Plen
Ședința Senatului din 25 martie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.40/03-04-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 25-03-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 25 martie 2004

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru

Ședința a început la ora 9,45.

Lucrările au fost conduse de domnul senator Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, asistat de domnii senatori Ion Predescu și Antonie Iorgovan, secretari ai Senatului.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi, vă rog să vă ocupați locurile!

Subsemnatul va conduce lucrările ședinței, ajutat de cei doi colegi, domnul senator Predescu și domnul senator Iorgovan.

Ați primit în mapele dumneavoastră ordinea de zi a ședinței.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Înainte de a supune la vot, vă informez că din totalul de 139 senatori, avem 18 colegi absenți motivat: 14 sunt în delegații în exterior, doi membri ai Guvernului și doi cu probleme de sănătate.

Supun votului dumneavoastră ordinea de zi.

Vă rog să votați.

78 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Dacă la programul de lucru de astăzi aveți obiecțiuni?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră programul.

Vă rog să votați.

Cu 81 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 3 abțineri, programul de lucru a fost aprobat.

Sigur, mergând pe formula: am început la ora 9,30, până la ora 13,30.

 
Validarea mandatului de senator și depunerea jurământului de către domnul Dumitru Nica, Circumscripția electorală nr. 30 Olt

Stimate colege și stimați colegi, la punctul următor pe ordinea de zi, validarea și depunerea jurământului de către domnul Dumitru Nica.

Vă rog să-mi permiteți să declar ședință solemnă. (Se intonează Imnul național al României.)

Conform prevederilor Constituției și ale Regulamentului Senatului, invit pe președintele Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul privind validarea mandatului de senator al domnului Dumitru Nica, din Circumscripția electorală nr. 30 Olt.

Aveți cuvântul, domnule președinte.

 

Domnul Aristide Roibu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimate colege și stimați colegi.

În urma demisiei doamnei senator Rodica Mihaela Stănoiu, aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, Senatul României, prin Hotărârea nr. 9 din 15 martie 2004, declară vacant locul de senator deținut de aceasta.

Prin adresa nr. 59 din 23 martie 2004, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat confirmă și susține candidatura domnului Dumitru Nica în vederea validării mandatului de senator.

Cercetând Monitorul Oficial, Partea I, nr. 627 din 4 decembrie 2000 se constată că în anexa nr. 3_S figurează la Circumscripția electorală nr. 30 Olt, poziția 106, ca membru supleant, Marin Ionică, care a renunțat la mandatul de senator în favoarea funcției de președinte al Consiliului Județean Olt.

Următorul membru supleant pe lista Partidului Social Democrat, la Circumscripția electorală nr. 30 Olt figurează Dumitru Nica, la poziția 107.

La dosarul de validare se află adeverința nr. 58 din 23 martie 2004 a P.S.D., filiala Olt, care confirmă că domnul Dumitru Nica este membru în organizația Slatina, în cadrul filialei Olt a Partidului Social Democrat, și îl susține pentru ocuparea funcției de senator, precum și declarația acestuia prin care acceptă validarea mandatului de senator în Circumscripția electorală nr. 30 Olt, pentru legislatura 2000-2004.

De asemenea, domnul Dumitru Nica a depus la dosar declarația pe propria răspundere că nu a făcut parte ca agent sau colaborator din organele de Securitate, ca poliție politică.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, în ședința din 24 martie 2004, constatând că sunt îndeplinite toate condițiile prevăzute în Legea nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaților și Senatului, cu modificările ulterioare, în unanimitate adoptă raport favorabil și, în temeiul art. 14 din Regulamentul Senatului, propune plenului Senatului validarea mandatului de senator al domnului Dumitru Nica în Circumscripția electorală nr. 30 Olt, pentru diferența de mandat în legislatura 2000-2004.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vă rog, dacă sunt observații, întrebări? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul de validare.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 93 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și nici o abținere.

Stimate colege și stimați colegi, conform prevederilor Legii nr. 8/2002, vă aduc la cunoștință că jurământul se rostește individual, cu mâna pe Biblie și pe Constituție, se semnează de către candidatul pentru funcția de senator și se depune la președintele Senatului.

Îl invit pe domnul Dumitru Nica la pupitru, pentru depunerea jurământului.

 
 

Domnul Dumitru Nica:

Jurământ de credință față de țară și popor:

Eu, Dumitru Nica, în calitate de senator ales în Circumscripția electorală nr. 30 Olt, jur credință patriei mele, România!

Jur să respect Constituția și legile țării!

Jur să apăr democrația, drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor, suveranitatea, independența, unitatea și integritatea teritorială a României!

Jur să-mi îndeplinesc, cu onoare și fidelitate, mandatul încredințat de popor!

Așa să-mi ajute Dumnezeu!

25 martie 2004.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Să-l felicităm pe domnul Dumitru Nica, să-i dorim succes în noua calitate de senator al României!

Declar închisă ședința solemnă.

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Domnule președinte, vă rog să dați cuvântul domnului senator Apostolache, pentru a-l propune pe domnul senator Dumitru Nica într-o comisie.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Domnule președinte, pentru că la începutul ședinței sunt și probleme organizatorice...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu să luați loc în bancă. Nu vă mai luați după domnul Solcanu. (Râsete în sală.)

Permiteți-mi să declar închisă ședința solemnă.

Aveți o problemă organizatorică?

 
 

Domnul Victor Apostolache (din sală):

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Mulțumesc, domnule președinte.

E bine că suntem la jumătatea săptămânii și nu la început!

 
Numirea domnului senator Dumitru Nica ca membru în Comisia pentru privatizare

Vă propun, o dată cu validarea domnului Dumitru Nica, ca acesta să facă parte din Comisia pentru privatizare, înlocuindu-l pe domnul senator Nelu Pujină, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Mulțumesc.

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunt observații?

 
 

Domnul Victor Apostolache:

Scuzați-mă, Pricop Radu! Deci domnul Pricop Radu se retrage de la opțiunea a doua, de la Comisia pentru privatizare, și trece domnul Dumitru Nica.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc. Vreau să rețineți că astăzi este joi și nu luni.

Vă rog, dacă sunt obiecțiuni?

Supun votului dumneavoastră această propunere.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 86 de voturi pentru, două voturi împotrivă și o abținere.

 
Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:

Trecem la punctul următor, stimate colege și stimați colegi.

Vă informez că, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, s-au depus la secretarul general al Senatului, în vederea exercitării de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale, următoarele legi:

  • Lege pentru înființarea unor comune;
  • Lege privind respingerea Ordonanței Guvernului nr. 18/2003 pentru modificarea art. 40 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune;
  • Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local;
  • Lege privind declararea ca oraș a comunei Popești-Leordeni, județul Ilfov;
  • Lege privind schimbarea denumirii satului Dumbrava, comuna Ciugud, județul Alba, în Limba;
  • Lege privind înființarea comunei Dalnic prin reorganizarea comunei Moacșa, județul Covasna;
  • Lege pentru declararea ca oraș a comunei Voluntari, județul Ilfov;
  • Lege pentru declararea ca orașe a unor comune.
Aprobarea dezbaterii în procedură de urgență a următoarelor proiecte de lege:

De asemenea, stimate colege și stimați colegi, supun discuției dumneavoastră și aprobării, conform prevederilor art. 102 din Regulamentul de organizare și funcționare a Senatului, dezbaterea și adoptarea, în procedură de urgență, a următoarelor proiecte de lege:

  • Proiectul de Lege privind regimul juridic al adopției;
  • Proiectul de Lege pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2001 privind înființarea Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție;
  • Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Oficiului Român pentru Adopții;
  • Proiectul de Lege privind protecția și promovarea drepturilor copilului.

Sunt obiecții?

Supun votului dumneavoastră introducerea procedurii de urgență pentru aceste legi.

Vă rog să votați.

72 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 8 abțineri.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 29 martie-3 aprilie a.c.

Pentru săptămâna viitoare, stimate colege și stimați colegi, avem programul obișnuit: luni, joi - ședință de plen; marți, miercuri - comisii; vineri, sâmbătă - circumscripții electorale.

Dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 78 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 3 abțineri.

Adoptarea raportului comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman

Trecem la următorul punct din ordinea de zi. Raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 72/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman.

Stimați colegi, un singur text a fost în mediere. S-a mers în unanimitate pe varianta Senatului. Ca urmare, nu-l supunem votului.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 87 de voturi pentru, nici un vot împotrivă și 3 abțineri.

Adoptarea raportului comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național

Trecem la raportul comisiei de mediere pentru soluționarea textelor în divergență la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național.

Stimați colegi, aveți raportul. Comisia de mediere ne propune text Camera Deputaților, cu votul în unanimitate la toate textele de mediere, cu excepția numărului curent 3. Ni se propune un text comun, art. 3 lit. c) și numărul curent 12, art. 10 alin. 5, unde ni se propune, tot în unanimitate, text Senat.

Vă rog, dacă sunt intervenții legate de textele care au făcut obiectul medierii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră raportul comisiei de mediere.

Vă rog să votați. Legea are caracter organic.

Raportul comisiei de mediere a fost adoptat cu 84 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 3 abțineri.

Vă mulțumesc foarte mult.

Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală

Trecem la constituirea unor comisii de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2003 privind modificarea Codului de procedură penală.

Grupul social-democrat, 3 propuneri.

 

Domnul Victor Apostolache:

Propunem pe domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan și Octavian Opriș.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Mă mai propuneai pe mine și era tot prezidiul!

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, două propuneri.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Grupul nostru propune pe domnii senatori Aron Belașcu și Viorel Dumitrescu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, o propunere.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nicolae-Vlad Popa.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Németh Csaba:

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Sunt obiecții? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră constituirea acestei comisii de mediere.

Vă rog să votați.

Comisia de mediere a fost aprobată cu 75 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 4 abțineri.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice

A doua comisie de mediere, pe care o constituim la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 85/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autoritățile administrației publice și instituțiile publice.

Grupul social-democrat, 3 propuneri.

 

Domnul Victor Apostolache:

Grupul nostru propune pe domnii senatori Constantin Toma, Ioan Hârșu și Avram Crăciun.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, două propuneri.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Partidul România Mare propune pe doamna senator Maria Ciocan și pe domnul senator Vasile Horga.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Grupul parlamentar al Partidului Național Liberal, o propunere.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnul senator Ioan Sârbulescu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Németh Csaba:

Domnul senator Puskás Valentin Zoltán.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Sunt observații? Nu sunt.

Vă rog să votați.

Comisia de mediere a fost aprobată cu 85 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Constituirea comisiei de mediere privind soluționarea textelor în divergență la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală

A treia comisie de mediere, la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 57/2001

pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 1/2000 privind organizarea activității și funcționarea instituțiilor de medicină legală.

Grupul social-democrat, 3 propuneri.

 

Domnul Victor Apostolache:

Propunem pe domnii senatori Ion Predescu, Antonie Iorgovan și Octavian Opriș.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul parlamentar al Partidului România Mare, două propuneri.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Propunem pe domnii senatori Viorel Dumitrescu și Constantin Găucan.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Grupul național liberal, o propunere.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnul senator Corin Penciuc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

U.D.M.R., o propunere.

 
 

Domnul Németh Csaba:

Domnul senator Eckstein-Kovács Péter.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Obiecții? Nu sunt.

Vă rog să votați constituirea acestei comisii de mediere.

Comisia de mediere a fost aprobată cu 86 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România

Trecem la următorul punct, proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea socială a străinilor care au dobândit o formă de protecție în România.

Cine prezintă? Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 

Domnul Teodor Bobiș - secretar de stat în Departamentul pentru Relația cu Parlamentul:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În contextul internațional actual, atât pentru guverne, cât și pentru organizațiile internaționale migrația reprezintă un important domeniu de preocupare pentru identificarea unor soluții de natură să reducă, pe cât posibil, efectele negative ale acestui fenomen. Amintim că în această materie, problemelor legate de migrația ilegală, de traficul de persoane, amenințările la adresa siguranței naționale și a ordinii publice li se adaugă și apariția unor efecte pe termen lung, ca urmare a primirii și rămânerii pe teritoriul național a unor grupuri din ce în ce mai numeroase și care prin diversitatea lor culturală, religioasă pot, în anumite momente, să provoace anumite tensiuni.

Autoritățile române au făcut eforturi de adaptare a cadrului legislativ, instituțional și al practicilor în domeniul migrației cu cel al dreptului de liberă circulație. Toate aceste măsuri au dus la intensificarea, în actualul context a integrării României în Uniunea Europeană, și, pe de altă parte, la intensificarea acestor migrații. În cadrul negocierilor pe capitolul 24, "Justiție și afaceri interne", legislația în domeniul integrării este considerată o prioritate, având rolul de pregătire a includerii României în spațiul comun european de securitate. Ordonanța pe care v-o propunem pentru aprobare rezolvă aceste probleme într-un mod complet și, de aceea, vă rugăm să o aprobați în forma promovată de Guvern, care coincide și cu propunerea comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială este prezentat de doamna senator Rodica Șelaru.

Vă ascultăm, doamna senator.

 
 

Doamna Rodica Șelaru:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a examinat proiectul de lege și, cu majoritate de voturi, a hotărât să elaboreze un raport favorabil, cu amendamentele cuprinse în anexa nr. 1.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt dacă sunt?

Domnul senator Bichineț, vă rog.

 
 

Domnul Corneliu Bichineț:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Această ordonanță este binevenită și noi o vom susține. Iată, România a devenit un fel de El Dorado pentru o serie de seminții, mai ales asiatice, și e bine ca la venirea și rămânerea unor grupuri la noi în țară să fie reglementat cadrul legislativ, încât cei care vor să rămână mai mult, pentru că nu au, practic, unde să plece, să se încadreze în normele firești din țara noastră.

De asemenea, e bine să știe și colegii că aici este vorba și de un ajutor social, pentru că mulți dintre ei sunt foarte, foarte săraci. Și probabil că la starea de bogăție care este acum în România, nu este o problemă în a-i ajuta și pe alții, din alte părți.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă mai sunt luări de cuvânt? Înțeleg că nu.

Stimați colegi, trecem la raport Dacă sunt observații la amendament? Nu sunt observații.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială.

Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat cu 83 de voturi pentru, un vot împotrivă și o abținere.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege, în care vom introduce acest amendament.

Vă rog să votați.

Proiectul de lege a fost adoptat cu 88 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, o singură abținere.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940.

Vă rog, dacă se mai susține? (Rumoare.)

Comisia pentru buget, finanțe și bănci...

 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Comisia noastră a adoptat raport de respingere în legătură cu această inițiativă legislativă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Inițiatorii?

Domnul senator Matei Viorel.

Aveți acolo un microfon, vă rugăm frumos!

 
 

Domnul Viorel Matei:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Îmi mențin acest proiect, în numele celor care au intervenit și în numele celor din Timiș, care sunt peste 200 de persoane, și care nu au putut să-și întocmească la timp această documentație. Sunt obligat față de cetățeni să-mi susțin acest proiect.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Rog Guvernul...

Vă dau cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Guvernul a examinat această inițiativă legislativă și a întocmit un punct de vedere negativ, având în vedere faptul că dispoziția de prelungire a termenului de aplicare a actului normativ temporar trebuia să intervină înainte de expirarea termenului care trebuia să-l proroge. Întrucât propunerea vine pentru prelungirea unui termen care deja a fost împlinit, din punct de vedere legislativ, această problemă nu mai poate să fie rezolvată pe soluția propusă de inițiatori. Vă rugăm să aveți în vedere că ne menținem punctul de vedere negativ.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dezbateri generale?

Domnul senator Dumitru Petru Pop.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu, personal, și cred că și Grupul România Mare, suntem de acord cu propunerea legislativă. Vă rețin atenția doar două minute. Nu mi-am putut închipui că sunt cetățeni și la noi în județ, în sudul Dunării, cei care locuiesc în valea pârâului Bercea, unde informația a ajuns mai greu, care, neputând să-și depună documentația la timp pentru a-și răscumpăra averile rămase în sudul Dunării, au ajuns în această situație. De aceea, sunt de acord cu această prelungire de termen, pentru ca ei să-și poată depune documentația.

Întâmplarea a făcut că eu n-am știut că și la noi în județ sunt persoane cu asemenea probleme, după cum colegul de la Timișoara spune că acolo sunt în număr de 200 de persoane. S-ar putea să fie și la noi mai mulți, dar pentru cele trei familii care sunt, și în țară cred că sunt mai multe... Facem apel pentru a prelungi termenul. N-aș vrea să fac aici o referire la cât am prelungit noi aceste posibilități și drepturi, de a-și depune documentația pentru răscumpărarea de active, începând din 1940 și până în momentul de față. V-aș ruga, aș apela la stimații colegi, să dăm curs acestei inițiative legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Poate o singură precizare ar trebui făcută. Vă rog să rețineți că legea a fost dată în 1998, deci n-au fost termene de trei luni, de șase luni. După șase ani de zile, spunem: "Domnule, mai am un caz." Nu-l mai închidem niciodată! Dar, mă rog, e un punct de vedere.

Mai sunt luări de cuvânt? Nu mai sunt.

Eu doar vă informez că raportul comisiei este de respingere. Aceeași poziție este și a Guvernului. Consiliul Legislativ a dat aviz negativ. Ca urmare, ni se propune raport de respingere.

Supun votului dumneavoastră raportul. "Da", sunteți de acord cu respingerea. "Nu", sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 45 de voturi pentru, 29 împotrivă și două abțineri.

 
Respingerea propunerii legislative pentru completarea art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal

Trecem la propunerea legislativă privind completarea art. 15 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Vă rog, inițiatorul?

 

Domnul Petre Naidin - deputat:

Da, domnule președinte. Petre Naidin, deputat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Naidin, da.

 
 

Domnul Petre Naidin:

Distinși colegi, în numele unui grup de 5 parlamentari, am introdus această inițiativă. Dumneavoastră sunteți prima cameră sesizată, noi dorind impozit reinvestit pentru cei ce generează 40% din p.i.b. și creează 40% din locurile de muncă. Argumentele sunt expuse.

Dorim să stimulăm capitalul autohton, dorim să creștem numărul de salariați, dorim să creăm venituri suplimentare la buget - vorbim de taxele și impozitele datorate de noii angajați - dorim să reducem inflația, dorim să fie mai bine pentru întreprinderile mici și mijlocii, și nu numai, pentru societățile comerciale, atât cât mai este timp, până la 1 ianuarie 2007.

Guvernul și-a exprimat punctul de vedere prin doamna ministru, care este lângă mine. Elemente suplimentare de când am introdus noi inițiativa ar fi următoarele:

Faptul că Ministerul Economiei și Comerțului, într-un dialog cu 552 de firme din 16 județe, dorește ca profitul reinvestit să nu fie impozitat, și elementul important - care este pe site-ul Ministerului Economiei și Comerțului - este faptul că premierul Adrian Năstase, răspunzând unei interpelări a domnului deputat Eugen Nicolăescu, este de acord, în numele Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, pentru eliminarea impozitului pe profitul reinvestit, evident, în condițiile de orientare a investițiilor și cel puțin a unor condiții de performanță, cu care eu aș fi de acord.

Din punct de vedere politic, dacă vreți, Partidul Umanist, pe care îl reprezint, a strâns un număr de 80.000 de semnături, nu le-am adus. Sunt alte elemente, dincolo de această sală, și mă opresc aici, ca dumneavoastră, inclusiv reprezentanții Partidului Democrat, care doresc și dânșii, prin poziția vicepreședintelui Cezar Preda, același lucru...

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Doamna secretar de stat Maria Manolescu, vă rog, punctul de vedere al Guvernului.

 
 

Doamna Maria Manolescu - secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Guvernul României nu susține această propunere legislativă, deoarece, la această dată, împreună cu reprezentanții mediului de afaceri și ceilalți parteneri sociali, se lucrează la strategia fiscală pentru perioada 2005-2007. Este analizată împreună cu mediul de afaceri și această propunere. Codul fiscal cuprinde, la această dată, o facilitate mai importantă decât aceea care se referă la profitul reinvestit, urmează ca mediul de afaceri să se pronunțe foarte clar cu privire la aceste lucruri.

Deci, în conformitate cu prevederile legii de aprobare a Codului fiscal, în baza căreia orice modificare și completare a acestei legi se poate face o singură dată pe an, măsurile respective urmând să intre în vigoare la începutul exercițiului financiar următor, considerăm că această problemă poate face foarte bine obiectul analizei care se realizează la această dată cu mediul de afaceri și nu este necesară o modificare distinctă a Codului fiscal pentru această propunere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Raportul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci îl prezintă domnul președinte Ștefan Viorel.

 
 

Domnul Viorel Ștefan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Comisia noastră a întocmit raport de respingere și aș vrea să fac precizarea că am primit aviz negativ și din partea Comisiei economice.

Față de argumentele prezentate de reprezentantul Executivului, aș vrea să mai adaug câteva elemente care s-au luat în calcul atunci când am deliberat în cadrul comisiei noastre. Astfel de facilități au mai funcționat atât în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, cât și în cazul celorlalte persoane juridice, potrivit legislației existente în perioada 2001-2002.

Rezultatul aplicării acestora s-a concretizat, într-un mare număr de cazuri, în investiții: sedii de firmă, mijloace de transport, mobilier, investiții care nu au condus la dezvoltarea directă a activităților lucrative.

Facilitatea respectivă, pe de altă parte, a creat mari dificultăți în administrare și a adus un impact semnificativ și asupra resurselor financiare ale contribuabilului.

Evaluările efectuate în anul 2002 au demonstrat că acest sistem de stimulare a investițiilor nu mai era eficient, în comparație cu prevederi similare din legislația țărilor europene. Măsura reducerii cotei de impozitare prin neimpunerea profitului investit este considerată neadecvată în contextul aderării la Uniunea Europeană, în țările membre nefiind promovată o astfel de metodă de stimulare fiscală.

În actuala legislație, prin adoptarea Legii nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, ale cărei prevederi au fost preluate de Codul fiscal, au fost introduse alte forme de stimulare a investițiilor, neutre în raport cu sursele de finanțare, transparente și nediscriminatorii, cum ar fi utilizarea amortizării accelerate pentru achizițiile de echipamente tehnologice, mașini, utilaje și instalații de lucru, computere și echipamente periferice, precum și deducerea unei cote de 20% din valoarea investițiilor, indiferent de sursa de finanțare a acestora, prin diminuarea profitului impozabil din punct de vedere fiscal, în luna în care s-a realizat investiția.

De asemenea, este - așa cum spunea și doamna secretar de stat Manolescu - în curs de definitivare, împreună cu partenerii sociali, strategia fiscală pentru perioada 2005-2007, care are în vedere reducerea cotei de impozitare a profiturilor, de la 25% la aproximativ 20%.

De asemenea, potrivit art. 4 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, acesta se modifică și se completează numai prin lege, iar orice modificare sau completare intră în vigoare cu începere din prima zi a anului următor celui în care a fost adoptată legea.

Acestea au fost considerentele pe baza cărora comisia noastră a decis cu majoritate de voturi adoptare de raport de respingere, fapt pentru care supunem spre dezbaterea și adoptarea plenului raportul nostru privind respingerea propunerii legislative.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Din prezentările făcute rezultă un element esențial de care se ține seama în luările de cuvânt. Este vorba de Codul fiscal, care poate fi modificat o singură dată pe an.

A doua problemă, la ora actuală, din informațiile pe care ni le dă Ministerul Finanțelor Publice, au loc discuții cu patronatele, cu Asociațiile Investitorilor Străini, pentru o analiză complexă legată de strategia pentru perioada care urmează până în 2007. Se preconizează mai multe modificări în Codul fiscal: impozit pe profit și dividende, contribuția de asigurări, deci o analiză complexă. Și atunci s-a solicitat un time-out, fără a se respinge treaba asta, dar, în contextul general, se vine o dată pe an.

Aceasta este problema de fond.

Vă rog, dezbateri generale.

Sunt luări de cuvânt? Nu sunt.

Stimați colegi, supun votului dumneavoastră, pe considerentele arătate de președintele comisiei și de către reprezentantul Guvernului, raportul de respingere.

Votând "da", sunteți pentru, votând "nu", sunteți împotrivă.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 63 de voturi pentru, 23 împotrivă și 4 abțineri.

Vă mulțumesc.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea art. 15 alin. (2) din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (amânarea dezbaterii)

Trecem la propunerea legislativă privind modificarea art. 15 alin. (2) din Legea nr. 87/1994 privind combaterea evaziunii fiscale. (Discuții.)

Inițiatorul? Nu avem pe nimeni. Sunt toți deputați. Nu putem discuta. Se reprogramează.

Rog secretariatul tehnic să-i anunțe. Dacă colegii inițiatori nu vin nici data viitoare, trebuie să luăm o decizie, nu o putem plimba, că nu se prezintă. Înseamnă că nu mai au interes și atunci supunem direct la vot, în cazul în speță, respingerea. Se va reprograma luni.

Propunerea legislativă privind completarea art. 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale (amânarea dezbaterii)

Propunerea legislativă privind completarea art. 15 din Legea nr. 87/1994 pentru combaterea evaziunii fiscale. Al doilea proiect de lege.

Inițiatorul? Același lucru. Sunt mai mulți. Domnii Bolcaș, Apostolescu, Popescu, Ionescu, Crișan, Mărăcineanu. Nu este nici unul prezent în sală?

Vă rog să le punem în discuție luni, indiferent dacă se prezintă sau nu. Sau luăm o decizie, discutăm și în Biroul permanent ce facem în astfel de situații. O scoatem de pe ordinea de zi... Vom discuta!

Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea Societății Comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel

Trecem la proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 114/2003 privind privatizarea societății comerciale ARO - S.A. Câmpulung Muscel.

Domnul președinte Dina Carol.

Stimați colegi, au avut loc discuții, cunoașteți, deci nu o luăm de la capăt.

Dau cuvântul domnului președinte Dina Carol, pentru a prezenta raportul suplimentar.

 

Domnul Carol Dina:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori, Comisia pentru privatizare a analizat documentele puse la dispoziție de Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului în legătură cu privatizarea societății ARO - S.A. Câmpulung Muscel și a reținut, în principal, următoarele aspecte: în primul rând, din nota de privatizare rezultă că societatea are un capital social de 264 miliarde lei, un număr de acțiuni de 10.582.000, din care A.P.A.P.S.-ul deține 68,7%.

Între elementele de patrimoniu rezultă că societatea are locuințe în cuantum de 14.400 m2, respectiv circa 300 de apartamente, o bază sportivă cu aproape 17.000 m2, o casă de oaspeți de 3.000 m2, o uzină electrică de 28.000 m2, o gospodărie de apă de aproape 11.000 m2.

În această notă se arată că relansarea producției ar trebui să fie asigurată cu circa 6 milioane dolari capital de lucru, circa 54 milioane dolari investiții și 740.000 dolari investiții de mediu.

Din memorandumul aprobat de Guvern la data de 25.09.2003, am aflat următoarele:

Situația S.C. ARO - S.A. s-a înrăutățit an de an, înregistrând la sfârșitul anului 2002 o pierdere de 209 miliarde lei și datorii de peste 830 miliarde lei.

La data de 30.07.2003, ARO înregistra datorii de două ori mai mari decât în 2002, în valoare totală de 1.663 miliarde lei, respectiv 50 milioane de dolari, din care, credite bugetare 39 milioane, furnizori de utilități 2,2 milioane, furnizori de materii prime și materiale 5,2 milioane dolari, datorii la bănci 1.200.000 dolari și salarii restante ale salariaților circa 2 milioane de dolari.

La data de 28.07.2003, termenul-limită de depunere a ofertelor, firma CROSS LANDER S.U.A. este singurul ofertant care a depus la A.P.A.P.S. documentația de participare la negocieri. Prin oferta sa, CROSS LANDER se angajează ferm și irevocabil să îndeplinească, în principal, următoarele obligații: să achite, pentru procentul de 68,7 din capitalul social deținut de stat la ARO, suma de 150.000 dolari; să investească, pe o perioadă de 5 ani, suma de 15.500.000 dolari pentru dezvoltarea afacerii și modernizarea tehnologiilor și protecția mediului, astfel: 3 milioane dolari capital de lucru, 11.900.000 dolari investiții tehnologice, în 5 ani, și 600.000 dolari investiții de mediu, în primul an.

Cumpărătorul, de asemenea, își asumă datorii și credite comerciale în valoare de 11,4 milioane dolari, din care 6,3 milioane dolari sunt datorii comerciale și creditele ARO către bănci și furnizori; de asemenea, credite bancare contractate de filialele Societății Comerciale ARO în valoare de 3,1 milioane dolari și, în același timp, rezolvarea situației litigioase a salariilor restante, în sumă de circa 2 milioane dolari.

De asemenea, am reținut din contractul de vânzare-cumpă rare de acțiuni că acesta s-a elaborat în conformitate cu prevederile Legii nr. 88/1997, ale Legii 137/2002 și ale memorandumului aprobat de Guvern.

Aici sunt prevăzute clauze suspensive, obligații ale cumpărătorului, pe care noi le apreciem că sunt în conformitate cu legea.

Proiectul de lege a fost dezbătut în ședința din data de 24.03.2003 și a fost aprobat cu 6 voturi pentru și trei abțineri. Senatorii Partidului România Mare s-au abținut de la vot în principal pentru următoarele motive: volumul datoriilor a crescut nepermis de mult, într-o perioadă foarte scurtă, de la 25 milioane dolari la 50 milioane dolari, în numai 7 luni, fără să se prezinte vreo explicație în acest sens.

În consecință, atractivitatea Societății Comerciale ARO s-a diminuat considerabil, ceea ce a dus ca privatizarea ei să nu fie un succes.

De asemenea, ne-am abținut pentru că activele cu caracter social nu au fost externalizate și date în administrarea autorităților locale înainte de privatizare, existând pericolul iminent ca salariații, inclusiv cei disponibilizați, care stau în fondul locativ al societății, să rămână fără locuință.

Având în vedere cele prezentate, supunem dezbaterii în plenul Senatului prezentul raport suplimentar.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dacă în baza raportului suplimentar mai sunt intervenții?

Domnul senator Radu F. Alexandru.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Domnule președinte,

Distinși colegi,

Aș vrea să vă reamintesc că privatizarea Societății Comerciale ARO - S.A. este unul din cele 7 puncte pe care premierul Adrian Năstase le-a angajat la Bruxelles în vederea obținerii calificativului de economie de piață funcțională. Nu a fost vorba numai de ARO - S.A. Câmpulung Muscel. Erau cele două fabrici, de tractoare și de camioane, din Brașov, și alte întreprinderi.

De la data anunțării privatizării ARO - S.A. Câmpulung Muscel în favoarea singurului ofertant, respectiv CROSS LANDER U.S.A., al cărui unic acționar este numitul John Perez, au apărut numeroase semnale de alarmă, punând în discuție bonitatea, credibilitatea și onorabilitatea respectivului investitor - nu vreau să-i spun "strategic".

John Perez este un colaborator mai vechi al lui ARO Câmpulung și este un colaborator care nu a reușit decât să lase amintirea unor promisiuni neonorate, a unor tentative de privatizare la sume extrem de seducătoare, dar care nu au putut fi niciodată finalizate, tocmai din lipsa de capital.

Este limpede că această privatizare s-a făcut sub presiunea unor angajamente asumate de Guvernul român și, până la urmă, putem să spunem că, dat fiind faptul că era singurul ofertant, se putea spera ca în intervalul de timp scurs John Perez să reușească să aducă infuzia de capital care să readucă la o linie de plutire una din fabricile românești care s-au dovedit nu performante, s-au dovedit realmente competitive pe plan internațional.

Din păcate, în tot timpul scurs de la data ordonanței de urgență care consfințea privatizarea până astăzi, nu există nici un semnal de ameliorare, de însănătoșire, de revenire pe un drum spre normalitate - deci nu de rezolvare, pe un drum de normalitate - în ceea ce privește ARO Câmpulung. Aș spune, mai mult, că cele mai negre previziuni s-au confirmat în totalitate.

Mi se pare că raportul suplimentar pe care colegii din Comisia pentru privatizare ni l-au pus la dispoziție este, în sinteză, o radiografie cât se poate de exactă și de completă a situației cu care se confruntă astăzi ARO Câmpulung.

Au existat câteva demersuri, în continuare, caritabile, ale Guvernului, ale Ministerului de Interne, de a se achiziționa mașinile ARO Câmpulung. A fost o situație cu totul nefirească, pentru că nu era vorba decât de vechile modele produse de ARO Câmpulung, la prețuri mult peste prețurile pieței, la mașini infinit mai performante, cu mărci de renume.

Într-un cuvânt și în final, vreau să vă spun că John Perez, respectiv CROSS LANDER, se dovedește incapabil să-și onoreze angajamentele prevăzute în contract. Ceea ce spunea domnul președinte este, din păcate, strictul adevăr. Datoriile s-au dublat. Vă reamintesc un lucru pe care îl știți foarte bine, tensiunile sociale au crescut, salariile sunt mult restante și, la fel ca și cele două fabrici importante din Brașov, aduse astăzi în stare de faliment, ARO Câmpulung este în aceeași situație, de a sucomba.

Toate aceste motive mă fac ca, în numele Grupului P.N.L., să spun că vom vota împotriva legii pe care o avem astăzi în discuție și îndrăznesc să apelez la profesionalismul domnului președinte al Senatului pentru a ne exprima un vot absolut onest, absolut corect, pentru că suntem în fața unei tentative întru totul de acceptat, dar, din păcate, nereușite, nefinalizate, și a vota această lege de admitere a ordonanței înseamnă, realmente, a ne pune semnătura pe actul de deces al societății ARO Câmpulung.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, domnule senator Matei Vintilă.

 
 

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În primul rând, mă bucură faptul că distinșii colegi din Comisia pentru privatizare, de la P.R.M., au reușit, într-o zi, să se edifice cum e cu privatizarea ARO Câmpulung Muscel.

În al doilea rând, aș vrea să rețin faptul că distinsul coleg Radu F. Alexandru este puțin în eroare sau încearcă să ne ducă pe noi în eroare.

Lucrurile nu stau așa cum le prezintă dânsul. În primul rând, ARO Câmpulung Muscel făcea parte din Programul de privatizare convenit cu Fondul Monetar Internațional. Este vorba de PSAL I și PSAL II. Era la a patra strigare, și a fost singurul ofertant. După părerea mea, clauzele contractuale sunt foarte bune pentru statul român, având în vedere situația în care se găsea ARO.

După părerea mea, a fost, practic, ultima strigare, pentru că, după aceasta, cred că urma lichidarea.

Până acum, noul investitor, noul proprietar, CROSS LANDER a adus deja și, sub licență FORD, are un model nou, ARO 244 X, cu motor FORD și cutie de viteză MAZDA, are comenzi, în anul acesta, peste 6.000 de bucăți (6.000 spre 10.000 de bucăți). Aceste exemplare vor merge la export în Brazilia, în Mexic și chiar în Statele Unite ale Americii.

De asemenea, una din clauzele de bază, zic eu, care nu au fost trecute în raportul suplimentar, este faptul că toate acțiunile deținute de CROSS LANDER, în valoare de 63%, sunt gajate în favoarea statului român. Dacă nu își va îndeplini clauzele, își va pierde dreptul de proprietate.

Eu zic că nu s-a făcut o privatizare superficială, o privatizare la întâmplare sau că nu știu ce promisiuni s-au făcut.

Oricum, partidul nostru, în 2000, în programul pe care l-a prezentat, de privatizare a economiei românești și de a scăpa de "găurile negre" - și, mai ales, a trebuit să privatizăm o economie lăsată "pe brânci" de fosta guvernare - a reușit, de multe ori, lucruri foarte bune, iar privatizarea ARO Câmpulung este unul din lucrurile bune, în condițiile în care era la un pas de a fi lichidată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Bîciu, vă rog.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să mă refer, în primul rând, la Programul de guvernare, pe care cu atâta mândrie îl amintea colegul nostru.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vreau să vă referiți la ARO, la proiectul de lege!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Da, la ARO...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La declarații politice, după ora 13,30, vă dau cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Deci, ARO Câmpulung...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa, e bine cum ați început!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Deci, ARO Câmpulung nu ajungea în situația aceasta dacă, conform programului de guvernare al PSD, toate societățile comerciale erau transferate din portofoliul A.P.A.P.S. la Ministerul Economiei și Comerțului, unde, știm cu toții, mai există încă specialiști care știu cu ce se ocupă economia românească.

A.P.A.P.S. a fost dintotdeauna un comerciant care a vândut fără să știe ce vinde. Dar, mă rog, a fost dezbătut contractul de privatizare, sunt chiar încântat că reușesc să citesc într-un raport toate detaliile unui contract.

Având în vedere că A.P.A.P.S. are ca obiect principal de activitate - și va avea în continuare acest obiect principal de activitate - postprivatizarea, doresc să pun câteva întrebări - și este cel mai în măsură să ne răspundă - reprezentantului A.P.A.P.S.

Care este situația societății astăzi, după privatizare?

Dacă investitorul și-a respectat obligațiile asumate prin contract, și care au fost, până la această dată, principalii beneficiari ai produselor ARO Câmpulung, de la privatizare?

Aș mai adăuga faptul că datoriile acumulate în cele 7 luni de ARO Câmpulung, care au crescut de la 25 la 50 milioane dolari, sunt - și vă garantez că așa este, din surse exacte - datorate unui management și unei gestionări a activității ARO foarte slabe.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, dacă mai sunt luări de cuvânt? (Domnul senator Radu Alexandru Feldman solicită cuvântul.)

Ați avut cuvântul, domnule Radu Alexandru. Vă rog eu foarte mult! Domnul senator Vornicu... Cunoașteți regulamentul!...

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

Drept la replică, domnule președinte!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

La replică, vă dau cuvântul!

Domnul senator Vornicu.

 
 

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Domnule președinte, stimați colegi,

Mă bucur că am avut ocazia să ascult raportul suplimentar.

Drept să vă spun, nu mai era nevoie să ascult acest raport suplimentar, pentru că știam exact care a fost situația Societății ARO Câmpulung atunci când...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Numai o secundă!...

Rog amândouă televiziunile să treacă în spate! S-a auzit, da? Vă rog foarte mult, în spatele sălii!

Domnule senator Vornicu, dacă doriți să fiți televizat, poftiți la tribună!

 
 

Domnul Sorin Vornicu:

Nu, mulțumesc, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu doriți... Vă mulțumesc.

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Sorin Adrian Vornicu:

Deci știm foarte bine care era situația la ARO Câmpulung, atunci când s-a reușit această privatizare. Această situație am regăsit-o în raportul suplimentar și, luând în considerație cel puțin cele prezentate în raportul suplimentar, consider că privatizarea a fost... nu că a fost o reușită, ci, mă mir cum de s-a reușit această privatizare. Deci ce eforturi s-au făcut pentru a se reuși această privatizare!...

Și dacă luăm în considerație numai un singur aspect, suma necesară pentru a aduce fabrica în condițiile acceptabile de funcționare în legătură cu mediul, care este asigurată din start, este cel puțin un punct în plus.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Domnul senator Radu F. Alexandru, drept la replică.

Vă rog, aveți un minut, domnule senator.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

Stimate coleg,

Cred că este vorba de o neînțelegere, și cu siguranță sunt dator să mi-o asum, că poate nu m-am făcut bine înțeles. Eu nu am pus nici o clipă în discuție clauzele contractului. Ce scrie pe hârtie, angajamentele pe care și le-a luat John Perez sunt absolut minunate. Cu o singură condiție, domnule senator. Ca aceste clauze să fie onorate. Or, în momentul de față, nu a fost onorat nimic.

Îmi spuneți că există o lungă listă de cumpărători...

Îngăduiți-mi să vă împrospătez memoria și să vă spun că, în anii 1995-1996, același investitor, John Perez, a semnat contracte cu peste 50 dealeri americani pentru mașini ARO, la prețul de 69.000 dolari bucata. Nu a livrat nici o mașină, iar suma fraudată nu s-a putut recupera.

În 1996, același investitor a mai încercat o dată să devină proprietarul fabricii din Câmpulung, moment în care a promis o investiție de 20 milioane dolari pentru fabricarea a 20.000 autoturisme pe an. 20.000 autoturisme pe an! Promisiunea s-a dovedit un bluf și, până în 2000, ARO a încetat orice colaborare cu John Perez.

Dar vreau să trecem de...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, aveți drept la replică un minut! Vă rog să încheiați!

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Închei, sigur că da. Vă mulțumesc.

Vreau să trecem peste aprecierile care pot fi sub semnul unei subiectivități și vreau să vă citesc două rânduri, ca să mă încadrez în minutul pe care ați avut bunăvoința să mi-l acordați.

Din răspunsul Serviciului Român de Informații, sub semnătura directorului Serviciului Român de Informații, care scrie: "Serviciul Român de Informații a informat beneficiarii abilitați în legătură cu premisele de prejudiciere, în perspectiva privatizării S.C. ARO - S.A. Câmpulung."

Deci tot ceea ce spunem nu face decât să confirme faptul că este vorba de un investitor lipsit de bonitate, lipsit de posibilitatea de a onora clauzele care au stat la baza acestei privatizări.

Vă mulțumesc foarte mult, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mai sunt intervenții?

Două minute, dacă îmi permiteți! (Domnule președinte Nicolae Văcăroiu se deplasează la tribună.)

Am să spun câteva lucruri legat de S.C. ARO, pentru că văd că este o adevărată pasiune. Mi-ar fi plăcut pasiunea asta când vorbeam de "Petromidia", dar nu s-a vorbit un cuvânt.

Stimați colegi,

Este vorba despre un produs, cândva renumit, poate cel mai renumit din industria construcțiilor de mașini produs în România, dar, care, în timp, a ajuns în situația pe care ați prezentat-o, în linii mari, aici.

Cauza - efectul globalizării. Pot să vă spun că eu, personal, am discutat cu cel puțin 20 de firme mari din domeniul construcțiilor de mașini de teren din lume. Nu știu dacă am scăpat vreuna. Nu există absolut nici un interes, tocmai datorită fuziunilor care au loc în domeniul autoturismelor, în domeniul autovehiculelor, în general, în lume, la ora actuală, unde, în perspectivă, se preconizează că vor exista 3-4 companii multinaționale care vor dirija piața mondială, sigur, pe anumite specializări.

Mașina ARO este o mașină, aș spune, atipică, care nu se încadrează în ce înseamnă astăzi acele jeep-uri pe care le vedeți dumneavoastră. Este o mașină care nu are încărcătură electronică pe ea, este o mașină de gospodărie, este o mașină pentru uz casnic. Așa se și explică faptul că, până prin 1996-1997, România a vândut 2.000-3.000 bucăți pe an, în Statele Unite. Și a mai vândut și ulterior, dar destul de puține.

În al treilea rând, problema care a stat în fața Guvernului a însemnat o decizie. 31 martie era termenul de lichidare a fabricii. Segmentul de piață pentru ARO, așa cum este ea, sigur, cu calitate, îmbunătățiri, inclusiv cu dotări suplimentare, dar fără electronică pe ea, este o mașină care este cerută în foarte multe state ale lumii.

pot să vă dau exemple, dar nu știu dacă este cazul. Ați citit și în ziare, inclusiv disputa celui care a cumpărat-o cu fostul lui partener, care are o comandă de câte 15-20.000 bucăți ARO în China, pentru zona vestică a Chinei. Și de aici o început o întreagă dispută, declarații prin presă, fel de fel de comentarii...

Problema este următoarea: ce trebuia făcut?!

Închidem ARO sau îi dăm o șansă, cu un personal de la 5.000 la 2.500 de oameni?

Deci aceasta este decizia... legat de această ordonanță, pe care o supunem aprobării Senatului, acum.

Ridică domnul Dina problema cu locuințele sociale.

Deci, ce să facem domnule?! S-o lichidăm?! Mai trimitem 2.500 oameni în șomaj... și cu locuințele sociale... pe urmă le dăm la oameni. E vorba de 80-100 garsoniere sau ce sunt acolo! Deci suntem în situația asta...

Dumneavoastră începeți acum și discutați... Stați să vedeți, că partenerul ăsta are niște bube, are un scandal cu fostul partener, iar fostul partener a început să se plimbe prin România și să arate cât este el de grozav.

Și să anulăm contractul de privatizare... că vine el cu vreo 30-40 milioane dolari, că are comenzi și că va fi nu știu ce... A fost verificat și celălalt partener. Și de aici o serie de informații care circulă în mod eronat pe piață...

Cel care a cumpărat, eu nu m-am întâlnit niciodată cu el, deci nu-l cunosc, ca să pot să vorbesc, eu știu, în vreo calitate, dar a fost singurul. După 4-5 tentative! Nu a existat o a doua ofertă și nu va mai exista vreodată o a doua ofertă! Avantajul pe care îl are cel care a cumpărat este faptul că are o fabrică de montaj în Brazilia și are exclusivitate pe Brazilia... cu toate necazurile care s-au întâmplat... și pot să vă dau și răspunsuri tehnice... ce s-a întâmplat în relația cu el, de n-a mai putut să-și respecte angajamentele...

Pentru că nu a mai respectat calitatea, domnilor senatori!

Și am trimis mașini... colegii au fost cu mine, dacă nu mă înșel, și în Africa de Sud, au fost din toate partidele, unde s-a ivit o situație: ARO trimisese 10 mașini, un lot de probă, pentru că guvernul respectiv vroia să cumpere un set de 4-5.000 bucăți pe an. Problemele au fost atât de mari, iar cei de la ARO nu i-au băgat în seamă, încât oamenii au zis: "Domnule, sunteți neserioși și am renunțat!"

A doua problemă este că cel în cauză are și exclusivitatea pe motoarele Ford și, în general, pe complexul propulsor, în relația cu Ford. Este o șansă.

Sperăm să fie o reușită.

A doua șansă este lichidarea... A doua șansă este închiderea.

Deci dacă mâine luăm o decizie, nu e nici o problemă. O închidem, pleacă acasă toți oamenii de acolo. Dar există această șansă ca... cu noile motoare, se lucrează deja la 2-3 modele, nu este ușor să relansezi o fabricație... pe o perioadă de timp, se va dezvolta o specializare pe componente ARO, caroserii... care se vor exporta la fabrica de montaj din Brazilia... acolo vor veni motoarele și se va realiza montajul. Dar se dă de lucru la 2.500 de oameni, se ține în viață o uzină care, poate, cândva, va găsi o portiță pentru o relansare mai de proporții.

Deci aceasta este problema și nu alta. Apropo, de ce întreba și un coleg senator cât a produs, care este situația...

Domnule, acolo avem un patron privat astăzi. Noi discutăm actul de privatizare, domnul senator Bîciu! La patronul privat nu mai poți să pui întrebări! Dacă vă duceți și în străinătate să vedeți în ce condiții se poate vizita o fabrică, la ce întrebări se pot da răspunsuri...

Este treaba lui!... Ce urmărește A.P.A.P.S.-ul?

Urmărește respectarea clauzelor din contract, investiții, mediu, și acesta este obiectivul care va fi și de aici încolo...

Din sală:

A respectat clauzele?...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

O să ne răspundă dânsul dacă a respectat sau nu, dar aș vrea, și fac un apel la dumneavoastră, stimați colegi, că se pare că pasiunea s-a transformat, apropo de ARO, într-o pasiune de proporții.

Din sală:

Toată economia e la pământ!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, dacă luăm toată perioada de 10 ani și să vedem cum s-au respectat clauzele postprivatizare de către toți, înseamnă că mâine venim și spunem: domnule, nu s-au respectat clauzele. De acord că trebuie să le respecte și trebuie să acționăm în direcția asta... ia să vedem ce facem... ștergem, o luăm de la capăt... ați văzut cum se fac analizele... ați văzut, la "Petromidia" s-a venit cu o lege, cu creanțe bugetare, se caută portițe pentru ca obiective care sunt viabile, dar care au ajuns într-o situație foarte grea, să fie, totuși, repuse în funcțiune.

Marea problemă în industria de automobile o constituie, la ora actuală, industria orizontală. Cei care livrează componente. O mașină ARO are în componența ei, în funcție de opțiuni, între 10.000 și 11.000 de componente. Din acestea, o parte de 55% le produce fabrica, iar restul le ia de la colaboratori, din țară. Acei colaboratori din țară, din păcate, s-au prăbușit, și atunci sunt mari probleme, care apar la toți constructorii de utilaje complexe, datorită orizontalei. Când vine un partener să cumpere în România, intrând pe această orizontală, care este deficitară la ora actuală și nu mai poate să livreze, sau cei care livrează, livrează de proastă calitate, și întregul produs ți-l dă peste cap, din punct de vedere calitativ, deci partenerii străini care cumpără, încearcă să vină cu soluții moderne de achiziționare de componente compatibile din diverse state. Să știți că nu se lansează o fabricație! Cine a lucrat în producție știe că lansarea unui produs îmbunătățit în procesul de fabricație înseamnă între unul și doi ani de zile.

Până și o bancă nou-înființată, primii trei ani este în pierdere. Abia după aceea începe să dar atunci când lansezi un produs nou, începi din nou cu contacte, cu 500-700 producători pe orizontală, analize de prețuri, se fac modele, studiezi din nou piața, se cer camionete, se cer altfel de tipuri.

Deci este un proces întreg, și atunci, nu putem veni după cinci șase, șapte luni de zile să spunem: domnule, hai să-l omorâm pe ăsta! A fost singurul! Deci decizia ne aparține! Haideți să închidem fabrica, sau îi dăm o șansă, ori să-l urmărim - și s-ar putea - și există acest potențial, pentru că și pe plan local, în Argeș, facem analize, nu ne convine tot ce este acolo - încercăm să găsim modalități să sprijinim relansarea unui produs, repet, care are piață pe segmentul lui de produs, destinat unor activități, nu gen Jeep de oraș, Grand Cherokee, Mitsubishi sau care vreți dumneavoastră, ci o mașină pentru muncă, pentru cărat, o mașină de gospodărie.

Vă mulțumesc foarte mult.

Mai dorește totuși cineva?

Vă mulțumesc foarte mult, dacă nu mai sunt luări de cuvânt.

Domnule secretar de stat, vă rog să dați răspunsuri.

 
 

Domnul Victor Dumitriu - secretar de stat la Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului:

Domnule președinte,

Aș dori întâi să răspund domnului senator liberal, știută fiind preocuparea dânșilor, din ultimul timp, în legătură cu privatizările pe care Guvernul le duce la îndeplinire.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, puțin mai tare!

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Vreau să vă spun, domnule senator, că datoriile de 50 de milioane dolari s-au acumulat anterior procesului de privatizare, nu a făcut-o domnul Perez datoria, noi am transferat-o pe proprietate, în ianuarie anul acesta, domnului John Perez. Ne-a plătit prețul, pentru că v-ați pus întrebări în legătură cu clauzele din contract, a plătit investiția de mediu și nu a reușit, normal, investiția, cea de 15 milioane se realizează în timp!

Nu a ajuns la scadență. Va ajunge la prima scadență de investiție undeva în luna septembrie, dar două condiții din cele trei pe care le-am pus, inclusiv cea cu personalul, le-a respectat.

Deci era destul de simplu să verificați, să ne puneți o asemenea întrebare și, în spiritul transparenței, v-am fi comunicat că așa este.

Este destul de greu să mai justific situația și condițiile în care am privatizat această companie, domnul președinte Nicolae Văcăroiu v-a făcut un expozeu foarte în temă.

Vreau să vă asigur că, înainte de toate, am încercat să oferim o șansă. Poate că, de fapt, acesta este cel mai bun răspuns. Pentru că nu am găsit pe altcineva să vină să o ia, și putea să vină oricine, și chiar din partidul dumneavoastră, și i-am fi dat-o, să o salvăm, a venit unul din Brazilia, care, de fapt, este american. Acesta este răspunsul!

În momentul în care el, atâta timp cât altul nu a fost în stare să conducă această companie, de pe poziția de acționar majoritar, trebuie să-i dăm o șansă, și, repet, în momentul în care el nu aduce una dintre clauze la îndeplinire va trebui să ne asumăm cu toți răspunderea, să luăm această companie înapoi.

Nu putem, pe baza unor simple previziuni, să știm că nu o să fie bun, că o să continue procesul. El are un litigiu în America, să-i dăm o șansă omului acesta, să ajungem la prima scadență.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate domnule secretar de stat, când s-a semnat contractul?

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Anul trecut, domnule președinte, însă transferul dreptului de proprietate i l-am făcut în ianuarie.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De transfer...

Deci s-a făcut transferul în ianuarie. El a intrat în poziție în ianuarie și vreți să-i cerem la sfârșitul lui martie că nu a făcut minuni la ARO?!

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Iar datoria de 50 de milioane care s-a acumulat... De aia suntem vinovați toți cei prezenți aici! (Discuții aprinse în sală. Proteste. Rumoare. Comentarii.)

Din sală:

Retractează acuzația!

Din sală:

Vă rog!

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Pentru că de zece ani de zile... E vorba de datorii istorice, care s-au acumulat! (Discuții agitate în sală.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule Constantin Bîciu, luați loc!

Puțină disciplină, colaborăm de mult, dacă vreți vă dau și cuvântul! (Discuții agitate în sală. Rumoare.)

Repet, domnule secretar de stat, sunteți în fața Senatului!

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Am înțeles, îmi cer scuze dacă unii dintre dumneavoastră...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu vorbiți când vorbesc eu! Asta e prima regulă! Deci, când vă dau cuvântul, atunci vorbiți!

Sunteți în fața Senatului, asta în primul rând, și în al doilea rând, cred eu că trebuia un proces de instruire la A.P.A.P.S., cum trebuie să vă prezentați... Și să nu faceți afirmații care sunt total nefondate! Adică dumneavoastră veniți cu ideea că este de vină Parlamentul că nu a șters toate datoriile istorice! Domnule, aici este de vină un întreg angrenaj... Asta este societatea românească, economia românească, dar nu veniți cu chestii de genul acesta!

Eu credeam că veniți cu alte argumente prin care să ne demonstrați că vrem să vă sprijinim să faceți o treabă mai bună! Nu vă mai dau cuvântul!

Dacă mai sunt luări de cuvânt?

Da, domnul senator Constantin Bîciu, legat de treaba aceasta? N-a pronunțat P.R.M.!

Din sală:

Dacă n-a luat în seamă P.R.M., este bine!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu!

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Nu ne putem simți vinovați de ceea ce s-a întâmplat la ARO, în măsura în care vinovat este A.P.A.P.S.-ul, cel puțin din două motive.

Până în anul 2000, exista în România o lege prin care conducătorii societăților comerciale cu capital majoritar de stat erau selectați prin concurs și aveau contract de manager. Pe 8 ianuarie 2001, dacă rețin exact data, prima grijă a actualului Guvern a fost să abroge acea lege și să pună ceva în loc. A.P.A.P.S.-ul nici până acum nu a pus nimic în loc, directorii sunt numiți în continuare pe criterii politice, cum s-a întâmplat la ARO...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles, vă rog să luați loc.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

...și acesta este motivul principal pentru care în 2003, din ianuarie până în iulie, pierderile societății ARO s-au dublat. Acesta este motivul principal, ca să știe și domnul secretar de stat!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc.

Vă rog să luați loc. Dacă vreți să vă dau eu răspunsuri, vă dau! Cel puțin la ARO s-au pus cei mai buni specialiști directori... Cel puțin la ARO!

Din sală:

Se vede!

Din sală:

Rezultatul?!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Asta e cu totul altceva.

Dacă vreți, vă trimit pe dumneavoastră o lună la o altă uzină, nu la ARO. Deci nu mai vorbiți de pe margine, că este ușor să dai cu pietre. (Discuții în sală.)

Nu vă faceți probleme, nu s-a pus la întâmplare acolo director. Dacă nu știți, nu vorbiți!

Domnul senator Radu F. Alexandru, vă rog.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc.

Revin la microfon, pentru că domnul secretar de stat a făcut o afirmație inexactă. Dați-mi voie să mă prezint, sunt senatorul Feldman Radu Alexandru, Partidul Național Liberal.

Domnule secretar de stat,

Volumul datoriilor a crescut nepermis de mult într-o perioadă foarte scurtă, de la 25 de milioane la 50 de milioane U.S.D., în numai șapte luni. Această afirmație aparține Comisiei pentru privatizare, semnată de președinte Carol Dina, secretar Aureliu Leca. Nu am făcut nici un fel de referire și nu am invocat nici o clipă datoriile.

Deci observația dumneavoastră mi se pare că este în contradicție cu adevărul. O observație, însă, îmi permit și, firește, mă adresez în primul rând domnului președinte al Senatului și colegilor.

Întrebarea care cred că se pune este cui trebuie să acordăm o șansă: investitorului străin sau fabricii și muncitorilor de la ARO?

Nu cred că noi, statul român și A.P.A.P.S.-ul, suntem o societate caritabilă, că dacă vine cineva de-afară, cu un bănuț în buzunar: "Domnule, vreau să încerc!", "Hai, domnule, încearcă!"

Îmi permit să vă reamintesc, cu toată considerația față de dumneavoastră și cu o egală considerație față de cel despre care vorbesc, respectiv domnul prim-ministru Adrian Năstase, care a spus: "Este timpul să vedem cum s-au făcut privatizările, este timpul să vedem cui am dat pe mână fabricile și uzinele românești." Asta este problema!

Aveți perfectă dreptate, domnule președinte, este imposibil ca în trei luni de zile să aștept de la un investitor străin să facă, precum Făt-Frumos, minuni. Dar acest investitor străin nu este un Făt-Frumos, este un om extrem de bine cunoscut, din păcate cu un bilanț total negativ.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Sergiu Nicolaescu, vă rog.

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

E destul de ciudat că vorbim de un turism de teren și avem păreri diferite. Banii se impută, chiar dacă Parlamentul ar fi de vină că fabrica respectivă nu merge.

Vreau să amintesc câteva lucruri: că un picior al Turnului Eiffel din Paris este făcut cu oțel de la Hunedoara, de la Reșița. Mai mult decât atât, vreau să spun că locomotivele făcute la Reșița prin anii 1900 și ceva erau unele dintre cele mai bune din Europa. Mai mult decât atât, în 1940-1941-1942 se făceau unele din cele mai bune avioane IAR-92, IAR-93, IAR-93 B, cele mai bune avioane de vânătoare se făceau la Brașov. E adevărat că motorul era de Meserschmidt, Fokewulf, dar avioanele erau făcute de noi, cu performanțe care depășeau Meserschmidt-ul sau Fokewulf-ul.

Bun, în aceste condiții, să ne fie clar, oricât ne-am bate, oricât am vorbi, oricât ar vrea Parlamentul să ajute, mașina e proastă. Nu corespunde pieței internaționale.

Deci ne batem pentru un lucru care este pus sub semnul întrebării.

La fabrica "Dacia" care trăiește, să zicem, la o orizontală, care a făcut față, aceste...

Din sală:

Avarie!

 
 

Domnul Sergiu Nicolaescu:

În permanentă avarie, cum spune un coleg, dar crește!

Îmi spunea un director al uzinei, directorul francez, când eu îi spuneam: "Domnule, totuși, nu sunteți încântați că faceți Renault 14 în România?", spunea: "Domnul Nicolaescu, da, dar vreau să vă spun următorul lucru: facem Renault 14 în România, dar la fabrică la Pitești întâi să se învețe să se facă șuruburi."

Asta este realitatea!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți să nu exagerăm, domnul Sergiu Nicolaescu.

Nu vreau să fac comentarii acum, dar ați exagerat mult și nu este nici sănătos măcar. (Discuții, comentarii în sală.)

Vă rog, stimați colegi, cred că s-au făcut comentarii suficiente.

Dumneavoastră decideți, există și posibilitatea să o închidem, dar decizia vă aparține prin vot.

Raportul este favorabil. Există și un amendament cu care înțeleg că este de acord și reprezentantul Guvernului. Da?

 
 

Domnul Victor Dumitriu:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun la vot raportul cu acest amendament.

Vă rog să votați, stimați colegi.

61 de voturi pentru, 43 împotrivă, două abțineri.

Supun acum votului dumneavoastră proiectul de lege în forma prezentată, în care vom introduce amendamentul.

Vă rog să votați.

61 de voturi pentru, 48 de voturi împotrivă și o singură abținere.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Listă! Domnule secretar, listă!

 
Propunerea legislativă privind modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului montan Superschi în Carpați (amânarea dezbaterii)

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Trecem la propunerea legislativă pentru modificarea anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpați".

Vă rog, comisia economică.

Inițiatorul este domnul deputat Kerekes Károly.

Este?

Din sală:

Nu este!

 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mergem mai departe. Se scoate de pe ordinea de zi și vă propun să o introducem în 2005. E a treia oară când nu vine. Să nu ne jucăm "de-a inițiativa legislativă".

Am glumit, desigur!

Rog să se vadă, să se pună luni pe ordinea de zi.

 
Proiectul Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu (retrimiterea la comisie)

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 86/2003 pentru modificarea și completarea Legii nr. 73/2000 privind Fondul pentru mediu. (Discuții la masa prezidiului.)

Da, vă rog, o listă. Păi, ați votat cu toții, ce nevoie aveți de listă?

Domnul Doru-Laurian Bădulescu, vă rog.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat.

 

Domnul Ioan Jelev - secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor:

Domnule președinte,

Onorați senatori...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vizavi de raportul suplimentar?

 
 

Domnul Ioan Jelev:

Da.

Mă numesc Ioan Jelev. Sunt secretar de stat în Ministerul Mediului și Gospodăririi Apelor.

Având în vedere importanța acestui proiect de lege și a implicațiilor economico-financiare, aș propune, pentru aprofundarea unor aspecte din cadrul acestei legi, care au și implicații principiale, să fiți de acord cu returnarea lui la comisie și într-un timp foarte scurt să punem la punct aceste aspecte pe care le-am amintit și să ne prezentăm apoi în cel mai scurt timp cu un punct de vedere comun. (Discuții la masa prezidiului.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, am înțeles solicitarea. Avem un raport suplimentar, stimați colegi. E o întreagă dispută legat de acea taxare suplimentară de 1,5%.

Să ascultăm raportul Comisiei economice.

Domnule președinte Bădulescu, vă rog.

Sunt două comisii, practic. E și Comisia pentru sănătate, ecologie, tineret și sport.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, e raport comun al Comisiei economice și al Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport. Am să citesc ceva mai mult din raport, având în vedere afirmațiile reprezentantului Guvernului, care nu ne-a consultat în această problemă și nici nu a adus argumente pentru solicitarea dumnealui.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu vă rog să prezentați raportul suplimentar, lăsați solicitarea.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Prin Legea nr. 293/2002 de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 93/2001 s-a completat sursa de finanțare a Fondului de mediu și s-a introdus la art. 8 alin. (1) o nouă literă, lit. h), care prevedea plata unei cote de 1,5% din valoarea încasată prin comercializarea produselor finite de tutun. Întrucât prevederea nu s-a putut aplica, nefiind stabiliți nici subiecții care datorau această cotă, nici baza de calcul, nici scadența acesteia și nici locul plății, prin noua reglementare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2003, s-a renunțat la această obligație.

În perioada cât această reglementare a fost în vigoare, nu s-au putut stabili modalitățile și procedurile prin care obligația mai sus menționată să poată fi calculată și vărsată. Din această cauză, în urma abrogării art. 8 alin. (1) lit. h) prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2003, asupra acestei obligații rămâne un vid legislativ care poate fi rezolvat prin amendamentul propus de colegul nostru.

Inaplicabilitatea textului s-a datorat unor cauze obiective și unor neclarități. Sunt menționate în continuare, am să le citez. În primul rând, nu se știe care e baza de calcul a contribuției de 1,5%. Valoarea încasată cuprinde T.V.A. și accizele sau nu? Cine sunt plătitorii din lanțul comercial care realizează venituri din vânzarea produselor finite de tutun: producătorii, distribuitorii, angrosiștii sau detailiștii? La ce valoare se plătesc? La valoarea facturată sau numai la valoarea adăugată? Aceste aspecte au fost semnalate de producătorii și comercianții de țigarete atât Ministerului Industriei și Resurselor, actualului Minister al Economiei și Comerțului, cât și Ministerului Finanțelor Publice, care au analizat textul actului normativ și au inițiat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 86/2003 prin care s-a eliminat prevederea de la art. 8 alin. (1) lit. h) privind plata contribuției de 1,5%.

Urmare a celor prezentate mai sus membrii celor două comisii au hotărât cu majoritate de voturi să preia amendamentul Comisiei pentru buget, finanțe, bănci, susținut de senatorul Valentin Puskás. Subliniem că anexele nr. 1 și 2 din rapoartele... - se menționează numerele aici - înlocuiesc anexa de la raportul suplimentar.

Față de cele arătate, domnule președinte, stimați colegi, propunem plenului Senatului - președinții celor două comisii - adoptarea proiectului de lege cu amendamentele din anexă.

Prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, vă mulțumesc.

Președintele Comisiei pentru sănătate, ecologie, tineret și sport vrea să completeze.

 
 

Domnul Ilie Ilașcu:

Vreau să menționez doar un singur lucru. Aflându-mă în ipostaza de președinte al comisiei, eu am semnat, deși am votat împotrivă, pentru că sunt președintele comisiei. Deci votul a fost foarte strâns, a fost doar cu un singur vot peste acest amendament. Cu celelalte amendamente au fost de acord, dar acest amendament, cu 1,50 în procente, de colectare a acestor sume pentru mediu, s-a votat cu un singur vot peste.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles.

Vă rog, dezbateri generale, luări de cuvânt?

Din sală:

A existat o solicitare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Am înțeles solicitarea și o s-o... Dar sunt obligat să întreb dacă sunt luări de cuvânt la dezbateri generale.

Înțeleg de la domnul secretar de stat că e pusă în discuție numai această propunere de la art. 8 alin. c) privind scutirea de la plata de 1,5% a cotei pentru toți cei care nu au respectat legea și retroactiv să nu mai plătească. Și aici este o treabă. Dacă cineva a plătit?

Cât a plătit? Au existat norme? Nu au existat norme? Nu cum se plătește, că au fost discuții aici, dacă e cu T.V.A., cu accize. Eu nu vreau să pun în discuție, că este o procedură universal valabilă în fiscalitate. Deci peste accize și T.V.A. nu se mai pune nimic, întotdeauna se deduc cele două și pe urmă se aplică restul impozitelor. Dar asta este o altă poveste. Deci numai pentru...

Cu restul sunteți de acord?

 
 

Domnul Ioan Jelev:

Da, domnule președinte. Problema este aceasta.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Ca să se înțeleagă că retrimitem la comisie numai pentru art. 8 lit. c), dacă nu mă înșel, amendamentul domnului Puskás.

Din sală:

Lit. h)!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...pentru a veni cu documente, cu ce trebuie, să finalizați discuția.

Supun votului dumneavoastră această propunere de retrimitere la comisie.

 
 

Domnul Ilie Ilașcu:

Domnule președinte, dați-ne voie!

S-a reîntors data trecută pe aceeași problemă. Deci votăm acest amendament: ori îl primim acest amendament, ori îl respingem și legea merge mai departe.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu este chiar atât de simplu, domnule președinte Ilașcu.

A fost o întreagă discuție aici și discuția este legată de faptul că comisia dumneavoastră... (Comentarii.) "..nu a fost informată, mă refer în primul rând la Comisia economică, sau o fost o informație un pic eronată. S-au făcut afirmații că legea nu a fost respectată de nimeni pentru că nu au existat norme și nimeni nu a aplicat impozitul de 1,5%. Astăzi vine ministerul și spune că din 29 de producători și importatori de țigări 12 au plătit.

Dacă 12 au plătit și restul până la 29, e adevărat, cei mari, nu au plătit - e vorba de vreo 180-200 miliarde în final - atunci trebuie să luăm o decizie. Dacă aplicăm alineatul așa, că unii au plătit și unii nu, ori restituim banii la cei care au plătit - și e vorba în jur de vreo 30 miliarde, dacă nu mă înșel -, ori nu votăm acest alineat, îl respingem, și atunci toți cei care nu au plătit rămân în continuare agățați cu datorii. (Comentarii.) Deci asta e problema.

Domnul Puskás.

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt unul dintre autorii amendamentului și aici s-a cam spus că a fost comisia indusă în eroare. Nu spun nimic, doar citesc legea, Legea nr. 73/2000 așa acum a fost modificată, când s-a introdus la punctul h), art. 8 punctul h), "cotă de 1,5% din valoarea încasată prin comercializarea produselor finite din tutun". Atât. Deci nu spune că 27 sunt în total. De la Camera de Comerț am scos 90.000 de agenți economici care se ocupă producerea și comercializarea produselor de tutun, inclusiv stații de benzină, iar legea mai departe zice la art. 9 în felul următor: "Sumele prevăzute la art. 8 lit. a) și e)..." - atât!, deci nu se referă la punctele h), i) și așa mai departe - "...se plătesc până la data de 25 a lunii următoare într-un cont din trezorerie." Iar la art. 2: "Obligația calculării și vărsării sumelor rezultate prin aplicarea prevederilor art. 8 lit. a)-e)..." - deci nu h), nu celelalte! - "...revine persoanelor fizice și juridice care desf.șoară activitățile respective."

Respectând legea - nu nerespectând! - respectând legea, agenții economici nu au calculat. Legea nu prevede obligația calculării cotei de 1,5% prevăzute la lit. h). Atât! Și nimeni nu a calculat, și nimeni nu a plătit, după tot ceea ce cunosc eu.

Deci nu am dezinformat pe nimeni, am citit legea și am spus că, conform prevederilor legii, nimeni nu a calculat pentru că nu a prevăzut legea nici obligativitatea calculelor și vărsării, dar nici modalitatea cum se calculează și de cine se calculează, așa cum s-a menționat și în raport.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule secretar de stat, nimeni nu a plătit sau a plătit?

 
 

Domnul Ioan Jelev:

Avem informarea că din 26 de producători mari de țigări sau importatori, din 26, 12 până acum au plătit. A fost și un proces care a avut loc și care a fost c.știgat pe această problemă pentru plata respectivă. Dacă însă se doresc detalii privind cine sunt cei care au plătit sau nu, acestea trebuie să le pregătesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, Comisia economică are ceva de completat?

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Da, domnule președinte.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Eu am crezut că ați cerut toate elementele acestea, nu le discutăm aici.

 
 

Domnul Doru-Laurian Bădulescu:

Sigur că le-am cerut. Sigur că avem multe lucruri de discutat referitor la opoziția Executivului privind acest proiect de lege.

În primul rând trebuie să mă refer la procedură.

Comisia economică a respectat întru totul procedura pe care o avem prin regulament. La materialul primit de la Biroul permanent am făcut o analiză în ședință, conform termenului, după care am reluat analiza pentru un raport suplimentar, în prezența reprezentanților Guvernului.

La fiecare audiere au fost reprezentanții Guvernului, chiar și alții care au avut inițiative de amendamente la acest proiect de lege, și la această discuție vreau să vă spun că poziția reprezentantului Ministerului Mediului a fost contrară poziției Ministerului Economiei și poziției Ministerului Finanțelor Publice. Le-am solicitat, tocmai de aceea, să se pună de acord, pentru că Senatul nu poate să judece poziții divergente ale Executivului, și să vină cu un singur punct de vedere comun. Lucru pe care dânșii nu l-au mai făcut, iar noi, potrivit termenului, am prezentat raportul suplimentar pe lângă raportul pe care îl aveți aici.

La momentul acesta, fără nici un preaviz, dacă vreți, și colegial domnul Jelev putea să ne fi avertizat, dânsul vine și susține, fără argumente, retransmiterea la comisie.

În primul rând, comisia nu are nici o vină. Potrivit prevederilor regulamentului ne-am făcut treaba. În al doilea rând, dânsul nu aduce nici un fel de argumente.

Noi putem foarte bine să dezbatem aici acest proiect de lege și să-l respingem sau să-l admitem dacă sunt argumente consistente, nu neapărat să-l trimitem la comisie. Senatul nu are, repet, nici o vină în această privință. Dar atâta timp cât există poziții divergente între reprezentanții Guvernului și atâta timp cât domnul Jelev nu ne aduce aici nici un argument, eu nu știu cum am putea să pedepsim membrii comisiei, retransmițând acest proiect de lege ca și când nu ne-am făcut treaba.

De aceea, eu vă propun să-l luăm în discuție. Dacă există argumente corespunzătoare îl putem retransmite la comisie, dacă sunt argumente suficient de serioase din partea Executivului. Chiar dacă reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice și ai Ministerului Economiei nu sunt de față, îl putem dezbate pentru că de aceea este Parlamentul îndrituit ca să hotărască în plenul său.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule președinte, stați o secundă!

Dumneavoastră ne vorbiți aici într-un stil foarte mecanic. Noi suntem comisie, la noi nu e... Nu sunt motivații... Dumneavoastră sunteți președintele comisiei. În astfel de situații, chemați Finanțele, chemați Mediul, chemați pe cine trebuie la dumneavoastră și discutați. La nivelul președintelui de comisie, domnule! Asta e problema. (Comentarii.)

În al doilea rând, e o întreagă confuzie. Unii spun că au plătit, alții că nu au plătit. Dumneavoastră de la comisie spuneți că nu a plătit nimeni nimic, ministerul spune că a plătit. Păi, ce ați analizat?

În an treilea rând, veniți cu o propunere de aplicare retroactivă. Știți foarte bine cum se lucrează în justiție. O lege nu se aplică retroactiv. Dacă unul a plătit, deci e o treabă... A, pot să vin cu o lege pe urmă sau prin asta și să spun: ,,Domnule, cei care nu au plătit sunt scutiți de la plată și nu vor mai plăti, că nu a fost... A fost confuzie cu modul de calcul, deci..." Dar cei care au plătit au avut această confuzie? Astea sunt lucruri care se clarifică la comisie.

Așa, spunem simplu: venim cu trei amendamente, vine domnul Ilașcu și spune, noi vrem cât mai mult pe mediu, și impozite, și taxe, că n-o să... Domnul Ilașcu, nu o să fie comisia... Dacă se poate, să dăm tot bugetul pe sănătate și pe mediu! Și noi am vrea dacă ar fi banii ăștia.

 
 

Domnul Ilie Ilașcu:

Da la țigări, domnule președinte, de la țigări!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Ilașcu, vă rog.

Nu există în lume, în primul rând, o astfel de taxă la țigări.

 
 

Domnul Ilie Ilașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Problema este într-un singur amendament. Restul nu pune, nici Guvernul, nici un minister... Problema este în acest amendament. Ambele comisii au votat împotrivă.

Deci pentru ca toți cei care n-au plătit să mai plătească, să o plătească la fel ca ceilalți. Una, cu un om mai mult, a votat pentru varianta domnului Puskás.

Dumneavoastră cred că trebuie să supuneți votului raportul comisiei și, dacă trece, se primește așa cum este, dacă nu trece, atunci rămâne fără amendamentul celălalt. Pentru că s-a discutat acest lucru o dată.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dăm drumul din Senat la o lege cu o reglementare confuză. Păi, cum să luăm o asemenea decizie?

Vă rog, domnul președinte, vă rog să ne luminați!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, s-ar putea să fie greu.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu se știe niciodată!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Dar, totuși, eu încerc. Trebuie să avem în vedere faptul că suntem Cameră decizională și, așa cum votăm noi acum, astăzi, dacă am vota legea, fiind Cameră decizională, legea va rămâne în felul în care...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Cu o singură precizare!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Vă rog.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu suntem Cameră decizională, că e pe vechea Constituție.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

E!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci merge la mediere.

 
 

Domnul Ion Solcanu:

Merge la mediere.

Problema e următoarea, domnule președinte: din luarea de cuvânt a domnului senator Bădulescu, ca președinte al Comisiei economice, a rezultat o anumită diferență de opinie între două ministere.

Din sală:

Trei!

 
 

Domnul Ion Solcanu:

...Sau trei ministere. Deci Guvernul nu are un punct de vedere unitar asupra acestui proiect de lege, astfel încât solicitarea făcută de secretarul de stat, de domnul Jelev, este cu atât mai îndreptățită, să o trimitem la comisie, nu pentru că ar fi de vină comisia, ci pentru faptul că cele trei ministere nu s-au pus de acord asupra unei chestiuni fundamentale în această lege.

Așadar, trimițând la comisie din nou, nu vom face decât - cele trei ministere... - deci să avem un punct unitar al Guvernului și până la urmă vom decide, comisiile și plenul, asupra proiectului de lege. E vorba de o amânare de o săptămână, nu este nici o problemă să supuneți votului solicitarea de a trimite la comisie acest proiect de lege.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Badea, vă rog frumos, sunteți invitatul meu la tribună, aici. Vă rog.

 
 

Domnul Dumitru Badea:

Dacă domnul președinte Solcanu nu v-a luminat, eu nici atât.

Părerea grupului nostru este că nu are nici un rost să retrimitem la comisie, la care se tot plimbă acest proiect de lege de destul timp. Nu suntem noi vinovați că reprezentanții Guvernului nu s-au pus de acord nici până acum și au venit cu un alt punct de vedere decât al celorlalți doi. Am înțeles că sunt trei puncte de vedere.

Pedepsim comisia pentru ce? Pentru noi, din punctul nostru de vedere, nu este nici o neclaritate.

Supunem la vot raportul și vedem care va fi soluția în legătură cu votul final al legii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul președinte Mircea Ionescu-Quintus.

 
 

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Ar fi culmea să ne luminăm prin ceea ce spun eu. (Râsete în sală.)

Eu cred că retrimiterea la comisie a acestui proiect nu este justificată, însă, din cât știu eu, inițiator al legilor este Guvernul. Or, noi, din păcate, nu avem un punct de vedere al Guvernului, încât probabil că este nevoie să acordați termen pentru o săptămână, să vină reprezentantul Guvernului, și nu ai celor 3 sau 4 ministere care nu se înțeleg între ele.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul senator Puskás.

 
 

Domnul Puskás Valentin Zoltán:

Domnule președinte,

Ca și inițiatorul amendamentului prea discutat, eu zic să ascultăm părerile celor trei ministere și comisia să ia o decizie ca atare, pentru că aici pot să aduc argumente foarte multe în favoarea amendamentelor mele, dar cred că plenul nu dorește ca să dezbatem aici toate problemele. O să rediscutăm în comisie, dacă sunt de acord și colegii.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate colege și stimați colegi,

Cred că interesul este să scoatem ceva bun, să nu ieșim cu o reglementare care creează confuzie, pentru două, trei zile. Nu văd nimic rău. Cred că obligația este a președintelui de comisie, a Comisiei economice, să-i cheme pe cei trei să-și prezinte un punct de vedere, așa cum s-a spus aici.

Trebuie văzută, însă, și problema pe fond, pentru că acea cotă de 1,5% a fost propusă de către Parlament, și nu de către Guvern. Noi ne-am făcut, și atunci, o ambiție. Oamenii nu înțeleg că în fiscalitate există niște reguli foarte stricte. Nu poți lua un produs care are accize să-i mai pui alte taxe. Acciza reprezintă totul.

Dacă vrei, mărești acciza și dai de acolo pentru mediu.

Același produs nu poate fi impozitat de două, trei ori pe aceeași problematică.

Sunt niște reguli ale jocului - dar de multe ori vrem să arătăm ce sportivi suntem! - care se practică în toată lumea. Din cauza asta, nu există nicăieri în lume o astfel de taxă. De ce? Pentru că produsele sunt purtătoare de accize și mărești acciza de 10 ori, dacă este cazul, dar e un singur impozit. Tot vorbim de impozite și i-am omorât pe agenții economici cu 90 de impozite și noi tot băgăm un 0,2, un 0,5. Asta-i viața!

Stimate colege și stimați colegi,

Există această solicitare a Guvernului. Dacă nu sunteți de acord, eu vă propun să existe o consultare, președintele să cheme cele trei ministere implicate, să le pună de acord, să informeze, după aceea comisia nu mai supuneți încă o dată, nu mai faceți alt raport, doar, suplimentar, informați: "Domnule, asta e poziția clară a celor trei!", dacă spuneți că au fost contradicții între ei, ca să putem lua o soluție în cunoștință de cauză. Deci retrimiterea nu pentru raport, ci pentru clarificarea punctului de vedere al Guvernului.

Și aici mai e o regulă, și fac un apel, și vă rog să transmiteți la Guvern, pentru că am început să primim inclusiv pe la președintele Senatului scrisori semnate de șefi de birou și șefi de serviciu.

Vreau să știți, când solicităm punctul de vedere al Guvernului - că sunteți pentru relația cu Parlamentul -, nu înseamnă al ministerului, este al Guvernului. Deci se discută în Guvern și se spune: "Domnule, legat de problema asta a apărut următoarea situație." Se face un punct de vedere, se prezintă în ședință de Guvern, se vine cu punctul de vedere al Guvernului, nu fiecare minister, după ureche, spune ce vrea și cum vrea.

Vă rog să atenționați și să spuneți acest lucru la Guvern.

Supun votului dumneavoastră dacă sunteți de acord, numai pentru clarificare și să fim informați de președintele comisiei.

Vă rog să votați.

De acord, cu 63 de voturi pentru, 23 de voturi împotrivă, fără nici o abținere.

Deci, domnul secretar de stat, vă rog, dumneavoastră sunteți direct interesat, vorbiți cu Finanțele, Mediul, veniți luni sau marți la președinte, discutați problema asta, veniți cu un punct de vedere al Guvernului și o reluăm.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții

Propunere legislativă pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 50/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind autorizarea executării lucrărilor de construcții.

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Inițiatori? Domnul senator Hrițcu.

Vă ascultăm, doamna secretar de stat.

 

Doamna Ileana Tureanu - secretar de stat în Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului:

Punctul de vedere al Guvernului a fost respingerea acestei inițiative legislative, din cauza unor formulări imprecise.

Pe fond, noi am considerat extrem de oportună modificarea Legii nr. 50/1991, într-un punct. Au fost niște formulări nefericite.

Am propune, dacă este cu putință, retrimiterea la comisie, pentru a negocia formularea. Pe fond, inițiativa legislativă este bună. În formulare introduce noțiuni cu care legea...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Sunteți de acord cu respingerea?

Din sală:

Da!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Haideți, doamnă, nu ne jucăm aici. Dumneavoastră reprezentați punctul de vedere al Guvernului?

 
 

Doamna Ileana Tureanu:

Suntem de acord cu respingerea în această formă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul Hrițcu, vă rog să prezentați punctul de vedere.

Că ar fi frumos dacă refacem, redactăm... Faceți-o, veniți cu altă inițiativă.

Domnul Hrițcu, prezentați raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

 
 

Domnul Florin Hrițcu:

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a analizat această propunere legislativă și propune respingerea acesteia.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt?

Domnul senator Matei Vintilă.

 
 

Domnul Matei Vintilă:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi, Și eu cer retrimiterea la comisie. Este o lege foarte importantă și e greu să venim cu altă inițiativă. Legea este foarte bună, așa cum a spus și doamna ministru, are niște reformulări nefericite și eu vă rog pe dumneavoastră și plenul Senatului să o retrimitem la comisie și să o reanalizăm.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg,

Ați prins din zbor ce a spus doamna secretar de stat și ați vrut să speculați imediat. Eu o să supun la vot.

Vreau să vă spun că Guvernul a analizat toată inițiativa și nu este de acord cu ea. Asta e problema. Aici nu e vorba de schimbarea unui alineat. Da?

Supun la vot. S-a făcut o propunere. Liderul de grup e de acord cu retrimiterea? Că liderul de grup e cel care cere retrimiterea la comisie.

 
 

Domnul Ion Solcanu (din sală):

Grupul nostru sau Grupul P.R.M.? (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Al vostru. Domnul Matei Vintilă, mai susțineți retrimiterea? (Discuții în sală.)

 
 

Domnul Triță Făniță (din sală):

Domnul Matei, nu mai susțineți!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu, domnul Triță. O susțineți sau nu?

 
 

Domnul Matei Vintilă (din sală):

Susțin retrimiterea la comisie!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră retrimiterea la comisie.

Vă rog să votați.

47 de voturi împotrivă, 28 de voturi pentru și o abținere.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere.

Vă rog să votați.

S-a aprobat cu 52 de voturi pentru, 28 de voturi împotrivă și o abținere.

Deci a căzut legea.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative

Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă ascultăm, domnule secretar de stat. Vă rog, foarte pe scurt.

 

Domnul Teodor Bobiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

Am solicitat modificarea și completarea Legii nr. 24/2000 cu privire la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, în primul rând, pentru a o pune de acord cu noile prevederi ale Constituției.

Totodată, am simțit nevoia ca prin această lege să aducem câteva precizări cu privire la intrarea în vigoare a actelor normative, pentru că art. 78 din Constituție se referă la intrarea în vigoare la trei zile după publicare.

Or, era necesar ca să se facă distincția între act normativ la nivel de lege și la nivel de ordonanțe de urgență și acte normative de nivel inferior. Art. 101 din proiect rezolvă această chestiune și vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma promovată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Predescu, prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, vă rog.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, o precizare.

La alin. 2 al art. 101, comisia acceptase un amendament față de prevederile art. 10 din Legea nr. 202/1998 privind reglementările publicărilor în "Monitorul Oficial" și ale hotărârilor Guvernului completatoare cu privire la procedură, privind trimiterea la publicare. Vă rog să luați act, comisia nu mai susține acest amendament și rămâne textul așa cum este în formularea Guvernului.

Prin urmare, raportul este de admitere și fără amendamente.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Înțeleg că nu se mai susține amendamentul, da?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da, am căzut de acord că nu-l mai susținem. Autorul amendamentului a fost domnul senator Iorgovan și a renunțat la el.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Bine. Deci s-a renunțat.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege și raportul, care este favorabil, fără acest amendament.

Scuzați-mă, vă rog, dacă sunt luări de cuvânt? Nu.

Supun votului dumneavoastră raportul și proiectul de lege, fără amendament.

Vă rog să votați.

Raportul și proiectul de lege au fost adoptate cu 72 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă, două abțineri.

 
Propunerea legislativă privind instituirea titlurilor naționale (amânarea dezbaterii)

Trecem la propunerea legislativă privind instituirea titlurilor naționale.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este prezentă.

Domnul deputat Ioan Timiș?

Se amână pentru luni.

Propunerea legislativă pentru a aduce unele modificări Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției (amânarea dezbaterii)

Propunere legislativă pentru a aduce unele modificări Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Lege organică.

Inițiator, domnul senator Petre Roman.

Domnule secretar Predescu, rugămintea mea este să luați legătura cu inițiatorii. Dacă luni nu vin, fiind rapoarte de respingere, le supunem la vot sau le scoatem de pe ordinea de zi și le băgăm în alți ani.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri

Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului, și a altor acte normative cu incidență asupra acestei proceduri.

Legea are caracter organic.

Doamna secretar de stat Cristina Tarcea, vă rog, vă ascultăm.

 

Doamna Cristina Tarcea - secretar de stat în Ministerul Justiției:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Proiectul de lege încearcă să răspundă unor exigențe și bune practici ale Uniunii Europene în ceea ce privește intrarea și ieșirea de pe piață și are drept scop accelerarea și simplificarea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului, crearea unui echilibru între procedura reorganizării judiciare și procedura falimentului; de asemenea, eliminarea procedurilor de executare silită individuală, care se derulează în paralel, și întărirea controlului asupra activității administratorilor și a lichidatorilor.

Nu am să insist asupra elementelor de noutate pe care proiectul de lege le aduce, ele au fost amplu dezbătute în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a Senatului.

Guvernul, de altfel, este și de acord cu toate amendamentele admise în cadrul comisiei, dar dorim să facem trei mențiuni, în sensul că referirile la Ordonanța Guvernului nr. 38/1996 de modificare a Legii nr. 64/1995 sunt, de fapt, referire la legea de bază, Legea nr. 64/1995, și ne vom opri cu privire la alte două puncte din raporturile admise atunci când va fi cazul.

Pentru toate aceste motive vă rugăm să aveți amabilitatea să admiteți proiectul de lege, așa cum a fost propus și amendat de Guvern și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul secretar Predescu, vă rog să prezentați raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Pentru motivele prezentate în raport comisia a ajuns la concluzia raportului de admitere și cu amendamentele din anexa nr. 1.

Au fost dezbătute și amendamentele respinse, aflate în anexa nr. 2. Ca regulă și ca aspect general, inițiatorii au solicitat înscrierea lor ca respinse, pentru a mai reflecta asupra acestora.

Vă rugăm să primiți raportul nostru ca atare, deci de admitere, cu amendamentele admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc foarte mult.

Dezbateri generale, luări de cuvânt? Nu sunt.

Trecem la raport.

Dacă sunt obiecții la amendamentele admise?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Domnule președinte, aici era o problemă, la punctul 2 din amendamentele admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, vă ascultăm.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

La punctul 2 spune așa: "art. 11 din Ordonanța Guvernului nr. 38/1996 de modificare a Legii nr. 64/1995". În realitate este art. 11 din Legea nr. 64/1995, modificată și completată din Ordonanța Guvernului nr. 38/1996, că aceea se modifică.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

De redactare, da?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da, este de redactare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci art. 11 din Legea nr. 64/1995, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. "..

De acord, domnule senator Predescu?

 
 

Domnul Ion Predescu:

De acord cu precizarea. Nu schimbă conținutul, doar arată sursa de verificare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Nu, nu vă supărați, schimbă, că art. 11 e în lege, nu în ordonanță.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu, dar a fost modificat prin acea ordonanță, dacă înțeleg eu bine.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da, așa este. Deci art. 11 este din Legea nr. 64/1995. Legea nr. 64/1995 a fost modificată prin Ordonanța Guvernului nr. 38/1996, dar proiectul modifică art. 11 din Legea nr. 64/1995. E chestiune de tehnică legislativă.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Exact. E bine, atunci. Doar completată. Modificat și completat prin ordonanța cutare și noi modificăm textul de bază.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Aceeași referire și la punctul 3 din amendamentele admise.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stați puțin!

Stimați colegi, să ne clarificăm. Nu e același lucru.

Punctul 2 se reformulează. Art. 11 din Legea nr. 64/1995, modificată prin Ordonanța Guvernului nr. ".. este, da?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Exact, domnule președinte, ca enunț.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Da, ca enunț.

E o corecție care... Și a doua?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Aceeași observație și la punctele 3 și 5 din raport la amendamente admise. La punctul 3 din raport se va scrie: "alin. 4 al art. 131 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare". La punctul 5 din raport se va scrie: "alin. 3 al art. 20 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare".

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci aceeași greșeală s-a făcut și acolo.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da, de la enunț, domnule președinte. De acord cu ele.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

De asemenea, la punctul 8, care vizează alin. 2 al art. 403 este o eroare. În realitate, în comisie s-a modificat alin. 3 al art. 403, în sensul că s-a scos sintagma "irevocabil" de la încheiere: "irevocabil asupra cererii formulate de debitor-administrator", conținutul alin. 2 rămânând același.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stăm pe loc că o luăm cu toate amendamentele la rând.

Domnul senator Popa are amendamente respinse, da?

Vă rog să le ridicați.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

În principal, sunt vreo 10 admise, dar sigur că noi am discutat în comisie și comisia și-a însușit aceste amendamente. Din cele trei amendamente respinse, primele două au fost prinse în alte.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Se regăsesc!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da, se regăsesc la art. 7 alin. 2, deci ele nu au fost în realitate respinse, au fost prinse. Un singur articol...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a preluat...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Un singur articol, la art. 4, la 589, acela aș dori să..., cu actualizarea.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Cu actualizarea.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Acest amendament aș dori să-l susțin.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci îl susțineți în continuare sau...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Îl susțin, domnule președinte, pentru că este vorba despre drepturile creditorilor care trebuie actualizate, pentru că altfel, dacă procedura durează foarte mult, acești oameni sunt prejudiciați și cineva trebuie să calculeze, am spus aici, pe baza indicelui statistic, reactualizarea sumelor respective, pentru că creditorii, dacă rămâne textul actual, la valoarea nominală și la o inflație de 20% pe an, procedura durează oricum un an de zile, ei sunt prejudiciați cu 20%.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă dați seama ce înseamnă în România dacă trec toate societățile, indiferent dacă dau faliment sau nu, încep să aplice ce indici vor și curs valutar?

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte,

Justiția, la început, a avut aceeași reacție și nu actualizat. Până la urmă, au fost atât de multe procese încât judecătorii actualizează pe baza indicelui oficial, nu altceva.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Mulțumesc.

Legat de acest amendament dacă sunt luări de cuvânt?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Comisia, după cum observați din...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnule senator Predescu, numai o secundă!

Doamna secretar de stat Tarcea, aveți cuvântul.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Cu privire la amendamentul domnului senator NicolaeVlad Popa, noi nu suntem de acord. Nu suntem de acord pentru următoarele motive: o actualizare a debitului de către administrator nu ar face altceva decât să crească masa credală, ceea ce ar goli, practic, de conținut procedura falimentului, pentru că astfel s-ar diminua șansele celorlalți debitori ca să-și poată vedea recuperat debitul. Prin urmare, insistăm pentru menținerea procedurii așa cum este, pentru a înfrupta cât mai mulți creditori.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul secretar Predescu.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Potrivit legii, creanțele se achită într-o ordine anume stabilită, zisă "Lista priorității și ordinii creditorilor".

Închipuiți-vă că dacă se actualizează primilor creditori, ceilalți, către terminarea listei, rămân fără sume și nu mai iau nimic. Primii iau și actualizate, iar ultimii nu mai iau nici creanța propriu-zisă. Un considerent.

Al doilea: administratorul nu are calitate. El este un salariat, un împuternicit în a administra, nu a hotărî el asupra creanțelor. Actualizarea se face în temeiul legii de autoritatea competentă, prevăzută de lege, sau de către instanța judecătorească, în cazul în care autoritatea prevăzută de lege nu procedează la actualizarea sumelor, a creanțelor. Aceasta este reglementarea legală. Dacă-i dăm administratorului actualizarea, poate să epuizeze fondul veniturilor la primii doi, trei, actualizând așa cum crede el de cuviință.

Nu este de admis. De altfel, observați din raport, a avut un singur vot: votul dânsului. Toți ceilalți membri ai comisiei nu au putut accepta asemenea punct de vedere.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Domnul jurist Bîciu, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Creanțele unei societăți sunt de obicei stabilite în baza unor contracte. Majoritatea contractelor pot avea clauză contractuală reactualizarea conform..., ori este făcut contractul în valută, ori se reactualizează suma conform indicelui de inflație. Deci, la falimentul unei societăți, administratorul este pus în situația de a plăti reactualizate sumele unor creditori și de a nu plăti nimic sau foarte puțin altor creditori. Deci varianta, și singura corectă, este reactualizarea cu indicele de inflație, așa cum susține domnul senator Popa. Practica o impune.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Scuzați-mă că v-am spus că sunteți jurist.

Doamna secretar de stat Tarcea.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Dacă-mi permiteți, domnule președinte, cred că și dumneavoastră vă gândiți la ce m-am gândit și eu.

Sunt mai multe categorii de raporturi juridice: raporturi juridice care izvorăsc din contract, din obligații contractuale și pentru a căror nerespectare, sigur că da, legea prevede aceste sancțiuni civile, sub forma dobânzilor, sub forma actualizărilor. Dar nu ne aflăm într-o astfel de procedură. Ne aflăm într-o procedură a falimentului, care este o procedură de excepție. Se pornește de la premisa că nu toți creditorii vor fi îndestulați și atunci interesul unei asemenea proceduri este pe cât posibil să diminueze pierderile creditorilor, și nu să-l favorizezi pe altul în favoarea celuilalt. Este o altă procedură.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Dacă-mi îngăduiți, domnule președinte? Și contravine...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog, nu vorbiți neîntrebat.

Domnul senator Popa, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Deci este un principiu care este încălcat aici: despăgubirea trebuie să fie pe întreg prejudiciul creat și de aceea este nevoie de reactualizare, dar vreau să fac o precizare. Și în formula actuală administratorul calculează, iar judecătorul sindic rezolvă toate contestațiile. Rezolvă, într-adevăr, acest judecător sindic și contestațiile ivite în procesul de reactualizare, dar este ilogic și, mai bine zis, se încalcă principiul despăgubirii pe întreg prejudiciul, negăsind formula de a reactualiza și stabilind că numai valoarea nominală este aceea care se plătește. Este o greșeală, dar, mă rog, dumneavoastră hotărâți. Ideea este ca cei care au bani de încasat să încaseze la valoarea efectivă a prejudiciului cauzat.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, eu voiam să adaug...

Asemenea susținere contravine unui principiu fundamental, enunțat și în raport, și în lege: păstrarea echilibrului între debitori și creditori, dar și între creditori potrivit creanțelor preexistente, care trebuie să fie certe, nu variabile și nici adaptabile, lichide în bani și exigibile, ajunse la termen. Ce să mai vorbim?

Dumneavoastră modificați complet sistemul. Nu se poate! În favoarea cui? A primilor creditori!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, vă rog să faceți dezbaterea la dumneavoastră în comisie. Vă rog foarte mult!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Am făcut-o și de aceea a și pierdut numai dânsul. (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, o singură frază! (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles. Da.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Se pleacă de la ideea că societatea respectivă nu are din ce să plătească, dar sunt atâtea cazuri... (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog frumos! Este ora 12,00, nu înțeleg de ce este agitația asta.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Sunt atâtea cazuri în care respectiva sumă... Se pot aduce, da, despăgubirile, către creditori. Deci sunt atâtea și atâtea cazuri. Deci se pleacă de la o idee.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Aceasta este o excepție.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

S-a înțeles.

Vă rog, mai sunt intervenții?

 
 

Domnul Constantin Bîciu (din sală):

Vreau să mai spun eu ceva! (Discuții, rumoare, vociferări.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă rog eu foarte mult. Profitați de bunătatea mea. Știți că ia cuvântul liderul de grup.

Vă rog, domnule senator.

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, dacă-mi dați voie, se face o mare confuzie.

La falimentul unei societăți sunt situații în care se recuperează 1%, maximum 10% din creanțe. Nu se mai recuperează niciodată toate creanțele. Prin amendamentul domnului senator Popa, cel puțin, dăm posibilitatea și suntem corecți că această minimă recuperare să se facă în mod egal pentru toată lumea. Nu se poate altfel!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Prin majorarea sumei? Iau 1% și dacă o majorăm...

 
 

Domnul Constantin Bîciu:

Domnule președinte, repet, majoritatea contractelor sunt încheiate cu plata în valută la data efectuării plății.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră acest amendament al domnului Popa, respins de Guvern, respins de comisie.

Vă rog să votați. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Vă rog să votați, stimați colegi.

A fost respins cu 34 de voturi pentru, 54 împotrivă și nici o abținere. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Stimați colegi, la...

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, procedură. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Am făcut o scurtă numărătoare și nu avem cvorum.

Vă rog să verificați cvorumul. (Discuții, rumoare, vociferări, râsete.)

 
 

Domnul Ion Predescu:

Haide, domnule, în timpul votului?!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimate coleg, 54 cu 34 fac 88. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Domnule. Vă rog! Ați avut amendamente admise 3, 4, nu știu, ați fost felicitat pentru ele. (Discuții.)

Stimați colegi, la amendamente admise, la numerele curente 2 și 3, este o problemă de redactare și redactarea art. 11 din lege care este modificat prin ordonanță, da?

 
 

Domnul Ion Predescu:

Așa este.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și înțeleg că toată lumea este de acord. Era o redactare greșită din plecare. (Discuții.) Și la art. 5, la fel.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

La fel și la 5.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Aceeași situație, pentru că este același preambul și acolo, și acolo.

La punctul 8 ce a intervenit, că nu am fost atent?

Este vorba de art. 403...

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

...indice 3 alin. 2 din Legea nr. 64/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

...alin. 2.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Este punctul 8 din tabelul cu amendamente admise. În realitate, în comisie nu s-a modificat alin. 2. De fapt, veți vedea că apare nemodificat și în amendamentele admise.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Este întemeiată, domnule președinte. "Irevocabil" a fost eliminat de la alin. 3 nu de la 2. Este o eroare.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci 8 să se elimine. (Discuții.)

Din sală:

Nu! Nuu! (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Ion Predescu:

Să rămână, în loc de alin. 2, alin. 3. (Discuții, rumoare.) Este vorba de eliminarea cuvântului "irevocabil" și l-am eliminat la alin. 3, nu de la alin. 2. E o eroare de înregistrare de către staff la lucrări.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Exact!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Este exactă observația.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, mă urmăriți, ca să înțeleagă și colegii? (Discuții, rumoare.)

Deci la numărul curent 8 doriți să fie numerotat alin. 3, și nu alin. 2.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Exact, domnule președinte.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Exact.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar aceeași treabă este și la Camera Deputaților.

Din sală:

Nu! Nu! (Discuții, rumoare.)

 
 

Domnul Ion Predescu:

Nu. Păi...

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Nu. Spre deosebire de textul de la Camera Deputaților...

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci se referă la același text.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da. De la alin. 3 trebuie scos "irevocabil". La Camera Deputaților este cu încheiere, cu cerere irevocabilă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

V-am înțeles. Eu vorbeam numai de alineat. Ca tehnică, și la Camera Deputaților, și în varianta comisiei era alin. 2. Acum spuneți că este alin. 3 în varianta comisiei.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da. Exact.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Dar mai este comparabil cu celălalt alin. 2 de la Camera Deputaților?

 
 

Domnul Antonie Iorgovan:

Aici este o greșeală.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Rămâne neschimbat.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

A?!

 
 

Domnul Ion Predescu:

Alin. 2 rămâne neschimbat și la noi, ca la ei.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Păi, cum, dacă este aceeași formulare, aceeași redactare?! (Discuții.)

Măi, stimate coleg, dați-o încolo de treabă! (Discuții, râsete.)

Deci art. 403 din textul Camerei Deputaților spune așa: "Actele, operațiunile și plățile care depășesc..." și așa mai departe.

Din sală:

Și dispare "irevocabil"!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și dispare "irevocabil".

Dumneavoastră, comisia, veniți cu un text și spune doamna ministru că s-a greșit. Nu alin. 2, ci alin. 3 de la art. 40', dar cu același text cum este alin. 2 la Camera Deputaților: "Actele, operațiunile și plățile care depășesc..." Și cum îmi spuneți că rămâne acela de la Camera Deputaților alin. 2?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Nu. Deci alin. 2 de la art. 403 rămâne același și la Camera Deputaților, și la Senat. În realitate s-a modificat doar alin. 3. (Consultări la prezidiu între domnul Nicolae Văcăroiu și domnul Antonie Iorgovan.)

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, greșeala este pe anexă.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Deci revenim.

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, dacă-mi permiteți, greșeala este pe anexă.

 
 

Domnul Ion Predescu:

Da, da, e lămurit!

 
 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu apare alin. 3 pe anexă. Vă mulțumesc. (Rumoare, discuții.)

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Așa, domnule Popa. (Rumoare, discuții.)

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Exact.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Stimați colegi, la numărul curent 8 mergem la art. 403 cu alin. 2 în redactarea Camerei Deputaților. Mă urmăriți, da?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da.

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Și din alin. 3 de la Camera Deputaților se scoate "irevocabil".

 
 

Domnul Ion Predescu:

Așa este. E mare greutate.

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Da. Art. 40 alin. 3 al art. 403 din Legea nr. 64/1995, republicată: "În cadrul ședinței prevăzute la alin. 2 judecătorul sindic va soluționa toate contestațiile și va decide, prin încheiere, asupra cererii formulată de debitor/administrator."

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Pentru asta trebuie să-l felicităm pe domnul Predescu pentru claritatea expunerii. (Discuții, râsete.)

Stimați colegi, mai sunt alte observații la amendamente admise?

 
 

Doamna Cristina Tarcea:

Mai este la punctul 12 o observație. (Discuții, rumoare, vociferări.)

Este vorba de art. VI. După art. VI se introduce un articol nou, art. VI1, care va avea următorul cuprins:

"Alin. 12 al art. 16 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării se abrogă." (Discuții, rumoare, vociferări.) Tot de redactare.

Din sală:

La vot! La vooot!

 
 

Domnul Nicolae Văcăroiu:

Supun votului dumneavoastră raportul cu amendamentele admise.

Vă rog să votați.

Numai o secundă! Toată lumea a fost de acord, comisia a fost de acord. Vă rog să votați raportul cu amendamente. Este lege organică.

Cu 87 de voturi pentru, 3 împotrivă și o abținere, s-a adoptat.

Acum supun votului dumneavoastră proiectul de lege în care vom introduce amendamentele.

Vă rog să votați.

Cu 84 de voturi pentru, 5 împotrivă și 3 abțineri, s-a adoptat.

Vă mulțumesc foarte mult. Vă doresc activitate bună în circumscripții și un week-end ca lumea.

La casete aveți materialele pentru luni.

 
 

Ședința s-a încheiat la ora 12,05.

 
   

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 24 octombrie 2019, 3:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro