Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.71/24-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 13-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 mai 2004

  1. Alocuțiunea domnului Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al NATO  

 

Ședința începe la ora 12,30.

Lucrările sunt conduse alternativ de Nicolae Văcăroiu, președintele Senatului, și de Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistați de Tudor Mohora, secretar al Camerei Deputaților, și de Nicolae Paul Anton Păcuraru, secretar al Senatului.

În sala de ședințe își face apariția domnul Jaap de Hoop Scheffer, însoțit de președinții celor două Camere ale Parlamentului României. (Aplauze furtunoase.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar general al Alianței Nord-Atlantice,

Stimați senatori,

Stimați deputați,

Stimați oaspeți,

Trăim astăzi un moment emoționant, dar foarte important. La sfârșitul lunii martie 2004, România și-a văzut îndeplinit un deziderat vital, dacă vreți chiar un vis: a devenit membră a Alianței Nord-Atlantice. (Aplauze furtunoase.)

Astăzi Parlamentul României este onorat de vizita unui înalt oaspete, domnul Jaap de Hoop Scheffer, secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, primul demnitar al NATO care vizitează România după aderarea noastră.

Salutăm călduros prezența (Aplauze furtunoase.)

Domniei sale în mijlocul nostru, considerând că acest moment încununează simbolic o etapă istorică de importanță vitală pentru România, pentru ca ea s.-și manifeste pe deplin personalitatea, identitatea pe plan european și mondial.

Domnul Jaap de Hoop Scheffer este o personalitate politică și juridică de mare valoare, atât în țara Domniei sale - Olanda -, cât și în Europa, cu o prestigioasă carieră. A devenit secretar general în prima zi a anului în curs, calitate în care a prezidat ceremoniile de la Bruxelles din aprilie 2004, subliniind - aș dori să rețineți - și cu acest prilej semnificația majoră a aderării României la NATO, în fapt a intrării țării noastre într-o familie de națiuni la baza căreia se află valorile democrației, o alianță care este cea mai puternică alianță politică democratică și militară din lume care, așa cum am spus și sunt nevoit să mai repet pentru a sublinia încă o dată acest lucru, militează și apără cele mai importante valori ale democrației.

Aș dori să prezint câteva date din C.V.-ul înaltului nostru oaspete.

S-a născut la Amsterdam, la 3 aprilie 1948.

A absolvit Facultatea de Drept a Universității din Leiden.

Între anii 1974 - 1976 a efectuat serviciul militar în cadrul forțelor aeriene olandeze, fiind trecut în rezervă cu gradul de ofițer.

Între anii 1976 - 1986 a activat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, ocupând următoarele funcții: diplomat în cadrul Ambasadei Olandei de la Accra, diplomat în cadrul Delegației Permanente a Olandei la NATO, Bruxelles, secretar personal al ministrului afacerilor externe.

A fost membru al Camerei Reprezentanților a Parlamentului olandez din partea Partidului Creștin - Democrat, între anii 1986 - 1992, iar între anii 1997 - 2001 a fost liderul Grupului parlamentar creștin - democrat.

Colegii care m-au însoțit în Olanda, acum 3 săptămâni, au putut vedea de cât prestigiu se bucură înaltul nostru oaspete în Camera Reprezentanților a Parlamentului olandez, dar nu numai.

A fost numit ministru al afacerilor externe în Guvernul condus de Jan Peter Balkeninde, în 22 iulie 2002.

La 27 mai 2003 a fost confirmat ministru al afacerilor externe în cel de al doilea guvern Balkeninde.

De la 1 ianuarie 2004 este secretarul general al Alianței Nord-Atlantice.

A mai ocupat alte funcții importante: vicepreședinte al Comisiei atlantice olandeze, membru al prezidiului Fundației pentru Relații Interetnice, membru al prezidiului Colegiului pentru Educație Profesională Avansată al Universității din Leiden, membru al Comitetului de conducere al Federației Olandeze a Muncitorilor Creștini, membru al Comitetului olandez pentru gestionarea programelor de cooperare cu Europa de Est, președinte al Comitetului olandez pentru promovarea comerțului, membru al Comitetului Consultativ "Amsterdam Lawschool".

Folosesc această ocazie pentru a-i mulțumi, în numele parlamentarilor români, a poporului nostru, pentru sprijinul pe care ni l-a acordat Domnia sa și a adresa rugămintea de a transmite colegilor din Adunarea Parlamentară a NATO întreaga noastră gratitudine pentru contribuția la împlinirea dezideratului aderării noastre la Alianța NordAtlantică, asigurându-i că vom continua să acționăm în spiritul unei conlucrări depline, angajante și eficiente.

Salutând din nou cu căldură prezența dumneavoastră, domnule Jaap de Hoop Scheffer, vă invit să luați cuvântul în fața forumului nostru suprem și v-aș ruga sămi permiteți să vă anunț prezența Corpului Diplomatic din România, pe care îl salut și îi mulțumesc de prezența în această sală. (Aplauze furtunoase.)

Aveți cuvântul, domnule Jaap de Hoop Scheffer! (Aplauze furtunoase.)

Domnul Jaap de Hoop Scheffer:

Domnule președinte al Senatului,

Domnule președinte al Camerei Deputaților,

Distinși membri ai Parlamentului,

Excelențele Voastre,

Doamnelor și domnilor,

Am o mare plăcere și, de asemenea, un mare privilegiu pentru mine să iau cuvântul în acest distins Parlament. Vorbind într-o clădire ca aceasta, mă simt copleșit, din mai multe privințe. Clădirea radiază simbolism: construită de un om care nu avea decât dispreț pentru democrație, ea este acum inima vibrantei democrații parlamentare a României. Viitorul a triumfat asupra trecutului!

Cu câteva săptămâni în urmă, țara dumneavoastră a înscris un alt triumf: România este de acum membru deplin al NATO. (Aplauze.) Vreau să exprim felicitări sincere tuturor acelora dintre dumneavoastră care au lucrat intens pentru apartenența României la Alianță.

Recenta aderare a României la Alianță, împreună cu alte șase țări, a justificat politica NATO de uși deschise ca fiind atât corectă din punct de vedere moral și sănătoasă din punct de vedere strategic.

Este corectă din punct de vedere moral, deoarece această politică a șters definitiv liniile despărțitoare ale Războiului Rece. Țări a căror soartă era dictată de alții, acum își stăpânesc, încă o dată, propriul destin. Și dumneavoastră demonstrați aceasta. Țări cărora li s-a spus să tacă, au din nou glas - un glas care este auzit, un glas care contează. Așa cum spunea ministrul de externe, Mircea Geoană, la ceremonia de aderare de luna trecută, la Bruxelles, vechiul vis al României s-a realizat: de a-și redobândi identitatea occidentală, prin realăturarea la familia euroatlantică de națiuni democrate.

Dar extinderea NATO este, de asemenea, sănătoasă din punct de vedere strategic. Se extinde un grup de democrații cu vederi similare - de la Balcani până la Baltica și de la Oceanul Atlantic până la Marea Neagră.

Și se extinde comunitatea de valori și interese comune.

Și, de asemenea, se lărgește gama de mijloace și instrumente de care dispunem pentru a face față noilor provocări din secolul XXI.

Aceste noi provocări, distinși membri ai Parlamentului, nu necesită prea multe explicații, firește. Terorismul, proliferarea armelor de distrugere în masă și "statele necompliante" au devenit amenințările care definesc acest secol. Împotriva acestor provocări, geografia nu mai poate constitui un scut. Ca rezultat, în bună parte, gândirea noastră tradițională privind securitatea a trebuit să fie revizuită, deoarece probleme noi cer răspunsuri noi.

Am găsit noi aceste răspunsuri? Cred că da. Un răspuns a fost decizia noastră de a merge în Afganistan, pentru a elibera țara aceasta din strânsoarea talibanilor și a Al Qaeda. România a fost printre primele țări partenere care au contribuit cu un contingent substanțial de forțe la această misiune importantă. Și a făcut acest lucru menținându-și totodată prezența în misiunile noastre din Balcani - SFOR și KFOR. Vreau să folosesc prilejul pentru a exprima recunoștința mea sinceră pentru această decizie curajoasă. Dacă mai era nevoie de vreo confirmare privind hotărârea României de a face parte din Alianță, iat-o!

Astăzi, decizia noastră de a ne angaja în Afganistan a fost justificată. S-a instalat un nou guvern. Al Qaeda nu mai are în Afganistan un liman sigur. NATO își extinde treptat prezența stabilizatoare în întreaga țară. Lent dar sigur, Afganistanul revine la pacea care i-a lipsit mult prea mult timp. Știu, și știți și dumneavoastră, că drumul de urmat este încă anevoios, atât pentru afgani, cât și pentru comunitatea internațională. Dar un început plin de speranță s-a realizat.

Afganistanul și misiunea noastră în desf.șurare din Balcani demonstrează că capacitatea NATO de a construi securitate și stabilitate depinde de competența militară - de capacitatea de a menține și desf.șura forțe moderne, formate, instruite și echipate pentru operațiunile din secolul al XXI-lea. Și aici am realizat progrese bune întrun timp foarte scurt. Primele elemente ale Forței noastre de reacție NATO sunt deja active. Implementarea Angajamentului privind Capabilitățile de la Praga avansează. Protecția împotriva armelor de distrugere în masă a fost accelerată. Și am întreprins o revizuire radicală a structurii noastre militare de comandă - pentru a o face mai suplă, mai flexibilă, orientată specific spre transformare.

Am făcut, de asemenea, progrese în relația dintre NATO și Rusia. Noile amenințări afectează în mod asemănător atât NATO, cât și Rusia și acest lucru a generat un nou sens de direcționare spre un țel în relația noastră. Mai presus de toate, a dus la un nou spirit de cooperare - cooperare pe o gamă tot mai largă de probleme, de la menținerea păcii până la apărarea contra rachetelor cu rază scurtă. Am putut, de asemenea, face acest progres deoarece ne-am dat seama că trebuie să ne concentrăm pe viitor, și nu pe trecut.

De asemenea, adâncim cooperarea noastră cu alte țări partenere. Terorismul și proliferarea armelor de distrugere în masă sunt provocări globale. Pentru a le combate, avem nevoie de coaliții chiar mai mari decât NATO. Iată de ce am avansat noi idei cu privire la viitorul parteneriatului, noi idei privind combaterea terorismului și noi idei privind adâncirea cooperării cu partenerii din Caucaz și din Asia Centrală. Întrucât a fost una dintre țările cele mai active partenere ale NATO în trecut, România are un rol unic de jucat în a-și împărt.și experiența bogată acelor țări care vor să urmeze o cale similară.

Dorim, de asemenea, să trecem dincolo de Marea Mediterană spre o regiune mai largă, întrucât există un consens crescând în comunitatea noastră transatlantică că a venit momentul de a construi legături mai strânse cu această regiune esențială.

Cooperarea cu alte instituții se accelerează, de asemenea. Într-adevăr, ea trebuie să se accelereze.

Numai o rețea de cooperare ne poate da gama deplină de instrumente de care avem nevoie pentru a face față noilor provocări. NATO întotdeauna va trebui să acționeze în strânsă coordonare cu alte organizații cu responsabilități în domeniul politic, în domeniul economic, începând cu Națiunile Unite. Sunt încrezător că apartenența României la Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite și, mai ales, deținerea președinției în luna iulie, vor conduce la o consolidare și mai mare a cooperării dintre O.N.U. și NATO. Așa cum ministrul Geoană, ca președinte în exercițiu al O.S.C.E., a contribuit foarte mult la eforturile comune ale NATO, U.E. și O.S.C.E. pentru a preveni un război civil în fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, cu 3 ani în urmă.

Aceste acțiuni comune, de asemenea au dus la o întărire importantă a cooperării între organizațiile noastre.

Cu aceasta ajung la un alt aspect major din complexul instituțional care este Parteneriatul strategic dintre NATO și Uniunea Europeană. Suntem cu toții de acord că aceste două instituții majore trebuie nu numai să își lărgească numărul de membri, ci să și lucreze mai strâns împreună. România, ca membră a NATO și ca viitoare membră a U.E., are, firește, o miză importantă de jucat în această cooperare.

S-a făcut deja un bun început. Am creat condiții pentru ca NATO să susțină operațiile conduse de Uniunea Europeană și vom demonstra valoarea strategică a acestui acord, în Bosnia, mai târziu în cursul anului curent, când Uniunea Europeană va prelua responsabilități de securitate importante de la NATO.

Aceasta va ajuta Europa să devină un factor de securitate mai eficient, ceea ce, la rândul său, va duce la o relație transatlantică mai sustenabilă și mai bine echilibrată.

Și, cred, distinși membri ai Parlamentului, că nu trec dincolo de limitele mandatului meu ca secretar general NATO, atunci când spun că doresc României, țării dumneavoastră, toată vigoarea și forța de care are nevoie pe calea sa spre apartenența la Uniunea Europeană. (Aplauze.)

Ținând seama de cât de mult s-a schimbat mediul nostru de securitate în ultimii câțiva ani, acesta este un palmares foarte impresionant. El e o mărturie a sentimentului de determinare dovedit de comunitatea noastră transatlantică. Și, de asemenea, este o mărturie a capacității NATO de a se schimba. Pe întreg acest parcurs, România s-a implicat profund în realizarea acestei transformări - mai întâi ca parteneri, apoi ca invitați, iar, acum, ca aliați.

Va trebui să înțelegem, însă, că munca noastră este încă departe de a se fi încheiat. Transformarea pe care am inițiat-o trebuie să continue. O provocare crucială este îmbunătățirea modului în care generăm forțe pentru misiuni, precum cea din Afganistan. NATO s-a dovedit a fi un important factor de obținere și menținere a păcii, de furnizare a securității și stabilității. Aceasta înseamnă că solicitările asupra Alianței noastre vor crește, probabil, și mai mult. Dar noi nu putem face față acestor solicitări dacă ne menținem la actualele proceduri de planificare și generale de forțe. Iată, de ce, la summit-ul de la Istanbul, mă aștept să văd primele roade ale unei noi abordări care va sublinia că NATO rămâne o organizație ce poate alătura ambiției sale politice capacități militare adecvate.

Distinși membri ai Parlamentului,

Doamnelor și domnilor,

Apartenența la NATO înseamnă mai mult decât protecție fizică. A fi în NATO înseamnă a face parte dintr-un proiect transatlantic unic de construire a schimbării. Înseamnă a participa la un efort comun de promovare a securității și stabilității în Europa și, mai departe, conform valorilor și intereselor noastre comune.

România va juca un rol major în acest efort. Ca o țară din Balcani și ca o țară la Marea Neagră, dumneavoastră puteți aduce contribuții importante la stabilitatea și bunăstarea acestor regiuni esențiale. Așa cum apropierea dumneavoastră de Moldova, Ucraina și chiar Bielorusia vă permite să veniți cu o perspectivă unică asupra acestor țări și asupra importanței lor pentru Alianța noastră. Și nu în ultimul rând aduceți capacități semnificative de ordin militar.

Evident, cu acest remarcabil palmares de implicare politică și militară, cu angajarea sa specifică regională, perspectiva regională, România aduce foarte multe în Alianța noastră. Ce este această Alianță? Această Alianță, distinși membri al Parlamentului, este ceea ce eu o numesc o organizație bazată pe valori. NATO, întotdeauna, a apărat valori în istoria sa lungă, plină de reușite. Și acest lucru îl face și astăzi. Cu România, ca un aliat deplin și de temei.

Și voi termina cu o notă personală. Voi spune că aceste valori pe care le-a apărat întotdeauna NATO și le apără și azi erau atât de normale și atât de automate pentru generația mea care creștea în ceea ce noi numeam atunci partea liberă a Europei. Pentru dumneavoastră însă, pentru România, și am abordat această problemă la începutul cuvântării mele, aceste valori nu erau un rezultat automat, deoarece nu le aveați.

Și a trebuit să luptați dur pentru a le obține. Iată de ce spun că apartenența dumneavoastră la NATO, la această Alianță, este un eveniment de importanță istorică.

Cuvântul istoric este adesea greșit întrebuințat. Nu puteți însă să-l folosim greșit atunci când vedem ce a realizat țara dumneavoastră pentru a deveni membru cu drepturi depline al NATO și în curând membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Este vorba de valori, este vorba de apărarea acestor valori. Și, iată, acesta este motivul prin care închei, spunând că dumneavoastră aduceți foarte multe la Alianța Nord-Atlantică, la NATO, și suntem foarte bucuroși să vă avem alături de noi, și să lucrăm cu dumneavoastră ca aliați.

Vă mulțumesc pentru atenție. A fost un privilegiu pentru mine. (Aplauze furtunoase, îndelungi.)

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar general, Jaap de Hoop Scheffer,

Vă mulțumim extrem de călduros pentru prezența și pentru importanta și plina de conținut alocuțiune pe care ați rostit-o în fața Parlamentului României.

Intensitatea aplauzelor colegilor mei mă scutesc de alte comentarii care să sublinieze respectul pe care România îl are față de Alianța Nord-Atlantică, dorința ei de a fi în continuare un membru activ, puternic și angajant.

Ați rostit aici cuvinte pline de conținut care ne oferă nouă posibilitatea să înțelegem care sunt perspectivele și care sunt strategiile viitoare ale NATO pentru menținerea păcii și stabilității în lume, pentru promovarea valorilor democratice în toate statele lumii.

Ne-a umplut de bucurie și chiar suntem mândri de faptul că ați evocat vocația noastră europeană, ați evocat convingerea dumneavoastră că acestui pas important pentru România îi va urma un al doilea, integrarea în Uniunea Europeană. Și dacă auzim acest lucru de la secretarul general al NATO, de la un euroatlantic convins și de la un reprezentant al Olandei, care va deține următoarea președinție a Uniunii Europene, acest lucru sună extrem de încurajant pentru noi.

Vă mulțumim, de asemenea, pentru faptul că ați subliniat calitatea participării Armatei Române la acțiunile de menținere a păcii. Vă informăm că ne-a bucurat și faptul că aceleași aprecieri le-am primit din partea țărilor prezente în Irak: America, Italia, Spania și multe alte țări.

Este pentru noi, de asemenea, un prilej de mândrie că ați evocat calitatea participării țării noastre ca membru al Consiliului de Securitate și speranța dumneavoastră că, în calitate de președinte al acestui înalt organism,

România își va face auzit glasul, așa cum nu a fost până acum, și că țara noastră va avea - prin tot ce s-a întâmplat până acum, cu înaltul dumneavoastră sprijin - un loc în lume și un cuvânt în lume mult mai important, după ce va deveni și membru al Uniunii Europene, după ce țara noastră, o dată ce și-a consolidat democrația și statul de drept, își va consolida și o puternică economie, care să aducă și românilor prosperitatea și să o facă egală în acest concert al națiunilor euroatlantice.

Vă mulțumim în mod deosebit și duceți cu dumneavoastră mesajul de pace al României, gratitudinea ei față de Adunarea Parlamentară și hotărârea României de a fi același membru activ, în egală măsură responsabil și tot atât de puternic, ca și celelalte țări, pentru că de aici derivă forța democrației românești, din vocația pe care cetățenii români o au, din dorința României de a participa la consolidarea păcii în lume și la prosperitatea ei.

Vă mulțumim foarte mult. (Aplauze puternice, îndelungi.)

 

Ședința se încheie la ora 12,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 2:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro