Plen
Ședința Camerei Deputaților din 8 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.25/16-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 08-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 8 martie 2004

21. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

 

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

O să începem ședința consacrată răspunsurilor, cred că sunteți de acord să începem cu Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului.

Domnule, vă rog.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Vreau să vă informez că nu am primit răspuns la 3 interpelări, deși termenul prevăzut de regulament de 15 zile a fost depășit de mult. E vorba de interpelarea 1256 b/10.02.2004 adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase, interpelarea nr.1255 b/10.02.2004, de asemenea adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase și ultima, interpelarea nr.1317 b/24.03.2004 adresată domnului ministru Mihai Tănăsescu.

Vă rog, domnule președinte, să interveniți pentru respectarea regulamentului, dar și a Constituției.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Sigur că vom face o revenire, vom cere Direcției tehnice să se ocupe de această chestiune.

Domnul Aurel Daraban este aici? Domnul deputat Aurel Daraban. Este în sală? Nu este.

Doamna Liana Naum? Nu este în sală.

Domnul Viorel Coifan? Nu este în sală.

 
Adrian Mărăcineanu

Domnul Adrian Mărăcineanu? Este în sală? Vă rog, să dezvoltați întrebarea sau interpelarea către Ministerul Agriculturii, Apelor, Pădurilor și Mediului.

 

Domnul Adrian Mărăcineanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În municipiul Câmpina, care în prezent are o populație de circa 80 de mii de locuitori, funcționează Rafinăria "Steaua Română", poate cea mai veche rafinărie din România construită la sfârșitul secolului XIX. La vremea respectivă, se afla la marginea de nord a orașului care nu depășea 5000 de locuitori. În anii comunismului, în proximitatea acestei rafinării s-au construit zeci de blocuri de locuințe de la 4 la 9 etaje. Pe un careu de aproximativ un kilometru pătrat, delimitat de bulevardul Carol și străzile Mihail Kogălniceanu - Biruinței, trăiesc circa 5 000 de familii, în proporție de 95% în apartamente de bloc, care sunt expuse în măsură mai mare sau mai mică, funcție de amplasament și altitudine noxelor emanate de cele 12 până la 15 coșuri de evacuare. Cei care locuiesc la distanțe foarte mici de rafinărie, începând cu 150 -250 de metri în linie dreaptă, în perimetrul străzilor Cuza Vodă, Hașdeu, Calea Doftanei, adică aproximativ 3000 de persoane, respiră timp de 24 de ore un aer extrem de toxic cu efecte imediate sau tardive asupra stării de sănătate.

Acești oameni nu sunt cu nimic vinovați că locuiesc în proximitatea rafinăriei, dar sunt obligați să inhaleze substanțe toxice, rezultate din activitatea zilnică a acesteia, în special în a doua parte a nopții când cantitatea de noxe eșapate crește, potrivit unor informații venite chiar de la lucrătorii acestei unități de prelucrare a petrolului. Se profită de faptul că locatarii dorm la ore târzii și nu pot sesiza direct cantitatea de noxe eșapate în atmosferă, doar cei care sunt treji între orele 2 și 3 dimineața constatând mirosuri extrem de puternice, deseori înăbușitoare, îndeosebi la etajele 4-9, cei de la ultimul etaj fiind mai puternic afectați datorită pătrunderii unei cantități mai mare de noxe, prin chepengurile de ieșire de pe acoperiș. Mulți locatari sesizează efectul nociv, dar spun că nu au curajul să facă plângeri fie că au vecini care lucrează în rafinărie, fie că au convingerea că e inutil, pentru că tot nu se iau nici un fel de măsuri de stopare a poluării intense a mediului.

Conducerea rafinăriei pretinde că în aer nu sunt eșapate noxe periculoase sănătății oamenilor. Ba mai mult, afirmă că din punct de vedere al protecției mediului înconjurător deja se încadrează în parametrii impuși de normele Uniunii Europene. Însă refuză să pună la dispoziția presei pentru o informare transparentă, analizele efectuate de laboratoarele specializate spre a se ști exact compoziția și concentrația acestor noxe.

Legea protecției mediului există, iar cei care nu o respectă trebuie aspru sancționați până la stoparea activităților generatoare de poluare atmosferică și care afectează grav viețile oamenilor, cazurile de cancer, îndeosebi pulmonar sporind în ultimii ani.

Față de cele semnalate, rog să se facă demersurile pentru instituirea unei comisii de anchetă, cu specialiști din domeniile conexe care să elaboreze un raport corect, transparent, publicat la final în mass-media și de pe urma căreia să se adopte o hotărâre guvernamentală de stopare a gazării unor oameni nevinovați. Firește că e vorba de câteva sute de locuri de muncă și, mai ales, de profiturile obținute din activitatea acestei rafinării, însă totul are o limită când în primejdie sunt vieți omenești și nimeni nu are dreptul să le suprime prematur. Măsuri tehnice și de altă natură pot fi adoptate și aplicate de urgență, astfel încât în orașul Câmpina oamenii să respire un aer nenociv sănătății lor.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da, și eu vă mulțumesc. Din partea ministerului? Vă rog să vă prezentați.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu:

Mă numesc Adam Crăciunescu, secretar de stat cu probleme de păduri la Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului.

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Mărăcineanu, înregistrată la Camera Deputaților, privind poluarea atmosferică produsă de către Rafinăria "Steaua Română" - Câmpina, județul Prahova, pentru care solicită constituirea unei comisii guvernamentale de anchetă, vă comunicăm următoarele. Societatea Comercială Rafinăria "Steaua Română" S.A. Câmpina, județul Prahova deține autorizația de mediu nr.PH.579, emisă în data de 11.04.2003. Autorizația este valabilă un an de la data eliberării, efectiv până în data de 11 aprilie 2004.

La baza emiterii autorizației de mediu au stat atât bilanțul de mediu, nivelul 1 și 2, precum și studiul de risc întocmite de S.C. Petrodesign S.A. București, societate atestată de către autoritatea centrală de mediu pentru elaborarea acestor tipuri de lucrări.

Raportul la concluziile bilanțului de mediu nivelul 2 a fost supus dezbaterii publice în data de 18 februarie 2002. La expirarea autorizației de mediu, societatea are obligația de a solicita emiterea autorizației integrate de mediu, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34 din 2002 privind poluarea, reducerea și controlul integrat al poluării, aprobată prin Legea nr.645 din 2002.

În baza actelor normative menționate, titularului activității îi revine obligația de a lua toate măsurile de prevenire eficientă a poluării prin folosirea celor mai bune tehnici disponibile.

De asemenea, acesta trebuie să evite producerea de deșeuri, iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate, valorificarea lor sau neutralizarea și eliminarea acestora, evitându-se în acest fel impactul asupra mediului.

Agenția de protecție a mediului Prahova prin adresa nr.22.058 din 02.03.2004 aduce la cunoștință faptul că în prezent Rafinăria "Steaua Română" S.A. Câmpina nu funcționează. În cazul în care instalațiile din cadrul rafinăriei vor fi puse în funcțiune, reprezentanții agenției și ai Gărzii Naționale de Mediu, comisariatul județean Prahova, va efectua un control și o monitorizare a emisiilor atmosferice. Considerăm inoportun în acest moment, constituirea unei comisii guvernamentale de anchetă, această inițiativă putându-se realiza după punerea în funcțiune a instalațiilor din cadrul societății în cauză, cât și în funcție de concluzia activităților de control și monitorizare a emisiilor, realizate de autoritățile publice teritoriale sus menționate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, dacă mai aveți ceva de spus. Deci nu mai aveți altă observație? Bun.

 
Florin Iordache

Domnul Florin Iordache, în legătură cu Ministerul Justiției, v-aș ruga să luați cuvântul.

 

Domnul Florin Iordache:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Interpelarea mea adresată Ministerului Justiției viza măsurile luate de Ministerul Justiției privind integrarea în Uniunea Europeană.

Vreau să vă spun că răspunsul pe care l-am primit demonstrează că pentru Guvernul Adrian Năstase și Ministerul Justiției, în special, integrarea noastră în Uniunea Europeană a reprezentat și reprezintă în continuare o prioritate și consider eu că prin măsurile pe care le prezintă conducerea ministerului și care vor fi luate în continuare, consider eu că în toamna acestui an România va putea încheia capitolul de negociere privind integrarea în Uniunea Europeană.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Pentru domnul Emil Boc. nu este aici. O să mergem mai departe.  
Iulian Mincu

Pentru domnul Iulian Mincu. Este aici. Domnule deputat, vă rog să dezvoltați interpelarea, dar în cele 3 minute pe care le aveți la dispoziție, conform regulamentului.

Vă rog.

 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Întrucât interpelarea mea a fost dată în scris, eu nu aș mai citi-o încă o dată și aș dori numai răspunsul ca să pot avea timpul să răspund la ceea ce se va spune.

 
 

Domnul Constantin Niță:

E în regulă. Vă mulțumesc.

Domnul secretar de stat Pavelescu.

Vă rog.

 
 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Domnilor parlamentari,

Interpelarea domnului profesor Mincu are ca temă creșterea afecțiunilor depresive, o stare generală depresivă care se manifestă ca o tendință din ce în ce mai accentuată și care în perspectivă va fi o cauză a unor boli pe noul tablou patologic din România. Așa după cum știm, depresia este o maladie cu implicații complexe, fiind determinată, în principal, de cadrul socio-economic.

Sistemul sanitar, are drept arie de competență doar partea curativă a acestei boli, nefiind responsabil de apariția și răspândirea sa în rândul populației. Date raportate în dinamică, începând cu 1994 și până în 2002 arată existența unei creșteri a tulburării depresive. Incidența maximă înregistrată pentru depresie este la grupele de vârste 35-44 de ani, aceste date însă trebuie interpretate de următoarea manieră.

În primul rând, creșterea depresiei este un fenomen care se constată la nivel mondial și nu la nivel regional sau zonal. Creșterea depresiei este modulată de o serie de factori printre care: condițiile socio-economice și ritmul alert al societății contemporane, acuratețea depistării și criteriologiei diagnostice, sensibilizarea corpului medical la problematică, dezvoltarea rețelei ambulatorii de asistență, creșterea adresabilității.

Ministerul Sănătății nu a rămas insensibil la fenomenul în cauză, depresia alături de schizofrenie, beneficiază de o susținere materială suplimentară prin programul de sănătate al Ministerului Sănătății. Specialiștii apreciază că nu există nici un fel de risc ca în anul 2020 să devenim o țară de depresivi, așa cum nu vom deveni o țară de diabetici, deși incidența cazurilor de diabet zaharat este în creștere, nici de hipertensivi sau cardiaci, maladii, de asemenea, în creștere la nivel mondial și european.

Este cunoscut că în țările europene, pentru rata de mortalitate standard, deci comparabil, sunt bolile aparatului circulator, cu impact deosebit asupra aparatului circulator, boala ischemică a miocardului și bolile cerebro-vasculare și trebuie să recunoaștem că România este printre primele țări cu rată mare de mortalitate. De asemenea, este incidența tumorilor maligne, aflată într-o dinamică crescută și este greu de apreciat, această depinzând, în principal, de depistarea lor precoce, care în multe țări, inclusiv în România, este deficitară.

Aparatul respirator este o altă cauză a deceselor, accentuată în Europa și în România, afecțiuni ale aparatului digestiv, traumatisme, otrăviri, sinucideri.

Comparativ, ultimele care ar fi, și un element cauzat de depresie, sinuciderile în Uniunea Europeană se ridică la 10 la o sută de mii de locuitori, în țările Europei Centrale la 17 la o sută de mii de locuitori, România - 12 la o sută de mii de locuitori, iar țările fostei Uniuni Sovietice - 29 la o sută de mii de locuitori.

Prin urmare, măsurile care vor fi luate de către toate structurile implicate în starea generală de sănătate a populației, cât și creșterea economico-socială, crearea condițiilor care să dea încredere tinerilor, în special celor care au rămas fără un loc de muncă, sunt elemente care să contribuie la reducerea acestui factor de risc, de îmbolnăviri.

Vă mulțumesc, domnilor.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Mulțumesc domnului secretar de stat pentru răspuns și aș vrea să explic care este situația la noi în legătură cu starea generală pe plan mondial.

Aș vrea să vă spun că în România s-au publicat ca date statistice că depresia este 113 la o sută de mii în anul 2003 și respectiv 259 la suta de mii în anul 2004. OMS-ul dă pentru România în 2003 10%.

Vreau să se rețină, domnule președinte, că, în general, popoarele care au origine latină, este o transmitere ereditară, au stări depresive foarte rare și foarte puține. Deci acest 10% pe care îl dă OMS-ul m-a făcut să mă gândesc la această problemă. Mai mult OMS-ul spune că în anul 2020-2025 starea de depresie psihică va deveni a doua cauză de mortalitate după bolile cardiovasculare.

Vreau să se rețină că țările nordice au 50-60% și așa este cum spune și domnul secretar de stat.

De ce în România apare în ultimul timp o accentuare a stării depresive în rândul populației generale?

În primul rând, să luăm tinerii. Cauza majoră de instalare a bolii, mai ales la tineri, este lipsa unei perspective de viață. Este și motivul că 56% din populația de până la 29 de ani dorește să plece din țară. Este cauza pentru care mulți români - 1.700.000 - lucrează în prezent în străinătate, iar cererile actuale se ridică la peste 3 milioane.

A doua cauză este nesiguranța zilei de mâine. Românul s-a învățat, în general, să-și dorească puțin, dar sigur. Nesiguranța îi aduce grave prejudicii personalității sale.

Și a treia cauză majoră sunt condițiile de trai foarte grele întâlnite la majoritatea populației și nu e nevoie să repet, sunt două lucruri care se cunosc, că dacă analizăm numai factura de întreținere pe perioada 1990-2004 rezultă că ea a depășit de 7 ori salariul minim pe economie.

Aș vrea să rețineți, domnule președinte, că depresia duce la ieșirea individului din viața socială, la însingurare, la sentimentul de nulitate, la lipsa de interes pentru activitatea zilnică și ceea ce este grav, deseori duce la suicid. Este o suferință biologică și psihologică care duce la scăderea imunității organismului și duce la apariția unor complicații grave cum este infarctul miocardic și accidentul cerebral. Ieșirea singură din depresie, fără tratament medical, nu e posibilă, e falsă. Or, alocațiile financiare ale Ministerului Sănătății pentru această maladie în anul 2004 sunt numai de 3% din bugetul sănătății.

Trebuie să cunoaștem că subestimarea de către organele sanitare și organismele sociale a acestei boli cu extindere din ce în ce mai mare poate avea în timp consecințe foarte grave pentru populația țării noastre, așa cum, de fapt, o comunică și organizația mondială a sănătății.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Pentru domnul Mihai Stânișoară, nu este în sală.

 
Andrei Ioan Chiliman

Pentru domnul Andrei Chiliman.

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Domnul Andrei Chiliman a adresat o interpelare vizavi de situația existentă în plata obligațiilor asigurărilor sociale de sănătate de către agenții economici, persoane juridice, deficitul existent, arieratele pe care le au aceste societăți față de fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate și măsurile care au fost luate de către minister.

Vă aducem la cunoștință că în anul 2003 și anterior acestuia, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, prin casele județene, a întreprins în mod constant măsuri în vederea recuperării creanțelor înregistrate la fondul național unic al asigurărilor de sănătate, aplicând prevederile Ordonanței de Guvern nr.61 privind recuperarea creanțelor bancare, republicată cu modificările și completările ulterioare, prevederile Legii nr.64 privind procedura reorganizării și a lichidării judiciare, republicată cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr.130/1999 privind unele măsuri de protecție a persoanelor încadrate în muncă.

În aplicarea prevederilor actelor normative sus-menționate, casele de asigurări de sănătate au întocmit sesizări penale în cazul persoanelor care s-au făcut vinovate pentru reținerea și nevirarea sumelor reprezentând contribuția asiguraților, angajaților, la fondul național unic de asigurări de sănătate. Aceste sesizări au fost adresate de către organele abilitate din cadrul Ministerului Administrației și Internelor în vederea derulării etapelor specifice pentru aceste acte, prevăzute de legea penală.

Conform legislației în vigoare, menționăm că o parte a societăților comerciale care au înregistrat debite la contribuția asiguraților la fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate au beneficiat de prevederile Ordonanței de urgență nr.40/2002 privind recuperarea arieratelor bugetare, aprobată cu modificări prin Legea nr.491/2002 și cele ale Ordinului Președintelui C.N.A.S. nr.332/2002 emis în aplicarea acestui act normativ, astfel încât acțiunile de executare silită întreprinse de casele de asigurări de sănătate în vederea recuperării debitelor au fost suspendate în momentul semnării convenției de reeșalonare sau eșalonare la plata debitelor.

Ca urmare a apariției Ordonanței de urgență nr.95/2003 privind preluarea de către AVAB a unor creanțe bugetare în vederea încasării și virării lor la fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate, aprobată cu modificări prin Legea nr.557/2003, debitele existente în evidența contabilă a caselor de asigurări de sănătate au fost gestionate etapizat către această instituție.

Totodată, conform Ordonanței de Guvern nr.86/2003 privind reglementarea unor măsuri în materie financiar-fiscală, aprobată cu modificări prin Legea nr.609/2003, creanțele la fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate au fost transferate în etape distincte către Ministerul Finanțelor Publice.

Pentru documentarea completă a domnului deputat, anexez listingul tuturor societăților comerciale, cu datoriile pe care le au către fondul național unic al asigurărilor sociale de sănătate, în perioada 1999-2003 și care este situația juridică a acestora.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți comentarii, domnule deputat.

 
 

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Domnule președinte de ședință,

Țin să mulțumesc domnului secretar de stat pentru acest răspuns. Aș mai fi dorit să aflu și numărul cazurilor la nivelul țării în care Ministerul Sănătății, prin...în fine, CNAS-ul de fapt, a sesizat organele de urmărire penală împotriva celor care au încălcat legea, respectiv a celor care în loc să vireze sumele datorate de angajați către fondul de asigurări, le-au folosit în alte scopuri, și poate că în felul ăsta am fi avut o imagine și mai completă nu numai a societăților, ci și a măsurilor efective, penale solicitate de CNAS împotriva acestor persoane.

Oricum, este un lucru normal ca ministerul, ca CNAS, care este la ora actuală sub egida ministerului, să recupereze cât mai grabnic toate aceste datorii, indiferent dacă s-au dat nu știu câte ordonanțe care le permit, în fine, să-și găsească o soluționare, o eșalonare, și alte măsuri, pentru că banii aceștia de fapt reprezintă o sursă de cheltuială pentru sănătatea tuturor cetățenilor țării. Or, nu este posibil ca folosindu-se de tot felul de tertipuri, persoane să folosească acești bani în alte scopuri. De fapt, folosind într-un mod implicit CNAS-ul fondul asigurărilor ca pe un fel de bancă care să le crediteze lor alte afaceri, pentru că de fapt asta s-a întâmplat și de fapt asta trebuie să încercăm să oprim definitiv ca practică în toată economia românească, nu numai în acest domeniu al CNAS-ului.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc.

 
Mihaela Ionescu

Pentru doamna deputat Mihaela Ionescu, tot domnul George Pavelescu.

Dacă doriți să o dezvoltați cumva, doamna deputat? Vă rog!

 

Doamna Mihaela Ionescu:

Deoarece data trecută am citit numai rezumatul, acum doresc să dezvolt.

 
 

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să vă încadrați în trei minute.

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Da, am înțeles.

Una din problemele acute cu care se confruntă țara noastră o constituie criza de sânge în spitale, rezultat direct al faptului că România ocupă penultimul loc în Europa în materie de donatori. Majoritatea donatorilor din România au vârsta de peste 40 de ani, iar motivația lor de donare nu este una morală, ci pur materială, și anume recompensa care pentru un angajat cu salariul minim pe economie, sau pentru un șomer sau pentru un om al străzii, se rezumă la un bon valoric de 200.000 de lei, la 2 zile libere plătite pentru cei care sunt în câmpul muncii, la 50% reducere din abonamentul RATB pe timp de o lună și jumătate. Cam atât.

Lipsa totală de educație în favoarea donației benevole, viața fără motivații morale a acestora, îi transformă în persoane cu risc potențial, donatorii tinzând să ascundă unele informații despre sănătatea lor în timpul interviului medical. Implicit, calitatea sângelui donat este din cele mai îndoielnice, deoarece donatorii nu sunt întotdeauna conștienți de riscurile donării de sânge infectat, nici nu simt vreo responsabilitate etică față de bolnavi.

Un chestionar din anul 2000, în care au fost interogați 2513 de subiecți din toată țara, a arătat că populația nu este informată în nici un fel despre nevoia de sânge. Informații ca 288.267 unități de sânge pe zi, care ar fi cererea necesară pe șase luni ale anului 2002, din care numai 75% a fost acoperită, nu le spune nimic celor interogați.

Statisticile tuturor donatorilor de sânge din Europa arată că în țări ca Austria, la peste 8.000.000 de locuitori, 510.000 au donat sânge, adică 62,80‰ din populație; în Germania, 55,36‰ din populație; în Danemarca, 68‰ din populație, iar mai aproape de noi, în Slovenia, 51‰; în Ungaria, 42‰, iar România, la o populație în jur de 22 de milioane sau cât o mai fi rămas, numai 370.000 de persoane au donat în 2001, adică nici 17‰. Sub noi, în Europa, se află numai Albania.

Aceste cifre se materializează în operații amânate, în dificultatea chirurgilor de a asigura reușita unor operații, chiar în decese, dacă este vorba de o grupă de sânge rară.

Anunțul la mica publicitate, la rubrica medicală, sună după cum urmează:"caut urgent donator de sânge uman, grupa A", de exemplu, "...obligatoriu RH negativ". Telefonul. Și așa mai departe.

Dacă în anul 1989 nu se simțea o criză acută de sânge, deoarece studenții chiulangii erau donatori fruntași, pentru a obține motivarea absențelor, iar fabricile aveau plan de recoltare de sânge de la lucrători, după Revoluție, această situație a asigurării necesarului de sânge s-a schimbat. Constrângerea a dispărut, ca sursă de recoltare a sângelui, și lipsa totală a unei campanii de promovare a donării de sânge în toată țara, a unei strategii de informare a populației despre aceste lucruri, ori începutul procesului de educație pentru donarea voluntară și nerambursabilă, perpetuează o situație de criză în domeniul medical.

Cerem Guvernului și domnului ministru al sănătății să declanșeze de urgență o campanie de informare a populației, conform poziției Consiliului Europei din 1993 care cerea, prin vocea doamnei Boltha Massarelli, șef-adjunct al Diviziei de sănătate a Consiliului Europei ca, în cadrul Europei, să se asigure alinierea legislativă a țărilor din Europa Centrală cu cea a Europei Occidentale și să se încurajeze donația de sânge neremunerată, alături de cea remunerată, care să garanteze stabilitatea serviciilor de transfuzie sanguină.

Cerem, de asemenea, inițierea imediată a unor campanii de educație în rândul populației, în colaborare cu instituțiile de învățământ, cu ONG-urile și cu mass-media pentru promovarea exemplelor personale ale celebrităților sau ale persoanelor publice care pot fi încurajate să dea exemplu personal în domeniul donării de sânge într-o campanie de la donatori sănătoși și conștienți de gestul de fraternitate umană pe care-l fac.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Așa după cum este cunoscut, în România activitatea de transfuzie sanguină, cu toate etapele, este organizată sub forma rețelei naționale coordonate de Institutul Național de Hematologie Transfuzională din subordinea Ministerului Sănătății. Rețeaua este formată din 41 de centre de transfuzie sanguină județene și centrul de transfuzie sanguină a Municipiului București, structură stipulată în Legea nr.4/1995.

Pe lângă acestea, având în vedere consumul mare, nevoia mare de sânge la nivelul unor clinici universitare, în București s-au organizat încă trei secții de transfuzie sanguină care au aceleași atribuții ca și un centru regional, județean, respectiv colecta, calificarea biologică a sângelui și stocarea. Aceste secții funcționează în cadrul Institutului clinic Fundeni, Spitalului clinic de urgență Floreasca și Spitalului clinic de urgență al municipiului București.

După cum este cunoscut, în toate țările, cele trei categorii de donatori sunt donatori inițiali, fidelizați și ocazionali. În România, numărul donatorilor de sânge, structura lor a suferit modificări, așa după cum menționa doamna deputat. În prezent, aceasta reprezintă doar aproximativ 1% din populația țării, iar numărul de donatori este de 17 la mia de locuitori.

Din numărul total de donatori, 74 reprezintă donatori fidelizați, adică donatori care donează de cel puțin 3 ori pe an. Calitatea sângelui nu poate fi pusă la îndoială, din următoarele motive: existența chestionarului de excludere, care precede consultația medicală - predonare a donatorilor, răspunsurile corecte la întrebările din chestionar însă depind de sinceritatea donatorului; consultația medicală, cu respectarea criteriului de eligibilitate predonare - hemoglobină, glicemie, tensiune arterială, puls și, anual, efectuarea unui control radiologic pulmonar, iar după vârsta de 40 de ani, a unui control cardiologic și a unui EKG; testarea riguroasă a fiecărei unități de sânge donată, indiferent că același donator donează de mai multe ori pe an. Testarea se referă la controlul imunohematologic, markeri pentru maladiile transmisibile prin sânge, pentru sifilis, și controlul bacteriologic. Unitățile de sânge și componente de sânge nu sunt eliberate pentru transfuzii decât după validarea lor, respectiv după constatarea normalității și negativității la toate controalele efectuate, dar întotdeauna există, cum bine știți, și un risc transfuzional rezidual.

Din acest motiv, orice indicație de transfuzie trebuie să ia în calcul atât beneficiul pentru pacient, cât și riscul transfuziei.

În prezent, așa după cum cunoașteți, Legea nr.4 prevede la art.10 și 11 drepturile donatorilor. Existența unui bon valoric alimentar la cerere, la fiecare donare de 200.000 de lei, o recompensă tot în alimente, în valoare de 500.000 lei, la a cincea donare consecutivă în cusul a doi ani, reducerea cu 50% a transportului în comun în localitatea de reședință pentru o perioadă de două luni, decontarea cheltuielilor de transport între localitatea de reședință și localitatea unde se face donarea, reducerea cu 50% a costurilor biletelor de odihnă pentru persoanele cu cel puțin 15 donări în ultimii 5 ani.

Deci, există măsuri, inclusiv măsuri administrative, care să încurajeze participarea cetățenilor la actul de donare.

Dacă centrele de transfuzii sanguine județene ar fi dispus de spații, de un personal aferent pentru a putea organiza în incinta lor mese gratuite pentru donatori, discuțiile asupra acordării bonului pentru alimente nu ar mai fi avut loc. Observăm, din activitatea curentă, că aceasta este una din condițiile care determină participarea oamenilor la actul de donare.

Fiecare țară are prevederi specifice în ceea ce privește activitatea de donare de sânge. De exemplu, în Grecia se acordă soldaților 6 zile libere pentru fiecare donare, implicând astfel armata ca un excelent element activ în donare. În nici o țară asigurarea cu sânge rezultat prin donare alogenă nu este în procent de 100%, cum nici în România nu poate fi. În foarte multe țări, o pondere mare o constituie autotransfuzia, care presupune o extrem de bună colaborare a centrelor de transfuzie sanguină cu serviciile chirurgicale și de ortopedie, care utilizează cele mai mari cantități de sânge.

Datorită faptului că nu întotdeauna cererea de sânge și componente de sânge este motivată, nu numai pentru țara noastră, ci pentru toate țările, OMS și Consiliul Europei au emis un ghid de utilizare a acestor produse. Acest ghid a fost transmis de Institutul Național de Hematologie Transfuzională și are acordul OMS de a fi distribuit marilor utilizatori, prin rețeaua de transfuzii.

La discrepanța între cererea de sânge și componente sanguine și oferta centrelor de transfuzie sanguină contribuie, pe lângă solicitările nejustificate cantitativ uneori, ca și indicațiile, și următoarele cauze: imposibilitatea manevrării stocurilor de sânge în funcție de necesități; rețeaua de transfuzie nu este informatizată, ceea ce face ca Institutul Național de Hematologie Transfuzională să nu-și poată îndeplini calitatea de dispecer în orice moment; imposibilitatea celor trei unități de transfuzie sanguină care funcționează în Fundeni, Floreasca și Municipal, în anumite perioade, de a-și valida sângele recoltat, din lipsa reactivilor pentru markeri virali și de imunohematologie; Dotarea insuficientă cu autovehiculele de transport speciale pentru transportul produselor sanguine de la un centru la altul.

În toată lumea există o programare riguroasă a intervențiilor chirurgicale pentru afecțiuni cronice. Deci, nu se pune problema ca din lipsă de sânge, anumite operații să nu poată fi efectuate sau să fie amânate sine die. Reușita unei intervenții chirurgicale nu este afectată de aprovizionarea cu sânge și produse din sânge, în condițiile unei bune colaborări între chirurgi și specialiștii din rețeaua transfuzională.

În cazul unor grupe rare, colaborarea cu specialiștii rețelei transfuzionale poate rezolva orice solicitare de sânge, specialiștii în transfuzii oferind soluții compatibile de schimb.

Menționăm că nu au fost semnalate niciodată situații de urgență în care bolnavul să-și piardă viața din lipsă de sânge. Este reală scăderea numărului de donatori înregistrată în ultimul an, cu 4,8% mai puțini decât în 2002, dar s-a constatat și o creștere semnificativă a cererilor de sânge și componente de sânge, cereri care au depășit uneori 25-30% pentru unele produse.

De departe cel mai mare consumator de sânge și produse derivate este Bucureștiul, 60% din cererea de concentrat trombocitar, 40% din cererea de concentrat eritrocitar, 40% din cererea de plasmă proaspătă congelată, urmat de Iași, Timișoara, Cluj, Constanța, Târgu-Mureș.

Așa-zisa criză de sânge ce se constată în aceste centre universitare ocazional, la celelalte centre se poate înregistra criză pe anumite grupe de sânge, atunci când cererile sunt foarte mari.

Câteva din cauzele acestei scăderi constatate de noi sunt: valoarea nesatisfăcătoare pentru donatori a bonului alimentar, refuzul administrațiilor locale, a primăriilor, de a aloca fonduri suficiente pentru decontarea acestor bonuri, refuzul unor patroni de a accepta cele două zile libere pentru donare prevăzute prin lege sau de a primi echipa mobilă de colectă; lipsa posibilităților materiale pentru transportul donatorilor din altă localitate la centrul de transfuzii.

Există o masă de donatori cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, în condițiile în care în fiecare an, donatorii care depășesc vârsta de 65 de ani sunt excluși de la donare, ceea ce impune împrospătarea și fidelizarea acestei mase de donatori.

O dată cu îmbătrânirea populației, o serie de donatori sunt ieșiți din această activitate și serviciile lor nu mai sunt benefice pentru activitatea de colectă de sânge sau produse din sânge.

Pentru recrutarea de donatori din populația tânără, este necesară implicarea, așa cum spuneați dumneavoastră, în propaganda pentru donare a mai multe organisme, care în alte țări participă constant la această activitate, Crucea Roșie, Biserica, ONG-urile, mass-media, cât și o susținere financiară constantă și substanțială.

În anul 2000 a luat ființă Fundația donatorilor benevoli de sânge care, în 2002, a organizat o campanie națională în favoarea donării de sânge, finanțată de OMS, în colaborare cu Institutul Național de Hematologie din Ministerul Sănătății.

Pentru anul 2004 s-au obținut fonduri din fondul global în scopul organizării de către această fundație și institut a unei campanii pentru donarea benevolă în rândul studenților. În toată această perioadă s-au desfășurat acțiuni locale organizate în București și de către centrele de transfuzie județene. La sfârșitul anului 2003 a fost demarată o colaborare între INHT cu una din cele mai puternice organizații pentru promovarea donării benevole și neremunerate din Italia - AVIS -, în scopul îmbunătățirii activității românești în domeniu.

În concluzie, pentru îmbunătățirea acestei situații și aducerea activității transfuzionale naționale la nivelul cerințelor Directivei 2002/1998 a Consiliului Europei, care va constitui baza legislației în domeniu în toate țările membre ale Uniunii, ca și în statele candidate, este necesară implicarea tuturor organismelor menționate mai sus, o finanțare adecvată și o susținere permanentă din partea societății civile.

Cele recomandate în interpelarea dumneavoastră sunt pertinente și Ministerul Sănătății va ține seamă de demararea unei campanii care să conducă la creșterea numărului de donatori.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Rugămintea mea este ca la răspunsurile acestea foarte lungi, să vă încadrați și dumneavoastră în cele trei minute, cu o sinteză, urmând ca în scris să-i dați domnului deputat tot răspunsul dumneavoastră, in extenso.

Vă rog, doamna deputat, dacă sunt observații.

 
 

Doamna Mihaela Ionescu:

Îi mulțumesc domnului ministru pentru răspuns, dar asta nu înseamnă că sunt și mulțumită de acest răspuns, în sensul că întreaga mea interpelare a fost tocmai adresată ministerului și consideram că Ministrul Sănătății trebuie să se implice mai mult, pentru că aceasta este o problemă de sănătate publică.

Deci, faptul că Bucureștiul, despre care și dumneavoastră recunoașteți că este cel mai mare utilizator, s-a întâmplat să se găsească de multe ori în cazul ca numai 50% din necesar să fie satisfăcut, din sesizările numeroase pe care le-am avut că există bolnavi într-adevăr cronici care merg la operație și nu-și fac operația până nu își fac singuri rost de sânge, deci cum poate un pacient să-și facă rost de sânge?! Chiar în familie la mine am avut un caz de operație la Iași, și s-a alergat înainte cu o săptămână în nu știu câte județe din Moldova, să se găsească grupa de sânge.

Ne spuneți...mă îngrijorează faptul că dumneavoastră spuneți că nu este informatizat. Va să zică, primăria are un info chioșc, dar rețeaua dumneavoastră nu este informatizată. Deci, se face așa cum s-a întâmplat la Iași, prin telefon, s-a dat telefon la Vaslui, la Galați, la nu știu unde, dumneata ce sânge ai?! Este așa de complicat să se informatizeze această rețea? Cred că asta era elementul zero. Deci, de ce zic eu că nu sunt mulțumită, pentru că eu am întrebat ministerul când o să înceapă campania de informare și când o să înceapă campania de educație? Un răspuns ca: "Aveți dreptate, o să începem!", nu mă poate satisface. Vă rog frumos, sper ca acest răspuns teoretic să fie transformat și în practică.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Mai aveți vreun comentariu scurt, domnule secretar de stat, la această chestiune? Nu.

 
Ioan Sonea

Pentru domnul deputat Ioan Sonea. V-aș ruga, tot domnul Pavelescu. Domnul deputat Sonea, doriți să dezvoltați? Vă rog.

 

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prin interpelarea pe care am adresat-o, vroiam să atrag atenția, chiar dacă este un caz particular privind o situație de neînțeles la această dată, un centru de comună în care un dispensar uman este de neconceput în modul în care este văzut la această dată, fără încălzire, fără curent electric, un bec la trei camere, o sobă la trei camere, sunt lucruri anormale. Dar vroiam să atrag atenția prin acest caz la situațiile care pot apărea și în alte localități, dată fiind campania aceasta de constituire de noi comune.

Așa a apărut și această comună și iată în ce situație se ajunge când lucrurile se fac mai mult sub aspect politic decât sub aspectul practic și al necesităților pentru comunitatea locală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule Pavelescu, v-aș ruga să răspundeți.

 
 

Domnul George Pavelescu:

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind situația necorespunzătoare a dispensarului medical din comuna Dumitrița, vă comunicăm: acest spațiu cu destinație medicală denumit impropriu dispensar medical este doar un punct sanitar și se află în proprietatea consiliului local Dumitrița și nu îndeplinește condițiile pentru eliberarea autorizației sanitare de funcționare. În prezent, asistența medicală primară este asigurată în mod regulat pentru populația comunei în următoarele spații medicale care beneficiază de autorizații sanitare de funcționare: centrul medical individual dr.Marșu Alexandrina, satul Petriș, comuna Cetate, distanță 5 km; cabinet medical individual Cristian Nicu, satul Periș, comuna Cetate, distanță 5 km; cabinet individual Lenghel Mihaela din satul Budacu de Sus, nr.45, comuna Dumitrița, cabinet nou înființat în anul 2003 de către DSP Bistrița Năsăud, în localitatea cea mai mare a comunei, la distanță de numai 2,2 km de punctul sanitar din interpelare.

Inițial, au fost analizate două locații pentru înființarea acestui cabinet medical individual, satul Dumitrița și satul Budacu de Jos.

În final, în urma discuțiilor între D.S.P., primarul comunei și reprezentantul Partidei Romilor, a fost aleasă cea de-a doua locație din următoarele considerente: satul Budacu de Sus este amplasat în capătul cel mai îndepărtat al văii, astfel încât medicul titular va străbate zilnic toate localitățile componente, putând fi astfel abordat; satul Budacu de Sus reprezintă zona cea mai aglomerată a noii comune Dumitrița, 1565 locuitori, din totalul de 2588 de locuitori ai întregii comune. Satul respectiv are în componență o comunitate de romi care a avut accesul limitat la asistență medicală și la noțiunile de educație sanitară, în condițiile în care în cadrul acestei comunități se înregistrează cel mai scăzut nivel de trai, precum și cea mai mare rată a infracționalității.

Finalizând amenajarea acestui nou sediu de cabinet medical individual, în cooperare financiară cu medicul titular și cu consiliul local Dumitrița, potrivit Ordonanței nr.70/2002, vizavi de obligațiile consiliilor locale în legătură cu spațiile cu destinație de cabinete medicale, se au în vedere în continuare lucrări de conformare convenite cu medicul epidemiolog șef al D.S.P.Bistrița-Năsăud, pentru a se realiza parametrii minimi necesari pentru obținerea autorizației de funcționare și pentru punctul sanitar din satul Dumitrița. Acesta va fi utilizat pentru servicii medicale pe baza unui program unanim acceptat de către cei trei medici de familie care activează în comunele Cetate și Dumitrița, aprobat de consiliul local, și adus la cunoștința cetățenilor acestei localități.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Aveți observații, domnule deputat?

 
 

Domnul Ioan Sonea:

Mulțumesc.

Din cele spuse, vreau să vă atrag atenția că două dispensare de care vorbiți dumneavoastră aparțin altei comune și era vorba de a satisface necesitățile în cadrul comunei nou înființate de un an de zile, și pe locul respectiv scrie dispensar uman.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Aveți un drept la replică? Nu.

 
Aurel Daraban

Pentru domnul Aurel Daraban, domnul secretar de stat Adam Crăciunescu, Ministerul Agriculturii.

 

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea formulată de domnul deputat Aurel Daraban, vă comunicăm următoarele: punerea în valoare a suprafețelor agricole din Dobrogea a impus înființarea în decursul timpului a celor patru stațiuni de cercetare pe domenii strict utile zonei. Acestea desfășoară în prezent un amplu program de cercetare științifică și de dezvoltare pentru atingerea obiectivelor care derivă din programul național de cercetare și dezvoltare privind crearea unor noi rase de animale, soiuri și hibrizi de plante agricole cu productivitate ridicată, corespunzător standardelor europene, bine adaptate la condițiile de mediu din zonă, precum și pentru conservarea germoplasmei unor populații aflate în pericol de dispariție.

Unitățile de cercetare din județul Constanța au susținut preocupările Guvernului de finalizare a procesului de retrocedare a terenurilor agricole persoanelor îndreptățite și au predat în perioada 1990-2004 o suprafață de 4123 hectare comisiilor comunale și municipale din județul Constanța.

În prezent, cele 4 stațiuni au în administrație numai suprafața de 3703 hectare teren agricol din domeniul public și 193 hectare din domeniul public pe bază de contract de la Agenția Domeniilor Statului.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului și Academia de Științe Agricole și Silvice "George Ionescu Sisești" consideră că suprafața de 3.703 ha din domeniul public reprezintă suprafața minim necesară pentru menținerea activității de cercetare în județul Constanța.

Referitor la retrocedarea suprafeței de 2.241 ha teren agricol din domeniul public, aflat în administrarea Agenției Domeniului Statului și în concesionarea Institutului de Cercetări Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor "Palas" și a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Agriculturii "Valul lui Traian", respectiv a Stațiunii de Cercetare Dezvoltare Pomicolă Constanța și a Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare a Vinului și Viei "Murfatlar", vă facem cunoscut că până la această dată nu avem cunoștință de emiterea unor proiecte de hotărâri de Guvern prin care suprafața susmenționată să fie trecută din domeniul public în domeniul privat al statului, la dispoziția comisiilor locale, pentru aplicarea legilor fondului funciar.

Potrivit prevederilor art. 8 alin. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 78, aceste instituții se vor reorganiza, prin hotărâre de Guvern, când se vor stabili și suprafețele de teren agricol necesare desfășurării activității de cercetare științifică, care aparțin domeniului public al statului.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți observații, domnule deputat? Vă rog.

 
 

Domnul Aurel Daraban:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Atenționarea mea este valabilă, întrucât consiliile locale deja fac presiuni asupra institutelor pentru cedarea suprafeței de care vă spuneam, 526 la Constanța și 1.715 la primăria Valul lui Traian.

Problema este ca să găsim metoda pentru a stabiliza și a consolida proprietatea celor patru stațiuni, astfel încât presiunea pe care o exercită consiliile locale asupra acestor institute să înceteze.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ștefan Baban

Domnule Ștefan Baban, vă rog, aveți posibilitatea să vă dezvoltați interpelarea în trei minute.

 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea se referă la agricultura entuziastă, cu o producție de grâu de 6 milioane tone pentru 2004. Acestea sunt evaluările Ministerului Agriculturii, făcute publice după ce au fost centralizate datele referitoare la starea de vegetație a celor 1,8 milioane de culturi însămânțate cu grâu în toamna trecută.

Semănăturile sunt într-o stare excepțională, fiind pentru prima dată în ultimii ani când acestea au răsărit aproape în totalitate în toamnă și nu în primăvară, ca până acum. Din păcate, este singurul argument agrotehnic care stă la baza evaluării unei producții de grâu atât de mari. De ce susțin acest lucru? Pentru că dacă ne referim la modul în care au fost asigurați ceilalți factori de producție, atunci există motive întemeiate să privesc cu îngrijorare producția viitoare de grâu.

Admițând faptul că în primăvară culturile vor ieși din iarnă într-o stare bună de vegetație, trebuie avut în vedere faptul că mai bine de jumătate din acestea provin dintr-o sămânță de slabă calitate. Apoi grâul a fost semănat în terenuri aproape secătuite, fertilizările chimice s-au aplicat și se aplică pe suprafețe mici, deoarece sunt costisitoare, iar precipitațiile căzute până în prezent nu au reușit să acopere deficitul unei veri călduroase și secetoase.

Producătorii agricoli și procesatorii de grâu, specialiștii din acest domeniu susțin că doar o natură foarte darnică ar putea să salveze țara de la noi importuri, având în vedere că și suprafețele cultivate anul acesta reprezintă doar jumătate din cele cultivate în anii precedenți.

Motivul principal al scăderii suprafeței cultivate este reprezentat de interesul scăzut al producătorului în zonele agricole ale Moldovei și Transilvaniei, care în urma calamităților naturale din anii precedenți s-au reorientat spre alte culturi mai accesibile, dar și mai eficiente economic.

Nu este de mirare că asigurarea pâinii până la noua recoltă se va face numai pe seama importurilor, care a și început să întâmpine unele probleme, atât din cauza prețului grâului, care se scumpește de la o săptămână la alta, dar și al zonei din care se importă, aflată la mare distanță: S.U.A., Canada, Brazilia etc. Acestea implică automat și creșterea prețului pâinii care s-a dublat față de anul trecut.

Și fiindcă România este o țară a paradoxurilor, aș mai vrea să amintesc doar că cea mai scumpă pâine din țară se fabrică în județul Timiș, exact acolo unde anul trecut s-a obținut cea mai mare producție de grâu.

Domnule ministru, din datele prezentate reiese că nici anul acesta nu vom scăpa de importurile de grâu. Vă întreb cum credeți că veți rezolva problema pâinii și a grâului în acest an electoral, când nu cred că majorarea prețului la aceste producții vor încânta electoratul.

Vă mulțumesc și aștept răspunsul.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, vă rog.

 
 

Domnul Adam Crăciunescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La interpelarea formulată de domnul deputat Ștefan Baban vă comunicăm următoarele: estimarea Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului privind producția de grâu din acest an s-a făcut pe baza stării de vegetație transmise de direcțiile pentru agricultură și dezvoltare rurală județene.

Condițiile pedoclimatice din toamna anului 2003 au fost favorabile executării lucrărilor agricole la timp, asigurând o bună răsărire a plantelor și pregătirea lor pentru iernat.

Stratul de zăpadă în această iarnă în toată țara a fost de peste 20 cm, iar temperaturile scăzute nu au influențat negativ culturile de toamnă.

Starea de vegetație a culturilor de toamnă a fost influențată pozitiv atât de condițiile climatice, cât și de asigurarea celorlalți factori de producție, astfel suprafața răsărită la grâu a fost de peste 90% din suprafața însămânțată.

Suprafața înfrățită este de 73%, iar densitatea culturii se prezintă astfel: densitate de peste 400 plante pe metrul pătrat se înregistrează pe o suprafață de 815.000 ha, reprezentând 45,6%, densitate de 300 - 400 plante pe metrul pătrat se înregistrează pe o suprafață de 521.000 ha, reprezentând 28% din suprafața răsărită.

Vă informăm pe această cale că în România s-au inventariat suprafețe însămânțate în toamna anului 2003, cultura de grâu ocupând o suprafață de 2.002 mii ha, situându-se la nivelul suprafețelor programate în anii anteriori.

În toamna anului 2003, la cultura de grâu s-a folosit pentru însămânțări cantitatea de 253.000 tone sămânță certificată oficial, asigurându-se astfel necesarul pentru o suprafață de 1.150 mii hectare, ceea ce reprezintă 58% din suprafața inventariată.

Pentru fertilizarea de baze și fazială a culturilor păioase din toamna anului 2003 s-a folosit până în prezent o cantitate de peste 110.000 tone îngrășăminte chimice, această lucrare fiind în plină desfășurare.

Toți acești factori vor contribui la obținerea unor producții totale de 5.375 de tone de grâu programată pentru anul 2004, față de un consum anual de piață de 3.400 mii tone, calculat la un necesar de 151 de Kg pe an și pe locuitor.

Referitor la asigurarea necesarului de grâu pentru panificație până la noua recoltă, afirmațiile făcute nu sunt susținute de realitate.

Importurile de grâu se derulează în conformitate cu graficele de livrare stabilite prin contracte de import, chiar dacă zonele de proveniență sunt în principal în America de Sud, Statele Unite ale Americii sau Canada.

Preluarea grâului la danele de descărcare din porturile Constanța și Constanța Sud Agigea se desfășoară în condiții bune, fiind asigurate suficiente capacități de depozitare, de transport pe calea ferată și auto.

În ceea ce privește prețul de import al grâului, acesta nu a crescut pe ultima perioadă, dimpotrivă, se constată în luna februarie 2004 o scădere cu circa 2%, comparativ cu ianuarie, unde era prețul grâului la 208 dolari pe tonă, față de 210.

Ca o consecință, prețul de vânzare al pâinii nu a înregistrat modificări semnificative în primele două luni ale anului 2004.

Considerăm că pentru anul 2004 există premisele realizării unei producții de produse agricole vegetale, care să asigure necesarul de consum intern, pentru consumul uman, furaje și să creeze suficiente resurse de materii prime pentru industriile alimentare și industriile adiacente.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți observații, domnule deputat? Vă rog.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Să dea Dumnezeu să fie așa cum a prezentat domnul ministru socotelile aici. Eu am informații că prețul la grâu a crescut, cel adus din import, și am avut dovada că a ajuns la 210 dolari pe tonă, 208 - 210 dolari pe tonă și nu mi s-a răspuns, totuși, ceva foarte clar: dacă asigurăm grâul pentru panificație și dacă prețul la pâine pentru muritorul de rând crește sau rămâne același.

Dar, mă rog. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
Ioan Sonea

Pentru domnul deputat Ioan Sonea sunt două răspunsuri. Dacă domnul Sonea are ceva obiecții sau dorește să dezvolte cele două interpelări? Nu mai aveți probleme, da? Mai sunt probleme? E lămurit. Bun. Vă rog să spuneți dacă sunteți mulțumit sau nu.

 

Domnul Ioan Sonea:

La prima interpelare s-a reglementat situația printr-o ordonanță și a doua am înțeles că o să se rezolve pe parcurs.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

 
 

La Ministerul Educației și Cercetării s-a solicitat amânarea, deci domnul Baban, domnul Mihnea și domnul Iulian Mincu vor trebui să mai aștepte o săptămână.

 
Costache Mircea

Mergem la Ministerul Administrației și Internelor. Pentru domnul Mircea Costache va răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru. Vă rog, domnule deputat.

 

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Constat că puterea, pe mine cel puțin mă protejează, face eforturi mari de a mă proteja, de a mă feri de presă, de televiziuni și chiar și staful nostru tehnic, programându-mă ultimul la răspunsuri. M-a ferit de data aceasta și de pericolul de a mă expune radioului și prin aceasta electoratului.

Intrând în obiectul interpelării, m-am adresat domnului ministru al administrației și internelor, cu o serie de aspecte cu totul și cu totul îngrijorătoare, pe care mi le-au adus la cunoștință cetățenii, fie la biroul parlamentar, fie în cadrul unor adunări cetățenești în comunele județului Buzău.

Între abuzurile pe care le-am semnalat aș aminti în special câteva, care sunt opera primarului comunei Boldu, din județul Buzău, din nefericire un intelectual, un învățător, Marian Mărgărit, care este în funcție de 14 ani și care, în ultima vreme, prin presiunile pe care le face asupra unor cetățeni face să ne determine pe noi să tragem cuvenitele semnale de alarmă.

Ne-a fost relatat cazul unui cetățean, Ion Bogdan, care a fost amenințat și apoi bătut în centrul comunei, în chip demonstrativ, pentru că are altă opțiune politică decât a primarului, a viceprimarului și a altor acoliți ai săi.

De asemenea, tânărul Tănase Ionel a fost amenințat cu bătaia și după aceea i s-au comandat niște controale, a fost târât prin instanțe până când a fost nevoit să părăsească comuna, numai pentru faptul că intenționa să constituie o organizație P.R.M. în comună.

De asemenea, cetățeanul Morogan Ion, pentru vina de a fi membru P.R.M., a fost pedepsit într-o măsură originală. Când s-au tras gaze în comună, pe ulița numitului Morogan, conducta a mers până în apropierea locuinței acesteia, la vreo sută de metri distanță, iar de acolo i s-a spus să-și tragă singur.

La fel de abuziv s-a comportat primarul și cu cetățeanul Cireașă Dumitru, un om respectat în sat, un om în vârstă, bolnav de inimă și operat de inimă, care pentru vina de a fi membru P.R.M. a fost pedepsit prin nepietruirea uliței în dreptul casei sale, lăsându-l înconjurat de noroaie.

Alt cetățean care intenționa să candideze la alegerile locale a trebuit să se retragă, pentru că deja a început să primească amenințări cu represalii asupra unor membri ai familiei și chiar cu bătaia.

Sunt atât de flagrante, în legătură cu așa-zisa democrație și cu integrarea noastră în lumea civilizată, încât m-am adresat cu bună credință Ministerului Administrației Publice și nu numai cu cazuri din Comuna Boldu, altă dată și cu cazuri similare din comuna Balta Albă, din comuna Râmnicelu, din comuna Grebănu, din alte localități, unde oamenilor li se administrează un tratament cu totul și cu totul nefiresc pentru vremurile pe care le trăim.

Am mai menționat cazul unor cetățeni din Râmnicu Sărat care au fost disponibilizați, puși pe lista disponibilizaților cu prioritate, pentru apartenența lor politică.

În localitatea Grebănu, primarul de data aceasta nu neapărat cu conotație politică neglijează satul Plevna, un sat numeros și cu tradiție, unde nu există iluminat public, nu există un punct medical, bătrânii trebuind să meargă pe jos kilometri întregi până la centrul de comună, pentru o simplă trimitere de la doctor sau pentru o rețetă.

De asemenea, tot bătrânii satului care prin lege sunt scutiți de paza obștească, atunci când n-au bani sunt puși să facă paza obștească și nu în satul lor, ci să păzească centrul de comună.

Sunt atât de multe și de nefirești lucrurile, încât a trebuit să ne adresăm printr-o interpelare Ministerului Administrației și Internelor și de la care aștept măsuri ferme pentru curmarea unor astfel de lucruri.

Aștept răspunsul, domnule ministru.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vreau să vă spun că nu internționat ați ajuns la finalul listei, nu eu am făcut această programare, ci este o listă care a venit făcută după ordinea intrării răspunsurilor. Îmi pare rău că apreciați așa.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc mult, domnule președinte.

Legat de aspectul care excede interpelării și pus în discuție de domnul deputat fac precizarea că eu, în calitatea de secretar de stat pentru relația cu Parlamentul, am avut activități și în plenul Senatului, care s-au terminat la ora 18,30. Sigur, nu este o scuză, dar aceasta este situația și probabil că este foarte posibil să se repete și în alte situații.

N-am știut că această activitate parlamentară este o activitate radio-difuzată, nici nu mă interesează pe mine personal prea mult această chestiune. Ministrul administrației și internelor formulează răspuns în afara aspectului mediatizat, neurmărind nici un fel de capital politic și mai mult decât atât neîncercând să se eschiveze, mai ales la acele interpelări unde are într-adevăr de formulat un răspuns concret și corect la aspectele care s-au pus în discuție.

Am onoarea să prezint răspunsul formulat de domnul ministru al administrație și internelor, Ioan Rus.

Stimate domnule deputat, în referire la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 1.320/B din 2004, prin care sesizați: "unele abuzuri ce capătă accente grave circumscrise sferei terorismului", între care exemplificați pe cel al primarului comunei Boldu din județul Buzău, domnul Mărgărit Marian, care l-a bătut crunt pe cetățeanul Ion Bogdan, precum și altele la care voi răspunde punctual, am onoarea să vă comunic următoarele:

1) În comuna Boldu, județul Buzău, nu există nici un cetățean cu numele Ion Bogdan, ci numai un cetățean cu numele Bogdan Tudorache, care în prezent se află plecat în Spania din vara anului 2003 și nu are nici o legătură cu aspectul pus în interpelare.

2) Referitor la cetățeanul Tănase Ionel, despre care se pretinde că a fost amenințat cu bătaia de către viceprimar, vă comunicăm că acesta are domiciliul de aproximativ 10 ani în Râmnicu Sărat, str. Costieni, bloc B4 și nu spun restul de date, pentru că are dreptul la protecția datelor personale și nu locuiește în comuna Boldu. A avut, însă, deschisă Societatea Comercială "Tatiana" COM S.R.L. din Boldu, formată dintr-un bar și un magazin care funcționau în casa părinților săi din această comună.

Organele de poliție au efectuat la data de 12.11.2002 un control la această societate, ocazie cu care s-a constatat că administratorul Tănase Ionel nu a înregistrat în evidențele contabile un număr de 8 facturi și a introdus mărfuri alimentare și nealimentare de la diverși furnizori, fără documente legale de proveniență, nu însă și calculatoare pentru distracția copiilor, așa cum se spune în interpelare, însușindu-și sumele rezultate din vânzarea lor, ceea ce constituie infracțiune.

Aceste aspecte au făcut obiectul dosarului penal nr. B 30/2002 al postului de poliție Boldu, în sarcina sus-numitului reținându-se comiterea infracțiunii de evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 49.908.000, reprezentând T.V.A. și 4.205.000 reprezentând impozitul pe profit, dosar ce a fost înaintat Parchetului de pe lângă Judecătoria Râmnicu Vâlcea la data de 7 februarie 2003, cu propunerea de întocmire a rechizitoriului.

Cercetarea sus-numitului nu are nici o legătură cu partizanatul său politic, care nu interesează pe nimeni.

"Amenințarea acestuia de către viceprimar" cu bătaia trebuia reclamată, dacă a existat, într-adevăr, organelor abilitate să facă cercetări și acestea sunt conform Codului de procedură penală, instanțele de judecată, nu ministrul administrație și internelor.

3) Semnalarea nemulțumirii cetățeanului Morogan Ion, constând în aceea că nu s-a putut racorda la rețeaua de gaze pentru că acesta este membru P.R.M. este neîntemeiată, deoarece lucrările au fost sistate din cauze obiective, respectiv lipsa de fonduri, urmând a fi continuate în anul 2004, iar cetățeanul nu a făcut nici o reclamație în acest sens, fapt rezultat și dintr-o declarație a acestuia, luată cu ocazia verificărilor, în care susține și faptul că nu este membru de partid.

 
   

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e tot terorism că luați declarații!

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Ne susținem - și acum fac o paranteză, pentru că m-a întrerupt și aș ruga să mi se permită...

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să continuați, lăsați-l!

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

În ceea ce privește "cazul abuziv" semnalat în legătură cu pietruirea uliței pe care locuiește Cireașă Dumitru, menționăm că lucrările s-au executat cu mai mulți ani în urmă, iar în iarna anului 2003 - 2004 s-a făcut o completare acolo unde situația a impus, lucrarea fiind efectuată și în dreptul locuinței acestuia.

În altă ordine de idei, locuința domnului Cireașă Dumitru este amplasată la intersecția drumului național 22 Buzău - Brăila cu ulița ce duce către satul Ghergheasa, accesul în curtea numitului făcându-se din strada principală, care este asfaltată. Nici domnul Cireașă Dumitru nu este membru P.R.M. și după cum rezultă din situația de fapt, nu a fost pedepsit în nici un fel sau agresat verbal pe criterii politice de către organizația P.S.D. Boldu, după cum domnia sa susține într-o declarație scrisă.

4) Din verificările efectuate a rezultat că domnul Iacob Costel a fost salariatul S.C. Fermit S.A. până în anul 2002 și nu al S.C. Aquater S.A., așa cum se susține în interpelare, a fost disponibilizat în urma restructurării societății, împreună cu alți 70 de muncitori și a beneficiat de ajutor de șomaj și de salarii compensatorii, după cum este stipulat în contractul colectiv de muncă, iar S.C. Fermit S.A. este o întreprindere cu capital exclusiv privat. Prin urmare, nu se poate pune în discuție o acțiune abuzivă.

Doamna Iacob Ileana a lucrat ca infirmieră la Spitalul Municipal Râmnicu Sărat până la 28.02.2003, când i s-a desfăcut contractul de muncă, în conformitate cu 130 lit. e) din Codul Muncii.

Referitor la refuzul unor diriginți de poștă de a distribui revista "România Mare", aspectul nu se confirmă, deoarece afirmația nu este susținută de vreo dovadă. Ar fi fost necesar să se indice măcar o persoană, dacă nu mai multe, care să fi fost refuzate de salariații poștali.

În urma discuției cu salariatul poștal responsabil de la ghișeul exterior Boldu, nu se confirmă existența vreunei reclamații, scrise sau verbale, referitoare la refuzul de a contracta abonamente de la o anumită publicație.

Mai mult decât atât, precizăm că din informațiile primite, în primul trimestru al anului 2004, în județul Buzău există doar 39 de abonamente la revista "România Mare".

Precizăm, de asemenea, că la începutul anului 2004 și până în prezent, în centrul comunei Boldu nu a avut loc nici un scandal, iar la postul de poliție din localitate nu s-a înregistrat nici o plângere de lovire sau avătămare corporală, plângere care, în conformitate cu prevederile legale, trebuia să se adreseze poliției, pentru a fi declinată judecătoriei.

În concluzie, "aspectele grave circumscrise terorismului", invocate în interpelare, nu se confirmă.

Cu deosebită stimă, ministrul adminsitrației și internelor, Ioan Rus.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule deputat, observații.

 
 

Domnul Mircea Costache:

După cum se vede, aveți răspuns la toate, domnule ministru, și nu dumneavoastră, ci cei care l-au formulat și cei care au verificat.

Vă învederez faptul că la locuința lui Cireașă Dumitru am constatat realitatea incidentului, în legătură cu nepietruirea uliței și nu a asfaltului, împreună cu un senator și împreună cu un vicepreședinte al Consiliului județean Buzău. Lucrurile erau de domeniul evidenței. Dumneavoastră n-ați bătut ulițele și nici satele și nici nu vă doresc, lăsați aceasta celor care se mai încăpățânează să candideze și să slujească interesul public de o altă manieră decât o faceți dumneavoastră.

Și, de asemenea, dacă treceți cu așa mare ușurință peste niște lucruri numai din inadvertențe de nume, fără să vedeți fondul problemelor, s-ar putea ca într-o bună zi ciomăgașii de odinioară, mai ales în perioadele fierbinți electorale să reapară și, știu eu, la înghesuială, așa, sau în vreo întâmplare când mai mergeți și dumneavoastră pe la țară să vă confunde cineva, să vă aplice și dumneavoastră o corecție, ca să vedeți că unele lucruri nu sunt chiar așa fanteziste, cum vi s-au părut dumneavoastră.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Cred că nu puneți corect problema, domnule deputat! Cred că altfel trebuie pusă problema într-o asemenea instituție... Eu cred că domnul secretar de stat v-a răspuns la obiect. Aprecierea mi se pare puțin incorectă.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vă mulțumesc pentru dreptul la replică, domnule președinte.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, foarte scurt.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Vreau să precizeze faptul că am fost personal în județul Buzău, am fost și la poliție, și la prefectură și sunt în posesia unei declarații olografe pe care o pun la dispoziție oricui.

Două alineate: "Subsemnatul Cireașă Dumitru din comuna Boldu, județul Buzău declar: nu sunt membru al P.R.M., nu am fost pedepsit în nici un fel sau agresat verbal de către organizația P.S.D. Brebu. Din contră, sunt în relații foarte bune cu primarul și viceprimarul din comună. Iar în fața curții am un asfalt la șosea și am piatră suficientă din șoseaua ce duce spre Ghergheasa, foarte bună.

În respectarea adevărului, dau prezenta declarație pe care o semnez. 2 martie 2004". Este semnătură, este olografă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Costache Mircea (din sală):

A candidat în alegerile din 2000!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Consider încheiată această dispută. Mai aveți o interpelare, domnule Costache, la abuzuri și neglijențe ale unor primari din județul Buzău.

Domnule Costache, mai aveți încă o interpelare!

 
   

Domnul Costache Mircea (din sală):

Asta e dovada terorismului! Ați scos sub presiune declarații de la oameni!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mai susțineți cealaltă interpelare?

 
   

Domnul Costache Mircea (din sală):

Nu mai susțin nimic!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Am înțeles.

 
Eugen Lucian Pleșa

Domnul Dan Brudașcu nu este aici. Mergem la domnul Eugen Lucian Pleșa.

Vă rog, domnule Pleșa, doriți să vă dezvoltați?

   

Domnul Eugen Lucian Pleșa (din sală):

Răspunsul!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, în legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată sub nr. 1.331/B, prezentată în ședința Camerei Deputaților din data de 23.02.2004, prin care solicitați analizarea modului de soluționare a reclamațiilor formulate de către acționarii S.C. Recorom Dorobanți S.A, la Poliția Capitalei și la Secția 3, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele: verificarea aspectelor la care faceți referire în interpelare privind profesionalismul polițiștilor angajați în activitatea de soluționare a reclamațiilor sus-amintite, au evidențiat interesul de ordin personal, manifestat de către dumneavoastră, în legătură cu desfășurarea cercetărilor din acest caz.

Din documentele aflate în Lucrarea penală nr. 70.246/2003, rezultă că multe din acestea sunt semnate chiar de dumneavoastră, în calitate de director general al S.C. Recorom Dorobanți S.A.

Menționăm că, potrivit dispozițiilor Regulamentului Camerei Deputaților: "Interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne sau externe".

Având în vedere că demersul dumneavoastră nu vizează, așa cum am arătat, problematica amintită, ci o plângere formulată în nume personal, precum și faptul că cercetările în acest caz se află în desfășurare, vă rog să constatați că modalitatea aleasă pentru a vă informa în legătură cu stadiul verificării reclamațiilor nu se înscrie în cadrul legal invocat.

Mai precizăm și fatul că, chiar în condițiile expuse, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a înaintat plângerea formulată împotriva actelor de urmărire penală, cu Adresa nr. 647.572/20.11.2003, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Municipiului București, căruia, potrivit dispozițiilor art. 275-276 din Codul de Procedură Penală, îi revine competența de a o soluționa.

Subliniem că ministrul administrației și internelor, Inspectorul General al Poliției Române sau Directorul General al Poliției Municipiului București nu au dreptul să se implice, să controleze sau să dispună cu privire la întocmirea actelor de urmărire penală într-un dosar, aceasta fiind de competența exclusivă a procurorului. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat Pleșa, v-aș ruga să...

 
 

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Domnule președinte,

Domnul ministru Mircea Alexandru,

Am înțeles din răspunsul dumneavoastră... (dumneavoastră, o persoană, pe care, fac sublinierea, o respect), faptul că cineva dorește să ascundă niște grave abuzuri, grave violențe, niște acte care reprezintă o rușine pentru România de azi! Dacă la o interpelare, făcută de la înălțimea tribunei Parlamentului, se răspunde în acest fel, ocolitor, dacă pentru o situație săvârșită acum 7 luni, respectiv, folosirea unei ștampile false, care a generat acte de corupție, care a generat fraudă, și dacă pentru acte de violență petrecute acum 6 luni, Ministerul Internelor nu are responsabilitate, dacă pentru toate acestea, eu am greșit adresa, eu îmi cer scuze și vă promit că voi face aceste reclamații, dezvăluiri, forurilor internaționale care se ocupă și care văd peste tot că îi interesează corupția din România.

De ce? Pentru că în cazul acesta e vorba de un nume, al unui fiu al unui fost general, acum în rezervă, care săvârșește aceste fapte!

Nu se poate să oferi actele, cu proba, cu dovada unor ștampile false, din data de 20 august (este o adresă către domnul Tutilescu); alta, de pe data de 8 octombrie, de la Parchetul de pe lângă Judecătoria sectorului 1. Deci, se arată aici, sunt extrase din legi care nu pot fi încălcate!

Dacă, la o adresă, alta, făcută procurorului pe data de 30.10, și încă una, pe data de 3.11, toate, dau în mod explicit texte prin care se arată: "Confecționarea unei ștampile false cu nr. 1, folosită pe actele făcute pe data de 1 august", poliția îmi răspunde: "Da, respectivul și-a făcut comandă pentru ștampilă pe data de 5 august"?

Stimați domnii, suntem la filme cu proști sau suntem în România? Vreți să fim oameni serioși? Nu se poate tolera o asemenea stare! Eu sunt, efectiv, revoltat, n-am cuvinte să apreciez această manieră de a rezolva o sesizare făcută, repet, de la înălțimea tribunei Parlamentului!

Ați menționat că o fac în interes personal. Stimat auditoriu, vreau să vă reamintesc faptul că Legea nr. 161/2003 impunea renunțarea la funcția respectivă de la 1 iulie. Or, eu vorbesc de aspecte ale încălcării legii petrecute înainte de treaba aceasta și acte de violență după 1 iulie, eu având în continuare calitatea de acționar. Pentru că, "în prostia mea", am înțeles să îmi depun cupoanele mele și ale familiei la societatea "la care lucram de 24 de ani.

Deci, suntem furați pe față! Pe 23 septembrie, vin, prin violență, sparg ușa la instituția aceea, cu barosul, au expertiză făcută pe asta, și dumneavoastră spuneți că nu s-a întâmplat nimic, totul miroase a trandafiri!

Domnilor, vă amintesc, suntem în România anului 2004! Consider o bătaie de joc, consider o asociere la ceea ce s-a întâmplat, a căror victime sunt salariații acestei instituții, în favoarea unuia care se numește Ignatiadis, un grec, și un român, care știți foarte bine cum se numește, nu vreau să-i spun numele, pentru că tatăl lui a fost la un moment dat consilier al președintelui Ion Iliescu. Este o rușine!

Domnule ministru secretar de stat, repet, acuzațiile pe care le spun de la această tribună nu vă sunt adresate dumneavoastră! Încă o dată, am avut dialog cu domnul general Tutilescu, am avut dialog cu domnul director Smochină (știți, din Poliția Capitalei), mi-a cerut să-i dau reclamație special pentru asta, nu știu pentru care motiv nu se privește către infracțiune, către infractor și se analizează dreptul celui care reclamă. Dacă are sau nu dreptul să se plângă de faptul că a fost tâlhărit! Asta este tema!

Nu știu dacă se vrea, de fapt, aplicarea legii sau guvernarea legii junglei? Ca să știm! Barem, să ne spună asta și vom proceda în consecință! Dar numai după ce vă spuneți punctul de vedere în această temă! Sunt total nemulțumit!

Și, încă o dată, pentru ceea ce s-a petrecut, de 7 luni, cu ștampila falsă, mi se pare inadmisibil! Pentru ceea ce s-a întâmplat în 23 septembrie, cu spargerea ușii sediului, de 6 luni de zile, iarăși, este inadmisibil!

Și promit că voi face toate formele de protest care sunt legale, voi scrie la forurile internaționale, să se vadă, de fapt, că la noi este o poveste, ceea ce se caută, să se amețească oamenii aceștia, cu corupția! Nu știu cine sunt corupții pe care îi arată poliția, de unde îi creați! Eu v-am dat fapte reale, v-am făcut fotografii, v-am oferit amprentă de ștampilă falsă, folosită, care s-a dat la Registrul Comerțului, la Banca Comercială și peste tot! Este o rușine!

Îmi cer scuze față de dumneavoastră, nu trebuia să ascultați asemenea lucru, dar, pentru mine, este o problemă de viață! Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, pentru 2 minute, aveți un drept la replică. Dar foarte sintetic, ca să închidem ședința.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte sintetic.

Fac precizarea, încă o dată: faptul că Ministerul Administrației, poliția, în fond, că aici e vorba de Poliția Capitalei, nu ascunde adevărul în legătură cu această treabă și nu vrea să ascundă adevărul îl constituie tocmai demersul pe care l-a făcut, de a înainta plângerea împotriva actelor de urmărire penală făcută de domnul deputat la magistrat, respectiv, la parchet, care, prin lege, este abilitat să continue actul de urmărire penală. După cum știți foarte bine, șefii ierarhici ai polițiștilor nu mai au dreptul să intervină în dosarele de urmărire penală, tocmai ca, prin autoritatea lor, să nu influențeze cercetările. Este dreptul magistratului și este obligația lui să controleze actele de urmărire penală.

Prin urmare, prin acest demers, care este și legal, nu se poate pune problema că poliția încearcă să mătrășească, nu găsesc altă expresie, sau să ascundă adevărul în legătură cu această chestiune.

Celelalte aspecte fac obiectul unor dosare penale, care sunt în lucru în momentul de față la Poliția Capitalei.

Vă mulțumesc încă o dată.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc, închidem ședința.

Ședința s-a încheiat la ora 19,35.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 iulie 2020, 6:28
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro