Plen
Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.70/24-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 13-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului din 13 mai 2004

2. Adoptarea Hotărârii Parlamentului pentru aprobarea Cartei albe a securității și apărării naționale

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Din partea Comisiilor pentru apărare, doamna senator Norica Nicolai. (Discuții la masa prezidiului.)

Am înțeles... Eu am rugat Comisiile pentru apărare să vină în față. Dacă am văzut-o numai pe doamna Norica Nicolai, trebuia să-i dau cuvântul dumneaei.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Permiteți-mi să prezint raportul comun privind Carta albă a securității și apărării naționale.

Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a Camerei Deputaților și a Senatului au fost sesizate pentru întocmirea raportului comun, în vederea prezentării și dezbaterii sale în Parlament, în ședință comună, a Cartei albe a securității și apărării naționale, document care, în conformitate cu prevederile art. 6 din Ordonanța Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naționale a României, aprobată prin Legea nr. 63/2000, se întocmește de către Guvern, pe baza Strategiei de securitate națională a României și a Programului de guvernare, și urmează a fi aprobat de către Parlament.

Carta albă a securității și apărării naționale a fost avizată de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării, prin Hotărârea nr. 33 din 12 februarie 2004.

Comisiile au apreciat că acest document constituie un element esențial în cadrul sistemului de planificare a apărării naționale și reprezintă un angajament asumat de România prin calendarul național de apărare, care va permite Ministerului Apărării Naționale să întocmească Strategia militară a României.

Carta albă a securității și apărării naționale stabilește obiectivele și sarcinile principale ale instituțiilor angajate în realizarea securității și apărării naționale, măsurile și acțiunile care urmează să fie întreprinse de acestea, resursele umane, materiale și financiare, resurse de altă natură, care urmează să se asigure anual pentru constituirea și pregătirea forțelor participante la apărarea națională, la asigurarea securității, conform misiunilor ce le revin.

Comisiile au constatat că acest document, întocmit în conformitate cu Legea nr. 63/2000 privind planificarea apărării naționale a României, sintetizează obiectivele, precizează definițiile și corelează direcțiile de acțiune pentru componentele cu atribuții în asigurarea securității și apărării naționale, în condițiile aderării țării noastre la NATO și creării premiselor pentru integrarea României în Uniunea Europeană, începând cu ianuarie 2007.

Totodată, comisiile recomandă Guvernului să verifice concordanța dintre cuprinsul Cartei și noul statut în plan internațional al țării noastre.

Carta albă a securității și apărării naționale are o structură care cuprinde 9 capitole, în următoarea ordine:

  • Politica de securitate a României;
  • Politica de apărare;
  • Componenta apărării și sistemului securității naționale;
  • Componenta politicii externe a sistemului securității naționale;
  • Sistemul național de control al armamentelor și al exporturilor strategice;
  • Securitatea internă;
  • Ordine publică și siguranță națională;
  • Componenta justiție a sistemului securității naționale;
  • Componentele industriale, de cercetare, de infrastructură și comunicații ale sistemului de securitate națională;
  • Perspectivele de dezvoltare ale României și ale reformei sectorului de securitate.

Comisiile apreciază setul de măsuri și acțiuni detaliat în Carta albă a securității și apărării naționale, prin care se urmărește asigurarea independenței și integrității teritoriale a statului, a prosperității, siguranței și dezvoltării durabile a societății românești în ansamblul său, a garantării drepturilor și libertăților democratice fundamentale, precum și asigurarea bunăstării, siguranței și protecției cetățenilor României.

Analizând factorii de risc la adresa securității naționale, se apreciază că aceștia pot fi:

  • posibile evoluții negative în plan subregional, în domeniul democratizării, al respectării drepturilor omului și al dezvoltării economice, ceea ce ar putea genera crize acute, cu efecte destabilizatoare;
  • proliferarea armelor de distrugere în masă, a tehnologiilor și a materialelor nucleare, a armamentelor și mijloacelor letale neconvenționale;
  • expansiunea rețelelor teroriste, a crimei organizate transnaționale, a traficului ilegal de persoane, droguri, armamente și muniții, tehnologii sensibile, materiale radioactive și strategice;
  • creșterea fluxurilor de emigranți ilegali din țările subdezvoltate sau în curs de dezvoltare;
  • acțiuni prin incitarea la intoleranță, separatism sau xenofobie;
  • diminuarea accesului statului român la unele resurse vitale pentru realizarea intereselor naționale;
  • acțiuni individuale sau colective de accesare ilegală a sistemelor informaționale, de dezinformare și manipulare a informațiilor;
  • riscuri generate de producerea unor dezastre ecologice în regiune, precum și de efectele potențiale ale unor procese naturale la nivel global.

În afara acestor factori de risc, România trebuie să gestioneze și o serie de vulnerabilități generate de procesul de tranziție structurală internă, în primul rând, reforma justiției, lupta împotriva corupției, reforma în administrație, integrarea socială.

În politica sa de apărare și securitate națională, în document se apreciază că România nu consideră nici un stat ca potențial inamic, apariția unei confruntări militare majore pe continentul european este diminuată semnificativ, iar principalele riscuri și amenințări la adresa țării noastre pot fi determinate de proliferarea rețelelor teroriste, susținută de crima organizată, trafic ilicit de arme și muniții, droguri și persoane, de tehnologii și materiale strategice, precum și de creșterea fluxurilor de emigrație ilegală.

În concluzie, dezbătând proiectul Carta albă a securității și apărării naționale, Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale Camerei Deputaților și Senatului apreciază că acesta îndeplinește cerințele de a constitui documentul principal, pe baza căruia se va putea întocmi Strategia militară a României, menționată în art. 8 al Ordonanței Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naționale a României și, cu majoritate de voturi pentru, hotărăsc să supună spre dezbatere și aprobare Parlamentului României proiectul de hotărâre anexat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Pentru fluidizarea lucrărilor, am dat întâi cuvântul Comisiei pentru apărare. Este prezent și domnul ministru Pașcu, care va susține raportul.

Domnule ministru Pașcu, aveți cuvântul. Nu doriți?

Bun.

Stimați colegi, dacă pe marginea raportului prezentat de Comisiile pentru apărare doriți să interveniți la dezbateri? Vă rog.

Repet, dacă cineva dintre reprezentanții grupurilor parlamentare dorește să intervină la raportul comisiilor cu privire la Carta albă a securității și apărării naționale?

Doamna Norica Nicolai, de această dată, ca reprezentant al Partidului Național Liberal.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Doresc să precizez că Grupul parlamentar liberal susține acest raport. Este vorba de un document care este întocmit conform cerințelor legale, legea impunând o structură la asemenea tipuri de documente. În al doilea rând, identifică potențialele riscuri și le etichetează corect în categoria riscurilor asimetrice la adresa securității naționale.

Există o serie de neconcordanțe în text, care sunt generate de nepunerea în acord cu recenta aderare la NATO a României, dar acesta este un lucru nesemnificativ, față de faptul că el definește corect problematica securității naționale și caută soluții care să fundamenteze o viitoare strategie militară.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiți, domnule deputat.

Domnul Dorel Bahrin:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Recentul document, pe care îl dezbatem astăzi, este o consecință firească a Ordonanței Guvernului nr. 52/1998, transformată în lege și republicată, în care se prevedea că, după adoptarea Strategiei de securitate națională, Guvernul va elabora o Cartă albă a securității și apărării naționale.

Vreau să precizez faptul că este pentru prima dată când Guvernul Năstase și actuala guvernare, în general, acoperă această dimensiune, cu care eram în deficit.

Vreau să subliniez faptul că din 1996 absolut toate țările care au semnat diferite forme de parteneriat cu NATO au elaborat această Cartă albă a apărării și securității naționale și că era firesc ca în anul 1998, după ce ordonanța de urgență s-a transformat în lege, să se elaboreze Carta albă privind apărarea și securitatea națională, acoperind spațiul de tranziție dintre 1999 și 2003, dată în care România a primit invitația de aderare la NATO. Deci avem această perioadă neacoperită, datorită unui viciu de formă și de fond a guvernării 1996-2000.

Vreau să subliniez, cu toată stima pe care o am pentru doamna senator Norica Nicolai, faptul că în Carta albă a securității și apărării naționale există menționate problemele de bază privind aderarea la NATO. Este vorba de Hotărârea C.S.A.T. din decembrie 2003, în care se stabilesc misiunile Armatei Române privind apărarea și aliații săi. Deci sunt coordonatele de bază, care definesc și viitoarele sarcini pe care le are Armata Română privind componenta NATO.

Personal, apreciez că este o lucrare fundamentală, o lucrare de referință și o lucrare la care se va face trimitere în permanență, având în vedere că, așa cum prevede și legea, trebuie să aibă o bătaie... deci este construită pe un termen mediu și lung, de 4-8 ani.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul senator Szabó Károly Ferenc.

Domnul Szabó Károly Ferenc:

Domnilor președinți ai Camerelor,

Distinși membri ai Executivului,

Doamnelor și domnilor deputați și senatori,

În urmă cu câteva săptămâni, Camera Deputaților a găzduit un seminar ocazionat de lansarea unui manual, chiar așa îi spune, "Manual privind controlul parlamentar asupra sectorului de securitate", lansare în limba română a acestui manual, editat de către o prestigioasă instituție, care s-a implicat, printre altele, în răspândirea principiilor democratice care trebuie să caracterizeze lumea noastră în ceea ce privește acest sector atât de important și cu implicații pentru viața planetei, am spune, și a fiecărui om de pe planetă, cum sunt securitatea și apărarea. M-am referit la Centrul de la Geneva pentru controlul democratic asupra forțelor armate.

A fost o manifestare care a avut loc într-o discreție, aș spune, nemeritată și căreia mass-media nu i-a acordat o suficientă importanță, cu toate că însuși președintele Camerei Deputaților a girat această manifestare.

Una dintre temele seminarului a fost răspunsul la întrebarea "Cum se poate implica Parlamentul, în general, și parlamentarul, ca persoană, într-o mai mare măsură, în definirea...", am spune chiar, "...în determinarea politicii de securitate și apărare?".

Faptul că azi avem o dezbatere - sper că o putem numi așa - pe o temă atât de importantă ca aceea aflată la ordinea zilei, legată de prezentarea în Parlament, de către Guvern, a Cartei albe a securității și apărării naționale, mă face să cred că există semne că Parlamentul României încearcă să se implice în mai mare măsură în acest domeniu, în care îi revin răspunderi fundamentale, conform Constituției.

Dar nu aș fi foarte optimist, nu numai pentru faptul că, în general, în ultimele ocazii, vorbitorii au vorbit mai mult pentru stenogramă... Presupun că nu este interesant sau nu a fost interesant ceea ce au spus.

Este foarte important să atrag aici atenția asupra precarității angajamentului parlamentar în chestiunea fundamentală, repet, conform Constituției, a securității și apărării.

Multă vreme, în decursul anilor, această chestiune a fost lăsată pe seama instituțiilor desemnate în realizarea politicii de securitate, în punerea ei în practică. Și Parlamentul s-a ferit, cu o oarecare prudență inexplicabilă și deloc apreciabilă, să se amestece în această chestiune.

Am devenit de iure membri ai NATO la începutul lui aprilie și, iată, trebuie să ne grăbim să adoptăm și să adaptăm din mers legislația și reforma instituțiilor din această sferă, ca să ne putem conforma noului nostru statut și, într-adevăr, să putem pune în practică principiile din Strategia națională de apărare, care a fost prezentată aici, în Parlament, și a fost supusă pentru prima oară aprobării Parlamentului.

Deci aici avem foarte multe lucruri de făcut. Însuși documentul prezentat ar fi putut să fie mai consistent și mai adecvat pentru a fi prezentat plenului, dacă dezbaterea aceasta ar fi fost precedată de mai multe și mai profunde dezbateri în comisiile sesizate în fond, în faza prealabilă, pentru că s-a constatat de la început că ni s-a prezentat un document puțin depășit, pentru că el a fost întocmit în perioada premergătoare aderării noastre la NATO și aceasta nu a dat bine la imagine, în această chestiune.

De ce m-am înscris la cuvânt, în afara faptului că se cade să vorbim despre aceste chestiuni?

Eu cred că legătura directă dintre Strategia de securitate națională, aceea care, în urmă cu câțiva ani, a făcut obiectul dezbaterii, și documentul de față nu este destul de vizibilă, cel puțin în formulări. Deci, aceasta, ca o constatare. Aceasta, pentru că cele două documente au fost formulate și redactate în două instituții diferite: una la C.S.A.T. și cea de față la Guvern.

N-ar fi o problemă deosebită, dar, iată, intrând puțin în subiect, se vorbește despre integrarea în Uniunea Europeană ca un obiectiv iminent și de mare importanță, aș zice, chiar fundamental, al României, și în domeniul securității, pentru că despre asta vorbim, dar nu se face prea multă vorbire despre o existentă, deja, strategie europeană de securitate - este vorba de documentul Solana - și prea puțin se amintește faptul că România deja și-a asumat niște roluri în cadrul misiunilor conduse de Uniunea Europeană în domeniul securității și că și-a afirmat disponibilitatea de a participa la ceea ce se numește head line goal, deci decizia luată la Helsinki în legătură cu construirea acelei armate europene.

Vreau să mai spun, vorbind despre documentul de față, că nu apar transformările în legislație și în structura instituțiilor care concură la realizarea obiectivelor din această Cartă albă, nu apar obiectivele imediate, legate de modificările în legislație.

Mă refer la Legea nr. 51/1991, Legea siguranței naționale, în care trebuie redefinite amenințările, acelea din art. 3 - știți dumneavoastră care -, care sunt, de fapt, baza legală a culegerii de informații în sfera siguranței naționale, în legătură cu realizarea ei.

De asemenea, nu se face referire la schimbarea conceptului și la abandonarea conceptului de apărare teritorială, cu tot ceea ce urmează după el. Cu alte cuvinte, devenind membri ai NATO, trebuie să ne debarasăm nu numai de anumite idei, concepte, ci și de instituțiile care sunt în legătură cu aceste concepte și le dau dimensiune concretă, așa cum este, de exemplu, problematica serviciului militar obligatoriu, cu trimitere la Legea privind pregătirea populației pentru apărare.

Vă amintiți, onorați colegi, că au fost câteva încercări timide, concretizate prin inițiative legislative, pentru a pune de acord prevederile Constituției, măcar prin ceea ce sugerează ele, cu situația de fapt în care serviciul militar obligatoriu a rămas instituit după o legislație rămasă în urmă. Aceste inițiative legislative au eșuat mai mult datorită unor carențe procedurale decât datorită conținutului lor. Oricum, cunoscând faptul că nu toți cei recrutați vor fi încorporați, chiar și în actualul sistem, în care trecerea lentă spre profesionalizare în domeniul acesta avansează, rezultă că astăzi avem în vigoare prevederi care îi dezavantajează pe cei care nu din vina lor nu au efectuat serviciul militar obligatoriu și deci accesul lor la anumite funcții sau slujbe, din acest motiv, neimputabil lor, este îngrădit.

Acest lucru trebuie să ne dea de gândit în viitor, în viitorul imediat, și atunci inițiativele legislative care trebuie să urmeze acestui document, pe care am toate motivele să presupun că îl vom adopta astăzi, aici, trebuie să urmeze de îndată.

Aceeași chestiune și referitoare la Legea privind pregătirea economiei și a teritoriului pentru apărare.

Trebuie să ne adaptăm din mers la aceste chestiuni care sunt de dorit și absolut necesare.

M-aș opri aici, cu această divagație, care, în mare parte, cum ați putut vedea, a fost pe lângă subiect, pentru a atrage atenția, în continuare, asupra importanței angajării mai pregnante și mai vizibile a Parlamentului, a parlamentarilor, în problematica securității, asigurându-vă de sprijinul colegilor mei din grupul parlamentar din care fac parte pentru acest document.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, stimate coleg.

Domnul Răzvan Ionescu, președintele Comisiei pentru apărare a Camerei Deputaților, din partea Grupurilor P.S.D.

Domnul Răzvan Ionescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

După adoptarea, la 18 decembrie 2001, a Strategiei de securitate, evident, a fost necesară inițierea demersurilor de actualizare a formei preliminare a proiectului Cartei albe și de colectare a datelor necesare elaborării documentului.

El reprezintă un document fundamental de planificare.

Așa cum ați văzut, încorporează obiectivele din cadrul politicilor sectoriale în domeniul apărării, în domeniul siguranței naționale, în domeniul ordinii publice, diplomației, afacerilor externe, industriei de apărare.

De asemenea, Carta albă include proiecțiile bugetare ale principalelor instituții ale sistemului de securitate.

Prin acest proiect, este definit un nou cadru integrat de reformă a întregului sector de securitate, care să corespundă și noului statut al României, de membru al NATO.

După cum ați urmărit, dacă ați parcurs documentul, prin revizuirea lui, a rezultat o substanțială îmbunătățire a structurii și conținutului acestuia, materializate prin integrarea eforturilor de reformă, de limitare clară a atribuțiilor diferitelor ministere și instituții guvernamentale cu atribuții în domeniul securității, precum și transparența în domeniul alocării și utilizării resurselor.

Carta albă și, ulterior, Strategia militară vor constitui baza conceptuală a definirii priorităților politice și militare, a contribuției României la NATO.

Potrivit recomandării comisiilor care au întocmit raportul, Guvernul a operat deja pe text unele modificări, pe care dumneavoastră le-ați primit deja. Sunt modificări de formă, la paginile 1-3, 12-14, 48, 51 și așa mai departe, precum și modificările de fond ce se impuneau, la paginile 34 și 35 din exemplarul primit deja.

Deci, așa cum comisiile recomandau Guvernului să verifice concordanța dintre cuprinsul Cartei și noul statut, în plan internațional, al țării noastre, acest lucru s-a înfăptuit deja.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Are cuvântul, din partea Grupurilor P.R.M., domnul deputat Tudor Marcu, care a promis că vorbește 4 minute.

Domnul Marcu Tudor:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor președinți,

Domnilor miniștri, invitați și stimați colegi,

Pentru aprobarea raportului comun privind Carta albă a securității și apărării naționale este necesară nu numai o analiză a acestuia, dar și câteva considerații asupra documentului prezentat de Guvern.

Pentru că am un timp limitat, trec peste niște considerații care țin de bogăția materialului prezentat, care conține mai mult de 125 de pagini de muncă - și pentru asta remarc, în mod deosebit, munca celor care l-au întocmit, adunând într-un material unic cam tot ce a constituit baza muncii de 4 ani a nenumărați specialiști, analiști militari, servicii, departamente, comisii, în special din domeniul militar.

Tot respectul pentru acești specialiști și pentru munca lor!

De remarcat, de asemenea, rapiditatea cu care cele două comisii ale Parlamentului, de apărare, ordine publică și siguranță națională, au luat în discuție și au aprobat acest material: în 3 zile la Camera Deputaților și în 6 zile la Senat, în final, în 14 zile în ședință comună.

De ce țin să remarc aceste lucruri? Deoarece probabil că această rapiditate de hotărâri s-a impus de către Guvern, fapt ce a făcut să existe mari îndoieli cu privire la posibilitățile membrilor comisiilor de a aprofunda materialul și de a-l lua în discuție în mod profesional și constructiv.

Remarc această presiune a timpului, datorată, probabil, vizitei înaltului demnitar NATO, care este, în prezent, oaspetele nostru.

Conform Ordonanței Guvernului nr. 52/1998, aprobată prin Legea nr. 63/2000, președintele României trebuie, în termen de cel mult 3 luni de la învestitură, să prezinte Parlamentului Strategia de securitate națională a României, iar pe baza acesteia Guvernul elaborează Carta albă a securității și apărării naționale în cel mult 3 luni de la acordarea votului de încredere, adică, în cazul nostru, ar fi trebuit prezentată până în martie 2000.

Deci ce discutăm noi acum trebuia prezentat în martie 2000. Au trecut de atunci, iată, peste patru ani și discutăm despre niște direcții de acțiune pentru integrare în NATO, pentru relații internaționale și așa mai departe...

Pentru ce le discutăm când mai sunt încă patru luni, practic, în continuare, de guvernare? Poate pentru viitorul Guvern, să dăm posibilitatea să asigure un material? E bine și această problemă, bineînțeles, de continuat politica de până acum, în bună măsură corectă și justificată în privința acțiunilor de integrare în NATO.

Eu trec peste multe din ele, pentru că mă presează domnul președinte Văcăroiu, pentru care am un respect deosebit, dar le păstrez pentru ca să le public în continuare.

Se motivează că s-a așteptat ca să se intre în NATO și ce evenimente internaționale vor avea loc pentru ca să avem și noi niște direcții clare de acțiune.

Las la judecata dumneavoastră ce falsă sau, știu eu, ce copilărească este această motivație, din moment ce noi, Carta asta albă, care conține programe, trebuie să o adoptăm tocmai pentru a asigura niște direcții de acțiune pentru integrarea în NATO și pentru asigurarea unei demne și juste poziții în relațiile internaționale.

Eu, însă, nu aș acuza prea mult nici lentoarea cu care, timp de doi ani, Ministerul Apărării Naționale a întocmit materialul, pentru că datele sunt cam de prin anul 2002, cu unele excepții, chiar prin anul 2003, și nici lentoarea cu care Guvernul le-a trimis la Președinție, în timp de trei ani, și nici un an întreg în care Președinția, C.S.A.T.-ul, prin birourile lor pe acolo, după cum vedeți, nu dau nume, au ținut-o prin sertare, atâta timp cât noi, în Comisiile pentru apărare, ordine publică și siguranță națională și în Comisiile pentru politică externă ale ambelor Camere, am lăsat să treacă patru ani de zile, fără o singură intervenție, măcar a unui singur deputat - inclusiv eu îmi fac critica în acest sens -, pentru a se remarca întârzierea cu care se prezintă acest material, practic, la finele mandatului, în loc să fie prezentat la începutul mandatului.

Trec peste câteva considerații de teme generale care sunt de apreciat sau de criticat în întocmirea materialului.

Faptul că nu s-a întocmit la timp, acum patru ani, nu a permis să se analizeze bilanțuri anuale în acest domeniu, așa cum au făcut Bulgaria și alte state în acest timp, și cum fac eu, acum, propunerea să se realizeze și în România, desigur, pentru Guvernul următor.

În acest sens, va trebui să fie revizuită corespunzător și legislația în vigoare, conform cerințelor impuse, într-un fel, de Uniunea Europeană. Documentul este greu de acceptat, ca fiind o strategie de acțiune în domeniu, fiind mult prea stufos, cu multe elemente de amănunt, de tactică, atâta timp cât el se dorește a fi un document de adoptare a unei strategii.

În acest sens, nu s-a mai dat posibilitatea ca Ministerul Apărării Naționale, Ministerul de Externe, Ministerul Justiției, Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Serviciul de Pază și Protocol, Serviciul de Telecomunicații Speciale să-și facă ei programele, așa cum trebuie, și li s-au întocmit de către Guvern.

Despre sarcinile care revin serviciilor secrete, în special S.R.I., se poate constata că conțin multe generalități, fără urmare, evident... Practica strategiei comune de securitate națională, prezentată anterior, nu se dezvoltă... Trec peste asta...

Capitolul privind sistemul național de control al armamentelor și exporturilor strategice este de fapt o lecție de teorie, pură teorie asupra acestui domeniu și mai puțin un ghid de strategie a Ministerului Apărării Naționale, a Ministerului de Externe, a Ministerului de Interne, a serviciilor speciale și departamentelor cu atribuții în domeniu.

Este evidentă importanța expansiunii rețelelor teroriste la data întocmirii inițiale a materialului și, cu toate acestea, nu s-a tratat cu atenție mai mare acest domeniu, meritând chiar un capitol aparte de analiză și măsuri care nu țineau numai de Ministerul de Interne, ci și de toate celelalte ministere și servicii din domeniul apărării și siguranței naționale.

Cu toată deferența necesară, îmi permit să atrag atenția asupra necesității întocmirii la timp și prezentării în Parlament a celorlalte materiale impuse de lege, de către Guvern, C.S.A.T., S.R.I., în acest an și sfârșit de mandat. Să nu fim în situația, cum s-a mai întâmplat la mijlocul guvernării actuale, ca viitorul Parlament să analizeze activitatea acestora prezentată de viitorul Guvern pentru acțiunile Guvernului trecut.

Având în vedere că acest material este tardiv prezentat, el putând fi considerat cel mult material pentru analiză viitoare de bilanț în diferite domenii ale guvernării actuale, dar și oferind posibile direcții de acțiune pentru viitorul Guvern, precum și acuza de nerespectare a legii de către cele două instituții ale statului, dar afirmând încă o dată respectul pentru munca specialiștilor, care au adunat și prezentat materialul supus analizei Comisiilor pentru apărare, ordine publică și siguranță națională ale ambelor Camere, Partidul România Mare își rezervă dreptul de a se abține de la vot, de fapt, un vot al cărui sens nu îl înțelegem decât parțial.

Repet, el trebuia să fie un vot pentru prognoze, nu un vot pentru bilanț. Carta albă nu este un bilanț, ci este un document de prognoză. Ce prognoze se mai fac la sfârșit de mandat?

Vă mulțumesc pentru atenția dovedită și înțelegerea pe care mi-o veți acorda cu mare bucurie și pentru viitorul mandat când voi face considerații despre cum aplică viitorul Guvern documentele pe care cu multă muncă și efort le-au prezentat cei din Ministerul Apărării Naționale.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Valer Dorneanu:

Ați vorbit cât toate celelalte grupuri la un loc.

Poftiți, vă rog.

Domnul Costică Canacheu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Grupul Partidului Democrat votează Carta albă a securității și apărării naționale și face o mențiune. Există acolo un capitol care vorbește de ceva care nu prea e luat în seamă încă în România: societatea civilă. Se vorbește acolo de construcția și consolidarea în cadrul societății civile a unor structuri de securitate.

Vreau doar să menționez că, și în acest caz, se aplică vorba românească: "Ce semeni, aia ai." Dacă în acest domeniu, în societatea civilă, semănăm clientelism și obediență, asta vom avea.

Prin patronajul foarte strâns al puternicilor zilei asupra acestor, încă incipiente, structuri de securitate în cadrul societății civile, ele nu se vor putea dezvolta coerent și puternic pentru a putea deveni adevărat partener și mai ales un partener critic al puterii politice, al Guvernului.

Acest lucru voiam să-l subliniez.

Există un capitol în această lucrare care, de altfel, se vrea exhaustivă... Cu toate acestea, remarcând faptul că facem acest lucru la final de mandat, sperăm ca în viitorul mandat să corectăm această abordare vizavi de structurile de securitate din cadrul societății civile.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Nemaifiind alte intervenții, voi supune votului dumneavoastră Hotărârea pentru aprobarea Cartei albe a securității și apărării naționale a Guvernului.

La titlul hotărârii dacă sunt observații?

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 41 de abțineri.

La articolul unic dacă sunt obiecțiuni?

Cine este pentru? 210 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 46 abțineri.

Supun votului dumneavoastră hotărârea în ansamblul ei.

Cine este pentru? 243 voturi pentru.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abțineri? 46 abțineri.

Hotărârea a fost adoptată.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București luni, 21 octombrie 2019, 6:25
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro