Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/13-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 05-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,28.

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi, începem ședința noastră de astăzi, informându-vă că, din totalul de 345 de deputați, și-au înregistrat prezența 268; sunt absenți 77, din care participă la alte acțiuni parlamentare un număr de 26 de deputați.

Sperăm să avem o săptămână liniștită și în pace, în concordanță cu săptămâna în care trăim, aceea a Patimilor. Sper să avem o săptămână de înțelegere.

Trecem la informarea cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților, și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

1. Proiectul de Lege pentru acceptarea amendamentelor la apendicele anexei la Protocolul din 1988 privind Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională, prin Rezoluția MSC.124(75) a Comitetului Securității Maritime la Londra la 24 mai 2002, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru industrii și servicii; - pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

2. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 16 octombrie 2003, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; - pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

3. Propunerea legislativă pentru reînființarea satului Dămileni, din comuna Cristinești, județul Botoșani, inițiată de domnii parlamentari Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Drețcanu, Mihai Mălaimare, Octav Cozmâncă, Nelu Pujină, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

4. Propunerea legislativă pentru reînființarea satului Slobozia din comuna Cordăreni, județul Botoșani, inițiată de domnii parlamentari Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Drețcanu, Mihai Mălaimare, Octav Cozmâncă, Nelu Pujină, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

5. Propunerea legislativă pentru reînființarea satelor Vatra și Bașeu din comuna Hudești, județul Botoșani, inițiată de domnii parlamentari Viorica Afrăsinei, Mihai Baltă, Marcu Gheorghe, Doina Drețcanu, Mihai Mălaimare, Octav Cozmâncă, Nelu Pujină, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

6. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.35 din 13 martie 1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatului Poporului, inițiată de domnii deputați Borbely Laszlo, Marton Arpad și Varga Attila, membri ai Grupului parlamentar al UDMR.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

7. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România, adoptat de Senat în ședința din data de 25 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; - pentru avize, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

8. Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, adoptat de Senat în ședința din data de 25 martie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată: - în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

9. Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.571/2003 privind Codul fiscal, inițiată de domnii deputați Petre Naidin, Voinea Florea, Voinea Olga Lucheria, Nicu Cojocaru, Cherescu Pavel, fără apartenență la grup parlamentar, respinsă de Senat în ședința din data de 25 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; - pentru avize, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

10. Propunerea legislativă pentru modificarea art.4 din Legea nr.50/1991 - republicată - cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, inițiată de domnii parlamentari Popescu Kanty Cătălin, Țibulcă Alexandru, Hrițcu Florin, membri ai Grupului parlamentar al PSD, respinsă de Senat în ședința din data de 25 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru industrii și servicii și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

11. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ARO-S.A. Câmpulung Muscel, adoptat de Senat în ședința din data de 25 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 5 aprilie 2004

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.6/2004 pentru completarea Anexei V/1b la Ordonanța de urgență a Guvernului nr.191/2002 privind creșterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/2000 privind sistemul de stabilire a salariului de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și personalului salarizat potrivit Anexelor nr.II și III la Legea nr.154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar și a indemnizațiilor pentru persoane care ocupă funcții de demnitate publică, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru muncă și protecție socială; - pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 8 aprilie 2004

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Cameră decizională: Camera Deputaților

13. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.9/2004 privind unele contracte de garanție financiară, adoptat de Senat în ședința din data de 29 martie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

14. Propunerea legislativă privind completarea art.15 din Legea nr.87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale, inițiată de domnii deputați Maria Apostolescu, Emil Crișan, Adrian Mărăcineanu, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în ședința din data de 29 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

15. Propunerea legislativă privind modificarea art.15 alin.2 din Legea nr.87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale, inițiată de domnii deputați Lucian Augustin Bolcaș, Maria Apostolescu, Daniel Ionescu, Emil Crișan, Adrian Mărăcineanu, membri ai Grupului parlamentar al PRM, respinsă de Senat în ședința din data de 29 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; - pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 29 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

16. Propunerea legislativă privind modificarea Legii nr.401/7 octombrie 2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, inițiată de domnii deputați Gheorghe-Viorel Coifan, Ovidiu-Virgil Drăgănescu, membri ai Grupului parlamentar al PNL, Andea Petru, Alexandru Sassu, membri ai Grupului parlamentar al PSD, Ludovic Mardari, Gheorghe Pribeanu, Mircea Purceld, membri ai Grupului parlamentar al PRM, Toro Tiberiu, membru al Grupului parlamentar al UDMR, Ana Florea, Petre Mirciov, membri ai Grupului parlamentar al Minorităților Naționale, respinsă de Senat în ședința din data de 29 martie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; - pentru avize, Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 22 aprilie 2004

Cameră decizională: Camera Deputaților

17. Proiectul de Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională la Londra la 24 mai 2002 și, respectiv, la 12 decembrie 2002, la anexa la Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, amendată, primit de la Guvern.

Cu acest proiect de lege au fost sesizat următoarele comisii: - în fond, Comisia pentru industrii și servicii; - pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 15 aprilie 2004

Cameră decizională: Senatul

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

În conformitate cu prevederile art.17 alin.2 și 3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

- Legea privind îmbunătățirile funciare;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.41/2004 privind înființarea direcțiilor teritoriale de regim silvic și de vânătoare;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.7/2004 pentru modificarea Legii nr.381/2002 privind acordarea despăgubirilor în caz de calamități naturale în agricultură;

- Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.203/1999 privind permisele de muncă;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.2/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.8/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.38/2003 privind salarizarea și alte drepturi ale polițiștilor;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.24/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.69/2002 privind regimul juridic al cărții electronice de identitate;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.34/2004 pentru modificarea și completarea unor dispoziții legale privind serviciile publice de gospodărie comunală;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.32/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.112/1999 privind călătoriile gratuite în interes de serviciu și în interes personal pe căile ferate române;

- Legea pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.127/2003 privind identificarea și înregistrarea suinelor, ovinelor și caprinelor;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.29/2004 pentru reglementarea unor măsuri financiare;

- Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.30/2004 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenței medicale, medicamentelor și protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale;

- Legea pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit;

- Legea privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman;

- Legea privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 125/2003 pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.

Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Avem și două comisii de mediere. V-aș propune să le aprobăm.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri;

Comisia de mediere pentru soluționarea textelor la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri: domnul deputat Florin Iordache - Grupul parlamentar al PSD; Gheorghe Marcu - Grupul parlamentar al PSD; Ioan Timiș - Grupul parlamentar al PSD; Nicolae Enescu - al Grupul parlamentar PRM; Mircea Stoian - Grupul parlamentar al PRM; Mircea Toader - Grupul parlamentar al PD; Szekely Ervin Zoltan - Grupul parlamentar al UDMR.

Cine este pentru această comisie de mediere? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

A doua Comisie de mediere se referă la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.39/1996 privind înființarea și funcționarea Fondului de garantare a depozitelor în sistemul bancar.

Au fost propuși următorii deputați: Tudor Baltă - PSD, Victor Bercăroiu - PSD, Aurel Gubandru - PSD, Ștefan Baban - PRM, Iancu Holtea - PRM, Alexandru Mocanu - PD, Eugen Gheorghe Nicolăescu - PNL.

Cine este pentru această componență? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt. Mulțumesc.

   

Vă rog, domnule deputat Boc, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În temeiul Regulamentului Camerei Deputaților, înainte de începerea propriu-zisă a lucrărilor, în cazul în care, în Comitetul Ordinii de zi au fost puncte de vedere care au fost exprimate și care nu au întrunit majoritatea, liderii grupurilor parlamentare pot să precizeze punctul de vedere al grupului respectiv în fața plenului Camerei.

Din acest punct de vedere, vreau să menționez, domnule președinte, domnilor colegi, faptul că Grupul parlamentar al Partidului Democrat din Camera Deputaților solicită, în temeiul Regulamentului Camerei Deputaților, introducerea pe ordinea de zi a Camerei, a proiectului de Lege privind statutul aleșilor locali.

Menționez faptul că, potrivit Anexei nr.2 la proiectul ordinii de zi săptămânale, există proiecte de lege și propuneri legislative pentru care a expirat termenul de raport sau pentru care nu s-a precizat un termen pentru raport, și în temeiul Regulamentului, aceste proiecte de lege pot fi supuse plenului Camerei Deputaților.

Solicităm acest lucru pentru că am observat că există, în acest moment, un relativ consens al clasei politice pentru incriminarea migrației politice la nivel local, și locul unde migrația politică la nivel local, sau locul prin care migrația politică la nivel local poate fi oprită este Legea cu privire la statutul aleșilor locali, iar această lege se află pe rolul Camerei Deputaților.

În consecință, nu mai este nevoie ca Guvernul să vină cu un proiect de lege sau noi să fim nevoiți să mai propunem un alt proiect de lege, deși am avut Legea cu privire la autoritățile administrației publice locale. Astfel încât, dacă există voință politică în acest moment pentru a stopa migrația politică, acest lucru se poate realiza prin dezbaterea în Camera Deputaților a Statutului aleșilor locali.

Menționez că acest proiect de lege a trecut de Senat și se află la Camera Deputaților. Și, dacă reușim să impunem în acest statut al aleșilor locali o limitare a migrației politice, prin simpla procedură de mediere la Senat, în maximum 30 de zile, înainte de alegerile locale, putem rezolva această problemă.

Sper ca declarația făcută de primul-ministru săptămâna trecută să nu fi fost doar o simplă declarație de intenție. Majoritatea guvernamentală are această posibilitate, să demonstreze că au fost intenții reale, și nu simple vorbe în vânt.

Așteptăm, cu alte cuvinte, ca acest proiect de lege, cât mai urgent posibil, să apară în plenul Camerei Deputaților, pentru a realiza ceea ce ne-am propus. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Așa cum bine știți, în Biroul permanent s-a stabilit, prin ministrul de resort, care a participat la dezbatere, ca Ministerul Administrației și Internelor să prezinte cât mai rapid acest punct de vedere.

Am luat act de cele spuse de dumneavoastră, și sigur vom ține cont.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunii acestora (amânarea votului final).  

Stimați colegi, trecem la punctul doi de pe ordinea de zi, și anume, Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.74/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr.122/1996 privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaților și al uniunii acestora.

La pct.1 din raportul Comisiei de mediere, observați că ...

Vă rog, domnule Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La pct.1 din raport, așa cum ați menționat dumneavoastră, se află două texte: textul Senatului și textul Camerei Deputaților.

Soluția pe care o propun colegilor noștri este cea care a fost adoptată de către Senat, pentru că Senatul a decis în felul următor: "Casele de ajutor reciproc ale salariaților, constituite potrivit alin.1, se asociază în uniuni teritoriale aflate la Uniunea Națională a Caselor de Ajutor Reciproc", în timp ce varianta Camerei Deputaților spune: ... " se pot asocia ...".

În condițiile în care avem un cadru legal, pe care îl stabilim, cu privire la casele de ajutor reciproc, regula trebuie să fie următoarea: dacă dorești să faci parte din sistemul caselor de ajutor reciproc, atunci trebuie să respecți toate regulile care vizează asocierea.

A lăsa formula aceasta laxă "se pot asocia", înseamnă de fapt să distrugem cadrul unitar legislativ cu privire la asocierea în acest sistem. Argumentul potrivit căruia nimeni nu poate fi obligat să se asocieze, după părerea mea nu rezistă. Nimeni nu poate fi obligat să se asocieze în ceva, dar în momentul în care a decis că dorește să se asocieze într-o structură, trebuie să respecte regulile jocului, stabilite printr-un act normativ în vigoare.

Din acest punct de vedere, credem că formula propusă de Camera Deputaților este laxă și este în contradicție cu spiritul legii. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Eu cred că, totuși, există un regulament, și aici se spune foarte clar: "La rapoartele Comisiei de mediere, atunci când există un text în care Camera Deputaților s-a pronunțat, nu există nici dezbateri, nici vot". Prin urmare, am luat act doar ca o propunere din partea dumneavoastră.

Poftiți, domnule deputat Tamas.

 
   

Domnul Tamas Sandor:

Vă mulțumesc.

Desigur, cunosc și eu procedura, și are dreptate domnul președinte, dar domnul coleg Emil Boc, dacă totuși a luat cuvântul, dacă îmi permiteți, am și eu două observații.

Una procedurală: domnul deputat Emil Boc trebuia să spună această observație chiar în Comisia de mediere, în care dânsul a fost desemnat de Grupul parlamentar al PD, și aprobat de plenul Camerei Deputaților; însă, dacă întoarcem foaia, la procesul-verbal, acolo observăm că a absentat, din partea Camerei Deputaților, chiar domnul coleg, domnul deputat Emil Boc. Asta este o observație procedurală.

Cealaltă observație procedurală, însă, este că, Comisia de mediere, cu unanimitatea membrilor prezenți, a adoptat varianta Camerei Deputaților, și acum intru și în observația de fond: varianta Camerei Deputaților este, de fapt, textul Ordonanței de urgență emisă de Guvernul Adrian Năstase. Deci, și cei din Senat, și cei din Camera Deputaților, în Comisia de mediere, au mers pe varianta textului din Ordonanța de urgență emisă de Guvern și semnată de primul-ministru, care este - de altfel - și doleanța caselor de ajutor reciproc.

Deci, știu că nu mai are rost să pledăm pro și contra. Procedural trebuie să adoptăm textul propus spre adoptare de Comisia de mediere, totuși am ținut neapărat să menționez. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Vă rog, domnule Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Aveți dreptate în ceea ce privește invocarea Regulamentului. Vă felicităm pentru faptul că ați fost foarte vigilent, și într-adevăr ați observat faptul că, în cazul în care este varianta Camerei Deputaților, nu se mai supune la vot, este adevărat.

Doream, însă, să supun atenției colegilor acest lucru. Vreau, însă, sub aspect procedural să menționez faptul că eu am fost la ședința Comisiei de mediere când s-a ținut prima dată această ședință, de la care colegul meu a lipsit - domnul Tamas - și nu știu pentru ce motiv această ședință a comisiei de mediere a fost reprogramată. Eu nu am fost anunțat de reprogramarea ședinței, motiv pentru care nu am fost prezent. Dar, la prima ședință de la Senat, am aici pe colegul Știrbeț, care este prezent, când am discutat cu colegul meu, Florin Iordache, care își amintește, am fost prezent. Am luat o decizie și decizia atunci era exact contrară celei de astăzi, dar voința majorității este voința majorității și mă supun acesteia. Dar am vrut doar să subliniez aceste aspecte, și de procedură și aspectele de conținut pe care dumneavoastră le-ați sesizat aici. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci, la pct.1 nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Pct.2, de asemenea, varianta Camerei Deputaților, nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Pct.3, de asemenea.

Vom supune votului final acest raport de mediere.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală (amânarea votului final).  

La pct.3 al ordinii de zi avem Raportul Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală.

De asemenea, pct.1 din raport - text Camera Deputaților; nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Pct.2 din raport - text comun.

Supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru textul comun?

Vă rog, domnule Boc.

   

Domnul Emil Boc:

Domnule președinte,

Procedural, numai la acest articol pot interveni, întrucât celelalte texte sunt ale Camerei Deputaților. Aș vrea doar să fac o mențiune, că prin adoptarea acestui text de mediere, realizăm un pas înapoi în ceea ce privește modernizarea actului de justiție din România. Spun acest lucru în legătură cu faptul că, prin modificarea Codului de procedură penală, noi am instituit obligația instanțelor judecătorești de a înregistra dezbaterile din instanța de judecată, prin mijloace tehnice audio. Iar aceste înregistrări să fie transcrise și să se afle la dosarul fiecărei cauze, în așa fel, încât în căile superioare de atac să poată fi folosite argumentele, mărturiile, probele care au fost administrate cu ocazia instanței de fond.

Din nefericire, prin textul adoptat la Camera Deputaților, aceste posibilități sunt restrânse de aici înainte în favoarea părților actului de justiție, și dacă am realizat o dată un lucru, în iulie, este păcat, ca acum iată, la mai puțin de un an de zile, să venim și să instituim o altă regulă, care, limitează practic dreptul părților la transcrierea înregistrărilor din sala de judecată.

O justiție modernă nu se poate desfășura cu note ale grefierului, care mai obosit sau mai puțin obosit, mai bine dispus sau mai puțin bine dispus, poate nota lucruri sau nu poate nota lucruri importante pentru activitatea de judecată. În condițiile în care am fi avut ad-litteram o transcriere a celor dezbătute în sala de judecată, n-ar mai fi existat nici un fel de comentariu cu privire la actul de justiție.

Repet, stă în puterea dumneavoastră să respingeți acest text aflat în dezbatere. Dacă îl veți respinge, nu veți face altceva decât să fiți de acord cu ceea ce noi am votat în sesiunea februarie-iunie 2003, când am finalizat Codul de procedură penală, și am stabilit o regulă în concordanță cu exigențele funcționării unei justiții moderne, a unei justiții europene. Astăzi realizăm un pas înapoi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Cred că v-ați referit la alt text, pentru că aici era altceva, dar mă rog.

Supun aprobării dumneavoastră textul comun.

Cine este pentru? Vă rog să votați.

Cine este împotrivă?

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Deci, a fost adoptat cu 51 de voturi pentru, 12 împotrivă și nici o abținere.

Pct.3 - text Camera Deputaților; nu se fac nici dezbateri, nici vot.

Vom supune raportul votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003 (amânarea votului final).  

Pct.4. Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003.

Inițiatorul, vă rog.

   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În temeiul art. 75 din Constituția României, revizuită, Guvernul supune plenului Camerei Deputaților, ca primă Cameră sesizată, Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la data de 29 noiembrie 2003. Prevederile acordului sunt aplicabile cetățenilor români sau francezi, angajați deja în viața profesională sau care își încep viața profesională și care se deplasează pe teritoriul celuilalt stat pentru a-și aprofunda cunoștințele și a cunoaște condițiile de viață și limbă ale statului gazdă.

Stagiarii sunt autorizați să ocupe un loc de muncă, în condițiile stabilite de acord, fără a fi luată în considerare situația pieței muncii a statului gazdă.

Potrivit acordului, acesta se încheie pentru o perioadă de un an și poate fi reînnoit anual, dacă nici una dintre părți nu va face cunoscut celeilalte părți, în scris, prin intermediul unui preaviz de trei luni, intenția sa de a nu îl prelungi.

Prin acest acord, pe de altă parte, se contribuie și la dezvoltarea relațiilor româno-franceze.

Proiectul de lege a fost dezbătut și avizat în fond de către Comisia pentru muncă a Camerei Deputaților, are și avizul Consiliului legislativ.

Pentru aceste considerente, vă rog să aprobați proiectul de lege în forma care a fost înaintată Camerei Deputaților de către Senat, urmând ca în ceea ce privește camera decizională, potrivit Constituției, aceasta este Senatul.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna președinte Dobrescu, vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Acordului între Guvernele României și Republicii Franceze, privind schimbul de stagiari.

Comisia de muncă propune plenului adoptarea proiectului de lege, întrucât prin acest acord se stabilește egalitatea de tratament juridic al stagiarilor, în domeniul relațiilor și condițiilor de muncă, în regim de reciprocitate.

Proiectul a fost aprobat de membrii Comisiei de muncă, în forma prezentată, cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Atunci trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.2/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Persoanele cu Handicap (amânarea votului final).  

Punctul 5 din ordinea de zi - Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 2/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru persoanele cu handicap.

Din partea inițiatorului, vă rog, doamna președinte.

   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

În fața domniilor voastre este Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru persoanele cu handicap.

Prin modificările care sunt puse în fața domniilor voastre, se face o transferare a competenței efectuării plăților drepturilor pentru persoanele cu handicap vizual de la serviciile de asistență socială, din cadrul Consiliilor județene, respectiv a Consiliilor locale ale Municipiului București, la direcțiile pentru dialog, familie, solidaritate județeană, respectiv a Municipiului București, urmând ca plata să se facă prin casele de pensii.

A reieșit ca o necesitate această modificare, în urma dialogului dintre ONG-uri, care apără persoanele cu handicap vizual și modalitățile de efectuare a plății în teritoriu, pentru că s-au întâmplat dezechilibre, s-a căzut de comun acord să se treacă la această plată.

De asemenea, toate ONG-urile persoanelor cu handicap sprijină, la solicitarea persoanelor cu handicap, la încheierea documentației necesare pentru obținerea drepturilor. Sunt organizații bine organizate, cu filiale în teritoriu, atât Asociația nevăzătorilor, cât și a surzilor au vechime peste 100 de ani. De altfel, suntem chiar în fața constituirii la nivel național a Consiliului Național pentru persoanele cu vizabilități, la sfârșitul lunii aprilie.

De asemenea, avem stabilite și modalitățile de stabilire a drepturilor și efectuării plății pentru nevăzători, solicitare a dânșilor, care a adus, de fapt, liniștea în acest domeniu, unde sunt cele mai multe persoane cu handicap. La nivel de țară sunt 83.000. Raportat la avizele obținute de la Consiliul legislativ, CES, Comisia juridică, de sănătate, familie, Comisia de administrație publică și Comisia pentru muncă și protecție socială, supunem adoptării din partea domniilor voastre, acest proiect de lege.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aș dori întâi comisia, normal, și apoi dacă sunt observații.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței nr. 14/2003 privind înființarea, organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru persoanele cu handicap.

Comisia de muncă vă propune dumneavoastră adoptarea acestui proiect de lege, întrucât se impune transferarea competenței efectuării plății drepturilor pentru persoanele cu handicap vizual de la serviciile de asistență socială la Direcțiile pentru dialog, familie și solidaritate județeană, respectiv a Municipiului București, propunându-se în același timp, prin aportul membrilor comisiei, o întărire a parteneriatului public privat, în domeniul acordării protecției de drepturi.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale, vă rog, doamna deputat Muscă. Doriți la dezbateri generale, da? Vă rog.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Știm cu toții sau o parte dintre noi, care am primit multe solicitări din teritoriu și mulți oameni în audiență, că de foarte multe ori s-a întâmplat, așa cum spunea și doamna subsecretar de stat, că oamenii nu și-au primit banii la timp. Sigur că felul în care vă organizați vă aparține. Știu și eu că unele organizații neguvernamentale, asociații ale nevăzătorilor au dorit această reorganizare.

Întrebarea mea, doamnă subsecretar, este următoarea: ce garanții au oamenii aceia că această reorganizare nu va repeta erorile și întârzierile în plată care s-au făcut până acum, și vă mulțumesc anticipat pentru răspuns.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu suntem la întrebări și răspunsuri acum. Mai încolo.

 
   

Doamna Monica Octavia Muscă:

Domnule președinte, la dezbateri generale, eu ca să pot vota și colegii mei liberali ca să poată vota, au pus o întrebare, ca să fim în cunoștință de cauză. Nu este vorba de interpelări!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Eu am ascultat cu foarte multă atenție intervenția reprezentantului Autorității Naționale pentru persoanele cu handicap. Trebuie să vă spun că nici din expunerea de motive, nici din intervenția domniei sale, n-am înțeles de ce a fost nevoie de elaborarea unei ordonanțe pentru modificarea și completarea altei ordonanțe și de ce nu s-a mers pe sistemul de promovare a unei propuneri legislative sau proiect de lege, din inițiativa Guvernului. Deci este, încă o dată, dovada nerespectării prevederilor Constituției modificate, tot prin voința aceluiași Guvern.

Pe de altă parte, doamna subsecretar de stat a lăsat să se înțeleagă că există un entuziasm extraordinar în ce privește justețea acestei modificări propuse prin recenta ordonanță a Guvernului.

Vreau să vă spun că lucrurile nu stau chiar așa. La biroul meu parlamentar de la Cluj am primit din partea Asociației de nevăzători a județului Cluj un semnal, un SOS de intervenție pentru că cei în cauză se consideră nedreptățiți.

Având în vedere faptul că aceste direcții județene pentru dialog, familie și solidaritate socială sunt supraîncărcate și cu alte activități, n-au personalul necesar pentru preluarea și acestei activități, au activități defectuoase la munca de ghișeu cu persoanele care beneficiază de serviciile respectivelor direcții, se presupune că în loc să se rezolve o problemă se creează persoanelor cu handicap probleme nenumărate. Să nu se uite că acestea nu se pot deplasa cu ușurință, au nevoie de cele mai multe ori de însoțitori și în loc să se stea la o singură coadă, este posibil să li se ofere posibilitatea de a se prezenta în mai multe zile la mai multe cozi, fără șansa soluționării, așa cum s-a dorit a acestui aspect.

Ei, reprezentanții Asociației nevăzătorilor din județul Cluj, solicită să nu se voteze o asemenea modificare adusă Ordonanței Guvernului nr. 14/2003, nici ea foarte fericit în ceea ce-i privește și să li se permită ca în continuare și asociațiile și serviciile de asistență socială de la nivelul structurilor adminstrației publice locale să-și desfășoare ca și până acum activitatea.

Pe de altă parte, n-am înțeles foarte bine nici care sunt rațiunile prevederilor art. 3, ale celor trei alineate, de ce este nevoie de reducerile respective de sume și de transferul acestora.

Făcându-mă purtătorul de cuvânt al acestei Asociații a nevăzătorilor județului Cluj, solicit plenului Camerei Deputaților să nu se țină cont de această inițiativă a Guvernului, de modificare a Ordonanței Guvernului nr. 14/2003.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mai dorește cineva? Vă rog, domnule deputat Boc.

 
   

Domnul Emil Boc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Nu o să reiau corectele argumente prezentate de către distinsul meu coleg. Și eu, în calitate de deputat de Cluj, am fost sesizat cu aceste probleme cu care se confruntă Asociația nevăzătorilor și sunt convins că aceste probleme nu sunt doar în județul Cluj, ele există peste tot în țară. Din nefericire, acest proiect de lege, sub acest aspect, complică și amplifică birocrația în mod inutil, punând greutăți suplimentare în calea acelora care ar trebui să găsească mult mai ușor drumul spre rezolvarea problemelor lor.

În aceste condiții, îmi exprim speranța că prin dezbaterile care vor avea loc aici, în plenul Camerei Deputaților și, în ultimă instanță, în Senat și în Comisia de mediere, să reușim să punem un text care să fie în concordanță cu exigențele moderne și nu să complice birocrația într-o manieră excesivă și acele prevederi din lege care - repet - nu fac altceva decât să găsească un drum ocolitor în calea rezolvării problemelor, în condițiile în care sistemul funcționa bine până în prezent, nu trebuie să acceptăm schimbări doar de dragul efectuării unor schimbări, acolo unde nu era cazul.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Poftiți, domnule deputat Kovacs.

 
   

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Într-adevăr, este o problemă reală, nu numai în județul Cluj, ci și în județul Brașov, Asociația nevăzătorilor a sesizat aceste aspecte și, așa cum sublinia antevorbitorul, cred că în toate județele din țară apare acest aspect.

Eu cred că noi trebuie să fim conștienți de faptul că și persoanele care nu suferă de un handicap au mult de furcă cu birocrația care există în momentul de față în aceste sisteme, dar tocmai față de nevăzători să se creeze o asemenea situație care implică niște greutăți deosebite pentru ei. Pentru că nu toată activitatea este trecută într-o parte, cel puțin la cei din Brașov, sesizările întotdeauna le fac de maniera aceasta, că trebuie să meargă de acum înainte în două părți și de ce să-i pedepsim, pentru că, săracii de ei sunt și așa destul de pedepsiți. Haideți să ne gândim de două ori sau de trei ori, înainte de a tăia odată, pentru că efectele, după aceea, sunt mai greu de remediat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Doamna Dobrescu.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propun cu mult calm să privim încă o dată așa cum ni se prezintă în momentan de față problema persoanelor cu handicap grav și accentuat, și anume nevăzătorii.

Așa cum dumneavoastră ați fost sesizați la cabinete cu problemele dumnealor, noi, în momentul în care am primit această ordonanță, ne-am întâlnit cu Asociația centrală a persoanelor nevăzătoare, care ne-au rugat ca în afară de prevederile ordonanței și complementar față de ce a hotărât Senatul, să adăugăm posibilitatea ca acestea să poată să împartă membrilor organizațiilor biletele de transport și adeverințele pentru reducerea la abonamentul de energie electrică, radio și televiziune.

Deci, aceasta a fost dorința tuturor asociațiilor de nevăzători, reprezentate de asociația centrală.

În privința plăților. De ce a inervenit în vara lui 2003 acea ordonanță care reglementa plata pentru nevăzători? Întrucât ani de zile, între 1991 și 2003, aceste plăți s-au făcut în afara legii, adică ele erau drepturile pentru nevăzători, plata lor era făcută prin asociația de nevăzători, prin exceptare de la toate celelalte drepturi care erau plătite într-un cadru general și bineînțeles nu de către asociație.

Legea spune cine anume poate să plătească, cine este ordonator de credit. Or, nu se poate. Și aici Curtea de Conturi a intervenit cu putere. Nu se poate ca un ONG, care nu este ordonator de credit, ci se află doar într-un parteneriat de sprijin, de dialog în special, cu instituțiile publice, nu poate să împartă niște bani.

Întrucât evidența trebuia refăcută, întrucât expertiza trebuia refăcută, așa cum spune Legea nr. 519, expertiza are un termen de validare și de revalidare, a intervenit ordonanța care a spus: plata drepturilor trebuie făcută exact cum se face, descentralizat, dar cum se face pentru toate tipurile de handicap, de comunitățile locale. Și spune exact și în ce formă.

Prin această ordonanță, deci în momentul în care în 2003 au revenit la matcă, la mamă, dacă vreți, la Legea nr. 519 și plata pentru nevăzători, această ordonanță vine și spune că dacă plățile nu s-au putut face la timp, atunci prin intermediul direcțiilor de solidaritate socială și familie din teritoriu care întocmesc actele - atât - întocmesc actele, pe baza situației și deciziilor comisiilor de expertiză din cadrul consiliilor locale, din cadrul serviciilor sociale ale Consiliilor locale, iar plățile se fac prin Casa de pensii.

Mai mult, am venit noi, Comisia de muncă, în urma discuțiilor pe care le-am avut cu Asociația nevăzătorilor și am propus și nu era de natură să ne treacă nouă prin minte, decât în urma unei solicitări exprese, să le acordăm, totuși, ca legătura între asociație și membri să rămână puternică și încrederea între conducerea asociației și membri să se păstreze ca și până acum, ei să aibă posibilitatea, în continuare, să le dea lor, în mână, bucurându-se de vechiul și binecunoscutul traseu, să le dea biletele de călătorie pe care le decontează, conform unor reguli pe care le-am stabilit și, în același timp, adeverințele prin care au scutire de plata la abonamente.

Deci, aceasta este totul și este făcut strict în coincidență cu Asociația centrală de nevăzători.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Doamna ministru, vă rog să mai completați și dumneavoastră, să răspundeți la întrebarea doamnei deputat Muscă.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Stimați parlamentari, la completarea doamnei președinte Smaranda Dobrescu, care a reliefat exact situația reală, vrem să vă precizăm că Asociația nevăzătorilor din România este foarte bine organizată, are filiale în toată țara.

Această modificare și completare s-a făcut la solicitarea expresă a ANR-ului, prin președinte, domnul Lepădatu Teodor, în urma discuțiilor purtate în toată țara.

De ce s-a dat o ordonanță? S-a dat în perioada de abilitare, pentru că problemele au devenit stringente, la sfârșitul anului. Pentru că prin Ordonanța nr. 14, dacă s-a pus un termen pentru a se preda dosarele de la ANR, care a fost o situație atipică de plata drepturilor din 1991 până în 2003, pe baza unei adrese a unui director de la fostul SSH. Deci, totul era în afara legii.

Pentru că au fost disfuncționalități în predare și dosarele nu erau complete, atunci, tot la solicitarea ANR-ului, pentru a se evita disfuncționalitățile, s-a ajuns la această formulă.

Între perioada votului final de la Senat și Camera Deputaților, având în vedere modalitățile de a obține acele facilități, persoanele nevăzătoare au făcut cozi pe perioadă de ploaie, atunci s-a găsit formula de a veni aici în fața domniilor voastre cu amendări suplimentare. Adică, "asociațiile - și vedeți că de data aceasta dăm dreptul la toate asociațiile persoanelor cu nevăzători din România - la solicitarea persoanelor cu handicap, pot sprijini la întocmirea documentelor", tocmai pentru a evita acele stări la coadă.

Mai mult, această asociație este foarte bine organizată și au baza de date și pot sprijini persoanele cu handicap din evidența dânșilor.

Avem convingerea, pentru că pe baza parteneriatului și a discuției cu ANR-ul avem convingerea că această formulă, care este supusă spre vot domniilor voastre, este cea care acordă garanția deplină, pentru a elimina orice disfuncționalitate și nemulțumire la adresa persoanelor cu handicap din România.

Dar, în mod expres, am să vă spun că înainte de a veni aici l-am contactat pe domnul președinte Teodor Lepădatu, președinte la Asociația Nevăzătorilor din România, și vă mulțumește, prin mine, pentru acest proiect de lege, în forma care este prezentată astăzi în fața domniilor voastre, cu aceste amendamente.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, tot la dezbaterii generale?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Am ascultat din nou cu atenție și încercând să înțeleg ce s-a spus aici. S-a spus, între altele, că Asociația Națională a nevăzătorilor este entuziastă în receptarea acestui proiect de lege.

Atunci, scrisorile primite de mai mulți parlamentari sunt o fantezie a noastră sau sunt o realitate?

2 S-a vorbit despre faptul că se menține în continuare acel raport existent, cu instituțiile administrației publice de stat locale sau județene, după caz.

Dar, înseamnă că cei care au vorbit înaintea mea n-au citit bine această ordonanță, pentru că la art. 2 alin. 1 se precizează cât se poate de clar "documentația și baza de date necesare plății drepturilor cuvenite se vor preda" și se spune de la cine, către cine.

Păi, atunci, dacă ele se mențin la instituțiile amintite, nu este o chestiune de întărire a birocrației? Nu este, de asemenea, o chestiune redundantă? Dacă tot se predau, atunci, ce raporturi mai există între instituțiile amintite și noile instituții care au obligația de a direcționa plățile?

Pe de altă parte, sentimentul pe care-l am este că, de fapt, aceasta este o manevră electorală. Se dorește să se conștientizeze și acești nefericiți nevăzători, că de fapt, tătucul stat, partidul-stat este cel care le aduce fericirea, prin banii care le sunt dați, grație intervenției sale, prin aceste direcții județene, care politic sunt în totalitate subordonate puterii.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii.

Dacă sunt observații la titlul legii? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic are două modificări. Urmăriți în raport pagina 4, pct. 5. Comisia a avut o altă redactare, un alt text.

Dacă sunt observații la comisie? Inițiatorul, aveți observații?

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

Dacă-mi permiteți, cred că este o lipsă la dactilografiere. La pct. 1 "2) Asociațiile persoanelor cu handicap sprijină persoanele cu handicap în vederea întocmirii și prezentării la instituțiile cu competențe în domeniu a documentației necesare acordării drepturilor prevăzute de lege, la solicitarea acestora".

Deci, această formulare a fost acceptată și în cadrul comisiei, dar cred că este o disfuncționalitate de dactilografiere. Deci: "Asociațiile persoanelor cu handicap sprijină... " și la final "...la solicitarea acestora".

 
   

Domnul Constantin Niță:

La ce articol? Noi vorbim la titlul legii, nu în dezbaterea ordonanței. Cred că faceți o eroare.

Noi discutăm la articolul unic al legii, care se modifică și are două puncte această modificare. Dacă urmărim pct. 5 din pagina 4, redactarea comisiei.

Dacă sunt observații la acest lucru? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 2. Urmăriți la pagina 6, pct. 7, prin care comisia propune eliminarea acestui text.

Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Trecem la dezbaterea ordonanței.

La titlul ordonanței. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art. I, după pct. 1 se introduce pct. 11. Urmăriți pct. 1 din raport, pagina 2.

Dacă sunt observații? Redactarea art. 17, cu alin. 1 și 2, în redactarea comisiei. Aici dacă aveți observații?

Punctul 1. Sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct. 2. Vă rog, doamnă.

 
   

Doamna Luminița Gheorghiu:

La pct. 2: "Asociațiile persoanelor cu handicap sprijină" - deci se elimină sintagma "pot" - și la final se adaugă sintagma "la solicitarea acestora".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord? Vă rog.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Nu, aceea cu "sprijină", în loc de "pot sprijini", cu toată prietenia și respectul, îi atrag atenția doamnei secretar de stat că era vorba și așa a și votat-o comisia, la pct. 21, 22 și 23. Când acel protocol cu SPAS-urile din consiliile locale, "se pot face la solicitarea acestora". Deci, acolo era vorba de "sprijină și fac". Aici, însă, am venit cu o insinuare care nu este corectă, și anume o intruziune practic a ONG-urilor într-o sarcină a instituției publice.

Deci, acest "pot sprijini" este corect aici.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule Buzatu, vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Sigur că formularea aceasta este corectă, totuși eu țin să-i reamintesc, și putem aduce procesul-verbal, că la propunerea mea de amendare, acolo am spus "sprijină", pentru că "pot sprijini" nu are nici un sens. Tocmai acesta este scopul asociațiilor nonguvernamentale, de a-și exercita voința atunci când vor ele.

Deci, "pot sprijini", în raport cu o instituție publică sau prin raportare la o instituție publică, nu are nici un fel de relevanță. De aceea am spus "sprijină", că aceasta este expresia unui parteneriat pe care acele organizații nonguvernamentale ale persoanelor cu handicap îl susțin cu instituțiile statului care se ocupă de rezolvarea acestei probleme.

Îi rog pe stimații colegi care au redactat raportul să-și amintească că, la propunerea mea de amendare, votul a fost favorabil acesteia și, de aceea, vă rog să acceptați formula "sprijină".

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Deci, suntem de acord cu propunerea domnului deputat.

Cine este pentru, ca să fim democrați? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Așadar, alin. 2 de la art. 17 va avea modificarea formulată de domnul deputat Buzatu.

La pct. 2 din art. I, observați pct. 2 de la pag. 3 din raportul comisiei. Alin. 11 are o nouă redactare, care a fost făcută de comisie

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La art. II pct. 1, urmăriți pag. 3 pct. 3 din raport.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Referitor la cele 3 alineate ale acestui art. II, eu aș avea, domnule președinte, câteva propuneri de redactare, modificări de redactare. Pentru eliminarea exprimărilor redundante, în primul rând, și, în al doilea rând, pentru eliminarea formulelor mai vagi.

Astfel, v-aș propune ca la alin. 1 să avem forma: "Documentația și baza de date necesare plății drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap vizual se vor preda, în vederea organizării evidenței, prin protocoale încheiate între direcțiile pentru dialog familie ș.a.m.d.". Eliminăm "aceste baze", pentru că avem anterior "baza de date".

Alin. 2: "Modificările privind înscrierea, suspendarea sau încetarea drepturilor cuvenite persoanelor cu handicap vizual se comunică direcțiilor", nu "se vor comunica".

Și la alin. 3 consider că este mai bună formularea: "Documentele de plată a drepturilor pentru persoanele cu handicap vizual se întocmesc de către Casa Națională de Pensii și alte drepturi de Asigurări Sociale". Pentru că avem "întocmirea se efectuează", e o formulare, care mie, cel puțin, mi se pare mai puțin inspirată.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia este de acord cu aceste propuneri.

Inițiatorul? De acord.

Supunem la vot acest lucru.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Mulțumesc, votat.

La pct. 2 din ordonanță, urmăriți pct. 4 din raport, de la pag. 4. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. 3. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Cred că am omis, tot la ar. II, faptul că după alin. 2 se introduc 5 alineate noi: 21, 22, 23, 24, 25.

Dacă sunt observații la aceste puncte? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Trecem la art. III, cu pct. 1, 2 și 3.

Dacă aveți observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art. IV. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Art. V. Votat în unanimitate.

Anexa la această ordonanță.

Sunt observații? Nu sunt.

Votată în unanimitate.

Vom supune legea votului final într-o ședință viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Din partea comisiei, vă rog, inițiatorul neputând participa la ședință noastră.

   

Domnul Petru Andea:

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a primit spre dezbatere și avizare Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare. Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Comisia juridică, de disciplină și imunități, precum și de către Consiliul Legislativ.

De asemenea, comisia a avut în vedere și punctul de vedere pozitiv al Guvernului.

Inițiatorii, care nu sunt prezenți, sunt întru totul de acord cu formularea adoptată de comisie și, ca atare, supun atenției dumneavoastră raportul asupra proiectului de lege. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale, dacă sunt intervenții? Vă rog.

 
   

Domnul Petre Moldovan:

Onorați colegi,

Acest Proiect de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare vizează introducerea unor norme deontologice, în conformitate cu care trebuie să se desfășoare aceste activități deosebit de importante pentru dezvoltarea societății noastre.

Legea a devenit necesară, cu atât mai mult cu cât, în perspectiva integrării europene, România este asociată la cel de al VI-lea Program-Cadru de Cercetare adoptat de către Consiliul European și de către Parlamentul Europei.

Proiectul de lege pe care îl aveți în față a fost dezbătut în amănunțime în Comisia pentru învățământ și cercetare a Camerei Deputaților, aducându-i-se importante îmbunătățiri, care, credem noi, la ora aceasta, reprezintă toți factorii care trebuie luați în considerare în desfășurarea, din punct de vedere etic și moral, a activității de cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare.

În consecință, consider că adoptarea acestui proiect de lege este oportună, având în vedere și faptul că el a fost amplu dezbătut și îndeplinește toate cerințele necesare ca să poată fi adoptat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Altcineva? Domnule profesor, vă rog.

 
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Prin proiectul de față, România se va alinia la practicile mondiale și, în special, la cele europene în domeniu, la responsabilitățile în respectarea principiilor etice din Codul revenind instituțiilor și personalului de cercetare.

Prezenta propunere legislativă este alcătuită pe baza experienței legislative internaționale, consultând numeroase acte. Voi enumera câteva dintre ele: Declarația de la Helsinki, Directivele Comisiei Europene din 82, 86, 219/2001, Decizii ale Comisiei Europene și, în sfârșit, Royal Society of New Zealand Acts? și Professional Standard of Ethic in Science and Technology din Noua Zeelandă, Documentele oficiale ale Oficiului de Politica Științei și Tehnologiei al Casei Albe.

Acesta este motivul pentru care noi susținem această lege. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai sunt observații? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Doru Dumitru Palade:

Stimați colegi,

Această inițiativă legislativă sigur că vine să completeze un domeniu care poate că nu era bine definit și lipsea din legile specifice cercetării științifice, dar vreau să vă reamintesc că anul trecut noi am votat Legea Statutului personalului din cercetare dezvoltare, în care erau trecute o serie de măsuri care, practic, au fost preluate de această lege. Presupunem că această lege, al cărei raport favorabil întocmit de comisia de specialitate îl avem în fața noastră, este mai amplă decât ceea ce se prevăzuse în Legea Statutului personalului din cercetare dezvoltare, rugăm numai Autoritatea de Stat pentru Cercetare (păcat că nu sunt aici), nu cumva să înceapă să repete niște hotărâri de Guvern sau alte acte legislative și să se dubleze cu legea votată cu un an înainte. Deci, Autoritatea trebuie să aibă grijă să nu apară aceste dublări în activitatea viitoare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea legii.

La titlul legii, dacă sunt observații? Comisia nu a avut.

Rămâne varianta Senatului.

Titlul Cap. I.

Dacă sunt observații? Senatul nu a avut.

Rămâne varianta Senatului.

Art. 1. Comisia a propus modificarea acestuia.

Dacă sunt observații la varianta comisiei? Nu.

Votată varianta acesteia, la art. 1 pct. 1.

Pct. 2 și 3, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 2 pct. 1, dacă sunt observații? Nu sunt. Votat.

Lit. a), b), c), d) de la art. 2. Comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

La pct. 2 din art. 2, textul rămâne nemodificat, deci, varianta Senatului.

Pct. 3 se modifică, în varianta comisiei, cu lit. a) și i) nemodificate.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Varianta comisiei.

Pct. j), varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată această variantă.

Lit. k) și m). Comisia nu a avut observații.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votată varianta Senatului.

Pct. n). Comisia propune o altă redactare.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți.

Votată varianta comisiei.

Pct. 4. Comisia propune eliminarea.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Adoptată varianta comisiei, de eliminare.

Pct. 5 din lege, pct. 4 din raport. Comisia a modificat acest punct.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votată varianta comisiei.

Pct. 6 din lege, pct. 5 din raport. Comisia a modificat acest punct.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votată varianta comisiei.

Art. 3. Dacă aveți observații? Nu.

Votată varianta comisiei.

Art. 4. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La pct. 6 din raport, art. 4 subalineatul b), se dă o definiție: "Confecționarea de date -..." și acum, se dă semnificația acestui concept "... înregistrarea și prezentarea unor date din imaginație, care nu sunt obținute prin metodele de lucru prezentate în cercetarea..." Acest "prezentate" este incorect folosit aici, probabil că s-a gândit cineva: elaboratorul, comisia, la "prezente în cercetare" - "metode de lucru prezente în cercetare". Dar, pentru că mai avem, mai sus cu două rânduri, "prezentarea", eu propun, în loc de "prezentare" - încă o "prezentare", termenul de "folosite".

Deci, propunerea mea sună în felul următor, ca definiție: "Înregistrarea și prezentarea unor date din imaginație, care nu sunt obținute prin metodele de lucru folosite în cercetare".

A doua observație, la același articol, dar la alin. d). Se dă definiția "plagiatului": "Însușirea ideilor, a proceselor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obținute, prezentându-le drept creație personală". Aici, "însușirea proceselor" mi se pare că este neclară formularea, pentru că "procesul" este natural, nu poate fi însușit de nimeni. Ceea ce am putea noi însuși printr-un plagiat sau ar vrea cineva să-și însușească bănuiesc că se referă la "tehnologii" sau "metode", oricum, în nici un caz "procese", care sunt naturale și nu ai cum să ți le însușești printr-un plagiat, ele există ca atare, sunt cunoscute sau necunoscute. Acestea sunt observațiile mele la acest art. 4 pct. 6 din raport.

Deci, în loc de "proceselor", trebuie să găsim împreună un alt termen, eu spuneam "tehnologiilor": "Însușirea ideilor, metodelor sau procedurilor sau tehnologiilor", avem variante. Vă mulțumesc mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia?

 
   

Domnul Petru Andea:

Comisia consideră că ambele amendamente sunt corecte, deci, la pct. b): "Metode de lucru folosite în cercetare", iar, aici, în loc de "procese", putem folosi "proceduri".

Și celelalte, dar... De acord.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog să spuneți cum, că trebuie să rămână: "proceduri" și "metode"?

 
   

Domnul Petru Andea:

"Metode, proceduri și tehnologii, rezultatelor sau textelor ș.a.m.d." Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La art. 4 alin. a), dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Alin. b), cu observația făcută de domnul Leonăchescu, în loc de "prezentate", "folosite".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt împotriviri? Nu sunt.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. c). Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct. d), cu observația făcută de domnul deputat Leonăchescu.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votat în unanimitate.

Pct. e), text nemodificat, varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Cap. II.

Titlul Cap. II.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat titlul Cap. II.

Art. 5 alin. 1, varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin. 2.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat.

Deci, domnul deputat propune, în loc de: "Componența și regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului Național de Etică", "ale Consiliului". Corect.

Cu această observație, cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată varianta comisiei, cu modificarea propusă.

Pct. 3, varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct. 4. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

După art. 5, se introduce un articol nou, art. 6, care este prezentat în raport.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Să dăm denumirea actuală a ministerului: "Ministerul Educației și Cercetării, întrucât, în 10 martie, Parlamentul a aprobat eliminarea din structura ministerului a activității legate de tineret.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Corect.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată varianta, cu observația domnului ministru Gaspar.

Art. 6 devine art. 7, cu subpunctele a), b), în varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct. c), varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Pct. d) și e), comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată eliminarea.

Pct. d) și e) în formularea comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Pct. h), comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată eliminarea pct. h).

Pct. f) și g), în varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 7 devine art. 8. Comisia nu a avut observații.

Dacă dumneavoastră aveți? Nu.

Votat art. 8, în varianta Senatului, cu alin. 1, 2 și 3.

Cap. III.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat titlul Cap. III.

Art. 8 devine art. 9. Alin. 1, text nemodificat, varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Alin. 2. Dacă sunt observații la varianta comisiei? Nu sunt.

Votată această variantă.

La alin. 3 din art. 9, comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin. 4 devine alin. 3, cu modificările propuse de comisie.

Dacă aveți observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 9 devine art. 10. Alin. a), varianta comisiei, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Alin. b), varianta comisiei.

Dacă aveți observații? Nu.

Votată această variantă.

Pct. b), c), d) și e). Comisia propune eliminarea.

Dacă aveți observații? Nu.

Votată varianta comisiei.

Art. 10. Comisia propune eliminarea.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Adoptată varianta comisiei.

Art. 11 alin. 1.

Dacă sunt observații? Vă rog, domnule profesor.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Suntem în cadrul unei legi care constată abateri - și aici, la art. 11, chiar așa începe alin. 1: "În cazul abaterilor de la buna conduită...". La lit.b) se specifică: "Desfășurarea corectă și într-un timp rezonabil a anchetei propriu-zise..." Când am spus "timp rezonabil" am lăsat totul la liberul arbitru. Al cui? Nu știu al cui.

Nu mai are sens să mai trecem într-o lege așa ceva, mai ales că la alin.2 se spune: "Termenul de răspuns la sesizare este de maximum 30 de zile..." Deci fac sesizarea. Ancheta o fac într-un timp rezonabil neprecizat dar răspunsul îl dau în maximum 30 de zile de la începerea anchetei. Ceva nu este în regulă. Până la urmă, cred că lit.b) trebuie eliminată, pentru că mai jos, la alin.2 se spune: "Termenul de răspuns la sesizare este de maximum 30 de zile de la începerea anchetei."

Eu îi rog pe inițiator și Comisia să gândească pe această temă, pentru că o singură persoană, și eu am gândit secvențial, aici, la art.11 ar putea greși.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Petru Andea:

Legătura logică este bine formulată și Comisia propune să renunțăm la alin.b) pentru că și desfășurarea anchetei nu poate fi decât corectă, nu am putea prevedea o desfășurare incorectă, iar timpul rezonabil este subînțeles prin alin.2 cu termenul de răspuns.

Deci, noi propunem eliminarea alin.b).

Toată legea are un caracter moral normativ greu de normat. În consecință, se potrivește.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Supun votului dumneavoastră art.11 alin.1 cu subpunctul a).

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Votat alin.a).

Pct.b). Comisia propune eliminare.

Cine este pentru eliminare? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Votată eliminarea subpunctului b).

Pct. c) devine, atunci, pct. b). Comisia a adoptat varianta Senatului.

Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu.

Votată varianta Senatului.

Alin. 2, varianta comisiei.

Dacă aveți observații la varianta comisiei? Nu.

Votată această variantă.

Alin. 3.

Dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Art. 12. Comisia a modificat acest articol, cu alin. a) și b).

Dacă sunt observații? Nu.

Adoptată varianta comisiei.

După art. 12, se introduce un articol nou, art. 13.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată în unanimitate varianta comisiei.

Art. 13 devine art. 14, cu alin. 1, subpunctele a), b), c), d), e), f), g).

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

La alin. 2, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Cap. IV. Titlul capitolului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta Senatului.

Art. 14 devine art. 15, cu varianta comisiei.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată varianta comisiei.

Art. 15 devine art. 16, varianta Senatului.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votată această variantă.

Vom supune legea aprobării votului final într-o ședință viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională (amânarea votului final).  

Proiect de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002 privind operațiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziții pentru nevoi de apărare, ordine publică și siguranță națională.

Este procedură de urgență. Aș ruga Comisia pentru industrie și servicii să propună timpii.

   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Permiteți-mi, totuși, ca, pe scurt, să vă informez despre conținutul acestei ordonanțe de urgență, care are obiectul de reglementare modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 189/2002, și anume: componența Comisiei mixte pentru compensarea achizițiilor de tehnică specială, transferul autorității de coordonare a Agenției de la compensarea pentru achiziții de tehnică specială și reducerea valorii contractelor de achiziție din import pentru produse, servicii sau lucrări necesare domeniului apărării, ordinii publice și siguranței naționale pentru care este obligatorie introducerea clauzei de compensare.

Propun, pentru dezbateri, 5 minute și câte 1 minut pentru intervenții, dacă sunt. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru timpii propuși? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea legii.

Titlul legii.

Dacă sunt observații? u sunt.

Votat în unanimitate.

Art.I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

art.II, cu subpunctele 1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

art.III. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.IV. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege aprobării votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea art.325 din Codul Penal (amânarea votului final).  

Stimați colegi,

Trecem la pct.13 de pe ordinea de zi, Proiectul de Lege pentru completarea art.325 din Codul Penal.

Inițiatorul, dacă este aici. Inițiatorul nu este.

Din partea Comisiei juridice, de disciplină și imunități, v-aș ruga să prezentați raportul, care este un raport de respingere.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este vorba de un raport suplimentar asupra Proiectului de Lege pentru completarea art.325 din Codul Penal.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, în plenul său, a luat în dezbatere proiectul de lege și a hotărât cu unanimitate de voturi să mențină propunerea de respingere a inițiativei legislative.

Din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități, la dezbatere au participat 22 de deputați.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale dacă sunt luări de cuvânt. Nu sunt.

Având în vedere că este un raport de respingere, vom supune proiectul de lege votului final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea prevederilor art.4, alin.1, al Legii nr.9/1998, privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 sept.1940 (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea prevederilor art.4 alin.1 al Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Inițiatorul dacă este. Nu este.

Din partea comisiei.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat în primă ședință în data de 11 decembrie 2003 și a hotărât cu unanimitate de voturi respingerea inițiativei legislative, iar în data de 17 martie 2004 membrii Comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi să mențină propunerea inițială de respingere.

La lucrările ședinței au participat 22 de deputați, din cei 24.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative.

În urma discuțiilor avute în ședința anterioară a plenului Camerei Deputaților și cu membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, inițiatorii au înaintat o nouă propunere legislativă pe aceeași problematică, drept urmare noi ne retragem această propunere legislativă, considerând-o ca rămânând fără obiect.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Oricum propunerea va intra la votul final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea, organizarea și funcționarea instanțelor pentru minori (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea, organizarea și funcționarea instanțelor pentru minori.

Raport de respingere.

Inițiatorul, dacă este aici. Nu este.

Comisia juridică, de disciplină și imunități, vă rog.

   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a examinat propunerea legislativă în ședința din 11 decembrie 2003 și a hotărât cu majoritate de voturi respingerea inițiativei legislative. S-a revenit, și vă prezint raportul suplimentar al ședinței Comisiei juridice, de disciplină și imunități din data de 17 martie 2004, care a hotărât cu unanimitate de voturi să mențină propunerea inițială, de respingere a inițiativei legislative.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

La pct.16, inițiatorul a cerut să amânăm pentru mâine dezbaterea acestui punct, și sper că sunteți de acord.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Legii nr.92/1992 pentru organizarea judecătorească cu modificările și completările ulterioare (amânarea votului final).  

Pct.17. Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, cu modificările și completările ulterioare.

Inițiatorului este aici?

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Cornel Știrbeț:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

După cum se vede, această propunere legislativă a fost înregistrată cu numărul 275 în 2001. Este o propunere care face parte de fapt dintr-un pachet legislativ care a fost depus de către Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal pentru asigurarea reformei în justiție.

Din păcate, se propune respingerea atât a acestei propuneri legislative, cât și a Propunerii legislative privind modificarea și completarea Codului Penal, care se află înscrisă acum pe ordinea de zi la pct.19, dar nu doresc să mai revin, pentru că vreau să spun cam același lucru, după ce am adoptat Proiectul de Lege privind modificarea Codului Penal și după ce la pct.35 se propune adoptarea Proiectului de Lege privind organizarea judiciară.

Ce observații ar fi aici: în primul rând, ar fi observații de procedură - sunt două propuneri legislative care s-au luat în discuție după trei ani, cu motivații mai mult sau mai puțin puerile, pentru că Guvernul nu a venit sau va veni săptămâna viitoare cu propuneri care să completeze sau să aducă unele modificări acestor propuneri. Deci, în fapt, s-a realizat un lucru extrem de neplăcut, cel puțin pentru noi, și cred că s-au încălcat toate procedurile parlamentare, luându-se în dezbatere aceste proiecte după ce s-au adoptat proiectele legislative cu un conținut asemănător. Foarte multe din propunerile noastre - atât la Legea de organizare judecătorească, cât și de modificare și completare a Codului penal - au fost preluate integral și, practic, s-a realizat un plagiat în multe situații în proiectele legislative înaintate de Guvern.

Nu cred că este în spiritul colegialității și parlamentarismului o astfel de abordare a unor propuneri legislative, chiar dacă vin din partea Opoziției, și cu atât mai mult cu cât reforma în justiție a întârziat, așa cum știți și dumneavoastră, și suntem în situația să fim atacați pe această temă, sau să nu ni se recunoască mai nimic ca realizat în această direcție.

Cred că această intervenție a mea se leagă și de discuția pe care am avut-o referitor la Proiectul de Lege privind buna conduită în cercetarea științifică, dezvoltarea tehnologică și inovare.

Cred că în aparatul Guvernului și la nivelul cel mai înalt al miniștrilor se practică plagiatul, este admis plagiatul, și chiar în multe situații se fac promovări după ce se demonstrează o asemenea faptă penală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat acest proiect de lege la data de 11 decembrie 2003 și, dat fiind faptul că era deja în dezbatere Legea privind organizarea judecătorească și Proiectul de Lege privind statutul magistraților, a propus respingerea acestui proiect de lege. S-a revenit și s-a rediscutat în ședința Comisiei juridice, de disciplină și imunități în data de 17 martie 2004, în care s-a menținut propunerea inițială, de respingere a acestei inițiative legislative.

La ședința din 17 martie au participat 22 de deputați, din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu.

Vom supune propunerea legislativă votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea articolelor 169 și 298 din Codul Penal (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea art.169 și 298 din Codul Penal.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul. Nu.

Comisia, vă rog, prezentați raportul.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Noi am discutat săptămâna trecută în plenul Camerei Deputaților noul Cod Penal.

Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât cu majoritate de voturi să respingă propunerea legislativă formulată la acest proiect.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind modificarea și completarea Codului Penal (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind modificarea și completarea Codului Penal.

Inițiatorul dacă este aici. Nu.

Comisia, vă rog, prezentați raportul.

   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități, la data de 17 martie 2004, în plenul său, a hotărât cu majoritate de voturi să mențină propunerea de respingere formulată în raportul inițial, din 11 decembrie 2003.

Prezenta propunere legislativă face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Fiind raport de respingere, vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr. 115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere; Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere și Propunerea legislativă privind declarațiile de avere și controlul veridicității acestora (amânarea votului final).  

Pct.20 din ordinea de zi: Proiectul de Lege pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere; Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere; Propunerea legislativă privind declarațiile de avere și controlul veridicității acestora.

Inițiatorii, dacă sunt aici, doresc să ia cuvântul? Nu.

Comisia, v-aș ruga să ne prezentați raportul.

   

Domnul Florin Iordache:

Comisia juridică, de disciplină și imunități a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ.

Senatul a adoptat proiectul de lege în ședința din 24 octombrie 2003.

După dezbateri, s-a hotărât ca Proiectul de Lege privind modificarea Legii nr.115/1996 privind declararea și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici și a unor persoane cu funcții de conducere să fie supus spre dezbatere.

La lucrările ședinței au participat 25 de deputați din cei 25 de membri ai Comisiei.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Fiind un proiect de respingere, îl vom supune votului în ședința de vot final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reforma activităților de consultanță, asistență, și reprezentare judiciară (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind reforma activităților de consultanță, asistență și reprezentare judiciară.

Dacă inițiatorul dorește să ia cuvântul.

Vă rog.

   

Domnul Ludovic Abiței:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această propunere legislativă venea de fapt din partea uniunii colegilor consilieri juridici din România; eu am făcut doar curieratul de a o înregistra și a o supune atenției Parlamentului. Ea se dorea, în ultimă instanță, și o reparație morală asupra faptului că doi colegi de la aceeași facultate, învățând cu aceiași profesori și după aceleași cărți, nu aveau aceleași drepturi pentru că unul se angaja la o întreprindere și era consilier juridic, iar celălalt ajungea în Baroul Avocaților.

Comisia a respins această propunere legislativă, deși țin să vă reamintesc faptul că în 1997, sub semnătura actualului prim-ministru, domnul Adrian Năstase, s-a depus tot la acest Parlament o inițiativă prin care consilierii juridici să devină "avocați de afaceri". Noi le propuneam varianta "avocați de întreprindere".

În ultimă instanță, nu s-a acceptat o asemenea inițiativă.

Eu aș propune colegilor din Camera Deputaților să respingă propunerea Comisiei, de respingere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Comisia, vă rog.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vă voi da câteva motive pentru care Comisia juridică, de disciplină și imunități nu a avizat prezentul proiect de lege.

În primul rând, Consiliul Legislativ a avizat negativ această inițiativă legislativă. De asemenea, punctul de vedere al Guvernului a fost că nu susține promovarea acestei inițiative, iar Comisia nu a avizat acest proiect de lege, de ce: prin concepția de ansamblu, dispozițiile propunerii legislative sunt greșite și contradictorii, făcând imposibilă aplicarea în practică a acestora.

Propunerea legislativă instituie anumite categorii de avocați, prin includerea jurisconsulților și consilierilor juridici în tabloul Baroului Avocaților.

De asemenea, în cuprinsul propunerii legislative lipsesc dispozițiile absolut necesare, care să reglementeze drepturile și obligațiile avocaților proveniți din rândul consilierilor juridici.

Pentru toate acestea și multe altele, Comisia juridică, de disciplină și imunități a propus respingerea acestei propuneri legislative.

La lucrările ședinței au participat 22 de colegi, din cei 24 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune propunerea legislativă votului final de săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind asistența judiciară gratuită (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind asistența judiciară gratuită.

Inițiatorul, dacă este aici și dorește să ia cuvântul. Nu.

Vă rog, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a luat în discuție prima dată propunerea legislativă în data de 19 decembrie 2003, când a propus plenului respingerea acestei propuneri legislative. S-a ținut cont de punctul de vedere al Guvernului și al Consiliului Legislativ. S-a rediscutat în data de 17 martie 2004 și, cu majoritate de voturi, s-a hotărât menținerea primei propuneri, de respingere a inițiativei legislative privind asistența judiciară gratuită, formulată în primul raport inițial.

Din cei 24 de membri ai Comisiei, au participat 24.

Propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul legislativ votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităților cumulate de unitățile și instituțiile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităților cumulate de unitățile și instituțiile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică.

Inițiatorul? Nu este.

Comisia pentru buget, finanțe și bănci, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Propunerea legislativă privind reglementarea datoriilor la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, inclusiv a penalităților cumulate de unitățile și instituțiile de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică și a propus cu 23 de voturi pentru și 2 voturi împotrivă respingerea acestei inițiative legislative, din următoarele motive.

Prin această inițiativă se dorește să fie trecute la datoria publică toate plățile restante la bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale, inclusiv majorările și penalitățile pentru întârzieri la plată ale unităților și instituțiilor care fac parte din sistemul național de cercetare-dezvoltare.

În această situație, în conformitate cu prevederile Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, ar fi trebuit ca inițiatorii să prevadă și mijloacele necesare pentru acoperirea minusului de venituri, și respectiv de creștere a cheltuielilor, lucru care nu s-a prevăzut în inițiativa respectivă.

Pe de altă parte, în ceea ce privește soluția preconizată, și anume preluarea la datoria publică a debitelor restante, inclusiv a penalităților de întârziere, această soluție vine în contradicție cu prevederile Legii datoriei publice, nr.81, conform căreia datoria publică internă înseamnă partea din datoria publică care reprezintă totalitatea obligațiilor statului, provenite din împrumuturi contractate direct sau garantate de stat de pe piața internă, inclusiv sumele provenite temporar din sursele statului. Or, sumele pe care le are de recuperat statul de la diverși debitori au natura juridică a unor creanțe bugetare care pot fi stinse sub alte forme, și anume prin modalitățile prevăzute de Ordonanța Guvernului nr.61/2002 privind colectarea creanțelor bugetere - plată, respectiv compensare, executare silită mobiliară și imobiliară, insolvabilitate ori faliment; sau pot fi anulate, conform art.135 din același act normativ.

În aceste condiții, Comisia pentru buget, finanțe și bănci propune respingerea acestei inițiative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Argumentele prezentate din partea Comisiei pentru buget, finanțe și bănci evident că sunt pertinente, și ele evidențiază și unele stângăcii pe care inițiatorii acestei propuneri legislative le-au avut în redactarea textului prezentat inițial comisiei și acum plenului Camerei Deputaților, dar problema pe care o abordează această propunere legislativă este o realitate, una dintre cele mai crunte, în domeniul cercetării științifice și tehnologice după 1990.

Ca urmare a faptului că acest domeniu a devenit Cenușăreasa activității economice a tuturor guvernelor care s-au perindat de atunci și până în momentul de față, marea majoritate a instituțiilor de profil sunt astăzi într-o situație dezastruoasă, situație din care ar fi putut fi scoase numai printr-o asemenea măsură de anulare a datoriilor pe care le au în prezent, pentru a li se permite relansarea activității, activitate utilă evident pentru dezvoltarea economică-socială a României.

Pe de o parte, neluarea în seamă a acestei situații și, pe de altă parte, condamnarea în continuare a acestor instituții, prin fondurile extrem de mici care le sunt afectate, mult sub standardele recomandate de către Uniunea Europeană sau cele practicate de alte state aflate în situația României de accedere spre structurile europene, vor conduce în final la înrăutățirea și mai mult a situației cu care se confruntă aceste instituții de cercetare științifică și tehnologică.

Indiferent care sunt argumentele privind stângăciile de redactare, privind existența altor modalități de rezolvare, vreau cu tot respectul să atrag atenția colegilor de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci că nu au rezolvat problema de fond. Ideea de respingere, chiar dacă își găsește argumentele logice, nu este însă ideea cu care să rezolvăm această problemă importantă, care afectează fundamental activitatea de cercetare științifică și tehnologică, aflată în momentul de față în România în cea mai critică situație existentă.

Să nu se uite că dezvoltarea prezenței noastre pe marile piețe ale economiei mondiale nu se face numai pe baza întâmplării, ci pe baza inventivității, creativității, pe baza înnoirilor tehnologice de care au nevoie absolut toate societățile comerciale de profil.

Prin urmare, chiar dacă astăzi, cu entuziasmul ce ne caracterizează, vom respinge și această propunere legislativă, atrag atenția colegilor și implicit Guvernului să se aplece cu mai multă atenție asupra acestui domeniu sensibil.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Vom supune proiectul votului final săptămâna viitoare.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea comunei Dorobanți, prin reorganizarea orașului Curtici, județul Arad (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea comunei Dorobanți, prin reorganizarea orașului Curtici, județul Arad.

Inițiatorul? Nu este.

Domnul Kovacs, din partea Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic. Vă rog.

   

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia a examinat proiectul de lege sus-menționat în ședința din 17 martie 2004 și a hotărât respingerea acestuia întrucât această propunere este cuprinsă în Proiectul de Lege privind înființarea unor comune, act normativ care a fost adoptat de Cameră și transmis Senatului în vederea dezbaterii și adoptării.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Inițiatorul este aici? Nu este.

Comisia, vă rog să prezentați raportul.

   

Domnul Kovacs Csaba-Tiberiu:

Vă mulțumesc.

Această inițiativă legislativă are ca obiect de reglementare modificarea lit.a) a art.11 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, în sensul de a se cuprinde în categoria înalților funcționari publici a funcțiilor de șef al Corpului de control al Guvernului și de adjunct al șefului Corpului de control al Guvernului pentru a se conferi instituției publice respective mai multă eficiență în lupta anticorupție.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților respingerea propunerii legislative în esență pentru faptul că atât șeful Corpului de control al Guvernului, cât și adjunctul său sunt funcții de demnitate publică și, ca atare, aceste funcții nu pot fi incluse în categoria funcționarilor publici.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește.

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Prin decizia care a fost luată se încurajează transformarea acestor funcții importante, este adevărat, de demnitate, dar ele trebuie să fie în egală măsură și echidistante, să fie neinfluențate de dimensiunea politică sau de factorul politic, pentru că ele sunt puse să slujească interesului întregii comunități, întregii societăți.

Neincluderea acestor categorii, automat permite în continuare folosirea acestor funcții ca elemente de manevră, de sancționare, de intervenție pentru tracasarea celor care sunt în Opoziție.

Am fi dorit să se modifice Statutul funcționarilor publici și prin includerea celor două funcții în categoria funcționarilor publici, care le asigurau o bună manifestare a profesionalismului și competențelor, fără ingerința politicului în activitatea pe care o desfășoară.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Mai dorește cineva să ia cuvântul la dezbateri generale? Nu.

Vom supune proiectul de lege votului final.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr.362/2003 privind regimul metalelor prețioase în România (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.362/2003 privind regimul metalelor prețioase în România.

Comisia pentru industrii și servicii.

Domnul Antal Istvan.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Comisia își menține punctul de vedere și propune respingerea inițiativei legislative.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul.

Vă rog. Domnul deputat Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Sunt nevoit să intervin, de data aceasta, domnule președinte, datorită faptului că sunt unul dintre inițiatorii acestei propuneri legislative care a avut în vedere introducerea unei stări de disciplină în retrocedarea unor cantități însemnate de metale prețioase, fără ca persoana care pretinde aceste metale să facă dovada obținerii legale a acestora. În aceste condiții, trebuie să vă avertizez că sunt în pericol o serie de obiecte de patrimoniu cultural intrate pe căi ilicite în patrimoniul sau în posesia unor persoane. Pe de altă parte, nu se introduce elementul de obligativitate, din partea celor care pretind statului român retrocedarea, să facă și dovada că, în momentul confiscării lor, ei au fost deținătorii legali. În aceste condiții, dacă, spre exemplu, la granița română, indiferent în ce parte a acesteia, se prezintă persoane care au asupra lor cantități de metale prețioase pentru care nu au documentele necesare, prin coruperea unora dintre reprezentanții justiției, ei pot să intre în posesia acestor metale prețioase, iar ulterior, pe baza hotărârii instanțelor, ei devin automat și proprietarii de drept ai acestor cantități de metale prețioase. În felul acesta, asistăm la un fel de spălare de bani murdari sau spălare de metale prețioase murdare, prin comparație, în felul acesta neexistând posibilitatea, acum sau în viitor, unui control riguros al celor care pretind statului român să li se retrocedeze anumite cantități de aur care le-au fost luate, în condițiile legii de atunci.

Regret faptul că nu se dorește să se introducă disciplină în acest domeniu, regret faptul că, în felul acesta, oricine poate pretinde statului român să beneficieze, fără să facă dovada bunei credințe, respectiv posesiei și deținerii, în condițiile legii, a metalelor prețioase pe care le-au avut și care le-au fost, în cele mai multe situații sau în foarte multe situații, preluate, cu respectarea prevederilor legale.

Regret că cele două comisii, Comisia de buget și Comisia pentru industrii, și-au menținut raportul, neținând cont de argumentele logice care au fost prezentate cu prilejul dezbaterii inițiale a acestei propuneri legislative.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

Domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpad Francisc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În această intervenție pe care am ascultat-o, au fost aduse mai multe elemente, unele care nu se leagă chiar de această lege. În primul rând, în cazul obiectelor de patrimoniu, avem o lege aparte care definește care este situația obiectelor din patrimoniu. Ca atare, se va aplica această lege. Cel de al doilea element care s-a invocat aici, posesia, dovedirea posesiei, posesia nu se dovedește, posesia se constată. Or, în cazul bunurilor mobile, posesia prezumă și situația acelei persoane de a fi chiar proprietarul obiectului. Cine nu e de acord cu această prezumție trebuie să dovedească că persoana respectivă a ajuns în posesia obiectului prin fraudă, l-a furat, sau alte modalități ilicite. Ca atare, nu se pot invoca și nu se pot cere anumite documente, mai ales dacă ele nici nu au existat. Și aici, data trecută, s-a invocat o situație în care s-au impozitat astfel de bunuri, dar trebuie să vă spun că faptul că cineva plătește un impozit pe ceva nu dovedește că este și proprietarul acelui obiect, fiind el mobil sau imobil. Ca atare, se dorește să se introducă în lege o prevedere de a prezenta un act care nu a existat. În majoritatea cazurilor, pentru aceste obiecte nu a existat, în România, legislația care să permită..., nu are cum să oblige să ai un document prin care să atești proveniența obiectului respectiv și cazul că ești proprietar sau nu ești proprietar. Ca atare, din punct de vedere juridic, nu poate fi susținut acest proiect de lege. Este inaplicabil acest proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule președinte, mai doriți să completați? Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

Având în vedere faptul că cele două comisii, respectiv Comisia pentru industrii și servicii și Comisia pentru buget, finanțe și bănci, au avut o ședință comună pe data de 24 martie 2004, eu nu fac altceva decât vă citez exact ceea ce s-a întâmplat cu ocazia dezbaterii, respectiv a întocmirii raportului suplimentar: "În urma dezbaterii, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât cu 17 voturi pentru și 4 împotrivă, iar cei ai Comisiei pentru buget, finanțe și bănci cu 12 voturi pentru și 4 voturi împotrivă să mențină respingerea propunerii legislative, deoarece, față de dispozițiile constituționale care consacră principiul dobândirii ilicite a averii, s-ar afecta prezumția de nevinovăție, instanța de judecată având competența de a se pronunța cu privire la restituirea metalelor prețioase sau la acordarea de despăgubiri, după caz, pe baza dovezilor administrate în cauză". Acestea fiind zise, vă rog să aprobați respingerea acestui proiect de lege.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnul secretar Leonăchescu, și închidem dezbaterile generale la această lege, după acest punct de vedere.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Îmi permit să intervin în calitate de inițiator, în afara dezbaterilor generale, la care colegul meu Dan Brudașcu a participat.

Eu aș dori să observ faptul că în acest dosar nu există nici o mențiune a Comisiei juridice privind legalitatea propunerii, privind ilegalitatea formulărilor din text. Deci alte avize mai mult sau mai puțin competente în domeniu nu am de unde să iau pe această temă. Probabil că trebuia cerut un aviz juridic la Comisia juridică.

O a doua chestiune este legată de prezumția de nevinovăție formulată în termeni incorecți aici, dar noi cerem tocmai să se dovedească. Îl declar nevinovat indiferent ce a făcut și dacă este nevinovat sigur va avea acte de proprietate, de dovedire a moștenirii etc. Dar când fură elemente dintr-un muzeu și, după 30 de ani sau 50 de ani, le prezintă ca ale lui sau i se confiscă și acum i le dau înapoi și nu au figurat, la un moment dat, în acel element de patrimoniu, cum tratezi problema, cum rezolvi problema? Și rândul trecut am semnalat faptul că legea se referă la o varietate foarte mare de situații pe care noi o tratăm superficial. Această propunere de respingere ne va costa enorm de mult. Eu vă rog să vă gândiți dacă nu e nevoie și de avizul Comisiei juridice, la această temă, propunere pe care o formulez și o susțin.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Conform Regulamentului, fiecare reprezentant al grupurilor parlamentare a luat cuvântul. Închidem dezbaterile generale. Proiectul de lege va fi supus votului final.

 
Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi. Constatați că programul s-a încheiat pentru prima parte, trecem la răspunsuri la întrebări.

Începem cu doamna deputat Liana Naum, care are trei întrebări. Este aici doamna deputat? Nu este. Regretăm, data viitoare.

  Dan Brudașcu

Pentru domnul Dan Brudașcu, răspunde, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat. Este aici?

Vă rog, domnule ministru.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la tergiversarea nejustificată a cercetărilor într-o serie de dosare de urmărire penală de către Inspectoratul de poliție al județului Cluj, am onoarea să comunic următoarele. La Inspectoratul de poliție al județului Cluj, ca de altfel la toate inspectoratele de poliție, în toate dosarele de urmărire penală, activitatea de cercetare penală a Poliției judiciare este condusă, supravegheată și controlată, în mod nemijlocit de către procuror, potrivit Secțiunii 4 a art.3, punctele 2 și 3 ale Legii nr.281/24 iunie 2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale în care se prevede că: organele de Poliție judiciară își desfășoară activitatea în mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire toate dispozițiile acestuia. Lucrătorii de Poliție judiciară din structurile teritoriale își îndeplinesc atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale, corespunzător arondării acestora. Deci procurorul este singurul competent să îndrume și să dea dispoziții organelor de cercetare penală privind cercetarea penală, și nu autoritățile ierarhic superioare ale acestora.

Precizăm că nu este posibilă rătăcirea sau nesoluționarea, în timp îndelungat, a dosarelor, deoarece acestea se înregistrează cu număr unic, și la Poliție, și la Parchet, astfel încât procurorul poate constata cu ușurință lăsarea, de către Poliție, în nelucrare a unui dosar.

Dat fiind faptul că actele de urmărire penală se desfășoară, așa cum am arătat anterior, sub directa conducere și supraveghere a procurorului, nu pot exista situații în care să se folosească anumite acte sau documente în dosare, pentru acoperirea unor fraude sau acte de corupție care să rămână nedescoperite. Controlul efectuat de către Corpul de Control al Ministrului Administrației și Internelor, al Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, în cursul lunii februarie 2004, nu a evidențiat existența unor dosare penale de natura celor la care vă referiți.

În contextul arătat, este exclusă existența unor dosare penale, în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, la care, în mod voit, nu se finalizează cercetările, urmărindu-se, așa cum se susține în interpelare, folosirea acestora în actuala campanie electorală împotriva adversarilor Partidului Social Democrat. Totodată, facem precizarea că Inspectoratul de Poliție al județului Cluj este o structură de ordine publică a Ministerului Administrației și Internelor, și nu poate fi folosit în lupta politică, existând, în acest sens, garanții constituționale și legale.

Având în vedere caracterul ipotetic al aspectelor semnalate, vă învederăm, că, dacă dumneavoastră dețineți date concrete cu privire la nesoluționarea intenționată a unor dosare penale de către polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, în care se urmărește intervenirea prescripției răspunderii penale în cazul unor infracțiuni comise de anumite persoane, vă puteți adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit punctului 7 al art.3, Secțiunea a IV-a din Legea nr.281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, poate solicita ministrului Administrației și Internelor eliberarea din funcție a unor lucrători de Poliție judiciară, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor ce le revin în efectuarea activității de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți scurte observații la răspunsul primit.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

În primul rând, domnule președinte, e politicos să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a dat acest răspuns, chiar dacă eu nu sunt în totalitate decât teoretic de acord cu ceea ce spune domnia sa.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că informațiile pe care vi le-am furnizat prin această interpelare sunt provenite din rândul procurorilor din municipiul Cluj-Napoca. Din păcate, am încercat, înainte de a ști că este pe ordinea de zi răspunsul pentru această interpelare, să-i contactez pentru a-mi permite să le folosesc numele, ca răspuns la ceea ce bănuiam că o să mi se comunice. Nu am reușit. Dacă acest lucru mi se va permite, fiți convins că, în foarte scurtă vreme, voi veni cu cazurile concrete pe care domniile lor le-au semnalat în legătură cu întârzierile nejustificate sau modul superficial în care se întocmește această lucrare de urmărire penală în dosarele la care am făcut trimitere.

Vreau să vă spun că teoretic dumneavoastră aveți perfectă dreptate, dar între teorie și practică este o diferență mare. Țiganul spunea: practica ne omoară. Ăsta este și cazul problematicii pe care am ridicat-o.

Cu tot respectul, trebuie să vă spun că, din 1996 și până în momentul de față, la Inspectoratul județean de poliție Cluj, absolut toate dosarele în care au fost implicate persoane din rândurile puterii au primit întotdeauna, din partea Inspectoratului județean de poliție Cluj, indicația de neîncepere a urmăririi penale, ulterior procurorii însărcinați să lucreze dosarele au beneficiat de această recomandare și au pus-o în practică. Datorită acestei situații, am asistat și asistăm, în continuare, la fraude de zeci de miliarde de lei, dacă nu sute de miliarde de lei, ca urmare a modului părtinitor și subiectiv în care Poliția, devenită instrument politic, își desfășoară activitatea cel puțin pe raza județului Cluj. Când în cauză sunt persoane aparținând partidelor din opoziție, sunt extraordinar de activi și fac mai mult decât le permite legea. Când însă cei în cauză sunt reprezentanți ai puterii, trec luni și trec adeseori ani, până când să se soluționeze dosarele respective.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule ministru, și dumneavoastră aveți dreptul, conform Regulamentului, să-i răspundeți.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Am reținut observațiile domnului deputat. Eu fac încă o dată precizarea că pare o chestiune interesantă aceea ca procurorii să se plângă ei unui distins deputat de faptul că Poliția nu-și desfășoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală, în condițiile în care, prin lege, s-a conferit instrumentul juridic de control și, mai mult decât atât, instrumentul juridic care permite procurorului să ia măsuri nemijlocite de sancționare a acelor polițiști care-și desfășoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală. Deci este o chestiune care este, în momentul de față, contrar sistemului judiciar românesc. Atât.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Corect.

 
  Ludovic Mardari

Pentru domnul Ludovic Mardari, dacă puteți rămâne, domnule ministru, să răspundeți.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, urmare întrebării dumneavoastră, în care prezentați situația cetățeanului Vulpe Laurențiu, cu domiciliul în Timișoara, susținând că nu-și poate exercita dreptul de proprietate asupra unui teren de 5.000 m.p., în comuna Miroslava, județul Iași, deși există o hotărâre judecătorească definitivă care-i consfințește dreptul, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele. În baza propunerii Comisiei comunale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și a prevederilor Legii nr.18 însăși a fondului funciar, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenului a emis domnului Vulpe Laurențiu titlul de proprietate nr.82584/1992. Ulterior, terenul atribuit a fost revendicat de un fost proprietar, motiv pentru care Comisia comunală pentru aplicarea legii s-a adresat instanței de judecată, solicitând anularea titlului de proprietate emis pentru Vulpe Laurențiu.

Întrucât procesul a stat în nelucrare mai bine de un an de zile, prin Decizia nr.351/19.12.1996, Curtea de apel Iași a constatat perimarea cauzei. Nefiind atacat fondul, nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat, întrucât hotărârea judecătorească nu este definitivă, așa cum se arată în interpelare, motiv pentru care fostul proprietar al terenului se consideră, în continuare, îndreptățit să-l revendice. Din această cauză, secretarul comunei Miroslava este în imposibilitatea să elibereze dovada publicității ofertei de vânzare prevăzută de art.6 din Legea nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor. Refuzul conducerii primăriei de a trimite înscrisul susmenționat este întemeiat, dar poate fi cenzurat, în acest moment, doar de către instanța de judecată. Prin urmare, ministrul Administrației și Internelor nu are competența să intervină în acest caz, așa cum se solicită în întrebare, iar în temeiul art.64 din Legea nr.18/1991, republicată, petentul se poate adresa instanței de judecată, pentru a hotărî cu privire la obligarea primarului să elibereze actul solicitat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a formulat, dar apare, aici, o inadvertență în cele spuse de domnia sa, și anume rezultă că domnul Vulpe Laurențiu va trebui să aștepte ani de zile până când persoana care a revendicat terenul va acționa în judecată, timp în care nu va beneficia de dreptul de proprietate asupra terenului în cauză. Mi se pare anormală o astfel de situație. Deci, deocamdată, nu există nici o acționare în judecată. El, deși are titlul de proprietate, deși a pierdut ceva timp în justiție, e adevărat că apare o pronunțare a justiției, în sensul că perimă acțiunea, dar asta nu înseamnă că el trebuie să aștepte 20 de ani până când fostul proprietar va acționa în judecată. Deocamdată nu există așa ceva.

Dacă domnul secretar de stat poate să-mi răspundă la această întrebare, revin încă o dată la microfon.

Aș vrea, domnule președinte, să protestez asupra faptului că nu am primit răspuns la o întrebare pe care am adresat-o domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, în data de 26 februarie a.c. și a fost înregistrată cu nr.1833-A. Deci, oricum, timpul prevăzut de Regulament pentru răspuns a fost depășit. E adevărat că nu am cerut decât răspuns în scris, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să mi se acorde atenția necesară.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aveți dreptate aici și va trebui să luăm măsuri pentru acest lucru.

Domnule ministru, vă rog. Scurt.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, fac precizarea că, în speță, este un litigiu, a fost un litigiu de natură civilă, în care au fost implicate Comisia județeană Iași, care a chemat în judecată pe Vulpe Laurențiu și Consiliul Miroslava, pentru anularea titlului de proprietate care a fost emis de Comisia locală. Și acest proces nu s-a putut desfășura și a intrat în perimare pentru faptul că părțile nu s-au prezentat la proces.

Dacă domnul Vulpe Laurențiu s-ar fi prezentat să valorifice, la timpul respectiv, drepturile procesuale și dreptul real al său, în ultimă instanță, cauza ar fi fost soluționată de la momentul respectiv și nu mai era nici o problemă în momentul de față.

 
   

Domnul Constantin Niță:

E în regulă.

Conform Regulamentului, nu se mai poate. Discutați bilateral cu domnul ministru.

 
  Dan Brudașcu

Din partea Ministerului Sănătății, domnul George Pavelescu.

   

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Sunt pentru amândouă. Prezentați-le pe amândouă. Vă rog frumos.

 
   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Cameră cu nr.1876/2004, prin care, de altfel, reveniți la întrebarea care privește activitatea profesorului doctor Alexandru Irimie, directorul Institutului oncologic din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Referitor la situația de incompatibilitate între calitatea de consilier județean și aceea de lider al Organizației județene Cluj a PSD, la care faceți referire, precizăm faptul că aceasta, chiar dacă ar exista, nu poate fi supusă controlului Ministerului Sănătății. Ministerul Sănătății poate să verifice și să ia măsurile legale care se impun, numai în ceea ce privește starea de incompatibilitate a domnului profesor, în calitatea sa de director general al Institutului oncologic din Cluj-Napoca.

Postul de director general, pe care dânsul l-a ocupat prin concurs și îl îndeplinește în prezent, nu face parte din categoria posturilor de funcționari publici ci din aceea de personal contractual și, prin urmare, poziția domnului director, respectiv doctor, nu intră sub incidența normelor prevăzute de Legea nr.188, respectiv Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice. Raportul de muncă în care se află dânsul cu instituția și respectiv cu Ministerul Sănătății se supune prevederilor Codului Muncii.

Referitor la accidentul produs în 24.01, în care a fost implicat autoturismul în care circula, organele de cercetare abilitate au stabilit că accidentul s-a produs exclusiv din vina celuilalt conducător auto.

La cea de a doua interpelare privind multitudinea actelor necesare obținerii, reînnoirii, de fapt, a autorizației de liberă practică pentru medicii pensionari. În conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.74 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România, exercitarea profesiunii de medic se poate face pe baza autorizației de liberă practică care se acordă de către Ministerul Sănătății. Autorizația de liberă practică are o valabilitate de 5 ani, deci ea se reînnoiește după 5 ani și pentru eliberare sunt necesare următoarele acte prevăzute, de altfel, de legea pe care v-am menționat-o: diplomă eliberată de către institutul de învățământ superior medical acreditat, în condițiile legii, certificatul de cazier judiciar, certificatul de sănătate, avizul Colegiului Medicilor din România. Pentru reînnoirea autorizației de liberă practică a medicilor pensionari, se cer aceleași documente, alături de care se va prezenta și autorizația de liberă practică din anul anterior, deci nu alte documente.

Conform Ordinului ministrului sănătății nr.84 privind autorizația de liberă practică medicală pentru personalul medical din rețeaua Ministerului Sănătății, aceste autorizații se eliberează de către Direcțiile de sănătate publică județene.

Celelalte categorii cu pregătire superioară, chimiști, biologi, biochimiști, psihologi, care-și desfășoară activitatea conex actului medical în domeniul asistenței medicale, cu excepția farmaciștilor și personalului medical cu pregătire medie, autorizația de liberă practică se eliberează de Ministerul Sănătății prin DSP-uri.

Este adevărat, așa cum dumneavoastră ați sesizat în interpelarea făcută și unele semnale primite la Ministerul Sănătății, anumite Direcții de Sănătate Publică exagerează, solicitând o serie de acte în plus decât cele care sunt prevăzute în Legea nr.74.

Ca urmare a interpelării pe care dumneavoastră ați adresat-o, în Camera Deputaților, ministrul sănătății a emis și transmis o circulară către toate Direcțiile de sănătate publică, pe care o anexăm, prin care sunt specificate, în mod expres, documentele necesare în vederea eliberării autorizației de liberă practică pentru medicii pensionari.

Faptul că autorizația pentru medicii pensionari se solicită anual, este o prevedere în cadrul Legii nr.74, art.9, alin.3. Persoanele care au depășit limita de vârstă sunt pensionare, dar până la cât își pot continua activitatea, dar sunt obligate ca, anual, să obțină autorizația de liberă practică, nu mai mult pentru a desfășura actul medical, ci pentru a fi acreditat, pentru că intră în relație contractuală cu Casa. Vă mulțumesc domnule președinte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la prima intervenție, din răspuns s-a ocolit o problemă foarte importantă; s-a împins răspunsul pe problema incompatibilității și a lipsei de competență a ministerului de a o soluționa și s-a uitat că la accidentul la care s-a făcut vorbire, domnul doctor era prezent cu mașina instituției după ce participase la o activitate politică. Am demonstrat că în zilele invocate în primul răspuns, domnia sa nu s-a deplasat nici la Dej, nici la Gherla pentru a verifica activitatea pe linie de oncologie, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre unitățile spitalicești de acolo nu au secții specializate în tratamentul oncologic.

Prin urmare, dacă s-a mai emis răspunsul, înseamnă că s-a ajuns la concluzia că într-adevăr, domnul doctor Irimie nu avea ce căuta să folosească mașina instituției în interes politic și prin urmare este în culpă. Orice tăcere înseamnă o afirmare.

În ceea ce privește cel de al doilea răspuns, eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat, este vorba într-adevăr, de medicii pensionari, aceștia ar solicita ca obligatorie, de vreme ce și-au depus toate documentele care le dovedesc faptul că sunt absolvenți de studii de specialitate, faptul că au înregistrat în timp anumite specializări pe linie profesională ș.a.m.d., toate acestea se găsesc în dosarele lor. Ei ar solicita ca numărul acestor documente care li se cer și pentru care trebuie să depună eforturi și să cheltuiască bani, să fie redus la minimum, eventual să fie obligatoriu examenul de sănătate, pentru ca să poată confirma capacitatea lor fizică și mentală pentru a exercita în continuare libera practică în domeniul medicinii.

Poate că dumneavoastră, analizând cu atenție și în interesul slujitorilor medicinii românești aspectele pe care vi le-am semnalat, veți interveni ulterior printr-o ordonanță sau printr-un proiect de lege pentru a reduce birocrația, pentru că esențial, în foarte multe localități ale țării, este să folosim potențialul acestor persoane cu înaltă calificare și cu experiență, nu să-i izolăm sau să-i punem în situații greu de depășit ca urmare a unei birocrații excesive. Oricum, este un pas pozitiv dacă ați reușit să determinați ca la nivelul tuturor direcțiilor județene de sănătate să existe o conduită identică în sensul eliminării oricăror excese în privința documentelor care se pretind medicilor pensionari pentru reînnoirea autorizației de liberă practică.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
    Pentru domnul deputat Bereczki Endre, pentru doamna Liana Naum, domnii Petru Posea și Mihai Nicolescu, Ministerul Agriculturii a depus în scris răspunsurile și cei care au depus întrebările au primit aceste răspunsuri.  
  Dumitru Bentu

Pentru domnul Dumitru Bentu răspunde doamna secretar de stat Rovana Plumb. Are 7 întrebări, aș ruga-o, cu acordul domnului deputat, să facă o sinteză în așa fel încât să cuprindă toate aspectele cerute.

   

Doamna Rovana Plumb (președinta Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor):

Bună seara! Vă mulțumesc, domnule președinte, și cu permisiunea domnului deputat, o să răspund succint, pentru că s-au depus și în scris răspunsurile la întrebări.

În ceea ce privește instituțiile cu care colaborează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sunt toate instituțiile guvernamentale care au drept scop protejarea cetățeanului, dar și instituții neguvernamentale, asociațiile de protecție a consumatorilor. Cu acestea avem protocol de colaborare încheiat, iar coordonarea sistemului se face de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, este vorba de sistemul de supraveghere a pieței produselor și serviciilor în care intră toate aceste instituții. Detailat îl aveți în răspunsul scris. În ceea ce privește proiecte special derulate de către instituția noastră cu adresabilitate către mediul rural în afară de controalele periodice pe care le realizăm în colaborare cu celelalte servicii descentralizate în mediul rural, și pot să vă spun că 30% din numărul total de acțiuni de control se realizează în mediul rural, avem un proiect special de informare și educare a consumatorilor, dar care are și componentă de supraveghere a pieței. Proiectul se intitulează "Siguranță pentru consumator și liniște pentru cetățeni" și se efectuează în colaborare și cu sprijinul Jandarmeriei naționale.

Avem drept obiectiv combaterea consumului de alcool de către minori, cât și combaterea consumului de țigarete de către minori, scopul principal, targetul fiind acela de a conduce la îmbunătățirea calității vieții.

Referitor la campania națională de educare și informare a consumatorilor, cea de a treia întrebare, rezultatele sunt următoarele. În perioada 2001- 2003, imediat de după ce s-a încheiat prima campanie națională de educare și informare, numărul de consumatori care s-au adresat instituției noastre, fie aparatului central, fie oficiilor teritoriale, a crescut cu 68% față de perioada 1997-1999.

În ceea ce privește acțiunile de control, de verificare pentru a răspunde reclamațiilor sosite din partea acestor consumatori, 99 din acțiunile pe care noi le-am derulat au fost soluționate în favoarea consumatorilor, fiind despăgubiți cu o sumă de 52 de miliarde de lei în perioada 2001-2003, față de 3,5 miliarde de lei în perioada 1997-1999.

Ce este important, este că avem un semnal pozitiv în ceea ce privește alinierea agenților economici la normele europene, transpus în legislația națională în domeniul protecției consumatorilor, înregistrând cu 24% mai puțini agenți economici care nu respectă prevederile legale în domeniul protecției consumatorilor față de perioada 1997-1999.

În ceea ce privește nivelul de funcționalitate al sistemului de supraveghere a pieței produselor și serviciilor, am să citez concluzia raportului Comisiei Europene care a desfășurat, cum bine cunoaștem, acțiuni de monitorizare suplimentară, în termeni tehnici, ultima fiind realizată la nivelul României pentru acest sistem de supraveghere a pieței produselor și serviciilor în luna iulie, comisia făcând public raportul în luna decembrie 2003, Comisia Europeană recunoaște Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ca fiind instituția responsabilă din România pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor. În raport se subliniază că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor: "a demonstrat o impresionantă capacitate de angajare, precum și cunoștințe în domeniul protecției consumatorilor, o bună conștientizare a noii abordări, a metodelor de supraveghere a pieței, precum și a priorităților. Activitatea de supraveghere a pieței desfășurată de Autoritate are atât caracter activ, cât și reactiv, iar supravegherea activă se desfășoară în concordanță cu un plan care poate fi verificat prin obiective măsurabile", se arată în raport. În acest sens, a fost apreciată funcționarea Comitetului interministerial pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor.

Referitor la cea de a cincea întrebare, sprijinul pe care-l acordă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor societății civile, care are obiect de activitate în acest domeniu și mă refer aici în mod expres la Asociațiile pentru consumatori, în anul 2001, de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității noastre a fost transferată suma de 284 de milioane de lei pentru funcționarea Centrului de Consultanță și Informare a Consumatorilor din cadrul Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România. În anul 2002 a fost transferată suma de 400 de milioane de lei, iar în anul 2003, suma de 500 de milioane de lei.

De asemenea, specialiștii instituției noastre au participat la activități de consiliere și consultanță care a fost acordată Asociațiilor de protecție a consumatorilor 113 astfel de acțiuni de consultanță în urma solicitărilor de sprijin din partea asociației pentru întocmirea cererilor de finanțare pentru asociații privind programele PHARE-ACCES. Mai multe detalii se regăsesc în răspunsul în scris formulat.

În ceea ce privește criteriile de performanță pe care le-am stabilit la nivelul oficiilor noastre teritoriale, ele sunt în număr de 9 și sunt stabilite după cum urmează: numărul total de acțiuni de control desfășurate, numărul de acțiuni de control în colaborare cu alte activități publice, controale tematice la nivel național, valoarea totală a mărfurilor controlate, numărul de produse prelevate pentru analize de laborator, număr de acțiuni de control în vamă pentru depistarea produselor din import care ar prezenta eventuale abateri, valoarea vărsămintelor la bugetul de stat, numărul total de acțiuni de informare și educare pentru consumatori, precum și procentul reclamațiilor soluționate din totalul celor înregistrate.

După cum se poate vedea, nu există un indicator de performanță privind aplicarea unui cuantum anume de amenzi.

În ceea ce privește stadiul negocierilor cu Uniunea Europeană (cea de a șaptea întrebare a dumneavoastră), în anul 2001, în luna iulie în ziua de 27, la Conferința de aderare România - Uniunea Europeană, România a deschis și a închis capitolul 23, capitolul de negociere pentru protecția consumatorilor și a sănătății, menționăm că, la acea dată, România era singura țară dintre cele în curs de aderare care nici nu deschiseseră capitolul "Protecția consumatorilor și a sănătății".

În ceea ce privește transpunerea legislației, ne-am respectat angajamentele asumate, pot să aproximez că în jur de 97% din acquis-ul comunitar este în momentul acesta transpus în legislația națională, de asemenea, este urmărită pas cu pas implementarea legislației naționale care transpune aquis-ul comunitar. În ședința de Guvern din 1 aprilie au fost aprobate pentru a fi transmise la Parlament 4 proiecte de legi care transpun 4 piese de acquis, urmând ca în ședința din cursul acestei săptămâni, ultima directivă privind creditul pentru consum să fie aprobată de către Guvern pentru a fi transmisă către dumneavoastră spre adoptare sub forma unui proiect de Lege privind creditul pentru consum.

În rest, actele normative secundare sunt deja transpuse în legislația națională. Vă mulțumesc

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog să spuneți dacă sunteți mulțumit sau nu. Vă rog.

 
   

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să mulțumesc doamnei ministru pentru răspunsurile edificatoare furnizate, pentru calitatea acestora, reflex al seriozității ce animă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și în același context, doresc să exprim deosebite aprecieri pentru modul în care domnia sa s-a implicat în crearea la Bârlad a unui subsistem funcțional al Autorității județene pentru protecția consumatorilor, deosebit de util și foarte bine primit de populația municipiului.

Mulțumesc încă o dată, mulțumesc și dumneavoastră domnule președinte.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Tot pentru dumneavoastră 2-4-6-7 întrebări pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, domnul Emilian Cutean, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să sintetizați, pentru că timpul pentru întrebări și răspunsuri a expirat și dorim să finalizăm cât mai repede.

 
   

Domnul Emilian Vasile Cutean (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor):

Am înțeles, domnule președinte.

Răspund interpelării nr.1930 prin care s-a formulat întrebarea "Ce măsuri de îmbunătățire a Legii 42 ați întreprins?"

Vă aduc la cunoștință faptul că în Senatul României se află un proiect de lege care va înlocui Legea 42 și va răspunde cerințelor anului 2004. Pentru acest proiect de lege, Secretariatul de Stat și Guvernul a acordat aviz favorabil. Mai există un proiect de lege care vine să îmbunătățească Legea 42 care se află la Secretariatul General al Guvernului și pe site-ul instituției noastre.

La interpelarea nr. 1931, "Cum colaborați cu organele administrației publice și cu organizațiile neguvernamentale pentru rezolvarea problemelor specifice revoluționarilor din decembrie", vă comunicăm următoarele: Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor are în teritoriu angajați 11 inspectori care răspund tuturor solicitărilor revoluționarilor și împreună cu aceștia încearcă să rezolve problemele lor. Pe lângă Secretariatul de Stat funcționează un Colegiu al revoluționarilor din care fac parte președinții asociațiilor. Deci, toate problemele cu care se confruntă ajung la noi și împreună le rezolvăm în limita posibilităților și atribuțiilor pe care le are SSPR-ul.

La interpelarea nr. 1932 prin care ne rugați să precizăm chiar și enumerativ programele proprii privind cinstirea eroilor martiri și sprijinirea revoluționarilor din decembrie, vă comunicăm că în anul 2003, programele proprii privind cinstirea eroilor martiri și sprijinirea revoluționarilor din decembrie au fost: în primul rând, au fost acordate un număr de 10 autoturisme hicomat pentru răniții invalizi cu deficiențe locomotorii în valoare de 1 miliard 688 milioane lei.

Alt program al Secretariatului de Stat a fost trimiterea în tabere de odihnă în vacanța școlară a unui număr de 2440 de copii ai beneficiarilor Legii 42, efortul financiar pentru acest program fiind de 4 miliarde 817 mii 579 de lei. S-au acordat materiale sanitare de strictă necesitate răniților și marilor mutilați în valoare de 521 de milioane de lei; s-au plătit subvențiile de 50% la dobânda plătită la creditele acordate pentru investiții cu caracter productiv; s-au acordat un număr de 235.000 de milioane de lei și s-au distribuit un număr de 300.000 de bilete beneficiarilor Legii nr.42, bilete CFR, clasa I-a dus-întors; s-au finanțat și cofinanțat din bugetul SSPR în municipiul București 22 de asociații cu suma de 1 miliard 518 milioane lei, iar în țară un număr de 40 de asociații au primit suma de 2 miliarde 182 de milioane lei. S-au plătit indemnizațiile reparatorii soțului supraviețuitor care are în întreținere unul sau mai mulți copiii, pentru vacanța de vară a anului 2003, SSPR și Universitatea Biotera au conlucrat pentru realizarea în comun a unui protocol prin care s-au cazat în spațiile de odihnă ale acestei universități aproximativ 100 de persoane cu titlu gratuit. S-a mai încheiat un protocol cu aceeași Universitate Biotera și cu Universitatea Ovidiu din Constanța prin care beneficiarii Legii nr.42 s-au înscris și urmează cursurile acestor universități gratuit. S-a realizat pagina web a instituției prin care toți cei interesați pot verifica și sunt puși la curent cu toate programele desfășurate de SSPR și pot verifica pe toți cei care au certificate de revoluționari.

În trimestrul IV al anului 2003, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor s-a lansat concursul privind proiectul Monumentului revoluției din Decembrie 1989, monument care în acest an, la 15 ani de la Revoluție, se va inaugura. La sediul Organizației Secretariatului de Stat s-a organizat o expoziție permanentă cu imagini de la Revoluția din decembrie, s-a încheiat cu Ministerul Turismului în anul 2003 un protocol prin care beneficiarii Legii 42 cu posibilități materiale reduse au beneficiat de programul "Mare pentru toți".

Pentru Ziua eroilor din 2003 s-au acordat 50 de milioane de lei asociațiilor pentru a comemora această zi. Pentru anul 2004, SSPR va continua aceste programe și în plus s-au organizat alte programe care cuprind comemorarea și sărbătorirea a 15 ani de la Revoluția din decembrie.

La interpelarea nr.1933 prin care ne întrebați în ce stadiu de îndeplinire se află obiectivul dumneavoastră prioritar care se referă la acordarea drepturilor cu caracter social și a indemnizației reparatorii pentru toți urmașii eroilor martiri, vă comunicăm următoarele: acordarea drepturilor cu caracter social se finanțează anual din bugetul instituției noastre la art.21 din "Drepturi cu caracter social", iar în anul 2003 a fost alocată suma de 14 miliarde 374 milioane lei. Pentru anul 2004 s-a alocat o sumă de 14 miliarde 62 de milioane lei. În prezent, indemnizația reparatorie se acordă conform Legii nr.42, republicată cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, aceste drepturi sunt cuprinse și în proiectul nou de lege înaintat de SSPR Secretariatului General al Guvernului.

La interpelarea nr.1934, prin care ne solicitați să precizăm dacă urmărim în continuare starea de sănătate a revoluționarilor, vă comunicăm faptul că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie, în anul 2003 a alocat sumele necesare pentru finanțarea programelor de cumpărare și acordarea autoturismelor, conform art.10, alin.1, lit.m) din Legea 42 s-au acordat materiale sanitare și dispozitive medicale răniților în luptele pentru victoria Revoluției sau în legătură cu acestea, iar în anul 2004 se vor finanța în continuare aceste programe, precum și programul privind achiziționarea de medicamente ce nu sunt cuprinse în contractul-cadru al CNAS și sunt de strictă necesitate pentru marii mutilați și răniți de gradul I de invaliditate în valoare de 500 de milioane lei.

La interpelarea nr.1935, prin care s-a formulat întrebarea...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Pe scurt, domnule secretar de stat, pe scurt!

 
   

Domnul Emilian Vasile Cutean: (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.)

Am dori să aflăm dacă mai sunt solicitări, SSPR nu are o bază de date prin care să putem să vă răspundem acestei întrebări, deoarece solicitările pentru atribuirea de teren se fac către primării, noi am înaintat Ministerului Administrației și Internelor o adresă prin care solicităm primăriilor evidențele nominale a celor care au solicitat drepturile Legii 42.

La interpelarea nr.1936 prin care ne solicitați să vă spunem de ce facilități dispun copiii beneficiarilor Legii 42, republicată, vă comunicăm faptul că copiii de urmași ai eroilor martiri beneficiază de o indemnizație reparatorie conform art.8, lit.e) din Legea 112, acordată pe baza coeficientului de multiplicare de 0,60%, aplicat asupra salariului mediu brut, indemnizație reparatorie plătită lunar de către SSPR soțului supraviețuitor care are în întreținere unul sau mai mulți copii; acces gratuit la creșele și grădinițele subvenționate de stat, burse pentru elevi și studenți în instituțiile de învățământ de stat sau acreditate conform art.10, alin.1, lit.m) și r) a Legii 42. Copiii de luptători pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 beneficiază de art.10, alin.1, lit.m) și lit.r), respectiv acces gratuit la creșele și grădinițele subvenționate de stat și bursele pentru elevi și studenți în instituțiile de învățământ acreditate. Pentru ambele categorii, în colaborare cu Agenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar, în baza protocolului încheiat, trimitem, anual, gratuit în taberele de odihnă copiii persoanelor prevăzute de Legea 42, preșcolari, elevi sau studenți care urmează cursurile de învățământ de stat sau acreditate.

Cam acestea sunt răspunsurile la întrebările și la interpelările formulate. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc foarte mult.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la interpelări. Aș dori, colegii noștri să prezinte interpelările cât mai scurt. Domnul Mircea Costache a depus în scris.

  Ioan Sonea Domnul Ioan Sonea. Vă rog.
   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc. Prima interpelare se adresează domnului ministru Miron Mitrea, este vorba de o relație pe C.F.R. la județul Sălaj, a doua interpelare se adresează domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor. Este vorba de o problemă privind Legea 118/1990 privind drepturile unor persoane persecutate pe motive politice. Este vorba de o situație a unui cetățean tot din Zalău. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

 
  Eugen Pleșa Domnul Eugen Pleșa.
   

Domnul Eugen Lucian Pleșa:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea, pe scurt, se referă la o întrebare pe care o adresez Guvernului în legătură cu ultima mărire a accizelor aplicată mașinilor, autoturismelor pe care românii cu dare de mână mai mică sunt obligați să o plătească la vamă. Practic s-a dublat taxa la vamă atunci când cumperi o mașină din străinătate, lucru care mi se pare înrobitor. Vreau să știu care a fost motivația luată în calcul și dacă s-a ținut cont de puterea de cumpărare a românilor și de factorul social. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban Domnul Ștefan Baban are două interpelări, le-a depus în scris sau dorește să le depună în scris sau dorește să le expună? Vă rog.
   

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc, domnule președinte.

Este vorba de o interpelare adresată domnului ministru al justiției, Cristian Diaconescu, în legătură cu reforma în justiție, iar a doua interpelare este legată de recentele simulări de examene de la capacitate și bacalaureat, situația și degringolada din școlile românești și este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu.

Vă mulțumesc. Voi dezvolta pe larg la momentul potrivit.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Domnul Dan Brudașcu nu este aici.

 
  Iulian Mincu Domnul Iulian Mincu. Vă rog, domnule deputat.
   

Domnul Iulian Mincu:

Domnule președinte, interpelarea mea se adresează ministrului educației și cercetării, domnului Alexandru Athanasiu.

La ultimele alegeri de consilii profesorale și de senate universitare, o serie de nereguli care frizează legalitatea au dus la mari nemulțumiri atât în rândul profesorilor, cât și al studenților, manifestate prin proteste vehemente.

Având în vedere că, în ultima analiză, autonomia universitară nu este sinonimă cu ilegalitatea și haosul demonstrat, ce poziție va adopta ministrul învățământului și cercetării, care de fapt este responsabil pe întregul proces de învățământ din România, inclusiv cel universitar, față de neregulile flagrante și iresponsabilitatea celor care le-au patronat, motivația nefiind alta decât setea de putere sau avantajele materiale.

În Legea pentru statutul cadrelor didactice art.72, alin.3 se afirmă clar: o persoană nu poate ocupa funcția de rector mai mult de două mandate succesive. Aceeași prevedere se aplică și pentru funcția de decan. Aceasta nu înseamnă ca rectorul să se autoproclame decan în locul postului de rector în cadrul aceleiași facultăți și universități, propunând ca înlocuitor o persoană necorespunzătoare sau atașată lui din punct de vedere personal.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ilie Merce

Domnul deputat Ilie Merce.

   

Domnul Ilie Merce:

Interpelarea mea se adresează domnului Ioan Rus, ministrul administrației publice și internelor.

Insecuritatea cetățeanului municipiului București, indiferent unde s-ar afla, a ajuns una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă omul simplu.

Deși efectivele celor care trebuie să asigure paza și ordinea în București s-au înzecit, pe raza tuturor secțiilor de poliție din municipiul București se înregistrează zilnic un număr impresionant de spargeri de locuințe, de furturi de autoturisme și din autoturisme, agresiuni de toate felurile etc., fără ca, în majoritatea cazurilor, hoții să fie prinși și pedepsiți, iar victimele - despăgubite.

În cele mai multe cazuri, însă, ineficiența Poliției nu se datorează exclusiv lucrătorilor de poliție, cât mai ales lipsei de preocupare a conducerii acestei instituții, pentru ca echipajele care intervin în astfel de cazuri să fie dotate cu cele necesare.

Întrebăm pe domnul ministru Ioan Rus: care este politica ministerului pe care-l conduce și ce măsuri înțelege să întreprindă, pentru ca omul simplu, cu avutul lui, să fie respectat și în România?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Miclea este aici? Nu este.

 
  Ludovic Mardari

Domnul Ludovic Mardari are două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Prima interpelare este adresată domnului Adrian Năstase, primul-ministru al României, și se referă la 200 de persoane care domiciliază în Timișoara, Str.Muzicescu nr.6, aflate în situația de a fi evacuate din spațiile în care locuiesc pe baza unor contracte de închiriere sau ordine de repartițe.

A doua interpelare este adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătății, și se referă la situația dificilă în care se află unii absolvenți ai Universității de Medicină din Timișoara, care nu primesc ajutor de șomaj dacă nu-și găsesc un loc de muncă. Este vorba de cei care sunt respinși la examenul de rezidențiat, rămânând medici cu drept de liberă practică, dar fără a li se oferi o șansă pentru a-și exercita profesia.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Aurel Daraban

Vă rog.

   

Domnul Aurel Daraban:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiției, și domnului Ioan Rus, ministrul administrației și internelor.

Primăria Constanța și Regia de Transport în Comun sunt în proces de revendicare pentru suprafața de 7,8 hectare, care reprezintă terenul aferent construcțiilor de hale de reparații și întreținere, precum și platforme de parcare. Terenul este revendicat de foștii proprietari.

Curtea de Apel Constanța, prin decizia civilă nr.33 din 2004, a hotărât că regia trebuie să restituie întreaga suprafață de teren familiilor reclamante, în acest sens, trecându-se, practic, la execuție.

Având în vedere că pe o mare parte din terenul revendicat sunt edificate construcții reprezentând hale de producție, de întreținere și reparații, care susțin transportul public de persoane, considerăm că decizia instanței nu poate fi pusă în aplicare, datorită consecințelor dezastruoase asupra sistemul public de transport.

Practic, hotărârea dată conduce la demolarea întregului patrimoniu, perturbând definitiv transportul public în municipiul Constanța.

Solicităm intervenția dumneavoastră, domnule ministru, în găsirea unei soluții convenabile ambelor părți, astfel încât să fie satisfăcute și cerințele proprietarilor, cât și ale locuitorilor municipiului Constanța, de a avea un performant transport public de persoane.

Vă mulțumesc, domnule ministru.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Cu aceasta, închidem ședința noastră.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,30.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 11 iulie 2020, 11:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro