Plen
Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.32/25-03-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-09-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 16-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 16 martie 2004

23. Supunerea la votul final:  
  23.32 Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la 17 iunie 2003 (adoptat).
 
consultă fișa PL nr. 60/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

34. Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind regimul frontierei de stat româno-ucrainene, colaborarea și asistența mutuală în problemele de frontieră, semnat la Cernăuți la 17 iunie 2003. Lege cu caracter organic.

Cine este pentru? 205 voturi pentru.

Împotrivă? 28.

Abțineri? O abținere.

Adoptat cu 205 voturi pentru, 28 împotrivă și o abținere.

Doamna deputat Ionescu, ați venit așa de hotărâtă că nici n-ați văzut dacă vă dau cuvântul sau nu. Așa că vi-l dau.

Doamna Mihaela Ionescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să explic votul. Am venit așa de hotărâtă, aș fi venit și data trecută dacă domnul ministru de externe n-ar fi făcut nepolitețea să nu vină la comisie când se discută acest tratat, să trimită un secretar de stat care după aceea a fost parașutat la alt minister, și să vină cu o întârziere de neiertat în fața Parlamentului, ca și cum Parlamentul ar fi sub ministru, această nepolitețe a dânsului provocând ieșirea noastră din sală.

Vroiam să explic votul nostru negativ. El este constant cu votul nostru din comisie. Deci, partidul nostru și în comisie a votat contra, așa a votat și la Senat, deși Partidul România Mare se pronunță pentru cele mai bune relații cu toate țările vecine, dar suntem pentru a doua oară în fața unui tratat de politică externă controversat, așa cum a fost și tratatul româno-rus. Este un tratat făcut în pripă de un guvern aflat în ultimele sale luni la putere, care se grăbește să pecetluiască granițele cu Ucraina, călcând în picioare realități istorice, emoționale și sentimentele naționale, cu convingerea că e mai bine să avem un tratat rău, imperfect decât să nu avem nici un tratat. Că o să dregem noi busuiocul după aceea. Să avem un tratat de dragul tratatului.

Partidul România Mare privește cu îngrijorare și faptul că același partid aflat acum la putere, în 1997, a fost contra și a numit tratatul româno-ucrainian semnat rușinos în timpul Guvernului Constantinescu, ca tratat antinațional.

Același partid care considera atunci că este un tratat rău, acum - dacă nu consideră că este un tratat bun - măcar consideră că este un tratat acceptabil.

Nu este vorba, domnule președinte, dragi colegi, de orice tratat. Este vorba de tratatul care a hotărât frontiera externă estică a Uniunii Europene. El este deja tratatul care a hotărât frontiera cu NATO, și această perpetuare a unei politici de cedare unilaterală, fără a obține nimic, în afara unor iluzii deșarte, ne face pe noi astăzi să fim contra acestui tratat.

Partidul România Mare este intrigat de graba cu care s-a trecut la încheierea oricărui fel de tratat cu o țară în care biserici din 1640 au fost incendiate, în care mormintele românilor din cimitirul din Cernăuți sunt profanate, în care românii sunt hăituiți de autoritățile ucrainene, așa cum au fost și de cele ale imperiului rus.

În ziua de astăzi, nimeni nu dorește, și Partidul România Mare și mai puțin dorește vreo modificare de frontiere, dar nu putem să stăm cu nepăsare și să-i vindem pe cei de-o limbă și de un suflet cu noi, să îngăduim din nou ca să se refacă granițele imperiului rus. Să recunoaștem că poetul național Mihai Eminescu a învățat cu profesorul său Aron Pumnul, în orașul Cernăuți, în care noi acum mergem cu pașaport. Tot așa, mergem să vedem și Dumbrava Roșie, și Codrii Cosminului.

O altă problemă a acestui tratat, despre care nu am putut să vorbim atunci, pentru că domnul ministru nu a venit la timp, a fost aceea a recunoașterii Insulei Șerpilor, care se află numai la 45 km nord-est de insula Sulina, a lui Jean Bart, o insulă care este o vatră de civilizație traco-getică. Aceasta a fost dăruită Ucrainei de către Rusia, căreia nu-i aparține. Rusia a cedat-o, dar nu a pus în posesie. Noi, astăzi, punem în posesie Ucraina cu acest teritoriu.

Domnul Constantin Niță:

V-aș ruga să vă apropiați de final.

Doamna Mihaela Ionescu:

Cei care au votat astăzi pentru acest tratat au pecetluit viitorul românilor de acolo. Mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 25 septembrie 2020, 7:17
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro