Ștefan Baban
Ștefan Baban
Sittings of the Chamber of Deputies of April 19, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.53/24-04-2003

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
06-07-2020
30-06-2020
24-06-2020 (joint)
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 19-04-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of April 19, 2004

13. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului - ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  
  13.8 Ștefan Baban
 
see:

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pentru domnul deputat Ștefan Baban va răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici, cu privire la reforma în justiție.

Vă rog, doamna ministru!

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1396/2004, adresată ministrului justiției, referitoare la reforma justiției, vă comunicăm următoarele:

Un aspect esențial în realizarea reformei sistemului judiciar, îl reprezintă adoptarea legilor cu privire la organizarea judiciară, statutul magistraților și Consiliul Superior al Magistraturii. În prezent, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul magistraților au fost retrimise de către plenul Camerei Deputaților la Comisia juridică, după ce au fost adoptate de Senat, la sfârșitul anului 2003.

Proiectul Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii este în curs de definitivare.

Independența și imparțialitatea justiției reprezintă principiile care guvernează întreaga reglementare, instituindu-se obligația respectării independenței judecătorilor de către toate persoanele, organizațiile, autoritățile și instituțiile, ținându-se seama de faptul că și Uniunea Europeană acordă o importanță deosebită respectării acestui principiu.

În statele candidate, proiectul urmărește atât consolidarea independenței justiției ca putere de stat, independența funcțională, cât și a independenței membrilor corpului magistraților, independența personală. În desfășurarea carieri magistraților, rolul esențial va fi acordat Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent, a cărui organizare și funcționare se reglementează prin lege organică.

Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenței justiției, are rol activ în organizarea și desfășurarea concursurilor de admitere în magistratură, de capacitate, promovare precum și în cadrul procedurilor de evaluare a activității profesionale, ori de selectare a candidaților pentru funcțiile de conducere sau în elaborarea regulamentelor adoptate potrivit legii.

De asemenea, sunt înaintate spre dezbatere Parlamentului proiectul noului Cod penal și proiectul noului Cod civil.

Referitor la selecția, pregătirea și perfecționarea magistraților, precizăm că la data de 8 noiembrie 2003, Ministerul Justiției a organizat, în baza dispozițiilor art.65 din Legea nr.92/1992, astfel cum a fost republicată, modificată și completată și Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului pentru ocuparea unor posturi vacante de judecător, concursul pentru ocuparea unui număr de 350 de posturi vacante de judecător la nivelul judecătoriilor.

Numărul total al candidaților declarați admiși a fost de 9 și după numirea în funcție, prin Decretul Președintelui României nr.11 din 2004, aceștia au fost cuprinși în programele de pregătire și perfecționare continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii.

În ceea ce privește formarea profesională continuă și evaluarea periodică a magistraților, aceasta urmează a fi aprobată printr-un program de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.

Promovarea magistraților și accesul la funcțiile de conducere se va face prin concurs organizat anual de Institutul Național al Magistraturii din dispoziția Consiliului Superior al Magistraturii și a ministrului justiției.

Măsurile de combatere a corupției asumate de Ministerul Justiției, prin adoptarea strategiei naționale anticorupție 2001-2004, vor fi continuate prin adoptarea strategiei pe perioada 2005-2007, ca unic instrument de politici publice anticorupție. Aceasta va fi orientată spre implementarea cadrului legislativ și instituțional deja creat în colaborare cu toate instituțiile publice afectate de fenomenul corupției sau care prezintă vulnerabilități la corupție cu societatea civilă, organizațiile nonguvernamentale și organizații internaționale.

În analiza activității puterii judecătorești trebuie să se țină seama de o serie de factori obiectivi care după 1990 au determinat nemulțumirea cetățenilor cu privire la înfăptuirea actului de justiție.

Modificările legislative de amploare din ultimii ani, complexitatea și creșterea numărului de cauze cu care sunt sesizate instanțele, în condițiile în care numărul judecătorilor nu a fost majorat semnificativ, iar mulți dintre aceștia sunt la începutul carierei și nu au suficientă experiență, sunt doar câteva dintre elementele care au condus la o percepție negativă asupra actului de justiție.

Reforma va privi în primul rând consolidarea independenței justiției, Ministerului Justiției îi va reveni un rol nou, acela de administrator al sistemului judecătoresc, având ca preocupări asigurarea celerității actului de justiție, crearea tuturor condițiilor materiale necesare bunei desfășurări a activității instanțelor de judecată, aprofundarea relației cetățean-justiție și stabilirea principalelor obiective ale politicii penale și elaborarea noilor acte normative pe care le impune fiecare etapă de dezvoltare economico-socială a României.

Prin urmare, Ministerul Justiției rămâne responsabil de funcționarea justiției ca serviciu public, investiții și administrare, motorul legislativ de integrare europeană și de relații internaționale.

În ceea ce privește Consiliul Superior al Magistraturii, prin legea organică de organizare și funcționare a sa, se are în vedere eliminarea oricăror suspiciuni privind posibilitatea puterii politice de a influența activitatea Consiliului Superior al Magistraturii, căruia îi sunt transferate toate competențele ministrului justiției legată de statutul și cariera magistraților.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, doamna ministru.

Domnul Ștefan Baban dorește să comenteze acest răspuns.

Domnul Ștefan Baban:

Foarte scurt, domnule președinte. Rămân dezamăgit de ceea ce a spus doamna ministru, cu tot respectul pe care i-l port, altceva așteptam de la dumneaei. Am să revin și am să fac o altă interpelare în care am să cer mai concret pe puncte să-mi răspundă la niște treburi. Consider în continuare că reforma în justiție e o fata morgana.

Vă mulțumesc.

  ................................................
 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, tot domnul Aurel Nechita va răspunde la o interpelare legată de bolile spitalelor românești.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Aurel Nechita:

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaților, vă putem comunica următoarele: infecțiile nozocomiale sunt o categorie aparte de infecții, care apar în relații cu actul medical, atât la pacienți, cât și la personalul de îngrijire.

Acest tip de infecții se înregistrează în mod curent în toate unitățile sanitare, în special în cele cu paturi, din întreaga lume.

În România, infecțiile nozocomiale sunt boli cu raportare obligatorie, numerică, de către toate unitățile sanitare cu paturi. Datele înregistrate în cursul anului 2003 sunt prezentate în anexă.

După cum se poate observa, incidența raportată a infecțiilor nozocomiale în România este cu mult sub nivelul celor din țările Europei de Vest și din Statele Unite ale Americii, respectiv sub 1% în România, față de 7, până la 10% în celelalte țări.

Pentru supravegherea infecțiilor nozocomiale, Ministerul Sănătății și Familiei a elaborat o serie de acte normative, precum Ordinul Ministrului nr.190/1982, care aprobă normele tehnice privind prevenirea și combaterea infecțiilor intraspitalicești, modificat și completat prin Ordinul nr.185/2003 pentru aprobarea normelor tehnice privind asigurarea curățeniei, dezinfecției și sterilizării în unitățile sanitare, și Ordinul Ministrului Sănătății și Familiei nr.984/1994 privind supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor nozocomiale.

În prezent, Ministerul Sănătății și Familiei a elaborat un proiect de ordin privind condițiile minime de autorizare sanitară a unităților sanitare cu paturi, care se află în curs de avizare. Este un act normativ care este prevăzut și în Legea nr.270, Legea spitalelor.

Se află în curs de elaborare, de asemenea, un ordin privind supravegherea, prevenirea și controlul infecțiilor nozocomiale, care va actualiza Ordinul Ministrului Sănătății nr.984/1994 în domeniul atribuțiilor și responsabilităților ce revin unităților sanitare cu paturi.

Monitorizarea permanentă a problemei infecțiilor nozocomiale este efectuată prin acțiuni tematice, de inspecție sanitară, organizate de Ministerul Sănătății și Familiei, cât și prin acțiuni de inspecție sanitară care se desfășoară periodic la nivelul direcțiilor de sănătate publică județene, având ca obiectiv respectarea normelor igienico-sanitare și utilizarea substanțelor de curățenie, decontaminare și dezinfecție.

Astfel, la începutul acestui an, Ministerul Sănătății și Familiei a organizat acțiuni de inspecție a respectării normelor igienico-sanitare, în special în maternități. Au fost controlate 195 de maternități din țară și au fost aplicate 41 de sancțiuni contravenționale.

Problema actuală cu care se confruntă Ministerul Sănătății și Familiei este subraportarea infecțiilor nozocomiale, sau mai bine zis neraportarea lor corectă și reală de către unitățile cu paturi.

Prin urmare, obiectivele ministerului în acest domeniu sunt orientate în mod deosebit pe creșterea numărului de raportări al infecției intraspitalicești, adică pe situația reală din spitale. Vă mulțumim.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Ștefan Baban înțeleg că dorește să comenteze acest răspuns. Poftiți.

Domnul Ștefan Baban:

Domnule ministru, nu știu cum ați făcut dumneavoastră procentul ăla. Probabil că ați făcut procentul înainte de a desființa spitale, și nu după ce le-ați desființat.

A doua problemă, și foarte importantă. Aceste spitale au fost predate spre administrare Consiliilor județene. Consiliile județene nu se ocupă de a le aduce la o stare de funcționare normală, înțelegând prin asta reparații curente și capitale. Și ar merita să vizitați, și vă invit chiar în județ la mine, să vizitați și să vedeți cam cum arată spitalul județean. Să vedeți de ce pături, cearceafuri, ca să nu vorbesc de aparatură, deci de ce dotare se bucură acel spital.

Pot să vă mai informez că anul acesta, cam în fiecare an, în municipiul Botoșani a fost o înmormântare. Comentariile sunt de prisos. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Domnul Ioan Miclea tot nu s-a prezentat.

Vă rog, domnule ministru.

Domnule Ștefan Baban, dați-mi voie să dialoghez cu domnul ministru, care urmează să-îi răspundă în scris domnului Ioan Miclea, care nu s-a prezentat pentru a primi răspunsul.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mardi, 7 juillet 2020, 10:20
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro