în timpul interviului medical. Implicit, calitatea sângelui donat este din cele mai îndoielnice, deoarece donatorii nu sunt întotdeauna conștienți de riscurile donării de sânge infectat, nici nu simt vreo responsabilitate etică față de bolnavi.

Un chestionar din anul 2000, în care au fost interogați 2513 de subiecți din toată țara, a arătat că populația nu este informată în nici un fel despre nevoia de sânge. Informații ca 288.267 unități de sânge pe zi, care ar fi cererea necesară pe șase luni ale anului 2002, din care numai 75% a fost acoperită, nu le spune nimic celor interogați.

Statisticile tuturor donatorilor de sânge din Europa arată că în țări ca Austria, la peste 8.000.000 de locuitori, 510.000 au donat sânge, adică 62,80‰ din populație; în Germania, 55,36‰ din populație; în Danemarca, 68‰ din populație, iar mai aproape de noi, în Slovenia, 51‰; în Ungaria, 42‰, iar România, la o populație în jur de 22 de milioane sau cât o mai fi rămas, numai 370.000 de persoane au donat în 2001, adică nici 17‰. Sub noi, în Europa, se află numai Albania.

Aceste cifre se materializează în operații amânate, în dificultatea chirurgilor de a asigura reușita unor operații, chiar în decese, dacă este vorba de o grupă de sânge rară.

Anunțul la mica publicitate, la rubrica medicală, sună după cum urmează:"caut urgent donator de sânge uman, grupa A", de exemplu, "...obligatoriu RH negativ". Telefonul. Și așa mai departe.

Dacă în anul 1989 nu se simțea o criză acută de sânge, deoarece studenții chiulangii erau donatori fruntași, pentru a obține motivarea absențelor, iar fabricile aveau plan de recoltare de sânge de la lucrători, după Revoluție, această situație a asigurării necesarului de sânge s-a schimbat. Constrângerea a dispărut, ca sursă de recoltare a sângelui, și lipsa totală a unei campanii de promovare a donării de sânge în toată țara, a unei strategii de informare a populației despre aceste lucruri, ori începutul procesului de educație pentru donarea voluntară și nerambursabilă, perpetuează o situație de criză în domeniul medical.

Cerem Guvernului și domnului ministru al sănătății să declanșeze de urgență o campanie de informare a populației, conform poziției Consiliului Europei din 1993 care cerea, prin vocea doamnei Boltha Massarelli, șef-adjunct al Diviziei de sănătate a Consiliului Europei ca, în cadrul Europei, să se asigure alinierea legislativă a țărilor din Europa Centrală cu cea a Europei Occidentale și să se încurajeze donația de sânge neremunerată, alături de cea remunerată, care să garanteze stabilitatea serviciilor de transfuzie sanguină.

Cerem, de asemenea, inițierea imediată a unor campanii de educație în rândul populației, în colaborare cu instituțiile de învățământ, cu ONG-urile și cu mass-media pentru promovarea exemplelor personale ale celebrităților sau ale persoanelor publice care pot fi încurajate să dea exemplu personal în domeniul donării de sânge într-o campanie de la donatori sănătoși și conștienți de gestul de fraternitate umană pe care-l fac.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Așa după cum este cunoscut, în România activitatea de transfuzie sanguină, cu toate etapele, este organizată sub forma rețelei naționale coordonate de Institutul Național de Hematologie Transfuzională din subordinea Ministerului Sănătății. Rețeaua este formată din 41 de centre de transfuzie sanguină județene și centrul de transfuzie sanguină a Municipiului București, structură stipulată în Legea nr.4/1995.

Pe lângă acestea, având în vedere consumul mare, nevoia mare de sânge la nivelul unor clinici universitare, în București s-au organizat încă trei secții de transfuzie sanguină care au aceleași atribuții ca și un centru regional, județean, respectiv colecta, calificarea biologică a sângelui și stocarea. Aceste secții funcționează în cadrul Institutului clinic Fundeni, Spitalului clinic de urgență Floreasca și Spitalului clinic de urgență al municipiului București.

După cum este cunoscut, în toate țările, cele trei categorii de donatori sunt donatori inițiali, fidelizați și ocazionali. În România, numărul donatorilor de sânge, structura lor a suferit modificări, așa după cum menționa doamna deputat. În prezent, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din populația țării, iar numărul de donatori este de 17 la mia de locuitori.

Din numărul total de donatori, 74 reprezintă donatori fidelizați, adică donatori care donează de cel puțin 3 ori pe an. Calitatea sângelui nu poate fi pusă la îndoială, din următoarele motive: existența chestionarului de excludere, care precede consultația medicală - predonare a donatorilor, răspunsurile corecte la întrebările din chestionar însă depind de sinceritatea donatorului; consultația medicală, cu respectarea criteriului de eligibilitate predonare - hemoglobină, glicemie, tensiune arterială, puls și, anual, efectuarea unui control radiologic pulmonar, iar după vârsta de 40 de ani, a unui control cardiologic și a unui EKG; testarea riguroasă a fiecărei unități de sânge donată, indiferent că același donator donează de mai multe ori pe an. Testarea se referă la controlul imunohematologic, markeri pentru maladiile transmisibile prin sânge, pentru sifilis, și controlul bacteriologic. Unitățile de sânge și componente de sânge nu sunt eliberate pentru transfuzii decât după validarea lor, respectiv după constatarea normalității și negativității la toate controalele efectuate, dar întotdeauna există, cum bine știți, și un risc transfuzional rezidual.

Din acest motiv, orice indicație de transfuzie trebuie să ia în calcul atât beneficiul pentru pacient, cât și riscul transfuziei.

În prezent, așa după cum cunoașteți, Legea nr.4 prevede la art.10 și 11 drepturile donatorilor. Existența unui bon valoric alimentar la cerere, la fiecare donare de 200.000 de lei, o recompensă tot în alimente, în valoare de 500.000 lei, la a cincea donare consecutivă în cusul a doi ani, reducerea cu 50% a transportului în comun în localitatea de reședință pentru o perioadă de două luni, decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de reședință și localitatea unde se face donarea, reducerea cu 50% a costurilor biletelor de odihnă pentru persoanele cu cel puțin 15 donări în ultimii 5 ani.

Deci, există măsuri, inclusiv măsuri administrative, care să încurajeze participarea cetățenilor la actul de donare.

Dacă centrele de transfuzii sanguine județene ar fi dispus de spații, de un personal aferent pentru a putea organiza în incinta lor mese gratuite pentru donatori, discuțiile asupra acordării bonului pentru alimente nu ar mai fi avut loc. Observăm, din activitatea curentă, că aceasta este una din condițiile care determină participarea oamenilor la actul de donare.

Fiecare țară are prevederi specifice în ceea ce privește activitatea de donare de sânge. De exemplu, în Grecia se acordă soldaților 6 zile libere pentru fiecare donare, implicând astfel armata ca un excelent element activ în donare. În nici o țară asigurarea cu sânge rezultat prin donare alogenă nu este în procent de 100%, cum nici în România nu poate fi. În foarte multe țări, o pondere mare o constituie autotransfuzia, care presupune o extrem de bună colaborare a centrelor de transfuzie sanguină cu serviciile chirurgicale și de ortopedie, care utilizează cele mai mari cantități de sânge.

Datorită faptului că nu întotdeauna cererea de sânge și componente de sânge este motivată, nu numai pentru țara noastră, ci pentru toate țările, OMS și Consiliul Europei au emis un ghid de utilizare a acestor produse. Acest ghid a fost transmis de Institutul Național de Hematologie Transfuzională și are acordul OMS de a fi distribuit marilor utilizatori, prin rețeaua de transfuzii.

La discrepanța între cererea de sânge și componente sanguine și oferta centrelor de transfuzie sanguină contribuie, pe lângă solicitările nejustificate cantitativ uneori, ca și indicațiile, și următoarele cauze: imposibilitatea manevrării stocurilor de sânge în funcție de necesități; rețeaua de transfuzie nu este informatizată, ceea ce face ca Institutul Național de Hematologie Transfuzională să nu-și poată îndeplini calitatea de dispecer în orice moment; imposibilitatea celor trei unități de transfuzie sanguină care funcționează în Fundeni, Floreasca și Municipal, în anumite perioade, de a-și valida sângele recoltat, din lipsa reactivilor pentru markeri virali și de imunohematologie; Dotarea insuficientă cu autovehiculele de transport speciale pentru transportul produselor sanguine de la un centru la altul.

În toată lumea există o programare riguroasă a intervențiilor chirurgicale pentru afecțiuni cronice. Deci, nu se pune problema ca din lipsă de sânge, anumite operații să nu poată fi efectuate sau să fie amânate sine die. Reușita unei intervenții chirurgicale nu este afectată de aprovizionarea cu sânge și produse din sânge, în condițiile unei bune colaborări între chirurgi și specialiștii din rețeaua transfuzională.

În cazul unor grupe rare, colaborarea cu specialiștii rețelei transfuzionale poate rezolva orice solicitare de sânge, specialiștii în transfuzii oferind soluții compatibile de schimb.

Menționăm că nu au fost semnalate niciodată situații de urgență în care bolnavul să-și piardă viața din lipsă de sânge. Este reală scăderea numărului de donatori înregistrată în ultimul an, cu 4,8% mai puțini decât în 2002, dar s-a constatat și o creștere semnificativă a cererilor de sânge și componente de sânge, cereri care au depășit uneori 25-30% pentru unele produse.

De departe cel mai mare consumator de sânge și produse derivate este Bucureștiul, 60% din cererea de concentrat trombocitar, 40% din cererea de concentrat eritrocitar, 40% din cererea de plasmă proaspătă congelată, urmat de Iași, Timișoara, Cluj, Constanța, Târgu-Mureș.

Așa-zisa criză de sânge ce se constată în aceste centre universitare ocazional, la celelalte centre se poate înregistra criză pe anumite grupe de sânge, atunci când cererile sunt foarte mari.

Câteva din cauzele acestei scăderi constatate de noi sunt: valoarea nesatisfăcătoare pentru donatori a bonului alimentar, refuzul administrațiilor locale, a primăriilor, de a aloca fonduri suficiente pentru decontarea acestor bonuri, refuzul unor patroni de a accepta cele două zile libere pentru donare prevăzute prin lege sau de a primi echipa mobilă de colectă; lipsa posibilităților materiale pentru transportul donatorilor din altă localitate la centrul de transfuzii.

Există o masă de donatori cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, în condițiile în care în fiecare an, donatorii care depășesc vârsta de 65 de ani sunt excluși de la donare, ceea ce impune împrospătarea și fidelizarea acestei mase de donatori.

O dată cu îmbătrânirea populației, o serie de donatori sunt ieșiți din această activitate și serviciile lor nu mai sunt benefice pentru activitatea de colectă de sânge sau produse din sânge.

Pentru recrutarea de donatori din populația tânără, este necesară implicarea, așa cum spuneați dumneavoastră, în propaganda pentru donare a mai multe organisme, care în alte țări participă constant la această activitate, Crucea Roșie, Biserica, ONG-urile, mass-media, cât și o susținere financiară constantă și substanțială.

În anul 2000 a luat ființă Fundația donatorilor benevoli de sânge care, în 2002, a organizat o campanie națională în favoarea donării de sânge, finanțată de OMS, în colaborare cu Institutul Național de Hematologie din Ministerul Sănătății.

Pentru anul 2004 s-au obținut fonduri din fondul global în scopul organizării de către această fundație și institut a unei campanii pentru donarea benevolă în rândul studenților. În toată această perioadă s-au desfășurat acțiuni locale organizate în București și de către centrele de transfuzie județene. La sfârșitul anului 2003 a fost demarată o colaborare între INHT cu una din cele mai puternice organizații pentru promovarea donării benevole și neremunerate din Italia - AVIS -, în scopul îmbunătățirii activității românești în domeniu.

În concluzie, pentru îmbunătățirea acestei situații și aducerea activității transfuzionale naționale la nivelul cerințelor Directivei 2002/1998 a Consiliului Europei, care va constitui baza legislației în domeniu în toate țările membre ale Uniunii, ca și în statele candidate, este necesară implicarea tuturor organismelor menționate mai sus, o finanțare adecvată și o susținere permanentă din partea societății civile.

Cele recomandate în interpelarea dumneavoastră sunt pertinente și Ministerul Sănătății va ține seamă de demararea unei campanii care să conducă la creșterea numărului de donatori.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Rugămintea mea este ca la răspunsurile acestea foarte lungi, să vă încadrați și dumneavoastră în cele trei minute, cu o sinteză, urmând ca în scris să-i dați domnului deputat tot răspunsul dumneavoastră, in extenso.

Vă rog, doamna deputat, dacă sunt observații.

 
   

Doamna Mihaela Ionescu:

Îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns, dar asta nu înseamnă că sunt și mulțumită de acest răspuns, în sensul că întreaga mea interpelare a fost tocmai adresată ministerului și consideram că Ministrul Sănătății trebuie să se implice mai mult, pentru că aceasta este o problemă de sănătate publică.

Deci, faptul că Bucureștiul, despre care și dumneavoastră recunoașteți că este cel mai mare utilizator, s-a întâmplat să se găsească de multe ori în cazul ca numai 50% din necesar să fie satisfăcut, din sesizările numeroase pe care le-am avut că există bolnavi într-adevăr cronici care merg la operație și nu-și fac operația până nu își fac singuri rost de sânge, deci cum poate un pacient să-și facă rost de sânge?! Chiar în familie la mine am avut un caz de operație la Iași, și s-a alergat înainte cu o săptămână în nu știu câte județe din Moldova, să se găsească grupa de sânge.

Ne spuneți...mă îngrijorează faptul că dumneavoastră spuneți că nu este informatizat. Va să zică, primăria are un info chioșc, dar rețeaua dumneavoastră nu este informatizată. Deci, se face așa cum s-a întâmplat la Iași, prin telefon, s-a dat telefon la Vaslui, la Galați, la nu știu unde, dumneata ce sânge ai?! Este așa de complicat să se informatizeze această rețea? Cred că asta era elementul zero. Deci, de ce zic eu că nu sunt mulțumită, pentru că eu am întrebat ministerul când o să înceapă campania de informare și când o să înceapă campania de educație? Un răspuns ca: "Aveți dreptate, o să începem!", nu mă poate satisface. Vă rog frumos, sper ca acest răspuns teoretic să fie transformat și în practică.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Mai aveți vreun comentariu scurt, domnule secretar de stat, la această chestiune? Nu.

 
  Ioan Sonea

Pentru domnul deputat Ioan Sonea. V-aș ruga, tot domnul Pavelescu. Domnul deputat Sonea, doriți să dezvoltați? Vă rog.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin interpelarea pe care am adresat-o, vroiam să atrag atenția, chiar dacă este un caz particular privind o situație de neînțeles la această dată, un centru de comună în care un dispensar uman este de neconceput în modul în care este văzut la această dată, fără încălzire, fără curent electric, un bec la trei camere, o sobă la trei camere, sunt lucruri anormale. Dar vroiam să atrag atenția prin acest caz la situațiile care pot apărea și în alte localități, dată fiind campania aceasta de constituire de noi comune.

Așa a apărut și această comună și iată în ce situație se ajunge când lucrurile se fac mai mult sub aspect politic decât sub aspectul practic și al necesităților pentru comunitatea locală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Pavelescu, v-aș ruga să răspundeți.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind situația necorespunzătoare a dispensarului medical din comuna Dumitrița, vă comunicăm: acest spațiu cu destinație medicală denumit impropriu dispensar medical este doar un punct sanitar și se află în proprietatea consiliului local Dumitrița și nu îndeplinește condițiile pentru eliberarea autorizației sanitare de funcționare. În prezent, asistența medicală primară este asigurată în mod regulat pentru populația comunei în următoarele spații medicale care beneficiază de autorizații sanitare de funcționare: centrul medical individual dr.Marșu Alexandrina, satul Petriș, comuna Cetate, distanță 5 km; cabinet medical individual Cristian Nicu, satul Periș, comuna Cetate, distanță 5 km; cabinet individual Lenghel Mihaela din satul Budacu de Sus, nr.45, comuna Dumitrița, cabinet nou înființat în anul 2003 de către DSP Bistrița Năsăud, în localitatea cea mai mare a comunei, la distanță de numai 2,2 km de punctul sanitar din interpelare.

Inițial, au fost analizate două locații pentru înființarea acestui cabinet medical individual, satul Dumitrița și satul Budacu de Jos.

În final, în urma discuțiilor între D.S.P., primarul comunei și reprezentantul Partidei Romilor, a fost aleasă cea de-a doua locație din următoarele considerente: satul Budacu de Sus este amplasat în capătul cel mai îndepărtat al văii, astfel încât medicul titular va străbate zilnic toate localitățile componente, putând fi astfel abordat; satul Budacu de Sus reprezintă zona cea mai aglomerată a noii comune Dumitrița, 1565 locuitori, din totalul de 2588 de locuitori ai întregii comune. Satul respectiv are în componență o comunitate de romi care a avut accesul limitat la asistență medicală și la noțiunile de educație sanitară, în condițiile în care în cadrul acestei comunități se înregistrează cel mai scăzut nivel de trai, precum și cea mai mare rată a infracționalității.

Finalizând amenajarea acestui nou sediu de cabinet medical individual, în cooperare financiară cu medicul titular și cu consiliul local Dumitrița, potrivit Ordonanței nr.70/2002, vizavi de obligațiile consiliilor locale în legătură cu spațiile cu destinație de cabinete medicale, se au în vedere în continuare lucrări de conformare convenite cu medicul epidemiolog șef al D.S.P.Bistrița-Năsăud, pentru a se realiza parametrii minimi necesari pentru obținerea autorizației de funcționare și pentru punctul sanitar din satul Dumitrița. Acesta va fi utilizat pentru servicii medicale pe baza unui program unanim acceptat de către cei trei medici de familie care activează în comunele Cetate și Dumitrița, aprobat de consiliul local, și adus la cunoștința cetățenilor acestei localități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aveți observații, domnule deputat?

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc.

Din cele spuse, vreau să vă atrag atenția că două dispensare de care vorbiți dumneavoastră aparțin altei comune și era vorba de a satisface necesitățile în cadrul comunei nou înființate de un an de zile, și pe locul respectiv scrie dispensar uman.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aveți un drept la replică? Nu.

 
  Aurel Daraban

Pentru domnul Aurel Daraban, domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, Ministerul Agriculturii.

   

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Aurel Daraban, vă comunicăm următoarele: punerea în valoare a suprafețelor agricole din Dobrogea a impus înființarea în decursul timpului a celor patru stațiuni de cercetare pe domenii strict utile zonei. Acestea desfășoară în prezent un amplu program de cercetare științifică și de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor care derivă din programul național de cercetare și dezvoltare privind crearea unor noi rase de animale, soiuri și hibrizi de plante agricole cu productivitate ridicată, corespunzător standardelor europene, bine adaptate la condițiile de mediu din zonă, precum și pentru conservarea germoplasmei unor populații aflate în pericol de dispariție.

Unitățile de cercetare din județul Constanța au susținut preocupările Guvernului de finalizare a procesului de retrocedare a terenurilor agricole persoanelor îndreptățite și au predat în perioada 1990-2004 o suprafață de 4123 hectare comisiilor comunale și municipale din județul Constanța.

În prezent, cele 4 stațiuni au în administrație numai suprafața de 3703 hectare teren agricol din domeniul public și 193 hectare din domeniul public pe bază de contract de la Agenția Domeniilor Statului.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și Academia de Științe Agricole și Silvice "George Ionescu Sisești" consideră că suprafața de 3.703 ha din domeniul public reprezintă suprafața minim necesară pentru menținerea activității de cercetare în județul Constanța.

Referitor la retrocedarea suprafeței de 2.241 ha teren agricol din domeniul public, aflat în administrarea Agenției Domeniului Statului și în concesionarea Institutului de Cercetări Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor "Palas" și a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Agriculturii "Valul lui Traian", respectiv a Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Constanța și a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Vinului și Viei "Murfatlar", vă facem cunoscut că până la această dată nu avem cunoștință de emiterea unor proiecte de hotărâri de Guvern prin care suprafața susmenționată să fie trecută din domeniul public în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale, pentru aplicarea legilor fondului funciar.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78, aceste instituții se vor reorganiza, prin hotărâre de Guvern, când se vor stabili și suprafețele de teren agricol necesare desfășurării activității de cercetare științifică, care aparțin domeniului public al statului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți observații, domnule deputat? Vă rog.

 
   

Domnul Aurel Daraban:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Atenționarea mea este valabilă, întrucât consiliile locale deja fac presiuni asupra institutelor pentru cedarea suprafeței de care vă spuneam, 526 la Constanța și 1.715 la primăria Valul lui Traian.

Problema este ca să găsim metoda pentru a stabiliza și a consolida proprietatea celor patru stațiuni, astfel încât presiunea pe care o exercită consiliile locale asupra acestor institute să înceteze.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Domnule Ștefan Baban, vă rog, aveți posibilitatea să vă dezvoltați interpelarea în trei minute.

   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se referă la agricultura entuziastă, cu o producție de grâu de 6 milioane tone pentru 2004. Acestea sunt evaluările Ministerului Agriculturii, făcute publice după ce au fost centralizate datele referitoare la starea de vegetație a celor 1,8 milioane de culturi însămânțate cu grâu în toamna trecută.

Semănăturile sunt într-o stare excepțională, fiind pentru prima dată în ultimii ani când acestea au răsărit aproape în totalitate în toamnă și nu în primăvară, ca până acum. Din păcate, este singurul argument agrotehnic care stă la baza evaluării unei producții de grâu atât de mari. De ce susțin acest lucru? Pentru că dacă ne referim la modul în care au fost asigurați ceilalți factori de producție, atunci există motive întemeiate să privesc cu îngrijorare producția viitoare de grâu.

Admițând faptul că în primăvară culturile vor ieși din iarnă într-o stare bună de vegetație, trebuie avut în vedere faptul că mai bine de jumătate din acestea provin dintr-o sămânță de slabă calitate. Apoi grâul a fost semănat în terenuri aproape secătuite, fertilizările chimice s-au aplicat și se aplică pe suprafețe mici, deoarece sunt costisitoare, iar precipitațiile căzute până în prezent nu au reușit să acopere deficitul unei veri călduroase și secetoase.

Producătorii agricoli și procesatorii de grâu, specialiștii din acest domeniu susțin că doar o natură foarte darnică ar putea să salveze țara de la noi importuri, având în vedere că și suprafețele cultivate anul acesta reprezintă doar jumătate din cele cultivate în anii precedenți.

Motivul principal al scăderii suprafeței cultivate este reprezentat de interesul scăzut al producătorului în zonele agricole ale Moldovei și Transilvaniei, care în urma calamităților naturale din anii precedenți s-au reorientat spre alte culturi mai accesibile, dar și mai eficiente economic.

Nu este de mirare că asigurarea pâinii până la noua recoltă se va face numai pe seama importurilor, care a și început să întâmpine unele probleme, atât din cauza prețului grâului, care se scumpește de la o săptămână la alta, dar și al zonei din care se importă, aflată la mare distanță: S.U.A., Canada, Brazilia etc. Acestea implică automat și creșterea prețului pâinii care s-a dublat față de anul trecut.

Și fiindcă România este o țară a paradoxurilor, aș mai vrea să amintesc doar că cea mai scumpă pâine din țară se fabrică în județul Timiș, exact acolo unde anul trecut s-a obținut cea mai mare producție de grâu.

Domnule ministru, din datele prezentate reiese că nici anul acesta nu vom scăpa de importurile de grâu. Vă întreb cum credeți că veți rezolva problema pâinii și a grâului în acest an electoral, când nu cred că majorarea prețului la aceste producții vor încânta electoratul.

Vă mulțumesc și aștept răspunsul.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
   

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea formulată de domnul deputat Ștefan Baban vă comunicăm următoarele: estimarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului privind producția de grâu din acest an s-a făcut pe baza stării de vegetație transmise de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene.

Condițiile pedoclimatice din toamna anului 2003 au fost favorabile executării lucrărilor agricole la timp, asigurând o bună răsărire a plantelor și pregătirea lor pentru iernat.

Stratul de zăpadă în această iarnă în toată țara a fost de peste 20 cm, iar temperaturile scăzute nu au influențat negativ culturile de toamnă.

Starea de vegetație a culturilor de toamnă a fost influențată pozitiv atât de condițiile climatice, cât și de asigurarea celorlalți factori de producție, astfel suprafața răsărită la grâu a fost de peste 90% din suprafața însămânțată.

Suprafața înfrățită este de 73%, iar densitatea culturii se prezintă astfel: densitate de peste 400 plante pe metrul pătrat se înregistrează pe o suprafață de 815.000 ha, reprezentând 45,6%, densitate de 300 - 400 plante pe metrul pătrat se înregistrează pe o suprafață de 521.000 ha, reprezentând 28% din suprafața răsărită.

Vă informăm pe această cale că în România s-au inventariat suprafețe însămânțate în toamna anului 2003, cultura de grâu ocupând o suprafață de 2.002 mii ha, situându-se la nivelul suprafețelor programate în anii anteriori.

În toamna anului 2003, la cultura de grâu s-a folosit pentru însămânțări cantitatea de 253.000 tone sămânță certificată oficial, asigurându-se astfel necesarul pentru o suprafață de 1.150 mii hectare, ceea ce reprezintă 58% din suprafața inventariată.

Pentru fertilizarea de baze și fazială a culturilor păioase din toamna anului 2003 s-a folosit până în prezent o cantitate de peste 110.000 tone îngrășăminte chimice, această lucrare fiind în plină desfășurare.

Toți acești factori vor contribui la obținerea unor producții totale de 5.375 de tone de grâu programată pentru anul 2004, față de un consum anual de piață de 3.400 mii tone, calculat la un necesar de 151 de Kg pe an și pe locuitor.

Referitor la asigurarea necesarului de grâu pentru panificație până la noua recoltă, afirmațiile făcute nu sunt susținute de realitate.

Importurile de grâu se derulează în conformitate cu graficele de livrare stabilite prin contracte de import, chiar dacă zonele de proveniență sunt în principal în America de Sud, Statele Unite ale Americii sau Canada.

Preluarea grâului la danele de descărcare din porturile Constanța și Constanța Sud Agigea se desfășoară în condiții bune, fiind asigurate suficiente capacități de depozitare, de transport pe calea ferată și auto.

În ceea ce privește prețul de import al grâului, acesta nu a crescut pe ultima perioadă, dimpotrivă, se constată în luna februarie 2004 o scădere cu circa 2%, comparativ cu ianuarie, unde era prețul grâului la 208 dolari pe tonă, față de 210.

Ca o consecință, prețul de vânzare al pâinii nu a înregistrat modificări semnificative în primele două luni ale anului 2004.

Considerăm că pentru anul 2004 există premisele realizării unei producții de produse agricole vegetale, care să asigure necesarul de consum intern, pentru consumul uman, furaje și să creeze suficiente resurse de materii prime pentru industriile alimentare și industriile adiacente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți observații, domnule deputat? Vă rog.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Să dea Dumnezeu să fie așa cum a prezentat domnul ministru socotelile aici. Eu am informații că prețul la grâu a crescut, cel adus din import, și am avut dovada că a ajuns la 210 dolari pe tonă, 208 - 210 dolari pe tonă și nu mi s-a răspuns, totuși, ceva foarte clar: dacă asigurăm grâul pentru panificație și dacă prețul la pâine pentru muritorul de rând crește sau rămâne același.

Dar, mă rog. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Sonea

Pentru domnul deputat Ioan Sonea sunt două răspunsuri. Dacă domnul Sonea are ceva obiecții sau dorește să dezvolte cele două interpelări? Nu mai aveți probleme, da? Mai sunt probleme? E lămurit. Bun. Vă rog să spuneți dacă sunteți mulțumit sau nu.

   

Domnul Ioan Sonea:

La prima interpelare s-a reglementat situația printr-o ordonanță și a doua am înțeles că o să se rezolve pe parcurs.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

 
   

La Ministerul Educației și Cercetării s-a solicitat amânarea, deci domnul Baban, domnul Mihnea și domnul Iulian Mincu vor trebui să mai aștepte o săptămână.

 
  Costache Mircea

Mergem la Ministerul Administrației și Internelor. Pentru domnul Mircea Costache va răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Constat că puterea, pe mine cel puțin mă protejează, face eforturi mari de a mă proteja, de a mă feri de presă, de televiziuni și chiar și staful nostru tehnic, programându-mă ultimul la răspunsuri. M-a ferit de data aceasta și de pericolul de a mă expune radioului și prin aceasta electoratului.

Intrând în obiectul interpelării, m-am adresat domnului ministru al administrației și internelor, cu o serie de aspecte cu totul și cu totul îngrijorătoare, pe care mi le-au adus la cunoștință cetățenii, fie la biroul parlamentar, fie în cadrul unor adunări cetățenești în comunele județului Buzău.

Între abuzurile pe care le-am semnalat aș aminti în special câteva, care sunt opera primarului comunei Boldu, din județul Buzău, din nefericire un intelectual, un învățător, Marian Mărgărit, care este în funcție de 14 ani și care, în ultima vreme, prin presiunile pe care le face asupra unor cetățeni face să ne determine pe noi să tragem cuvenitele semnale de alarmă.

Ne-a fost relatat cazul unui cetățean, Ion Bogdan, care a fost amenințat și apoi bătut în centrul comunei, în chip demonstrativ, pentru că are altă opțiune politică decât a primarului, a viceprimarului și a altor acoliți ai săi.

De asemenea, tânărul Tănase Ionel a fost amenințat cu bătaia și după aceea i s-au comandat niște controale, a fost târât prin instanțe până când a fost nevoit să părăsească comuna, numai pentru faptul că intenționa să constituie o organizație P.R.M. în comună.

De asemenea, cetățeanul Morogan Ion, pentru vina de a fi membru P.R.M., a fost pedepsit într-o măsură originală. Când s-au tras gaze în comună, pe ulița numitului Morogan, conducta a mers până în apropierea locuinței acesteia, la vreo sută de metri distanță, iar de acolo i s-a spus să-și tragă singur.

La fel de abuziv s-a comportat primarul și cu cetățeanul Cireașă Dumitru, un om respectat în sat, un om în vârstă, bolnav de inimă și operat de inimă, care pentru vina de a fi membru P.R.M. a fost pedepsit prin nepietruirea uliței în dreptul casei sale, lăsându-l înconjurat de noroaie.

Alt cetățean care intenționa să candideze la alegerile locale a trebuit să se retragă, pentru că deja a început să primească amenințări cu represalii asupra unor membri ai familiei și chiar cu bătaia.

Sunt atât de flagrante, în legătură cu așa-zisa democrație și cu integrarea noastră în lumea civilizată, încât m-am adresat cu bună credință Ministerului Administrației Publice și nu numai cu cazuri din Comuna Boldu, altă dată și cu cazuri similare din comuna Balta Albă, din comuna Râmnicelu, din comuna Grebănu, din alte localități, unde oamenilor li se administrează un tratament cu totul și cu totul nefiresc pentru vremurile pe care le trăim.

Am mai menționat cazul unor cetățeni din Râmnicu Sărat care au fost disponibilizați, puși pe lista disponibilizaților cu prioritate, pentru apartenența lor politică.

În localitatea Grebănu, primarul de data aceasta nu neapărat cu conotație politică neglijează satul Plevna, un sat numeros și cu tradiție, unde nu există iluminat public, nu există un punct medical, bătrânii trebuind să meargă pe jos kilometri întregi până la centrul de comună, pentru o simplă trimitere de la doctor sau pentru o rețetă.

De asemenea, tot bătrânii satului care prin lege sunt scutiți de paza obștească, atunci când n-au bani sunt puși să facă paza obștească și nu în satul lor, ci să păzească centrul de comună.

Sunt atât de multe și de nefirești lucrurile, încât a trebuit să ne adresăm printr-o interpelare Ministerului Administrației și Internelor și de la care aștept măsuri ferme pentru curmarea unor astfel de lucruri.

Aștept răspunsul, domnule ministru.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vreau să vă spun că nu internționat ați ajuns la finalul listei, nu eu am făcut această programare, ci este o listă care a venit făcută după ordinea intrării răspunsurilor. Îmi pare rău că apreciați așa.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Legat de aspectul care excede interpelării și pus în discuție de domnul deputat fac precizarea că eu, în calitatea de secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, am avut activități și în plenul Senatului, care s-au terminat la ora 18,30. Sigur, nu este o scuză, dar aceasta este situația și probabil că este foarte posibil să se repete și în alte situații.

N-am știut că această activitate parlamentară este o activitate radio-difuzată, nici nu mă interesează pe mine personal prea mult această chestiune. Ministrul administrației și internelor formulează răspuns în afara aspectului mediatizat, neurmărind nici un fel de capital politic și mai mult decât atât neîncercând să se eschiveze, mai ales la acele interpelări unde are într-adevăr de formulat un răspuns concret și corect la aspectele care s-au pus în discuție.

Am onoarea să prezint răspunsul formulat de domnul ministru al administrație și internelor, Ioan Rus.

Stimate domnule deputat, în referire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.320/B din 2004, prin care sesizați: "unele abuzuri ce capătă accente grave circumscrise sferei terorismului", între care exemplificați pe cel al primarului comunei Boldu din județul Buzău, domnul Mărgărit Marian, care l-a bătut crunt pe cetățeanul Ion Bogdan, precum și altele la care voi răspunde punctual, am onoarea să vă comunic următoarele:

1) În comuna Boldu, județul Buzău, nu există nici un cetățean cu numele Ion Bogdan, ci numai un cetățean cu numele Bogdan Tudorache, care în prezent se află plecat în Spania din vara anului 2003 și nu are nici o legătură cu aspectul pus în interpelare.

2) Referitor la cetățeanul Tănase Ionel, despre care se pretinde că a fost amenințat cu bătaia de către viceprimar, vă comunicăm că acesta are domiciliul de aproximativ 10 ani în Râmnicu Sărat, str. Costieni, bloc B4 și nu spun restul de date, pentru că are dreptul la protecția datelor personale și nu locuiește în comuna Boldu. A avut, însă, deschisă Societatea Comercială "Tatiana" COM S.R.L. din Boldu, formată dintr-un bar și un magazin care funcționau în casa părinților săi din această comună.

Organele de poliție au efectuat la data de 12.11.2002 un control la această societate, ocazie cu care s-a constatat că administratorul Tănase Ionel nu a înregistrat în evidențele contabile un număr de 8 facturi și a introdus mărfuri alimentare și nealimentare de la diverși furnizori, fără documente legale de proveniență, nu însă și calculatoare pentru distracția copiilor, așa cum se spune în interpelare, însușindu-și sumele rezultate din vânzarea lor, ceea ce constituie infracțiune.

Aceste aspecte au făcut obiectul dosarului penal nr. B 30/2002 al postului de poliție Boldu, în sarcina sus-numitului reținându-se comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 49.908.000, reprezentând T.V.A. și 4.205.000 reprezentând impozitul pe profit, dosar ce a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea la data de 7 februarie 2003, cu propunerea de întocmire a rechizitoriului.

Cercetarea sus-numitului nu are nici o legătură cu partizanatul său politic, care nu interesează pe nimeni.

"Amenințarea acestuia de către viceprimar" cu bătaia trebuia reclamată, dacă a existat, într-adevăr, organelor abilitate să facă cercetări și acestea sunt conform Codului de procedură penală, instanțele de judecată, nu ministrul administrație și internelor.

3) Semnalarea nemulțumirii cetățeanului Morogan Ion, constând în aceea că nu s-a putut racorda la rețeaua de gaze pentru că acesta este membru P.R.M. este neîntemeiată, deoarece lucrările au fost sistate din cauze obiective, respectiv lipsa de fonduri, urmând a fi continuate în anul 2004, iar cetățeanul nu a făcut nici o reclamație în acest sens, fapt rezultat și dintr-o declarație a acestuia, luată cu ocazia verificărilor, în care susține și faptul că nu este membru de partid.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e tot terorism că luați declarații!

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Ne susținem - și acum fac o paranteză, pentru că m-a întrerupt și aș ruga să mi se permită...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să continuați, lăsați-l!

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

În ceea ce privește "cazul abuziv" semnalat în legătură cu pietruirea uliței pe care locuiește Cireașă Dumitru, menționăm că lucrările s-au executat cu mai mulți ani în urmă, iar în iarna anului 2003 - 2004 s-a făcut o completare acolo unde situația a impus, lucrarea fiind efectuată și în dreptul locuinței acestuia.

În altă ordine de idei, locuința domnului Cireașă Dumitru este amplasată la intersecția drumului național 22 Buzău - Brăila cu ulița ce duce către satul Ghergheasa, accesul în curtea numitului făcându-se din strada principală, care este asfaltată. Nici domnul Cireașă Dumitru nu este membru P.R.M. și după cum rezultă din situația de fapt, nu a fost pedepsit în nici un fel sau agresat verbal pe criterii politice de către organizația P.S.D. Boldu, după cum domnia sa susține într-o declarație scrisă.

4) Din verificările efectuate a rezultat că domnul Iacob Costel a fost salariatul S.C. Fermit S.A. până în anul 2002 și nu al S.C. Aquater S.A., așa cum se susține în interpelare, a fost disponibilizat în urma restructurării societății, împreună cu alți 70 de muncitori și a beneficiat de ajutor de șomaj și de salarii compensatorii, după cum este stipulat în contractul colectiv de muncă, iar S.C. Fermit S.A. este o întreprindere cu capital exclusiv privat. Prin urmare, nu se poate pune în discuție o acțiune abuzivă.

Doamna Iacob Ileana a lucrat ca infirmieră la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat până la 28.02.2003, când i s-a desfăcut contractul de muncă, în conformitate cu 130 lit. e) din Codul Muncii.

Referitor la refuzul unor diriginți de poștă de a distribui revista "România Mare", aspectul nu se confirmă, deoarece afirmația nu este susținută de vreo dovadă. Ar fi fost necesar să se indice măcar o persoană, dacă nu mai multe, care să fi fost refuzate de salariații poștali.

În urma discuției cu salariatul poștal responsabil de la ghișeul exterior Boldu, nu se confirmă existența vreunei reclamații, scrise sau verbale, referitoare la refuzul de a contracta abonamente de la o anumită publicație.

Mai mult decât atât, precizăm că din informațiile primite, în primul trimestru al anului 2004, în județul Buzău există doar 39 de abonamente la revista "România Mare".

Precizăm, de asemenea, că la începutul anului 2004 și până în prezent, în centrul comunei Boldu nu a avut loc nici un scandal, iar la postul de poliție din localitate nu s-a înregistrat nici o plângere de lovire sau avătămare corporală, plângere care, în conformitate cu prevederile legale, trebuia să se adreseze poliției, pentru a fi declinată judecătoriei.

În concluzie, "aspectele grave circumscrise terorismului", invocate în interpelare, nu se confirmă.

Cu deosebită stimă, ministrul adminsitrației și internelor, Ioan Rus.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, observații.

 
   

Domnul Mircea Costache:

După cum se vede, aveți răspuns la toate, domnule ministru, și nu dumneavoastră, ci cei care l-au formulat și cei care au verificat.

Vă învederez faptul că la locuința lui Cireașă Dumitru am constatat realitatea incidentului, în legătură cu nepietruirea uliței și nu a asfaltului, împreună cu un senator și împreună cu un vicepreședinte al Consiliului județean Buzău. Lucrurile erau de domeniul evidenței. Dumneavoastră n-ați bătut ulițele și nici satele și nici nu vă doresc, lăsați aceasta celor care se mai încăpățânează să candideze și să slujească interesul public de o altă manieră decât o faceți dumneavoastră.

Și, de asemenea, dacă treceți cu așa mare ușurință peste niște lucruri numai din inadvertențe de nume, fără să vedeți fondul problemelor, s-ar putea ca într-o bună zi ciomăgașii de odinioară, mai ales în perioadele fierbinți electorale să reapară și, știu eu, la înghesuială, așa, sau în vreo întâmplare când mai mergeți și dumneavoastră pe la țară să vă confunde cineva, să vă aplice și dumneavoastră o corecție, ca să vedeți că unele lucruri nu sunt chiar așa fanteziste, cum vi s-au părut dumneavoastră.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cred că nu puneți corect problema, domnule deputat! Cred că altfel trebuie pusă problema într-o asemenea instituție... Eu cred că domnul secretar de stat v-a răspuns la obiect. Aprecierea mi se pare puțin incorectă.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc pentru dreptul la replică, domnule președinte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, foarte scurt.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Vreau să precizeze faptul că am fost personal în județul Buzău, am fost și la poliție, și la prefectură și sunt în posesia unei declarații olografe pe care o pun la dispoziție oricui.

Două alineate: "Subsemnatul Cireașă Dumitru din comuna Boldu, județul Buzău declar: nu sunt membru al P.R.M., nu am fost pedepsit în nici un fel sau agresat verbal de către organizația P.S.D. Brebu. Din contră, sunt în relații foarte bune cu primarul și viceprimarul din comună. Iar în fața curții am un asfalt la șosea și am piatră suficientă din șoseaua ce duce spre Ghergheasa, foarte bună.

În respectarea adevărului, dau prezenta declarație pe care o semnez. 2 martie 2004". Este semnătură, este olografă.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

A candidat în alegerile din 2000!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Consider încheiată această dispută. Mai aveți o interpelare, domnule Costache, la abuzuri și neglijențe ale unor primari din județul Buzău.

Domnule Costache, mai aveți încă o interpelare!

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e dovada terorismului! Ați scos sub presiune declarații de la oameni!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mai susțineți cealaltă interpelare?

 
     

Domnul Costache Mircea (din sală):

Nu mai susțin nimic!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles.

 
  Eugen Lucian Pleșa

Domnul Dan Brudașcu nu este aici. Mergem la domnul Eugen Lucian Pleșa.

Vă rog, domnule Pleșa, doriți să vă dezvoltați?

     

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Răspunsul!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată sub nr. 1.331/B, prezentată în ședința Camerei Deputaților din data de 23.02.2004, prin care solicitați analizarea modului de soluționare a reclamațiilor formulate de către acționarii S.C. Recorom Dorobanți S.A, la Poliția Capitalei și la Secția 3, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele: verificarea aspectelor la care faceți referire în interpelare privind profesionalismul polițiștilor angajați în activitatea de soluționare a reclamațiilor sus-amintite, au evidențiat interesul de ordin personal, manifestat de către dumneavoastră, în legătură cu desfășurarea cercetărilor din acest caz.

Din documentele aflate în Lucrarea penală nr. 70.246/2003, rezultă că multe din acestea sunt semnate chiar de dumneavoastră, în calitate de director general al S.C. Recorom Dorobanți S.A.

Menționăm că, potrivit dispozițiilor Regulamentului Camerei Deputaților: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Având în vedere că demersul dumneavoastră nu vizează, așa cum am arătat, problematica amintită, ci o plângere formulată în nume personal, precum și faptul că cercetările în acest caz se află în desfășurare, vă rog să constatați că modalitatea aleasă pentru a vă informa în legătură cu stadiul verificării reclamațiilor nu se înscrie în cadrul legal invocat.

Mai precizăm și fatul că, chiar în condițiile expuse, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a înaintat plângerea formulată împotriva actelor de urmărire penală, cu Adresa nr. 647.572/20.11.2003, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București, căruia, potrivit dispozițiilor art. 275-276 din Codul de Procedură Penală, îi revine competența de a o soluționa.

Subliniem că ministrul administrației și internelor, Inspectorul General al Poliției Române sau Directorul General al Poliției Municipiului București nu au dreptul să se implice, să controleze sau să dispună cu privire la întocmirea actelor de urmărire penală într-un dosar, aceasta fiind de competența exclusivă a procurorului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Pleșa, v-aș ruga să...

 
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Domnule președinte,

Domnul ministru Mircea Alexandru,

Am înțeles din răspunsul dumneavoastră... (dumneavoastră, o persoană, pe care, fac sublinierea, o respect), faptul că cineva dorește să ascundă niște grave abuzuri, grave violențe, niște acte care reprezintă o rușine pentru România de azi! Dacă la o interpelare, făcută de la înălțimea tribunei Parlamentului, se răspunde în acest fel, ocolitor, dacă pentru o situație săvârșită acum 7 luni, respectiv, folosirea unei ștampile false, care a generat acte de corupție, care a generat fraudă, și dacă pentru acte de violență petrecute acum 6 luni, Ministerul Internelor nu are responsabilitate, dacă pentru toate acestea, eu am greșit adresa, eu îmi cer scuze și vă promit că voi face aceste reclamații, dezvăluiri, forurilor internaționale care se ocupă și care văd peste tot că îi interesează corupția din România.

De ce? Pentru că în cazul acesta e vorba de un nume, al unui fiu al unui fost general, acum în rezervă, care săvârșește aceste fapte!

Nu se poate să oferi actele, cu proba, cu dovada unor ștampile false, din data de 20 august (este o adresă către domnul Tutilescu); alta, de pe data de 8 octombrie, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1. Deci, se arată aici, sunt extrase din legi care nu pot fi încălcate!

Dacă, la o adresă, alta, făcută procurorului pe data de 30.10, și încă una, pe data de 3.11, toate, dau în mod explicit texte prin care se arată: "Confecționarea unei ștampile false cu nr. 1, folosită pe actele făcute pe data de 1 august", poliția îmi răspunde: "Da, respectivul și-a făcut comandă pentru ștampilă pe data de 5 august"?

Stimați domnii, suntem la filme cu proști sau suntem în România? Vreți să fim oameni serioși? Nu se poate tolera o asemenea stare! Eu sunt, efectiv, revoltat, n-am cuvinte să apreciez această manieră de a rezolva o sesizare făcută, repet, de la înălțimea tribunei Parlamentului!

Ați menționat că o fac în interes personal. Stimat auditoriu, vreau să vă reamintesc faptul că Legea nr. 161/2003 impunea renunțarea la funcția respectivă de la 1 iulie. Or, eu vorbesc de aspecte ale încălcării legii petrecute înainte de treaba aceasta și acte de violență după 1 iulie, eu având în continuare calitatea de acționar. Pentru că, "în prostia mea", am înțeles să îmi depun cupoanele mele și ale familiei la societatea "la care lucram de 24 de ani.

Deci, suntem furați pe față! Pe 23 septembrie, vin, prin violență, sparg ușa la instituția aceea, cu barosul, au expertiză făcută pe asta, și dumneavoastră spuneți că nu s-a întâmplat nimic, totul miroase a trandafiri!

Domnilor, vă amintesc, suntem în România anului 2004! Consider o bătaie de joc, consider o asociere la ceea ce s-a întâmplat, a căror victime sunt salariații acestei instituții, în favoarea unuia care se numește Ignatiadis, un grec, și un român, care știți foarte bine cum se numește, nu vreau să-i spun numele, pentru că tatăl lui a fost la un moment dat consilier al președintelui Ion Iliescu. Este o rușine!

Domnule ministru secretar de stat, repet, acuzațiile pe care le spun de la această tribună nu vă sunt adresate dumneavoastră! Încă o dată, am avut dialog cu domnul general Tutilescu, am avut dialog cu domnul director Smochină (știți, din Poliția Capitalei), mi-a cerut să-i dau reclamație special pentru asta, nu știu pentru care motiv nu se privește către infracțiune, către infractor și se analizează dreptul celui care reclamă. Dacă are sau nu dreptul să se plângă de faptul că a fost tâlhărit! Asta este tema!

Nu știu dacă se vrea, de fapt, aplicarea legii sau guvernarea legii junglei? Ca să știm! Barem, să ne spună asta și vom proceda în consecință! Dar numai după ce vă spuneți punctul de vedere în această temă! Sunt total nemulțumit!

Și, încă o dată, pentru ceea ce s-a petrecut, de 7 luni, cu ștampila falsă, mi se pare inadmisibil! Pentru ceea ce s-a întâmplat în 23 septembrie, cu spargerea ușii sediului, de 6 luni de zile, iarăși, este inadmisibil!

Și promit că voi face toate formele de protest care sunt legale, voi scrie la forurile internaționale, să se vadă, de fapt, că la noi este o poveste, ceea ce se caută, să se amețească oamenii aceștia, cu corupția! Nu știu cine sunt corupții pe care îi arată poliția, de unde îi creați! Eu v-am dat fapte reale, v-am făcut fotografii, v-am oferit amprentă de ștampilă falsă, folosită, care s-a dat la Registrul Comerțului, la Banca Comercială și peste tot! Este o rușine!

Îmi cer scuze față de dumneavoastră, nu trebuia să ascultați asemenea lucru, dar, pentru mine, este o problemă de viață! Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, pentru 2 minute, aveți un drept la replică. Dar foarte sintetic, ca să închidem ședința.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte sintetic.

Fac precizarea, încă o dată: faptul că Ministerul Administrației, poliția, în fond, că aici e vorba de Poliția Capitalei, nu ascunde adevărul în legătură cu această treabă și nu vrea să ascundă adevărul îl constituie tocmai demersul pe care l-a făcut, de a înainta plângerea împotriva actelor de urmărire penală făcută de domnul deputat la magistrat, respectiv, la parchet, care, prin lege, este abilitat să continue actul de urmărire penală. După cum știți foarte bine, șefii ierarhici ai polițiștilor nu mai au dreptul să intervină în dosarele de urmărire penală, tocmai ca, prin autoritatea lor, să nu influențeze cercetările. Este dreptul magistratului și este obligația lui să controleze actele de urmărire penală.

Prin urmare, prin acest demers, care este și legal, nu se poate pune problema că poliția încearcă să mătrășească, nu găsesc altă expresie, sau să ascundă adevărul în legătură cu această chestiune.

Celelalte aspecte fac obiectul unor dosare penale, care sunt în lucru în momentul de față la Poliția Capitalei.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc, închidem ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 19,35.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 iulie 2020, 7:58
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro