Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 10-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:

 

Ședința a început la ora 8,49.

Lucrările au fost conduse de domnul Marțian Dan, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Kónya-Hamar Alexandru și Ovidiu Cameliu Petrescu, secretari.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Începem ședința Camerei și, ca de obicei marțea, prima parte a ședinței este consacrată intervențiilor deputaților care solicită acest lucru, pe diferite probleme de actualitate. În acest sens deci avem o listă aici cu destul de mulți vorbitori -14. Rog, în consecință, pe fiecare dintre colegii care vor lua cuvântul să se încadreze în maximum 3 minute.

 
George Stănescu - Intervenție referitoare la aromâni;

Are cuvântul domnul deputat George Stănescu - Grupul parlamentar al PNȚCD+PER. După dânsul va urma domnul deputat Vasile Lupu.

 

Domnul George Stănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De la tribuna Camerei Deputaților, în actuala legislatură și-au ridicat glasul în sprijinul românilor mulți dintre colegii noștri.

Mă voi referi, în cele ce urmează, la frații noștri care trăiesc aici, în România, nu departe de noi, acolo unde destinul, vitregiile timpurilor au așezat multe milioane de români și care vorbesc aceeași limbă daco-romană sau aromână.

"Noi, românii, suntem vecini cu românii", spunea seniorul Corneliu Coposu și continua: "dar de cei care trăiesc în afara actualelor frontiere ale țării trebuie să avem mai multă grijă". De altfel, de la acest microfon, am citit în câteva rânduri prevederile art.7 din Constituție. O voi face și acum, în scopul de a vă reaminti obligațiile pe care le avem ca parlamentari, dar și Guvernul, și președintele, față de frații noștri care nu stau în aceeași casă cu noi. "Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităților etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt". Multe prevederi ale Constituției pot fi încălcate, dar prevederile pe care tocmai le-am citat nu pot fi încălcate.

După opinia mea, ar trebui ca în fiecare sesiune parlamentară toate instituțiile care au obligația să ducă la îndeplinire prevederile art.7 din Constituție să prezinte rapoarte în privința ducerii la îndeplinire a acestor obligații. Nu am făcut, nu am pretins acest lucru nici Ministerului de Externe și, de ce nu, nici Președinției.

Ce am făcut noi pentru acești frați ai noștri este prea puțin: simpozioanele, congresele latinității, romanității, ale identității culturale ale românilor de pretutindeni și altele au constituit tot atâtea întâlniri sterile ale românilor de peste hotare cu românii din țară. Ce au avut de câștigat românii care au participat la aceste întâlniri? Cu ce s-a schimbat viața lor? Câte școli au luat ființă în teritoriile locuite de români? Câte biserici au fost ridicate? Câte ziare, publicații au acești români? Au acces la radioul sau televiziunile din aceste țări? Sunt întrebări la care ar trebui să răspundă, așa cum spuneam mai înainte, în fața Parlamentului României, Guvernul, dar, în mod special, ministrul de externe.

Domnilor colegi,

Am căutat zilele trecute, peste tot, tratatele de prietenie și bună vecinătate cu Iugoslavia și Bulgaria. Aș fi vrut să văd dacă aceste tratate au în cuprinsul lor referiri precise la raportul de reciprocitate cu privire la drepturile minorităților din țările noastre. Mă tem că nu există asemenea referiri și ar fi rău, cât se poate de rău. Ar însemna că s-a încălcat Constituția țării, că s-a vorbit în deșert că vecinii și prietenii noștri au numai această calitate de vecini și prieteni, fără să-și asume obligații de-a ocroti minoritatea românească care trăiește în aceste țări. Poate că specialiștii care redactează aceste tratate nu știu că în jurul țării trăiesc aproape 9 milioane de români și aromâni. Poate nu știu că în actuala Iugoslavie nu trăiesc numai cei 38.000 de români din Banatul sârbesc, că mai există încă câteva sute de mii de români - vlahi sau vlași, cum vor să le spună - în Valea Timocului sârbesc, dar și în Timocul bulgăresc.

În Bulgaria, în 1935, Nicolae Iorga aprecia că trăiau aproape 500.000 de români. Unde sunt acum aceștia?

Amintesc domnilor experți și specialiști din Ministerul de Externe că la Vidin a funcționat un consulat românesc, până în anul 1948.

Dacă aceste elemente ar fi fost invocate la încheierea tratatelor și tot ar fi fost o bază serioasă de discuții cu vecinii noștri, pentru a încheia niște tratate reale, viabile. Minimalizarea sau trecerea sub tăcere a problemelor minorităților românești din Iugoslavia, Bulgaria, Grecia și Albania constituie o gravă greșeală, iar cei care sunt vinovați de această greșeală vor suporta toate consecințele, în cazul că tratatele nu vor fi ratificate de Parlament.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Ați depășit timpul.

Rog pe ceilalți colegi să se încadreze strict în 3 minute.

 
Vasile Lupu - Intervenție referitoare la regula conform căruia nu pot candida la președinția României persoanele care au fost alese anterior de două ori ca președinte al României;

Are cuvântul domnul deputat Vasile Lupu - Grupul parlamentar PNȚCD+PER. După dânsul va urma domnul deputat Gheorghe Tarna.

 

Domnul Vasile Lupu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Fundamentul edificiului politic de astăzi a fost dat de explozia socială din decembrie 1989. Atunci a fost abolită dictatura comunistă și toate structurile statale ulterior constituite și-au revendicat originea directă sau indirectă în Revoluția din decembrie l989. Mai mult, cei care așteptau pregătiți în culoarele puterii, ajunși primii ocupanți, s-au declarat emanați ai Revoluției.

În evoluția constituțională a României, Decembrie’89 a restabilit principiile constituționalismului modern, între care reprezentativitatea, prin alegeri directe și libere, și separația puterilor în stat.

Ca o garanție împotriva restabilirii dictaturii, s-a instituit regula alegerii conducătorilor politici pentru unul sau cel mult două mandate. Decretul-lege nr.2 din 27 decembrie 1989 al Consiliului Frontului Salvării Naționale a dat forță juridică constituțională acestei reguli și Constituția din 1991 a preluat-o ca atare. A urmat reglementarea, la nivel de lege organică, prin art.10 din Legea nr.69/1992, pentru alegerea președintelui României, conform căruia nu pot candida la președinția României persoanele care au fost alese anterior de două ori ca președinte al României. Astfel, Decretul-lege nr.2 din decembrie 1989, Constituția României, Legea nr.69/1992 au consacrat texte care, pentru orice român de bună credință, au devenit foarte clare. Din nenorocire însă nu și pentru înalții demnitari ai statului român, începând cu șeful statului, continuând cu judecătorii Curții Constituționale și cu toți ceilalți dispuși să închidă ochii la această încălcare flagrantă a Constituției României și a legilor țării. Această situație demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că cele mai bune legi nu au nici o eficiență dacă în primul rând cei care le-au alcătuit nu sunt hotărâți să le respecte.

Vă reamintesc, doamnelor și domnilor, că, la începuturile constituționalismului în lume, oameni care au crezut în democrație, chiar fără texte legale, prin respectul față de umanitate și credința în principiile democratice, în acțiunile lor politice și juridice, au lansat reguli care, pe cale de cutumă, s-au consacrat constituțional și s-au răspândit în întreaga lume. Ca exemplu, refuzul lui George Washington, eroul Americii, de a candida la președinția Statelor Unite ale Americii a treia oară, deși nu exista o regulă constituțională care să interzică acest act. A urmat decizia Curții Supreme de Justiție din 1803, în procesul Marbury versus Madison, care a instituit controlul constituționalității legii, chiar dacă lipsea un text constituțional care să îndreptățească președintele Curții Supreme americane, George Marshall pe atunci, să consacre o asemenea decizie.

Revenind la situația internă a țării noastre, consider că domnul Ion Iliescu a tras semnalul restabilirii dictaturii în România, prin încălcarea Constituției care consacră statul de drept și care prevede expres că nimeni nu este mai presus de lege. Dacă adăugăm la această încălcare și interpretare abuzivă a Constituției și donațiile făcute în campania electorală de șeful statului, o putem spune fără tăgadă că și semnalul unor alegeri abuzive, ilegale a fost tras, situație care pune în pericol alegerile libere, reprezentativitatea și însuși constituționalismul în România.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Atrag atenția, eu până acum am fost tolerant față de cei doi vorbitori care au depășit amândoi, consistent, timpul acordat, de aici încolo voi fi nevoit să intervin, pentru a opri pe vorbitori când depășesc cele 3 minute.

 
Corneliu Bălan - Intervenție referitoare la eficiența activității parlamentare;

Are cuvântul domnul deputat Corneliu Bălan - Grupul parlamentar PUNR. Va urma, după aceea, domnul deputat Petre Țurlea.

 

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Constat, cu părere de rău, că prestigiul instituției parlamentare este, în ultimul timp, în continuă scădere, fapt ce se reflectă în presă, în rezultatele sondajelor de opinie, în întâlnirile cu electoratul, care manifestă tot mai puțină încredere în aleșii săi.

Suntem acuzați că lucrăm fără spor, că pierdem vremea în discuții sterile și polemici, în timp ce țara dorește altceva de la noi. Unii, sub scutul imunității parlamentare și a disprețului față de cei care ne-au mandatat, sunt implicați în afaceri veroase sau comit acte reprobabile. Eu cred că oamenii au dreptate. Dacă facem o comparație între ce am realizat noi în această legislatură și ce au făcut colegii noștri, într-o perioadă mai scurtă, în legislatura anterioară, rezultatele le sunt net favorabile. Au elaborat Constituția țării, Legea privatizării, unele legi ale reformei, Legea nr.18, Legea administrației publice și altele.

Noi nu am avut timp, în acești 3 ani sau 4 ani, de fapt, și ceva, nici să finalizăm propriul nostru Regulament de funcționare. Vorbim de reformă, de patrimoniu național, de perfecționarea instituțiilor statului de drept, dar nu ne învrednicim să finalizăm cadrul legislativ, pachetul de legi necesare în aceste domenii. Au apărut fenomene noi: trafic și consum de stupefiante, contrabandă în stil mare, acțiuni ale crimei organizate, trafic de carne vie și altele, necunoscute până acum în țara noastră. Noi nu am reacționat la această stare de lucruri și, în prezent, lipsa ori caracterul anacronic al legilor României fac din țara noastră un adevărat paradis pentru organizațiile mafiote, atât pentru cele din străinătate, cât și pentru cele din țară care proliferează.

Personal cred că principala cauză a modului defectuos în care ne desfășurăm activitatea o constituie faptul că Biroul permanent, chiar președintele Camerei Deputaților, lucrează dezorganizat și partizan, legile nu sunt discutate după importanța lor pentru țară, ci mai degrabă după interesele de partid.

Mă aștept la o replică inteligentă, dură și ironică din partea domnului președinte Adrian Năstase - îmi pare rău că lipsește - căruia nu îi contest nici inteligența, nici cultura și nici o anumită competență profesională, ci calitatea de organizator, de manager, spiritul de dreptate și echitate, corectitudinea în activitatea parlamentară.

Nu de puține ori activitatea și unele aspecte ale vieții parlamentare ale deputaților au alimentat rândurile din presa de scandal, să spunem, uneori și zvonistica care, de cele mai multe ori, au adevărul lor de necontestat. În multe din acestea, domnul președinte Năstase a fost capul de afiș. Numai în raportul "Apartamentul", înmormântat pe vecie în arhive, sunt menționate și menționați destui dintre colegii noștri, care nici până astăzi nu au avut decența să recunoască deschis și să restituie ceea ce au luat abuziv. De ce Biroul permanent, președintele său nu finalizează această acțiune care ar fi primită cu apreciere de electorat? Dar dosarul "Anticorupție"?

De foarte multe ori, președintele Camerei, domnul Adrian Năstase, este incriminat, poate, uneori, pe nedrept, dar simpla negare nu este suficientă. A apărut în legătură cu câteva din marile afaceri mafiote care au zguduit nu numai opinia publică, ci, în unele cazuri, chiar economia națională. Faptul că i-a închis gura senatorului C.V.Tudor cu o ladă de cartofi, nu înseamnă că ar fi dovedit neimplicarea sa în afacerea cartofilor, fie direct, fie prin rudele apropiate, cu mai multă experiență în domeniul produselor agroalimentare.

Numele dânsului a fost citat în legătură cu intervențiile făcute de Miron Cosma pentru mușamalizarea infracțiunilor lui Zaher Iskandarani,în cel mai mare scandal de evaziune fiscală( și nu numai din țara noastră) până în prezent. Este citat și într-o altă afacere, cu vărul acestuia, Yasser Arafat.

Partener de vânătoare cu Dragodan, un mare escroc al zilelor noastre, persoană cu înalte funcții într-o anumită perioadă în partidul domniei sale, partener de tenis, și nu numai, cu Sever Mureșan, cu Țiriac, implicați în dosarul "Apartamentul" și în cel al "Anticorupției". A aprobat sala Palatului, știți dumneavoastră cui și pentru ce.

De ziua domnului Năstase, chiar sub această cupolă, pe unde s-au perindat marii oameni politici și patrioți ai țării, s-au prezentat șiruri nesfârșite de purtători de cadouri și impresionante coșuri de flori - acesta este un lucru bun - în disprețul sărăciei și speranțelor poporului român.

În calitatea domniei sale de mare colecționar de tablouri și obiecte de artă, suntem siguri că nu i-au fost oferite obiecte cumpărate de la magazine de artizanat. În general, oamenii de afaceri...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să scurtați.

 
 

Domnul Corneliu Bălan:

Imediat, domnule președinte.

În general, oamenii de afaceri de talia lui Iskandarani, Sever Mureșan, Țiriac și alții nu dăruiesc, ei investesc, și cu cât este mai mare valoarea obiectului oferit, cu atât va fi mai mare și mai profitabil serviciul cerut mai târziu.

Domnul președinte Năstase este o persoană reprezentativă în România, a Parlamentului României. Dânsul ne reprezintă cu succes peste hotare, este, probabil, cel mai umblat prin lume din realeșii țării, dar ar trebui, uneori, să gândească și cât costă acest lucru. Este foarte generos când este vorba de cheltuirea banilor țării. Parlamentul nu putea fi dotat cu altfel de mașini decât mașini străine, în timp ce Parlamentul Germaniei nu are un parc propriu,ci le comandă în fiecare zi.

Nu doresc să mai aduc în atenție și alte abuzuri și acțiuni în disprețul legilor și a celor care au avut încredere în noi. Atât timp cât mai sunt în acest Parlament, m-am văzut obligat să aduc în atenția opiniei publice unele abuzuri, pentru a nu-și mai permite nimeni să-și bată joc de sărăcia și suferințele acestui popor răbdător.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Petre Țurlea. După aceea va urma domnul deputat Teodor Vintilescu.

 
Petre Țurlea - Intervenție referitoare la Nicolae Iorga fost președinte al Camerei Deputaților în perioada decembrie 19l9 - martie 1920 și peste 25 de ani membru al Camere;

Rog foarte mult colegii să se încadreze în cele 3 minute.

Aveți cuvântul.

 

Domnul Petre Țurlea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Aparent este o problemă măruntă cea pe care o să v-o prezint astăzi, doar aparent.

În aula aceasta sacră a Parlamentului, în care vă aflați domniile voastre de patru ani, s-a auzit de nenumărate ori glasul lui Nicolae Iorga. Camera Deputaților l-a avut ca președinte al său în perioada decembrie 19l9 - martie 1920. Peste 25 de ani a fost membru al acestei Camere. Tot aici, în noiembrie 1990, la propunerea mea, a avut loc o ședință solemnă comună a Parlamentului, comemorând împlinirea a 50 de ani de la asasinarea savantului de către legionari. Atunci, în 1990, reprezentanții tuturor partidelor politice i-au înfierat pe legionarii asasini. Din partea Partidului Național-Țărănesc Creștin Democrat, foarte frumos a vorbit atunci, de-a dreptul impresionant, distinsul poet Ioan Alexandru. După șase ani, iată că la 10 august 1996, la fosta închisoare Telega din județul Prahova, s-a făcut o comemorare a foștilor deținuți politici. Majoritatea participanților erau legionari și membri ai PNȚCD. Ca să se știe a cui este manifestația, pe mai multe standuri de cărți s-a expus și vândut întreaga literatură legionară din perioada 1938 până astăzi, în 1996. Între cărți, la loc de cinste, trona opera legionarului Blănaru Flamură intitulată "Blestemele lui Iorga", adevărul în moartea savantului, publicată chiar în 1996.

Adversitatea legionarilor față de Nicolae Iorga a fost constantă și după ce l-au asasinat. În perioada comunistă, de teama autorităților, se manifestau împotriva marelui istoric în bezna nopții. Astfel, monumentul lui Iorga de la Strejnicul, locul unde a fost asasinat, a fost distrus de patru ori până în 1989. După 1989, sub pavăza democrației care îngăduie orice, legionarii își revarsă ura la lumina zilei. Cartea lui Blănaru Flamură este o dovadă. În ea se justifică, se consideră normală asasinarea lui Nicolae Iorga.

Cel mai important participant la comemorarea de la Telega a fost colegul nostru, deputatul Remus Opriș, reprezentant în Parlament al PNȚCD și chiar șef al campaniei electorale a acestuia. Am prezentat acest fapt aparent doar minor, pentru a pune o întrebare, și nu este doar întrebarea care mă frământă pe mine, ci pe foarte mulți oameni: înseamnă această patronare a unei manifestări legionare îndreptată împotriva martirului neamului românesc Nicolae Iorga o aderare a PNȚCD la ideologia legionară, la metodele de luptă politică ale legionarilor sau cel care a patronat această manifestare, domnul deputat Remus Opriș, și-a afirmat astfel doar propria opțiune? Este o problemă la care PNȚCD ar trebui să răspundă, pentru ca alegătorii să știe dacă li se cere, de către Convenția Democrată, să-și dea votul unor adepți ai crimei politice sau CDR va face gestul normal să-l îndepărteze pe cel cu atât de mari simpatii legionare. Ar fi păcat ca marele Partid Național Țărănesc Creștin Democrat să fie confundat, datorită unor asemenea oameni și unor asemenea evenimente, cu mișcarea legionară.

Indiferent de ce va face PNȚCD, faptul că domnul deputat Remus Opriș ocupă un loc în aula sacră în care a activat, peste 25 de ani Nicolae Iorga, este o impietate.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
Teodor Vintilescu - Situația actuală a României, multiple motive de insatisfacție și îngrijorare;

Are cuvântul domnul deputat Teodor Vintilescu. După dânsul va urma domnul deputat Ion Dobrescu.

 

Domnul Teodor Vintilescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Mă prezint în fața dumneavoastră ca membru al unui partid al cărui crez îl constituie doctrina liberală și a cărui ofertă de acțiune adresată electoratului este temeinic sprijinită de convingerea că atingerea prosperității stă în mâinile celor care dau dovadă de competență, de cutezanță în gândire și faptă.

În același timp, sunt tot mai puternic bântuit de gândul adresării guvernanților a unei cereri care să ducă la transferul în proprietatea mea a unei părți din piatra pe care, de-a lungul mai multor ani, am spart-o la canal. Aș vrea să fac cu ea o piramidă, ca un veșnic remember al acelor timpuri în care în România fusese ridicată la rang de politică oficială. Dacă atunci, când omul era sub vremi, nu am acceptat compromisurile care ar fi putut să-mi pună viața pe un făgaș mai confortabil, cu atât mai mult azi, când îmi place să cred că vremurile sunt sub om, nu voi ezita să-mi exprim deschis părerile.

Stabilirea cât mai precisă a drumului de urmat presupune nu numai definirea clară a țelurilor de atins, dar și cunoașterea cât mai temeinică a punctului de plecare a situației prezente.

Din păcate, situația actuală a României oferă o imagine sumbră, cu multiple motive de insatisfacție și îngrijorare. Productivitatea muncii în țara noastră este foarte scăzută. Față de cea din Europa de Vest, salariul mediu orar în industria prelucrătoare românească este de circa trei sferturi de dolar, în raport cu media de 17 dolari în Uniunea Europeană și 2 dolari în Cehia, Polonia și Ungaria.

În agricultură, deși România deține o suprafață echivalentă cu 12 la sută din cea a Uniunii Europene, producția noastră agricolă reprezintă doar 2,1 la sută din producția comunitară.

Decalajul economic, tehnologic, problemă crucială a intrării în Uniunea Europeană, este deseori tratat superficial în declarații politice și acțiuni guvernamentale, lăsându-ne impresia că nu performanța economiei românești, în prezent total necorespunzătoare, chiar și în comparație cu a celorlalte state central-europene, constituie criteriul decisiv, ci totul ar depinde de modul în care vom reuși să captăm bunăvoința țărilor mai importante vest-europene - Germania, Franța, Anglia.

Acțiunea de până în prezent a administrației centrale nu dovedește că Guvernul român este conștient de efortul extraordinar pe care industria și agricultura țării ar trebui să-l facă pentru a se apropia de standarde europene. Politica în învățământ și cercetare, sectoare cruciale ale dezvoltării, a făcut ca alocațiunile bugetare - suntem generoși când le calificăm drept modeste - să cauzeze un adevărat exil al cadrelor didactice și cercetătorilor spre alte țări și profesiuni mai rentabile. Deși dispunem de resurse bogate și bine calificate în domeniul ingineresc și economic, nu se poate vorbi de o strategie a investițiilor autohtone și străine și, în primul rând, în domeniul tehnicilor de vârf care să ducă, în timp, la crearea unor puternice concerne capabile să opereze pe piața mondială.

Încă o dată, din păcate, în anul 2004, la nivelul Greciei și Portugaliei, pe baza unei creșteri anuale de producții industriale de 10%, așa cum este prevăzut în scenariul Postolache, nu poate fi realizat în intervalul prevăzut.

În treacăt, dar nu cu ușurință, trebuie menționat faptul că cele 100 de milioane de oameni din Europa de est primesc ajutor financiar ...

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să încheiați, domnule deputat.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

... mai puțin decât a primit Portugalia, cu 9 milioane de locuitori, pentru a-și moderniza economia și a se califica pentru admiterea în Uniunea Europenă.

Sperăm că interesul strategic al combaterii expansionismului sovietic să creeze o conjunctură geo-politică favorabilă ajutorării Europei de est, în acest cadru combinat cu efortul propriu, progresul economic al României să poată fi accelerat și implicit să poată fi apropiat de momentul aderării în Europa.

Doamnelor și domnilor parlamentari,

Am încercat să prezint în fața dumneavoastră câteva repere cu valoare definitorie, în viziunea mea, pentru că pe baza cunoașterii cât mai temeinice a situației prezente, a obiectivelor de atins, să poată fi jalonată o acțiune politică structurată temeinic și consecventă pentru parcurgerea drumului între cele două capete.

Realizarea acestor deziderente generează câteva consecințe imediate și linii de acțiune pentru partidele politice din țara noastră:

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă rog să încheiați.

 
 

Domnul Teodor Vintilescu:

Imediat, domnule președinte:

    • întărirea colaborării cu partidele politice naționale, având viziuni apropiate, în vederea desfășurării obiectivelor de interes național în politica internă și degajarea unui consens politic majoritar pentru transpunerea aceasta în practică;
    • Intensificarea intereselor majore ale țării în politica externă, dezvoltarea relațiilor bilaterale, posibile, capabile ca orientare politică, cu alte țări, în vederea prezentării punctelor de vedere, desfășurarea unei activitați de loby pe lângă partide sau grupuri politice, desfășurarea unei activități susținute de promovare consecventă a intereselor fundamentale românești în politica externă.

Doamnelor și domnilor,

Cu aceasta închei, era vorba și de un staf specializat să urmărească evoluția.

Am început prin a recunoaște că nu mi-am dat seama de la bun început de temeritatea încercării de elaborare a unei arhitecturi succinte de raționamente, care să orienteze acțiunea de integrare europenă a partidelor politice din Europa. Nu avem altă cale decât alergarea către țintele propuse. Mișcarea în viteză presupune competență și efort continuu, care uneori ar putea să fie chiar dureros.

Dacă vrem să fim mereu mai mult decât suntem, trebuie să luăm drumul creșterilor, este mai puțin circulat, dar ce priveliște poate fi mai amețitoare și ce bucurie poate fi mai profund umană decât neostenita urcare a omenirii către culmi mereu noi?

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

Rog foarte mult pe colegii noștri, totuși, să nu mă pună în situația de a apela la ultimul buton aici, care este la prezidiul de conducere a ședinței, și anume de a închide microfonul.

 
Ion Dobrescu - Intervenție referitoare la atribuirea abuzivă de locuințe și apartamente;

Are cuvântul domnul deputat Ion Dobrescu, după dânsul va urma domnul deputat Ioan Pica.

 

Domnul Ion Dobrescu:

Doamnelor și domnilor,

Trebuie să plecăm de la ideea că în Parlamentul României sunt și oameni cinstiți. Pentru că se înnăbușă niște inițiative ale dumneavoastră, de demascare a celor care sunt într-adevăr corupți. Fac parte dintr-o comisie care a cercetat, la inițiativa dumneavoastră, atribuirea abuzivă de locuințe și apartamente.

Foarte mulți sunt implicați, nici unul nu vrea să creadă că el a făcut un lucru abuziv, nici unul nu vrea să creadă că a patronat, pentru că fenomenul are extindere. Noi am cercetat în Parlament, la Guvern și la Președinție, dar mai târziu am căpătat girul dumneavoastră și aceasta a fost numai o întârziere, să știți, ca să se extindă această acțiune și în țară. Și acolo este jale. Dacă aici s-a mai luat un apartament, două, patru câteodată, acolo s-a furat ca în codru.

Domnilor,

Puteți fi părtași la această nelegiuire și aveți voie să fiți, dacă conștiința vă lasă. Birourile Permanente nu s-au sesizat.

Vreau să vă spun că domnul Cosmâncă a cerut o amânare pentru că au fost alegerile legislative. Acum nimeni nu mai cere o amânare, acum toată lumea tace. Au băgat capul la cutie, sunt struți. Li se vede fundul murdar, dar capul este pitit în nisip.

Vreau să vă spun, păstrând, totuși, o atitudine parlamentară, că în țări civilizate, unde un prim-ministru, Jupé, a căpătat o casă pe care statul i-a înzestrat-o mai mult decât trebuie, a trebuit să o părăsească, în urma poziției opiniei publice, în câteva zile. Și-a cerut scuze public. La noi, președintele Senatului spune: "Da, dar eu am băgat două milioane în ea!". Asta este!

Alții ne-au spus, atunci când i-am cercetat, nu i-am cercetat, am discutat: "Dar, ce lege mai era? Noi am fost puterea, noi am făcut-o și nu gândeam că o să dăm socoteală! Acum stăm în case, le-am cumpărat...!" Vă spun eu: au știut tot timpul, își fabrică tot timpul argumente și nu vor să dea socoteală nimănui.

A fost cercetat aici un raport anticorupție; a dispărut. Acest raport pe care ... a fost foarte bine că toți reprezentanții partidelor l-au iscălit, reprezintă, totuși, o mică părticică din oceanul de corupție.

Am să vă rog, totuși, în final, ca cineva, nu știu, eu sunt independent acum, nu sunt independent, sunt dependent de țara aceasta și dependent de voința dumneavoastră, să facă o intervenție pe lângă Birourile Permanente să nu treacă și ultimele clipe pe lângă noi, pentru că, fraților, vă aduc aminte că veți fi părtași la jaful național, în clipa când veți accepta ceea ce se întâmplă acum.

Vă mulțumesc. (Câteva aplauze)

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc.

 
Ioan Victor Pica - Acuzat că a ținut o cuvântare calomnioasă la adresa președintelui Fundației Casa Dom Bosco din Comuna Cincu, județul Brașov, Don Demidof;

Are cuvântul domnul deputat Ioan Pica, după aceea va urma domnul Valentin Soroceanu.

 

Domnul Ioan Victor Pica:

Domnule președinte,

Stimați parlamentari,

Abia întors din vacanță aflu că în casetele dumneavoastră a fost vârât un plic din partea numitul Don Demidof, președintele Fundației "Casa Dom Bosco" din Comuna Cincu, județul Brașov.

Acest plic conținea trei lucruri: o scrisoare în care sunt acuzat că am ținut aici o cuvântare calomnioasă la adresa sa și vă cerea sprijinul, o informare despre activitatea și scopul fundației sale, văzută de dumnealui, și un memorandum, în care străinul își expune peripețiile neplăcute în România și pe care l-a trimis diferitelor foruri internaționale, așa cum a făcut și cu altele.

Fără a intenționa să vă expun cazul acesta în toată complexitate sa, lucru ce l-am făcut în 11.IV.1995 și la sfâșitul lui mai 1995, eu voi căuta aici, cât se poate de succint, să vă prezint cum stau lucrurile la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaților, din care fac parte.

În ziua de 29 noiembrie 1994, la comisiei se primește o sesizare semnată de zeci de cetățeni ai comunei Ciucu, în care aceștia avertizau asupra anumitor acte deosebit de grave, săvârșite de numitul Don Demidof.

O subcomisie parlamentară s-a deplasat de mai multe ori pe teren, la ultima fiind prezentă și Televiziunea Română. Astfel, comisia noastră a sesizat diverse foruri ale Executivului, dintre care și S.R.I.-ul. La 1 martie 1995 acesta ne trimite o notă amplă, din care reiese că relatările localnicilor cu cercetările comisiei noastre și ale sale coincid.

La 21 iunie 1995 au fost audiați la comisie primarul comunei, preotul, directorul școlii, precum și doi foști angajați ai Casei Don Demidof. De față fiind domnul Ștefan Nicolae, șeful Serviciului Contencios al Prefecturii Brașov, domnul Oprea Ion, consilier la Secretariatul de stat pentru culte și domnișoarele Anca David și Iulia Tâvescu, din partea presei, ultima colaboratoare a Televiziunii Române.

Cu această ocazie s-au confirmat rezultatele cercetărilor de până acum: fals în acte publice, evaziune fiscală, corupție, escrocherie, prozelitism religios, defăimarea religiei ortodoxe, denigrarea statului român etc.

E surprinzător și nu prea, cum în urma cercetărilor diferitelor foruri, inclusiv a Parlamentului, la care străinul a fost găsit în flagrant delict, nu s-a luat nici o măsură. Aceasta se întâmplă conform unor declarații, datorită faptului că Don Demidov cultivă relații cu persoane influente sus puse, oferind cadouri substanțiale în bani și obiecte.

De reținut. Unele declarații ale părinților scot în evidență starea de ieniceri a copiilor încăpuți pe mâna stăinului.

Cei care doresc să se edifice asupra cazului, au la dispoziție dosarul de la Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaților.

Închei cu două nedumeriri:

1) Cum a fost posibil ca o persoană particulară să introducă în Parlament acest material plin de invective la adresa statului român și funcționarilor săi. Vă rog, citiți cu atenție memorandumul.

Deși, eu cunoșteam specialitatea Casei Don Demidof, aronganță, dispreț față de români, insulte, nerespectarea legilor, această îndrăzneală mi se pare că întrece orice măsură.

2) Dacă acest domn Demidof este atât de hulit și persecutat în România, de ce nu o părăsește? Nu cumva sub paravanul actelor caritabile și milei acesta ascunde alte intenții?

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
Valentin Soroceanu - Intervenție referitoare la campania electorală;

Are cuvântul domnul deputat Valentin Soroceanu, Grupul parlamentar P.D.S.R., va urma apoi domnul deputat Ioan Catarig.

 

Domnul Valentin Soroceanu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

A început campania electorală și cu aceasta și noianul de promisiuni cu care candidații încearcă să convingă numeroșii alegători că de vor câștiga alegerile respective, vor aduce raiul pe pământ.

Suntem într-o perioadă în care electoratul este aproape obligat să și creadă că promisiunile excesiv de populiste și demagogice îl vor duce într-o altă lume, unde va curge numai lapte și miere.

Totuși, puțini sunt aceia care mai și argumentează acele promisiuni și le așează cât de cât pe un suport material și financiar real, pe un efort pe care va trebui să-l facem pentru a depăși greutățile prin care trece economia de tranziție.

Domnul candidat la Președinție, profesorul Emil Constantinescu, promite într-o întâlnire la Ruginoasa, comună cu rezonanță istorică, printre altele, că va mări pensiile țăranilor la nivelul celor de la orașe, omițând un lucru foarte important: de unde vor fi asigurate fondurile necesare și pe ce bază legală?

O privire și numai fugară asupra Constituției, nu arată că președintele s-ar ocupa cu această problemă! poate Guvernul sau Parlamentul.Proclamația de la Ruginoasa abundă, de altfel, în asemenea "bijuterii" populiste, care se apropie de dictonul: scopul scuză mijloacele.

Totuși, sper că electoratul nostru nu va fi atât de naiv să creadă asemenea promisiuni demagogice și să folosească, cel puțin până când domnul Emil Constantinescu va aduce raiul pe pământ, cadrul legislativ existent în domeniul pensionării sau al stimulării agricultorilor.

O a doua problemă: alegerile locale au dat câștig de cauză în multe localități C.D.R.-ului și democratic trebuie să acceptăm aceste rezultate. În fond, a fost opțiunea electoratului, care a sperat, prin primarii alești și consiliile locale, că le vor fi satisfăcute mai bine cerințele lor în gospodărirea localitățiilor.

Totuși, față de cele ce le-au promis în campania electorală și ce se întâmplă acum în realitate, sunt diferențe foarte mari.Sub masca înlăturării birocrației a început o adevărată epurare a cadrelor, ca pe vremuri, din administrațiile locale, unde primarii C.D.R. fac legea angajării și promovării personalului.

Este vorba, mai precis, de o cederizare a structurilor administrative de personal. Vorba aceea: "Cine nu-i cu noi e împotriva noastră!", sună ca pe vemuri ca un slogan care, acum, din păcate și din nou se afirmă în lupta politică cotidiană.

Suspiciunea și neîncrederea în oameni și în profesioniști ai administrației, face ca cei mai mulți să fie înlăturați, birocrația de care se vorbește ostentativ înflorind mai mult prin noii angajați, dar politic cu oameni de încredere.

Și a treia problemă. Cât privește constituționalitatea candidaturii președintelui Ion Iliescu, se poate concluziona: primul mandat de doi ani al domnului președinte a fost legal. Al doilea, de patru ani, a fost constituțional, iar al treilea mandat este tot constituțional și al doilea, după Constituție. (Aplauze) Aceasta ca să fie clar pentru mulți.

Față de una sau altele din opiniile exprimate, consider că decizia Curții Constituționale limpezește lucrurile, aceasta fiind instituția abilitată de lege să se pronunțe în acest sens. Dincolo de acestea sunt opinii și dovezi ce atestă intoleranța, dar și teama unora că "planurile" lor nu vor fi realizate, unii speră să câștige prin neprezentarea sau eliminarea adversarului potențial, în loc sa manifeste un fair-play și o poziție democratică reală.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Catarig - Problema energiei în România;

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Ioan Catarig, după aceea va urma domnul deputat Nicoale Lazăr.

 

Domnul Ioan Catarig:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Am spus-o și ieri: interesele societății românești sunt mai presus de cele ale noastre de ordin personal și, ca atare, se impune să susținem, în primul rând, pe cele ale acelora pe care îi reprezentăm aici.

Energia, pentru care încă nu am promovat o lege, este împreună cu această realitate problema pe care doresc să o supun atenției dumneavoastră.Țițeiul în România este mai ieftin cu 71 de procente ca cel de pe piața mondială, gazul natural mai ieftin cu 41 de procente, în schimb, cărbunele este mai scump cu 33 de procente.

Valoarea unui produs este dată nu numai de muncă și celelalte valori materiale incluse de el, ci și de - subliniez - conjunctura de piață.

Pe de altă parte, este evident că, întrucât produsele românești vândute înglobează materii energetice importate, dar sunt vândute la nivelul energiilor de piață internă, avem de-a face cu o pierdere enormă de valoare națională, lucru sesizat și făcut cunoscut public și de către alți colegi.

Problema în cauză are însă, în acest moment, valențe noi. La Conferința Națională de Energetică 1996, unde au participat mulți dintre cei care constituie crema energetică a societății românești, s-au evidențiat, printre altele, două lucruri de foarte mare importanță pentru viitorul, dar și actualitatea poporului român.

1) Criza energetică pe care o parcurgem este efect al crizei de sistem, care la rândul său se datorește și nouă, clasei politice, care încă nu am reușit să promovăm o economie de piață în care energia, cu rolul major pe care îl joacă, să vină în întâmpinarea rezolvării problematicii cu care se confruntă o economie de piață autentică. Și eu îmi permit sa fac referire la economia de piață care derivă din doctrina solidarității social economice.

2) Necesitatea ajustării prețurilor produselor energetice românești la cele ale pieței mondiale, cu toate durerile ce rezidă din aceasta, dureri care vor fi cu atât mai reduse, cu cât momentul acesta este mai apropiat de cel de azi, cu atât mai mult cu cât el, acest moment, este inevitabil, iar situația de la mijlocul legislaturii viitoare va fi atât de grea pentru România, prin prisma rambursării creditelor pe care le-am contractat și a deschiderii graniței pentru piețele externe, încât este posibil să avem de-a face cu tot felul de fenomene politice, inclusiv cu alegeri anticipate.

De aceea, în ceea ce mă privește, vă propun să medităm și mai ales să luam decizia necesară promovării de urgență a lucrărilor în domeniul hidrotehnic, care are multe efecte benefice pentru România, așa cum am analizat-o noi. Iar în acest context, ceea ce v-am prezentat, diferența dintre prețul de producție a energiei hidroelectrice și cel al pieței, cu ajutorul recunoscut și însușit al componentei conjucturii de piață, să intre în bugetul României cu toate avantajele ce decurg din aceasta.

Datorită acestui lucru, în dosarul personal pe care l-am depus pentru noua candidatură, am solicitat P.D.S.R.-ului să ne asumăm această răspundere, a extinderii amenajărilor hidrotehnice pe role interioare, inclusiv la nivelul Someșului Mare din județul Bistrița-Năsăud.

În încheiere, vă rog să retineți că m-am adresat dumneavoastră fără a face distincție între noi, cei ce susținem Guvernul, și dumneavoastră, cei din Opoziție. Aceasta, pentru că, o astfel de împărțire a noastră este cu totul artificală.

Acești patru ani au dovedit că împărțirea reală este cea după criteriul promovării și asumării de soluții politice concrete pentru problematica românească și, respectiv, sustragerea, mimarea participării la viața politică.

Vă mulțumesc pentru audiere și nutresc convingerea că veți proceda conform intereselor cetățeanului român, în ceea ce privește investițiile hidro, munca, participarea la beneficiile societății și starea sa de bogăție.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Are cuvântul domnul deputat Nicolai Lazar și am să-i rog pe următorii colegi: domnul Gheorghe Roman, domnul Petre Sălcudeanu, domnul Daniel Costache, care mai sunt înscriși, să consimtă ca luările de cuvânt ale domniilor lor să aibă loc săptămâna viitoare, întrucât noi deja am depășit termenul afectat acestui segment al activității noastre.

În plus, în virtutea prevederilor Regulamentului, domnul deputat Remus Opriș solicită cuvântul pentru o intervenție personală, în legătură cu problema care a constituit obiectul luării de cuvânt a domnului deputat Petre Țurlea.

 
Nicolai Lazar - Problema ajutoarele pe care trebuie să le primească cei care au suferit de pe urma inundațiilor în unele localități din județul Suceava;

Aveți cuvântul, domnule Nicolai Lazar.

 

Domnul Nicolai Lazar:

În acest an, unele localități din județul Suceava au suferit mari pierderi datorită ploilor abundente care au căzut în bazinul râului Moldova și Suceava, distrugându-se peste 125 de case, s-au distrus drumuri, diguri, de asemenea s-au distrus și s-au creat foarte mari pierderi în ceea ce privește culturile agricole.Comunele cele mai afectate din bazinul râului Moldova sunt: Izvoarele Sucevei, Moldova, Sulița, Breaza, Fundu Moldovei.În bazinul Suceava sunt comunele: Ulma, Brodina, Streaja, Vicovu de Sus și Vicovu de Jos.

Vara a trecut, iarna bate la ușă. Ajutoarele pe care trebuie să le primească cei care au suferit de pe urma inundațiilor încă nu au sosit și cetățenii din zonele respective, familiile care au fost grav afectate, cer sprijin din partea Guvernului să primească cât mai urgent sumele pentru calamități, ca să poată reface locuințele, să poată repara drumurile, digurile, care sunt distruse de pe urma inundațiilor.

Sperăm că Guvernul va lua notă de acest lucru, ca într-adevăr acești bani să fie primiți cât mai urgent, ca să se poată executa aceste lucrări. După ce vine timpul friguros, lucrările se execută mai anevoios, iar calitatea lucrărilor este foarte slabă.De aceea, solicităm sprijinul Guvernului pentru a veni înajutorul acestor oameni.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu.

 
Remus Constantin Opriș - replică la acuzația domnului deputat Petru Țurlea de apartenență a tatălui la mișcarea legionară.

Are cuvântul domnul deputat Remus Opriș, în virtutea prevederilor art. 133 din Regulamentul Camerei Deputaților.

 

Domnul Remus Constantin Opriș:

Vă mulțumesc.

Apartenența mea și a tatălui meu la mișcarea legionară este o idee obsesivă pe care domnul Țurlea o are cam din 1990, când a contestat în tribunal candidatura mea, pentru faptul că aș fi aparținut mișcării legionare.În acea dată s-a emis o sentință judecătorească și era, printre altele, motivată ca imposibilă apartenența mea, măcar și pentru faptul că sunt născut în anul 1958. Dispun de acest document juridic pe care domnul Țurlea nu l-a contestat. Este evidentă dorința domniei sale, când și când să iasă din anonimat și să atragă atenția opiniei publice asupra domniei sale prin intervenții de genul acesta.

Oricum, ceea ce trebuie să știți, este faptul că anual, într-adevăr, în luna august, nu la închisoarea din Telega, ci la închisoarea din Târgșor se organizează o comemorare a celor care au fost arestați în această închisoare și care au fost cei mai tineri deținuți politici, pentru că ei erau, în general, elevi.

Au fost și anul acesta adunați foști deținuți politici din toată țara, iar în slujba de pomenire s-a amintit numele lui Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Corneliu Coposu.

Nu-mi este rușine că am fost acolo și pentru că educația pe care am primit-o este la distanță de minciună și fariseism, să știți că mă voi duce și anul viitor.

Manifestarea a fost aprobată de chiar domnul general Chiș, comandantul penitenciarelor. Oare să-l suspectăm și pe domnul comandant de apartenența la mișcarea legionară?

Faptul că domnul Țurlea folosește microfoanele acestui Parlament pentru a-și face clar propagandă, este un lucru care îl interesează pe domnia sa.

Însă, cert este, am convingerea, că domnia sa nu ar fi fost atât de vehement dacă nu eram, într-adevăr, directorul campaniei electorale. Și pentru ca să știe ce impact are intervenția sa asupra electoratului nostru, eu am convingerea că unde atacă Țurlea, crește numărul de voturi. Așa că, spor la treabă, domnule Țurlea!

 
 

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Următorii colegi de-ai noștri, domnul Gheorghe Roman, dl Petre Sălcudeanu, domnul Daniel Costache și domnul Ion Danilescu, întrucât n-au putut să ia cuvântul în limita timpului pe care l-am avut la dispoziție astăzi, îi reținem printre vorbitorii care vor lua cuvântul săptămâna viitoare.

Eu aș vrea, în legătură cu acest segment al activității noastre să fac două observații:

1) Rugăm foarte mult să se înțeleagă că aceste luări de poziție se fac în legătură cu anumite situații, evenimente, lucruri, care sunt de stringentă actualitate și fiecare vorbitor să se încadreze în cele trei minute.

Aici nu este prilejul de a folosi acest interval de timp pentru discursuri extinse, pentru introduceri, tratări, încheieri și toate celelalte lucruri. Pentru că oricare dintre colegi care recurge la această manieră, atentează la dreptul de a putea interveni a celorlalți deputați care solicită și, în consecință, o asemenea atitudine de a excede timpul care este fixat este, în cele din urmă, o conduită necolegială, o conduită care aduce atingere dreptului la expresie a celorlați colegi. Aceasta este o remarcă.

1. Astăzi s-au făcut câteva lucruri. Având în vedere că noi, numai ce am început activitatea noastră săptămâna trecută și unii dintre colegi au invocat faptul că nu a fost luat în considerare, s-a pierdut și așa mai departe solicitiările domniilor lor de înscriere la cuvânt, unii au spus că s-au înscris la secretarul cutare, altul la secretarul cutare... Dată fiind această situație de început de sesiune, noi am consimțit astăzi să mai adăugăm câteva nume. Într-un caz mi s-a făcut mie personal reproș și îmi asum răspunderea pentru această chestiune și o anumită vinovăție, dar, în același timp, vă rog foarte mult să înțelegeți că înscrierile pentru acest segment ale activității noastre, marți, trebuie să se facă în conformitate cu Regulamentul și cu procedurile pe care le-am stabilit cu toții împreună și în privința cărora a existat un acord reciproc.

În consecință, pentru săptămâna viitoare, reportăm luările de cuvânt ale următorilor colegi: Gheorghe Roman, Petre Sălcudeanu, Daniel Costache și Ion Danilescu. Ceilalți colegi care vor să intervină, să se înscrie din timp, în conformitate cu prevederile Regulamentului, la secretarul Camerei care răspunde de aceste chestiuni.

 
   

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 14 avril 2021, 23:20
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro