George Stănescu
George Stănescu
Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
13-04-2021
12-04-2021
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 10-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 10, 1996

  1. Intervenții ale domnilor deputați:
    1.1 George Stănescu - Intervenție referitoare la aromâni;

Domnul Marțian Dan:

................................................

Are cuvântul domnul deputat George Stănescu - Grupul parlamentar al PNȚCD+PER. După dânsul va urma domnul deputat Vasile Lupu.

Domnul George Stănescu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

De la tribuna Camerei Deputaților, în actuala legislatură și-au ridicat glasul în sprijinul românilor mulți dintre colegii noștri.

Mă voi referi, în cele ce urmează, la frații noștri care trăiesc aici, în România, nu departe de noi, acolo unde destinul, vitregiile timpurilor au așezat multe milioane de români și care vorbesc aceeași limbă daco-romană sau aromână.

"Noi, românii, suntem vecini cu românii", spunea seniorul Corneliu Coposu și continua: "dar de cei care trăiesc în afara actualelor frontiere ale țării trebuie să avem mai multă grijă". De altfel, de la acest microfon, am citit în câteva rânduri prevederile art.7 din Constituție. O voi face și acum, în scopul de a vă reaminti obligațiile pe care le avem ca parlamentari, dar și Guvernul, și președintele, față de frații noștri care nu stau în aceeași casă cu noi. "Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor țării și acționează pentru păstrarea, dezvoltarea și exprimarea identităților etnice, culturale, lingvistice și religioase, cu respectarea legislației statului ai cărui cetățeni sunt". Multe prevederi ale Constituției pot fi încălcate, dar prevederile pe care tocmai le-am citat nu pot fi încălcate.

După opinia mea, ar trebui ca în fiecare sesiune parlamentară toate instituțiile care au obligația să ducă la îndeplinire prevederile art.7 din Constituție să prezinte rapoarte în privința ducerii la îndeplinire a acestor obligații. Nu am făcut, nu am pretins acest lucru nici Ministerului de Externe și, de ce nu, nici Președinției.

Ce am făcut noi pentru acești frați ai noștri este prea puțin: simpozioanele, congresele latinității, romanității, ale identității culturale ale românilor de pretutindeni și altele au constituit tot atâtea întâlniri sterile ale românilor de peste hotare cu românii din țară. Ce au avut de câștigat românii care au participat la aceste întâlniri? Cu ce s-a schimbat viața lor? Câte școli au luat ființă în teritoriile locuite de români? Câte biserici au fost ridicate? Câte ziare, publicații au acești români? Au acces la radioul sau televiziunile din aceste țări? Sunt întrebări la care ar trebui să răspundă, așa cum spuneam mai înainte, în fața Parlamentului României, Guvernul, dar, în mod special, ministrul de externe.

Domnilor colegi,

Am căutat zilele trecute, peste tot, tratatele de prietenie și bună vecinătate cu Iugoslavia și Bulgaria. Aș fi vrut să văd dacă aceste tratate au în cuprinsul lor referiri precise la raportul de reciprocitate cu privire la drepturile minorităților din țările noastre. Mă tem că nu există asemenea referiri și ar fi rău, cât se poate de rău. Ar însemna că s-a încălcat Constituția țării, că s-a vorbit în deșert că vecinii și prietenii noștri au numai această calitate de vecini și prieteni, fără să-și asume obligații de-a ocroti minoritatea românească care trăiește în aceste țări. Poate că specialiștii care redactează aceste tratate nu știu că în jurul țării trăiesc aproape 9 milioane de români și aromâni. Poate nu știu că în actuala Iugoslavie nu trăiesc numai cei 38.000 de români din Banatul sârbesc, că mai există încă câteva sute de mii de români - vlahi sau vlași, cum vor să le spună - în Valea Timocului sârbesc, dar și în Timocul bulgăresc.

În Bulgaria, în 1935, Nicolae Iorga aprecia că trăiau aproape 500.000 de români. Unde sunt acum aceștia?

Amintesc domnilor experți și specialiști din Ministerul de Externe că la Vidin a funcționat un consulat românesc, până în anul 1948.

Dacă aceste elemente ar fi fost invocate la încheierea tratatelor și tot ar fi fost o bază serioasă de discuții cu vecinii noștri, pentru a încheia niște tratate reale, viabile. Minimalizarea sau trecerea sub tăcere a problemelor minorităților românești din Iugoslavia, Bulgaria, Grecia și Albania constituie o gravă greșeală, iar cei care sunt vinovați de această greșeală vor suporta toate consecințele, în cazul că tratatele nu vor fi ratificate de Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Marțian Dan:

Vă mulțumesc și eu, domnule deputat. Ați depășit timpul.

Rog pe ceilalți colegi să se încadreze strict în 3 minute.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 14 avril 2021, 1:09
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro