Plen
Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/18-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-09-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 09-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 9 martie 2004

7. Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno - ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la 17 iunie 2003 (amânarea votului final).  
 
consultă fișa PL nr. 60/2004

Domnul Constantin Niță:

Da. Vom continua dezbaterile, conform votului pe care l-am dat în Cameră, și vă propun să închidem legea la pct.18, Legea privind modificarea și completarea Legii nr. 76/2000 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă și să trecem la Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la 17 iunie 2003.

Domnule ministru, vă rog.

Domnul Mircea Geoană (ministrul afacerilor externe):

Bună ziua, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Venim în fața dumneavoastră astăzi cu un proiect de lege privind ratificarea unui tratat între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat.

După cum știți, acesta a fost semnat anul trecut la Cernăuți de către președinții român și ucrainean și acest document reprezintă unul din documentele importante care stau la baza relației între România, ca membru al NATO în câteva săptămâni și al Uniunii Europene în 2007, și cel mai important vecin al nostru Ucraina. Știți bine că relațiile legate de frontiera româno-sovietică, problemele încă în suspensie, apropo de platoul continental, și în general o anumită dificultate a acestei relații au făcut ca pentru Tratatul privind regimul de frontieră româno-ucrainean să fie nevoie de mulți ani de muncă diplomatică și politică.

Vă reamintesc faptul că am avut această obligație ca urmare a semnării în 1997 a Tratatului de bază între România și Ucraina și a Declarației conexe a miniștrilor de externe ai vremii respective, în care încheierea acestui tratat privind regimul de frontieră reprezenta o obligație pentru ambele părți.

Mai mult decât atât, încheierea acestui tratat privind regimul de frontieră reprezintă, conform aceluiași document conex la tratatul de bază, o piesă indispensabilă pentru o eventuală deferire către arbitrajul internațional a problemei platoului continental.

În mod explicit, în absența acestui tratat privind regimul de frontieră, o eventuală soluționare a problemei care este încă în suspensie între România și Ucraina, platoul continental și partajarea importantelor resurse economice și naturale din Marea Neagră ar fi fost practic imposibilă și ar fi fost imputabilă părții române.

Mai mult decât atât, acest regim al frontierei de stat dintre România și Ucraina nu reprezintă un tratat cu privire la frontiera româno-ucraineană, ci un tratat cu privire la regimul frontierei ca viitoare frontieră Schangen, România are obligația de a avea un regim al frontierei sale răsăritene care să fie compatibil cu normele și reglementările Uniunii Europene.

Nu ascund faptul că dificultățile pe care le-am avut în negocierea acestor documente și dificultățile pe care le avem în continuare pentru demarcarea platoului continental fac ratificarea și intrarea în vigoare a acestui tratat privind regimul de frontieră o necesitate imperioasă.

În următoarea perioadă va trebui să găsim o soluție bilaterală sau de arbitraj internațional la Haga, a problemei care încă reprezintă o dificultate pentru relația româno-ucraineană care se numește platoul continental.

În egală măsură, acest tratat reprezintă și o garanție pentru interesul românesc în ceea ce privește lățimea permanentă de 20 de mile marine a mării noastre teritoriale. Este și un mecanism care asigură mobilitatea ultimului punct al frontierei maritime. În egală măsură, acest document permite corectarea traseului frontierei de stat fluviale în funcție de mutațiile naturale ale poziției șenalului navigabil principal sau mijlocului pânzei de apă.

Ținând cont de mutațiile naturale, acest lucru reprezintă o asigurare suplimentară pentru o frontieră care să asigure în mod echitabil o astfel de evoluție.

Lucrul important care a stârnit comentarii în presa română și internațională, în cap.XII al acestui tratat, am instituit un mecanism de consultări obligatorii, prealabile realizării unor lucrări pe apele de frontieră care au potențialul de a modifica configurația acestora sau de a afecta regiunea de graniță. Și acest lucru devine cu atât mai relevant în condițiile unor declarații și unele acțiuni preliminare întreprinse de autoritățile ucrainene cu privire la amenajarea unui eventual canal de navigație pe Brațul Bâstroie sau recenta prezență a barjei de petrol în regiunea de frontieră româno-ucraineană.

Este un mecanism asiguratoriu care asigură un cuvânt obligatoriu din partea română pentru eventuale astfel de acțiuni. Este un tratat care asigură un regim european al frontiere noastre și am dorit să dăm un semnal către Bruxelles și către partenerii noștri europeni în acest context.

Aș mai face doar câteva precizări cu privire la avantajul tactic pe care ratificarea acestui tratat l-ar aduce intereselor noastre. Reamintesc faptul că în Acordul conex emis în 1997 se stabilește o relație obligatorie între acest document pe care vi-l supunem atenției astăzi și procesul de delimitare a platoului continental și zonelor economice exclusive ale României și Ucrainei în Marea Neagră.

Acest acord conex tratatului de bază din 1997 stabilește o procedură specială, care, odată îndeplinită prin ratificarea acestui tratat pe care vi-l supunem astăzi, ar permite României să sesizeze Curtea Internațională de Justiție privind delimitarea spațiilor maritime menționate.

Conform documentului din 1997, în cazul în care România și Ucraina nu vor reuși să ajungă la o soluție negociată a problematicii delimitării într-un interval de timp rezonabil, Curtea Internațională de Justiție poate fi sesizată de oricare dintre părți în cazul în care tratatul privind regimul frontierei a fost încheiat sau se poate demonstra că neintrarea sa în vigoare se datorează vinei uneia dintre părți.

În dreptul internațional, demonstrarea vinei deliberate a unui stat suveran este o chestiune dificilă și, practic, aproape imposibilă. Aș vrea să fac precizări legate de ultimele discuții pe care le-am avut cu partea ucraineană cu privire la platoul continental și demarcarea zonei economice exclusive în Marea Neagră. Am avut până acum 21 de runde de negocieri pe acest subiect. Progresul este în continuare foarte lent. Pozițiile se păstrează cu o doză mare de divergență.

La această oră, în pofida recentelor propuneri avansate de ministrul ucrainean de externe, cu ocazia vizitei la București, ne este greu să anticipăm că vom putea ajunge în termen scurt sau rezonabil la o soluție negociată.

De aceea, tratatul pe care vi-l supunem ratificării astăzi, capătă o importanță deosebită pentru a putea permite opțiunea arbitrajului internațional în condițiile în care nu vom sesiza o flexibilizare și o atenuare a pretențiilor excesive ale părții ucrainene în relația cu România pe platoul continental.

Aceasta este de fapt miza adevărată a acestui tratat privind regimul de frontieră. Repet, și în concluzie: tratatul nu stabilește frontiera româno-ucraineană; el stabilește regimul de frontieră a unei frontiere europene și moderne între un stat U.E. și un stat vecin Uniunii Europene extinse, o frontieră de tip schengen, mecanisme de consultare prealabilă, mecanisme moderne, așa cum trebuie să fie o frontieră răsăriteană a Uniunii Europene extinse.

În egală măsură, consecința practică și care sper că va avea aprecierea pe care trebuie să o aibă, ne deschide calea către rezolvarea, dacă nu vom putea bilaterală, internațională a platoului continental care reprezintă pentru România adevărata miză a acestei dezbateri.

În consecință, domnule președinte, doamnelor și domnilor deputați, poziția Guvernului și a Ministerului de Externe este că intrarea în vigoare a acestui tratat privind regimul de frontieră reprezintă o necesitate, ea va permite în egală măsură abordarea relației cu Ucraina pe un plan mai larg, care să fie, sperăm noi, ceva mai pozitivă, inclusiv în problematica protecției minorităților românești din nordul Bucovinei și din sudul Basarabiei.

Este un document important, e un document necesar, este un document prin care România își va putea apăra mai bine și cu mai multe argumente interesul național în relația cu acest important vecin al României și al spațiului occidental extins.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

O problemă de procedură are domnul secretar Hașotti, după care comisia.

Domnul Puiu Hașotti:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Tratatul cu Ucraina este un document de foarte mare însemnătate. Noi am avut privilegiul și bucuria ca la grupul parlamentar să avem o discuție foarte interesantă cu domnul secretar Diaconescu Dumitrescu, viitorul ministru al justiției și problemele pe care le cuprinde acest tratat sunt cu adevărat importante pentru istoria României.

Din sală:

Mâine votăm Guvernul.

Domnul Puiu Hașotti:

Nu, nu votăm Guvernul, stați liniștiți! Îl votați dumneavoastră! Dar să lăsăm discuțiile acestea...Este un moment foarte important, domnilor, să-i dăm importanța cuvenită.

Stimați colegi, eu cred că acest tratat merită să aibă o dezbatere politică între grupurile parlamentare. Cred că ar fi foarte util ca grupurile parlamentare să își exprime poziția față de acest tratat. Faptul că nu s-a respectat programul, nu este vina celor trei grupuri parlamentare care au părăsit sala. Cred însă cu tărie și cred că nimeni dintre dumneavoastră nu mă poate contrazice, decât dacă vreți, formal, că acest tratat, acest document excepțional de o importanță deosebită merită o dezbatere politică între grupurile politice.

Prin urmare, eu vă propun să amânăm dezbaterea acestui document, cu atât mai mult cu cât la ora 12,00 era programat votul final.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Da. Noi am anunțat încă de la început că în jurul orei 12,00 vom vota și vom discuta tratatul cu Ucraina. Cred că sunteți de acord cu mine. Din păcate, grupurile parlamentare nu toate au înțeles importanța acestui lucru. Pentru acest motiv, au și părăsit sala.

De aceea, cred că nu putem să amânăm dezbaterea acestui proiect. Deci, eu supun votului dumneavoastră propunerea domnului Hașotti, ca să fie cât mai democratic posibil.

Cine este pentru amânare? Două voturi pentru amânare.

Cine este împotriva amânării? Majoritatea celor prezenți în sală sunt împotrivă.

Comisia, vă rog, punctul de vedere.

Domnul Virgil Popescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia de apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată spre dezbatere și aprobare în fond în procedură obișnuită cu proiectul de lege enunțat, a beneficiat de avizele favorabile de la Consiliul Legislativ și Comisia pentru politică externă.

Tratatul supus spre ratificare Parlamentului reglementează un regim al frontiere model, în conformitate cu standardele Uniunii Europene, având în vedere și faptul că frontiera româno-ucraineană va deveni în curând frontiera estică externă a Uniunii Europene și este deja frontiera răsăriteană a NATO.

De asemenea, tratatul cuprinde prevederi referitoare la datarea aplicării sale, în funcție de acquis-ul comunitar relevant al Uniunii Europene.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

La dezbatere în comisie a participat și domnul secretar de stat Cristian Diaconescu, domnule secretar, și comisia a hotărât, în urma dezbaterii, cu 20 de voturi pentru, patru împotrivă și o abținere, să supună acest proiect de lege plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, în forma adoptată de către Senat.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva.

Poftiți, domnule Niculescu.

Domnul Constantin Niculescu:

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor colegi,

Asistăm astăzi la un fapt aproape inevitabil în relațiile României cu vecinii săi. Dacă tratatul de bază s-a încheiat în anul 1997, astăzi, respectiv în această perioadă, după perioada tratatului de bază, frontiera era frontiera României cu fosta U.R.S.S., pentru că acest regim al frontierei nu fusese perfectat.

Sigur că există lucruri pe care la un moment dat nu vrem să le vedem. Eu aș vrea să cred că existența statelor astăzi în marea familie europeană este un dat care nu trebuie să fie ignorat. România trebuia să-și trateze problemele de frontieră cu noul stat, Ucraina, care sigur că a fost înființat după tratatul pe care l-am avut un număr de ani cu fosta U.R.S.S. și care astăzi era aproape caduc.

Din acest punct de vedere aș vrea să cred că Guvernul României care a negociat, așa cum am auzit din spusele domnului ministru, destul de greu regimul frontierei, a făcut un act absolut necesar. În primul rând, în tratat, este prevăzut un lucru care până acum n-a fost luat în considerare, acela al mării teritoriale care se întinde pe lățimea de 12 mile marine.

Și dumneavoastră știți perfect ce înseamnă acest lucru, pentru că în acest interior există un diferend de ani și ani de zile între statul nostru și ceea ce se întâmplă acolo.

aș vrea să cred că din punct de vedere al existenței întregului teritoriu al României, legat de granița cu Ucraina, are de câștigat. În primul rând, aș vrea să remarc că la art.12, pct.6 din tratat este prevăzut că realizarea pe apele de frontieră sau pe malurile acestora a oricăror construcții care pot provoca modificarea albiei acestor ape sau regimului lor de scurgere, se efectuează în conformitate cu înțelegerile bilaterale în vigoare.

Aș vrea să vă rog să fiți de acord că în Delta Dunării, această minunăție pe care o are România, există și un proces prin care se degradează malurile apelor. Bineînțeles că tot în această minunăție a României există și o activitate intensă de vânătoare și de pescuit, care iarăși în art.16 al tratatului este rezolvată din punct de vedere al posibilității rezolvării conflictelor ulterioare.

Dar cel mai important pentru mine și pentru județul pe care-l reprezint în Parlamentul României este art.20. Aș vrea să vă informez că la mila 61 pe Brațul Chilia, aproape de limita apelor de frontieră, de fapt, ostentativ, ucrainenii au plasat un adevărat depozit de 1000 de tone de combustibil. Sigur, asupra părții comerciale e mai puțin interesant pentru că se duce o activitate de contrabandă, dar asupra teritoriului Deltei Dunării, această barjă cu 1000 de tone de produse petroliere reprezintă un adevărat pericol. Un singur accident al acestei barje lasă România fără o bună parte din Delta Dunării datorită poluării.

Iar în art.20 al tratatului este stipulat în mod deosebit că părțile contractante vor lua măsurile necesare pentru protecția mediului. Astăzi, România asistă ce se întâmplă pe această barjă care, când arborează un pavilion ucrainean, când arborează un pavilion georgian, oricum, induce în eroare, iar forțele noastre, ale poliției de frontieră stau și veghează tocmai pentru ca să ne salvăm această minunăție a naturii care există - Delta Dunării.

Din acest punct de vedere, stimați colegi, vă invit să votăm acest tratat, să votăm ratificarea lui, pentru că nu face altceva decât să ne aducă un bine în viitor și în mod deosebit pentru rezolvarea tuturor litigiilor care sunt vechi de ani de zile pe această graniță.Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Dacă mai dorește cineva la dezbateri generale. Nu mai dorește nimeni.

Începem dezbaterea pe articole. La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă rog să votați. Majoritatea celor 120 de deputați.

La art.unic, dacă sunt observații. Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.unic. Cine este pentru? Mulțumesc. 120 voturi pentru. Ceilalți n-au votat.

Cu aceasta, stimați colegi, proiectul de lege îl vom supune votului final într-o ședință pe care o vom comunica.

Mâine la ora 9,30 este ședință comună privind proiectul de reorganizare a Guvernului.

Vă doresc o zi bună în comisii. La revedere!

Ședința s-a încheiat la ora 12,35.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 26 septembrie 2020, 18:41
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro