Plen
Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.45/13-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 05-04-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 5 aprilie 2004

23. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

   

Domnul Constantin Niță:

    ................................................
 

Trecem la punctul 2 al ordinii de zi. Constatați că programul s-a încheiat pentru prima parte, trecem la răspunsuri la întrebări.

Începem cu doamna deputat Liana Naum, care are trei întrebări. Este aici doamna deputat? Nu este. Regretăm, data viitoare.

 
Dan Brudașcu

Pentru domnul Dan Brudașcu, răspunde, din partea Ministerului Administrației și Internelor, domnul Mircea Alexandru, secretar de stat. Este aici?

Vă rog, domnule ministru.

 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În legătură cu întrebarea dumneavoastră referitoare la tergiversarea nejustificată a cercetărilor într-o serie de dosare de urmărire penală de către Inspectoratul de poliție al județului Cluj, am onoarea să comunic următoarele. La Inspectoratul de poliție al județului Cluj, ca de altfel la toate inspectoratele de poliție, în toate dosarele de urmărire penală, activitatea de cercetare penală a Poliției judiciare este condusă, supravegheată și controlată, în mod nemijlocit de către procuror, potrivit Secțiunii 4 a art.3, punctele 2 și 3 ale Legii nr.281/24 iunie 2003 privind modificarea și completarea Codului de procedură penală și a unor legi speciale în care se prevede că: organele de Poliție judiciară își desfășoară activitatea în mod nemijlocit sub conducerea, supravegherea și controlul procurorului, fiind obligate să aducă la îndeplinire toate dispozițiile acestuia. Lucrătorii de Poliție judiciară din structurile teritoriale își îndeplinesc atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul prim-procurorilor parchetelor de pe lângă judecătorii și tribunale, corespunzător arondării acestora. Deci procurorul este singurul competent să îndrume și să dea dispoziții organelor de cercetare penală privind cercetarea penală, și nu autoritățile ierarhic superioare ale acestora.

Precizăm că nu este posibilă rătăcirea sau nesoluționarea, în timp îndelungat, a dosarelor, deoarece acestea se înregistrează cu număr unic, și la Poliție, și la Parchet, astfel încât procurorul poate constata cu ușurință lăsarea, de către Poliție, în nelucrare a unui dosar.

Dat fiind faptul că actele de urmărire penală se desfășoară, așa cum am arătat anterior, sub directa conducere și supraveghere a procurorului, nu pot exista situații în care să se folosească anumite acte sau documente în dosare, pentru acoperirea unor fraude sau acte de corupție care să rămână nedescoperite. Controlul efectuat de către Corpul de Control al Ministrului Administrației și Internelor, al Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, în cursul lunii februarie 2004, nu a evidențiat existența unor dosare penale de natura celor la care vă referiți.

În contextul arătat, este exclusă existența unor dosare penale, în cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, la care, în mod voit, nu se finalizează cercetările, urmărindu-se, așa cum se susține în interpelare, folosirea acestora în actuala campanie electorală împotriva adversarilor Partidului Social Democrat. Totodată, facem precizarea că Inspectoratul de Poliție al județului Cluj este o structură de ordine publică a Ministerului Administrației și Internelor, și nu poate fi folosit în lupta politică, existând, în acest sens, garanții constituționale și legale.

Având în vedere caracterul ipotetic al aspectelor semnalate, vă învederăm, că, dacă dumneavoastră dețineți date concrete cu privire la nesoluționarea intenționată a unor dosare penale de către polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție al județului Cluj, în care se urmărește intervenirea prescripției răspunderii penale în cazul unor infracțiuni comise de anumite persoane, vă puteți adresa procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție care, potrivit punctului 7 al art.3, Secțiunea a IV-a din Legea nr.281/2003 privind modificarea Codului de procedură penală, poate solicita ministrului Administrației și Internelor eliberarea din funcție a unor lucrători de Poliție judiciară, pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor ce le revin în efectuarea activității de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă aveți scurte observații la răspunsul primit.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

În primul rând, domnule președinte, e politicos să-i mulțumesc domnului secretar de stat pentru faptul că a dat acest răspuns, chiar dacă eu nu sunt în totalitate decât teoretic de acord cu ceea ce spune domnia sa.

Vreau să vă spun, domnule secretar de stat, că informațiile pe care vi le-am furnizat prin această interpelare sunt provenite din rândul procurorilor din municipiul Cluj-Napoca. Din păcate, am încercat, înainte de a ști că este pe ordinea de zi răspunsul pentru această interpelare, să-i contactez pentru a-mi permite să le folosesc numele, ca răspuns la ceea ce bănuiam că o să mi se comunice. Nu am reușit. Dacă acest lucru mi se va permite, fiți convins că, în foarte scurtă vreme, voi veni cu cazurile concrete pe care domniile lor le-au semnalat în legătură cu întârzierile nejustificate sau modul superficial în care se întocmește această lucrare de urmărire penală în dosarele la care am făcut trimitere.

Vreau să vă spun că teoretic dumneavoastră aveți perfectă dreptate, dar între teorie și practică este o diferență mare. Țiganul spunea: practica ne omoară. Ăsta este și cazul problematicii pe care am ridicat-o.

Cu tot respectul, trebuie să vă spun că, din 1996 și până în momentul de față, la Inspectoratul județean de poliție Cluj, absolut toate dosarele în care au fost implicate persoane din rândurile puterii au primit întotdeauna, din partea Inspectoratului județean de poliție Cluj, indicația de neîncepere a urmăririi penale, ulterior procurorii însărcinați să lucreze dosarele au beneficiat de această recomandare și au pus-o în practică. Datorită acestei situații, am asistat și asistăm, în continuare, la fraude de zeci de miliarde de lei, dacă nu sute de miliarde de lei, ca urmare a modului părtinitor și subiectiv în care Poliția, devenită instrument politic, își desfășoară activitatea cel puțin pe raza județului Cluj. Când în cauză sunt persoane aparținând partidelor din opoziție, sunt extraordinar de activi și fac mai mult decât le permite legea. Când însă cei în cauză sunt reprezentanți ai puterii, trec luni și trec adeseori ani, până când să se soluționeze dosarele respective.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule ministru, și dumneavoastră aveți dreptul, conform Regulamentului, să-i răspundeți.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Am reținut observațiile domnului deputat. Eu fac încă o dată precizarea că pare o chestiune interesantă aceea ca procurorii să se plângă ei unui distins deputat de faptul că Poliția nu-și desfășoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală, în condițiile în care, prin lege, s-a conferit instrumentul juridic de control și, mai mult decât atât, instrumentul juridic care permite procurorului să ia măsuri nemijlocite de sancționare a acelor polițiști care-și desfășoară în mod corespunzător activitatea de cercetare penală. Deci este o chestiune care este, în momentul de față, contrar sistemului judiciar românesc. Atât.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Corect.

 
Ludovic Mardari

Pentru domnul Ludovic Mardari, dacă puteți rămâne, domnule ministru, să răspundeți.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, urmare întrebării dumneavoastră, în care prezentați situația cetățeanului Vulpe Laurențiu, cu domiciliul în Timișoara, susținând că nu-și poate exercita dreptul de proprietate asupra unui teren de 5.000 m.p., în comuna Miroslava, județul Iași, deși există o hotărâre judecătorească definitivă care-i consfințește dreptul, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele. În baza propunerii Comisiei comunale pentru aplicarea Legii nr.18/1991 și a prevederilor Legii nr.18 însăși a fondului funciar, Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate a terenului a emis domnului Vulpe Laurențiu titlul de proprietate nr.82584/1992. Ulterior, terenul atribuit a fost revendicat de un fost proprietar, motiv pentru care Comisia comunală pentru aplicarea legii s-a adresat instanței de judecată, solicitând anularea titlului de proprietate emis pentru Vulpe Laurențiu.

Întrucât procesul a stat în nelucrare mai bine de un an de zile, prin Decizia nr.351/19.12.1996, Curtea de apel Iași a constatat perimarea cauzei. Nefiind atacat fondul, nu poate fi invocată autoritatea de lucru judecat, întrucât hotărârea judecătorească nu este definitivă, așa cum se arată în interpelare, motiv pentru care fostul proprietar al terenului se consideră, în continuare, îndreptățit să-l revendice. Din această cauză, secretarul comunei Miroslava este în imposibilitatea să elibereze dovada publicității ofertei de vânzare prevăzută de art.6 din Legea nr.54/1998 privind circulația juridică a terenurilor. Refuzul conducerii primăriei de a trimite înscrisul susmenționat este întemeiat, dar poate fi cenzurat, în acest moment, doar de către instanța de judecată. Prin urmare, ministrul Administrației și Internelor nu are competența să intervină în acest caz, așa cum se solicită în întrebare, iar în temeiul art.64 din Legea nr.18/1991, republicată, petentul se poate adresa instanței de judecată, pentru a hotărî cu privire la obligarea primarului să elibereze actul solicitat.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Îi mulțumesc și domnului secretar de stat pentru răspunsul pe care l-a formulat, dar apare, aici, o inadvertență în cele spuse de domnia sa, și anume rezultă că domnul Vulpe Laurențiu va trebui să aștepte ani de zile până când persoana care a revendicat terenul va acționa în judecată, timp în care nu va beneficia de dreptul de proprietate asupra terenului în cauză. Mi se pare anormală o astfel de situație. Deci, deocamdată, nu există nici o acționare în judecată. El, deși are titlul de proprietate, deși a pierdut ceva timp în justiție, e adevărat că apare o pronunțare a justiției, în sensul că perimă acțiunea, dar asta nu înseamnă că el trebuie să aștepte 20 de ani până când fostul proprietar va acționa în judecată. Deocamdată nu există așa ceva.

Dacă domnul secretar de stat poate să-mi răspundă la această întrebare, revin încă o dată la microfon.

Aș vrea, domnule președinte, să protestez asupra faptului că nu am primit răspuns la o întrebare pe care am adresat-o domnului Mihai Tănăsescu, ministrul finanțelor publice, în data de 26 februarie a.c. și a fost înregistrată cu nr.1833-A. Deci, oricum, timpul prevăzut de Regulament pentru răspuns a fost depășit. E adevărat că nu am cerut decât răspuns în scris, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să mi se acorde atenția necesară.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Aveți dreptate aici și va trebui să luăm măsuri pentru acest lucru.

Domnule ministru, vă rog. Scurt.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat, fac precizarea că, în speță, este un litigiu, a fost un litigiu de natură civilă, în care au fost implicate Comisia județeană Iași, care a chemat în judecată pe Vulpe Laurențiu și Consiliul Miroslava, pentru anularea titlului de proprietate care a fost emis de Comisia locală. Și acest proces nu s-a putut desfășura și a intrat în perimare pentru faptul că părțile nu s-au prezentat la proces.

Dacă domnul Vulpe Laurențiu s-ar fi prezentat să valorifice, la timpul respectiv, drepturile procesuale și dreptul real al său, în ultimă instanță, cauza ar fi fost soluționată de la momentul respectiv și nu mai era nici o problemă în momentul de față.

 
 

Domnul Constantin Niță:

E în regulă.

Conform Regulamentului, nu se mai poate. Discutați bilateral cu domnul ministru.

 
Dan Brudașcu

Din partea Ministerului Sănătății, domnul George Pavelescu.

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Sunt pentru amândouă. Prezentați-le pe amândouă. Vă rog frumos.

 
 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Doamnelor și domnilor,

Stimate domnule deputat,

Ca răspuns la întrebarea dumneavoastră înregistrată la Cameră cu nr.1876/2004, prin care, de altfel, reveniți la întrebarea care privește activitatea profesorului doctor Alexandru Irimie, directorul Institutului oncologic din Cluj-Napoca, vă comunicăm următoarele.

Referitor la situația de incompatibilitate între calitatea de consilier județean și aceea de lider al Organizației județene Cluj a PSD, la care faceți referire, precizăm faptul că aceasta, chiar dacă ar exista, nu poate fi supusă controlului Ministerului Sănătății. Ministerul Sănătății poate să verifice și să ia măsurile legale care se impun, numai în ceea ce privește starea de incompatibilitate a domnului profesor, în calitatea sa de director general al Institutului oncologic din Cluj-Napoca.

Postul de director general, pe care dânsul l-a ocupat prin concurs și îl îndeplinește în prezent, nu face parte din categoria posturilor de funcționari publici ci din aceea de personal contractual și, prin urmare, poziția domnului director, respectiv doctor, nu intră sub incidența normelor prevăzute de Legea nr.188, respectiv Legea nr.161 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice. Raportul de muncă în care se află dânsul cu instituția și respectiv cu Ministerul Sănătății se supune prevederilor Codului Muncii.

Referitor la accidentul produs în 24.01, în care a fost implicat autoturismul în care circula, organele de cercetare abilitate au stabilit că accidentul s-a produs exclusiv din vina celuilalt conducător auto.

La cea de a doua interpelare privind multitudinea actelor necesare obținerii, reînnoirii, de fapt, a autorizației de liberă practică pentru medicii pensionari. În conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.74 privind exercitarea profesiunii de medic, organizarea și funcționarea Colegiului medicilor din România, exercitarea profesiunii de medic se poate face pe baza autorizației de liberă practică care se acordă de către Ministerul Sănătății. Autorizația de liberă practică are o valabilitate de 5 ani, deci ea se reînnoiește după 5 ani și pentru eliberare sunt necesare următoarele acte prevăzute, de altfel, de legea pe care v-am menționat-o: diplomă eliberată de către institutul de învățământ superior medical acreditat, în condițiile legii, certificatul de cazier judiciar, certificatul de sănătate, avizul Colegiului Medicilor din România. Pentru reînnoirea autorizației de liberă practică a medicilor pensionari, se cer aceleași documente, alături de care se va prezenta și autorizația de liberă practică din anul anterior, deci nu alte documente.

Conform Ordinului ministrului sănătății nr.84 privind autorizația de liberă practică medicală pentru personalul medical din rețeaua Ministerului Sănătății, aceste autorizații se eliberează de către Direcțiile de sănătate publică județene.

Celelalte categorii cu pregătire superioară, chimiști, biologi, biochimiști, psihologi, care-și desfășoară activitatea conex actului medical în domeniul asistenței medicale, cu excepția farmaciștilor și personalului medical cu pregătire medie, autorizația de liberă practică se eliberează de Ministerul Sănătății prin DSP-uri.

Este adevărat, așa cum dumneavoastră ați sesizat în interpelarea făcută și unele semnale primite la Ministerul Sănătății, anumite Direcții de Sănătate Publică exagerează, solicitând o serie de acte în plus decât cele care sunt prevăzute în Legea nr.74.

Ca urmare a interpelării pe care dumneavoastră ați adresat-o, în Camera Deputaților, ministrul sănătății a emis și transmis o circulară către toate Direcțiile de sănătate publică, pe care o anexăm, prin care sunt specificate, în mod expres, documentele necesare în vederea eliberării autorizației de liberă practică pentru medicii pensionari.

Faptul că autorizația pentru medicii pensionari se solicită anual, este o prevedere în cadrul Legii nr.74, art.9, alin.3. Persoanele care au depășit limita de vârstă sunt pensionare, dar până la cât își pot continua activitatea, dar sunt obligate ca, anual, să obțină autorizația de liberă practică, nu mai mult pentru a desfășura actul medical, ci pentru a fi acreditat, pentru că intră în relație contractuală cu Casa. Vă mulțumesc domnule președinte.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Referitor la prima intervenție, din răspuns s-a ocolit o problemă foarte importantă; s-a împins răspunsul pe problema incompatibilității și a lipsei de competență a ministerului de a o soluționa și s-a uitat că la accidentul la care s-a făcut vorbire, domnul doctor era prezent cu mașina instituției după ce participase la o activitate politică. Am demonstrat că în zilele invocate în primul răspuns, domnia sa nu s-a deplasat nici la Dej, nici la Gherla pentru a verifica activitatea pe linie de oncologie, cu atât mai mult cu cât nici unul dintre unitățile spitalicești de acolo nu au secții specializate în tratamentul oncologic.

Prin urmare, dacă s-a mai emis răspunsul, înseamnă că s-a ajuns la concluzia că într-adevăr, domnul doctor Irimie nu avea ce căuta să folosească mașina instituției în interes politic și prin urmare este în culpă. Orice tăcere înseamnă o afirmare.

În ceea ce privește cel de al doilea răspuns, eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat, este vorba într-adevăr, de medicii pensionari, aceștia ar solicita ca obligatorie, de vreme ce și-au depus toate documentele care le dovedesc faptul că sunt absolvenți de studii de specialitate, faptul că au înregistrat în timp anumite specializări pe linie profesională ș.a.m.d., toate acestea se găsesc în dosarele lor. Ei ar solicita ca numărul acestor documente care li se cer și pentru care trebuie să depună eforturi și să cheltuiască bani, să fie redus la minimum, eventual să fie obligatoriu examenul de sănătate, pentru ca să poată confirma capacitatea lor fizică și mentală pentru a exercita în continuare libera practică în domeniul medicinii.

Poate că dumneavoastră, analizând cu atenție și în interesul slujitorilor medicinii românești aspectele pe care vi le-am semnalat, veți interveni ulterior printr-o ordonanță sau printr-un proiect de lege pentru a reduce birocrația, pentru că esențial, în foarte multe localități ale țării, este să folosim potențialul acestor persoane cu înaltă calificare și cu experiență, nu să-i izolăm sau să-i punem în situații greu de depășit ca urmare a unei birocrații excesive. Oricum, este un pas pozitiv dacă ați reușit să determinați ca la nivelul tuturor direcțiilor județene de sănătate să existe o conduită identică în sensul eliminării oricăror excese în privința documentelor care se pretind medicilor pensionari pentru reînnoirea autorizației de liberă practică.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Pentru domnul deputat Bereczki Endre, pentru doamna Liana Naum, domnii Petru Posea și Mihai Nicolescu, Ministerul Agriculturii a depus în scris răspunsurile și cei care au depus întrebările au primit aceste răspunsuri.  
Dumitru Bentu

Pentru domnul Dumitru Bentu răspunde doamna secretar de stat Rovana Plumb. Are 7 întrebări, aș ruga-o, cu acordul domnului deputat, să facă o sinteză în așa fel încât să cuprindă toate aspectele cerute.

 

Doamna Rovana Plumb (președinta Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor):

Bună seara! Vă mulțumesc, domnule președinte, și cu permisiunea domnului deputat, o să răspund succint, pentru că s-au depus și în scris răspunsurile la întrebări.

În ceea ce privește instituțiile cu care colaborează Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor sunt toate instituțiile guvernamentale care au drept scop protejarea cetățeanului, dar și instituții neguvernamentale, asociațiile de protecție a consumatorilor. Cu acestea avem protocol de colaborare încheiat, iar coordonarea sistemului se face de către Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, este vorba de sistemul de supraveghere a pieței produselor și serviciilor în care intră toate aceste instituții. Detailat îl aveți în răspunsul scris. În ceea ce privește proiecte special derulate de către instituția noastră cu adresabilitate către mediul rural în afară de controalele periodice pe care le realizăm în colaborare cu celelalte servicii descentralizate în mediul rural, și pot să vă spun că 30% din numărul total de acțiuni de control se realizează în mediul rural, avem un proiect special de informare și educare a consumatorilor, dar care are și componentă de supraveghere a pieței. Proiectul se intitulează "Siguranță pentru consumator și liniște pentru cetățeni" și se efectuează în colaborare și cu sprijinul Jandarmeriei naționale.

Avem drept obiectiv combaterea consumului de alcool de către minori, cât și combaterea consumului de țigarete de către minori, scopul principal, targetul fiind acela de a conduce la îmbunătățirea calității vieții.

Referitor la campania națională de educare și informare a consumatorilor, cea de a treia întrebare, rezultatele sunt următoarele. În perioada 2001- 2003, imediat de după ce s-a încheiat prima campanie națională de educare și informare, numărul de consumatori care s-au adresat instituției noastre, fie aparatului central, fie oficiilor teritoriale, a crescut cu 68% față de perioada 1997-1999.

În ceea ce privește acțiunile de control, de verificare pentru a răspunde reclamațiilor sosite din partea acestor consumatori, 99 din acțiunile pe care noi le-am derulat au fost soluționate în favoarea consumatorilor, fiind despăgubiți cu o sumă de 52 de miliarde de lei în perioada 2001-2003, față de 3,5 miliarde de lei în perioada 1997-1999.

Ce este important, este că avem un semnal pozitiv în ceea ce privește alinierea agenților economici la normele europene, transpus în legislația națională în domeniul protecției consumatorilor, înregistrând cu 24% mai puțini agenți economici care nu respectă prevederile legale în domeniul protecției consumatorilor față de perioada 1997-1999.

În ceea ce privește nivelul de funcționalitate al sistemului de supraveghere a pieței produselor și serviciilor, am să citez concluzia raportului Comisiei Europene care a desfășurat, cum bine cunoaștem, acțiuni de monitorizare suplimentară, în termeni tehnici, ultima fiind realizată la nivelul României pentru acest sistem de supraveghere a pieței produselor și serviciilor în luna iulie, comisia făcând public raportul în luna decembrie 2003, Comisia Europeană recunoaște Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor ca fiind instituția responsabilă din România pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor. În raport se subliniază că Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor: "a demonstrat o impresionantă capacitate de angajare, precum și cunoștințe în domeniul protecției consumatorilor, o bună conștientizare a noii abordări, a metodelor de supraveghere a pieței, precum și a priorităților. Activitatea de supraveghere a pieței desfășurată de Autoritate are atât caracter activ, cât și reactiv, iar supravegherea activă se desfășoară în concordanță cu un plan care poate fi verificat prin obiective măsurabile", se arată în raport. În acest sens, a fost apreciată funcționarea Comitetului interministerial pentru supravegherea pieței produselor și serviciilor și protecția consumatorilor.

Referitor la cea de a cincea întrebare, sprijinul pe care-l acordă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor societății civile, care are obiect de activitate în acest domeniu și mă refer aici în mod expres la Asociațiile pentru consumatori, în anul 2001, de la bugetul de stat, prin bugetul Autorității noastre a fost transferată suma de 284 de milioane de lei pentru funcționarea Centrului de Consultanță și Informare a Consumatorilor din cadrul Asociației pentru Protecția Consumatorilor din România. În anul 2002 a fost transferată suma de 400 de milioane de lei, iar în anul 2003, suma de 500 de milioane de lei.

De asemenea, specialiștii instituției noastre au participat la activități de consiliere și consultanță care a fost acordată Asociațiilor de protecție a consumatorilor 113 astfel de acțiuni de consultanță în urma solicitărilor de sprijin din partea asociației pentru întocmirea cererilor de finanțare pentru asociații privind programele PHARE-ACCES. Mai multe detalii se regăsesc în răspunsul în scris formulat.

În ceea ce privește criteriile de performanță pe care le-am stabilit la nivelul oficiilor noastre teritoriale, ele sunt în număr de 9 și sunt stabilite după cum urmează: numărul total de acțiuni de control desfășurate, numărul de acțiuni de control în colaborare cu alte activități publice, controale tematice la nivel național, valoarea totală a mărfurilor controlate, numărul de produse prelevate pentru analize de laborator, număr de acțiuni de control în vamă pentru depistarea produselor din import care ar prezenta eventuale abateri, valoarea vărsămintelor la bugetul de stat, numărul total de acțiuni de informare și educare pentru consumatori, precum și procentul reclamațiilor soluționate din totalul celor înregistrate.

După cum se poate vedea, nu există un indicator de performanță privind aplicarea unui cuantum anume de amenzi.

În ceea ce privește stadiul negocierilor cu Uniunea Europeană (cea de a șaptea întrebare a dumneavoastră), în anul 2001, în luna iulie în ziua de 27, la Conferința de aderare România - Uniunea Europeană, România a deschis și a închis capitolul 23, capitolul de negociere pentru protecția consumatorilor și a sănătății, menționăm că, la acea dată, România era singura țară dintre cele în curs de aderare care nici nu deschiseseră capitolul "Protecția consumatorilor și a sănătății".

În ceea ce privește transpunerea legislației, ne-am respectat angajamentele asumate, pot să aproximez că în jur de 97% din acquis-ul comunitar este în momentul acesta transpus în legislația națională, de asemenea, este urmărită pas cu pas implementarea legislației naționale care transpune aquis-ul comunitar. În ședința de Guvern din 1 aprilie au fost aprobate pentru a fi transmise la Parlament 4 proiecte de legi care transpun 4 piese de acquis, urmând ca în ședința din cursul acestei săptămâni, ultima directivă privind creditul pentru consum să fie aprobată de către Guvern pentru a fi transmisă către dumneavoastră spre adoptare sub forma unui proiect de Lege privind creditul pentru consum.

În rest, actele normative secundare sunt deja transpuse în legislația națională. Vă mulțumesc

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Domnule deputat, vă rog să spuneți dacă sunteți mulțumit sau nu. Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Bentu:

Mulțumesc, domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să mulțumesc doamnei ministru pentru răspunsurile edificatoare furnizate, pentru calitatea acestora, reflex al seriozității ce animă Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și în același context, doresc să exprim deosebite aprecieri pentru modul în care domnia sa s-a implicat în crearea la Bârlad a unui subsistem funcțional al Autorității județene pentru protecția consumatorilor, deosebit de util și foarte bine primit de populația municipiului.

Mulțumesc încă o dată, mulțumesc și dumneavoastră domnule președinte.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Tot pentru dumneavoastră 2-4-6-7 întrebări pentru Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor, domnul Emilian Cutean, secretar de stat.

Domnule secretar de stat, vă rog să sintetizați, pentru că timpul pentru întrebări și răspunsuri a expirat și dorim să finalizăm cât mai repede.

 
 

Domnul Emilian Vasile Cutean (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor):

Am înțeles, domnule președinte.

Răspund interpelării nr.1930 prin care s-a formulat întrebarea "Ce măsuri de îmbunătățire a Legii 42 ați întreprins?"

Vă aduc la cunoștință faptul că în Senatul României se află un proiect de lege care va înlocui Legea 42 și va răspunde cerințelor anului 2004. Pentru acest proiect de lege, Secretariatul de Stat și Guvernul a acordat aviz favorabil. Mai există un proiect de lege care vine să îmbunătățească Legea 42 care se află la Secretariatul General al Guvernului și pe site-ul instituției noastre.

La interpelarea nr. 1931, "Cum colaborați cu organele administrației publice și cu organizațiile neguvernamentale pentru rezolvarea problemelor specifice revoluționarilor din decembrie", vă comunicăm următoarele: Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor are în teritoriu angajați 11 inspectori care răspund tuturor solicitărilor revoluționarilor și împreună cu aceștia încearcă să rezolve problemele lor. Pe lângă Secretariatul de Stat funcționează un Colegiu al revoluționarilor din care fac parte președinții asociațiilor. Deci, toate problemele cu care se confruntă ajung la noi și împreună le rezolvăm în limita posibilităților și atribuțiilor pe care le are SSPR-ul.

La interpelarea nr. 1932 prin care ne rugați să precizăm chiar și enumerativ programele proprii privind cinstirea eroilor martiri și sprijinirea revoluționarilor din decembrie, vă comunicăm că în anul 2003, programele proprii privind cinstirea eroilor martiri și sprijinirea revoluționarilor din decembrie au fost: în primul rând, au fost acordate un număr de 10 autoturisme hicomat pentru răniții invalizi cu deficiențe locomotorii în valoare de 1 miliard 688 milioane lei.

Alt program al Secretariatului de Stat a fost trimiterea în tabere de odihnă în vacanța școlară a unui număr de 2440 de copii ai beneficiarilor Legii 42, efortul financiar pentru acest program fiind de 4 miliarde 817 mii 579 de lei. S-au acordat materiale sanitare de strictă necesitate răniților și marilor mutilați în valoare de 521 de milioane de lei; s-au plătit subvențiile de 50% la dobânda plătită la creditele acordate pentru investiții cu caracter productiv; s-au acordat un număr de 235.000 de milioane de lei și s-au distribuit un număr de 300.000 de bilete beneficiarilor Legii nr.42, bilete CFR, clasa I-a dus-întors; s-au finanțat și cofinanțat din bugetul SSPR în municipiul București 22 de asociații cu suma de 1 miliard 518 milioane lei, iar în țară un număr de 40 de asociații au primit suma de 2 miliarde 182 de milioane lei. S-au plătit indemnizațiile reparatorii soțului supraviețuitor care are în întreținere unul sau mai mulți copiii, pentru vacanța de vară a anului 2003, SSPR și Universitatea Biotera au conlucrat pentru realizarea în comun a unui protocol prin care s-au cazat în spațiile de odihnă ale acestei universități aproximativ 100 de persoane cu titlu gratuit. S-a mai încheiat un protocol cu aceeași Universitate Biotera și cu Universitatea Ovidiu din Constanța prin care beneficiarii Legii nr.42 s-au înscris și urmează cursurile acestor universități gratuit. S-a realizat pagina web a instituției prin care toți cei interesați pot verifica și sunt puși la curent cu toate programele desfășurate de SSPR și pot verifica pe toți cei care au certificate de revoluționari.

În trimestrul IV al anului 2003, în colaborare cu Ministerul Culturii și Cultelor s-a lansat concursul privind proiectul Monumentului revoluției din Decembrie 1989, monument care în acest an, la 15 ani de la Revoluție, se va inaugura. La sediul Organizației Secretariatului de Stat s-a organizat o expoziție permanentă cu imagini de la Revoluția din decembrie, s-a încheiat cu Ministerul Turismului în anul 2003 un protocol prin care beneficiarii Legii 42 cu posibilități materiale reduse au beneficiat de programul "Mare pentru toți".

Pentru Ziua eroilor din 2003 s-au acordat 50 de milioane de lei asociațiilor pentru a comemora această zi. Pentru anul 2004, SSPR va continua aceste programe și în plus s-au organizat alte programe care cuprind comemorarea și sărbătorirea a 15 ani de la Revoluția din decembrie.

La interpelarea nr.1933 prin care ne întrebați în ce stadiu de îndeplinire se află obiectivul dumneavoastră prioritar care se referă la acordarea drepturilor cu caracter social și a indemnizației reparatorii pentru toți urmașii eroilor martiri, vă comunicăm următoarele: acordarea drepturilor cu caracter social se finanțează anual din bugetul instituției noastre la art.21 din "Drepturi cu caracter social", iar în anul 2003 a fost alocată suma de 14 miliarde 374 milioane lei. Pentru anul 2004 s-a alocat o sumă de 14 miliarde 62 de milioane lei. În prezent, indemnizația reparatorie se acordă conform Legii nr.42, republicată cu modificările și completările ulterioare.

De asemenea, aceste drepturi sunt cuprinse și în proiectul nou de lege înaintat de SSPR Secretariatului General al Guvernului.

La interpelarea nr.1934, prin care ne solicitați să precizăm dacă urmărim în continuare starea de sănătate a revoluționarilor, vă comunicăm faptul că Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor din Decembrie, în anul 2003 a alocat sumele necesare pentru finanțarea programelor de cumpărare și acordarea autoturismelor, conform art.10, alin.1, lit.m) din Legea 42 s-au acordat materiale sanitare și dispozitive medicale răniților în luptele pentru victoria Revoluției sau în legătură cu acestea, iar în anul 2004 se vor finanța în continuare aceste programe, precum și programul privind achiziționarea de medicamente ce nu sunt cuprinse în contractul-cadru al CNAS și sunt de strictă necesitate pentru marii mutilați și răniți de gradul I de invaliditate în valoare de 500 de milioane lei.

La interpelarea nr.1935, prin care s-a formulat întrebarea...

 
 

Domnul Constantin Niță:

Pe scurt, domnule secretar de stat, pe scurt!

 
 

Domnul Emilian Vasile Cutean: (secretar de stat, Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluționarilor.)

Am dori să aflăm dacă mai sunt solicitări, SSPR nu are o bază de date prin care să putem să vă răspundem acestei întrebări, deoarece solicitările pentru atribuirea de teren se fac către primării, noi am înaintat Ministerului Administrației și Internelor o adresă prin care solicităm primăriilor evidențele nominale a celor care au solicitat drepturile Legii 42.

La interpelarea nr.1936 prin care ne solicitați să vă spunem de ce facilități dispun copiii beneficiarilor Legii 42, republicată, vă comunicăm faptul că copiii de urmași ai eroilor martiri beneficiază de o indemnizație reparatorie conform art.8, lit.e) din Legea 112, acordată pe baza coeficientului de multiplicare de 0,60%, aplicat asupra salariului mediu brut, indemnizație reparatorie plătită lunar de către SSPR soțului supraviețuitor care are în întreținere unul sau mai mulți copii; acces gratuit la creșele și grădinițele subvenționate de stat, burse pentru elevi și studenți în instituțiile de învățământ de stat sau acreditate conform art.10, alin.1, lit.m) și r) a Legii 42. Copiii de luptători pentru victoria Revoluției române din decembrie 1989 beneficiază de art.10, alin.1, lit.m) și lit.r), respectiv acces gratuit la creșele și grădinițele subvenționate de stat și bursele pentru elevi și studenți în instituțiile de învățământ acreditate. Pentru ambele categorii, în colaborare cu Agenția Națională a Taberelor și Turismului Școlar, în baza protocolului încheiat, trimitem, anual, gratuit în taberele de odihnă copiii persoanelor prevăzute de Legea 42, preșcolari, elevi sau studenți care urmează cursurile de învățământ de stat sau acreditate.

Cam acestea sunt răspunsurile la întrebările și la interpelările formulate. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da. Mulțumesc foarte mult.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 11 iulie 2020, 11:39
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro