Ștefan Baban
Ștefan Baban
Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.41/06-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 29-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 29 martie 2004

11. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului:  
    11.1 Ștefan Baban
 
consultă:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Domnului deputat Ștefan Baban îi răspunde domnul ministru Sorin Aurel Encuțescu, cu privire la "Armata română între agonie și extaz".

Titlul întrebării nu este o aserțiune care să-mi aparțină.

Poftiți, domnule ministru.

Domnul Sorin Aurel Encuțescu (secretar de stat, Ministerul Apărării Naționale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Problematica suicidului în rândul militarilor în termen reprezintă un aspect cu repercusiuni și ecouri neplăcute, cunoscut conducerii instituției militare.

Analizarea cauzelor generatoare ale acestor gesturi disperate la care recurg de regulă conscripții a constituit primul pas pe calea prevenirii și menținerii sub control a acestui fenomen.

Observarea din toate perspectivele a fenomenului respectiv de către specialiști nu a putut fi ruptă de social, întrucât militarul în termen care recurge la o astfel de soluție extremă provine dintr-un anumit mediu, are la bază un anumit grad de cultură și inteligență, are o anumită reacție la stimul și este conștient de faptul că se va întoarce în același mediu.

Instituția militară, servind scopului primordial al apărării și securizării societății, are propriul sistem, distinct față de mecanismele de învățare generale, proprii societății civile, de pregătire a tinerilor în vederea îndeplinirii îndatoririlor constituționale față de țară.

De aceea, ordinea cazonă s-a dovedit de-a lungul timpului a fi extrem de eficientă pentru nevoile de apărare, însă nu se poate afirma, totuși, că reprezintă un sistem perfect.

Din acest motiv, evenimentele care, chiar desprinse din contextul vieții militare au în mod normal impact emoțional deosebit, capătă în armată o amplitudine aparte, pentru că statutul de militar sau militar în termen reprezintă un statut special, cu renumele și onoarea bine cunoscute, caracterizate de disciplină și rigoare.

Instituția militară, luând în considerare toate aspectele sociale - psihologice, umane - materiale, întrunite pentru a forma profilul condițiilor din armată, a elaborat o strategie pentru prevenirea și controlul acestor suiciduri.

Această strategie cuprinde în primul rând asigurarea unei selecții cât mai riguroase a persoanelor care urmează să intre în armată ca militari în termen, sau în calitatea de cadre militare. Pe acest segment lucrează în centrele militare și în centrele zonale de selecție un număr de 64 de psihologi, la care se adaugă medicii psihiatri din comisiile de selecție. Apoi, Ministerul Apărării Naționale este preocupat și de reacția la condițiile speciale cazone ale militarilor înrolați, prin cunoașterea, în diferite perioade ale desfășurării serviciului militar, a comportamentului acestora, sub toate aspectele. Astfel, după o lună sau o lună și jumătate, aceștia sunt reverificați din punct de vedere psihosocial și medical. În urma acestei verificări și expertize psihologice, se ia o nouă decizie, în baza căreia se continuă sau se întrerupe satisfacerea îndatoririlor militare.

O altă metodă în slujba combaterii actelor de instabilitate psihică o reprezintă asistența psihologică a militarilor și de consiliere întreprinsă de psihologii angajați în toate unitățile și comandamentele militare.

De asemenea, în rândul măsurilor luate pentru prevenirea actelor autoviolente în armată, se numără și rezolvarea oportună a problemelor militarilor în termen, prin grija comandanților de la toate eșaloanele, prin intermediul învoirilor, permisiilor, ori asigurării asistenței religioase.

O atenție sporită a fost acordată și îmbunătățirii condițiilor de viață ale militarilor în legătură cu hrănirea, echiparea, cazarea și pe linia stabilirii relațiilor interumane.

Toate aceste măsuri au ca efect scăderea numărului cazurilor de suicid. Statistic, dacă în perioada '96-2000, când comisiile pentru probleme sociale au fost desființate, la fel ca și funcțiile de psiholog de la unitățile militare, după anul 2001 și reînființarea structurilor menționate, rata suicidelor din armată s-a situat constant sub procentul suicidelor din viața civilă, comparabil cu situația similară raportată de armatele statelor membre NATO.

Preocuparea permanentă pentru remedierea tuturor factorilor negativi din mediul militar, în contextul integrării în structurile euro-atlantice și al trecerii la o armată profesionistă, are menirea, pe de o parte, de a anihila aceste aspecte și, pe de altă parte, de a apropia viața militarilor de condițiile oferite în societatea civilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnule deputat, aveți dreptul la un comentariu de un minut la acest răspuns.

Domnul Ștefan Baban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă mulțumesc, domnule ministru. Să sperăm că este așa cum spuneți dumneavoastră în materialul prezentat.

Din informațiile pe care le am, într-adevăr, sunteți pe cale de a le rezolva. Nu-i în totalitate.

Și mai am o propunere: să vă ocupați chiar și de cadrele armatei, care și dânșii au probleme și trebuie și ei tratați de așa manieră încât să nu fie predispuși la ultimul gest.

Oricum, vă mulțumesc pentru răspuns.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 29 mai 2020, 18:06
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro