Plen
Ședința Senatului din 10 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/20-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
15-10-2019
14-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 mai 2004

Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Ședința a început la ora 15,15.

Lucrările au fost conduse de domnul Doru Ioan Tărăcilă, vicepreședintele Senatului, asistat de domnii Antonie Iorgovan și Mihai Ungheanu, secretari ai Senatului.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să declar deschisă ședința Senatului de astăzi, 10 mai 2004, ședința fiind condusă de subsemnatul, în calitate de vicepreședinte al Senatului, asistat de domnii secretari Antonie Iorgovan și Mihai Ungheanu, pe care îi invit la prezidiu.

Programul de lucru al Senatului: lucrări în plen până la ora 19,30, declarații politice, dezbaterea proiectelor de lege până la ora 19,00 - propune Biroul permanent - și întrebări, interpelări și răspunsuri, după ora 19,00, pentru epuizarea actelor normative înscrise în ordinea de zi.

 
Declarații politice prezentate de senatorii:  

Stimați colegi, să intrăm în primul punct al ordinii de zi, înainte de a hotărî asupra programului de lucru, asupra ordinii de zi.

Invit colegii parlamentari care s-au înscris la declarații politice să le prezinte în plenul Senatului.

Grupul parlamentar P.S.D., domnii senatori Ghiorghi Prisăcaru, Adrian Păunescu, Sin Nicolae și Matei Vintilă.

  Ghiorghi Prisăcaru

Îl invit pe domnul senator Ghiorghi Prisăcaru, pentru a prezenta declarația politică formulată.

Rog colegii senatori să-și ocupe locurile.

   

Domnul Ghiorghi Prisăcaru:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

În urmă cu o săptămână avea loc cea mai mare extindere din istoria Uniunii Europene. Opt din cele zece state care au devenit la 1 mai 2004 membre cu drepturi depline ale Uniunii aparțin Europei Centrale și de Est.

România nu a făcut parte din acest val al extinderii.

Aceasta nu ne împiedică însă să-i felicităm pe colegii parlamentari, pe cetățenii țărilor respective, pentru șansa de a fi aderat la cea mai complexă structură economicopolitică de pe continentul european.

De-a dreptul stranie mi se pare atitudinea P.N.L., care încearcă să se degajeze de orice răspunde în legătură cu ritmul evoluției României spre Uniunea Europeană, recurgând la o serie de acuze.

Dar să mă explic. Președintele P.N.L., domnul Stolojan, a regretat, într-o declarație făcută zilele trecute, că România nu a putut să intre în primul val de țări care au început negocierea. Să fi uitat oare liderii P.N.L. că țările din primul val au început negocierile de aderare în 1999, exact în al treilea an de când Domniile lor, împreună cu aliații din fosta coaliție, se aflau la guvernare? Și atunci care este răspunderea P.S.D., în condițiile în care acesta era în opoziție? În plus, în toată perioada 1996-2000, P.S.D. a fost un susținător activ și un partener loial al integrării nediscriminatorii a celor zece țări din Europa Centrală și de Est în Uniunea Europeană.

În al doilea rând, este de neînțeles faptul că P.N.L. și P.D. nu fac sau nu vor să facă legătura între acest eșec, în privința îndeplinirii criteriilor de aderare la termenul stabilit, și prăbușirea economică din perioada 1997-2000.

Pentru toți este limpede că tocmai contraperformanțele acelei guvernări, inclusiv în planul reformei din diverse sectoare de activitate, au descalificat temporar România din cursa pentru integrare, amânând data începerii negocierilor. În primul raport al Comisiei Europene din 1997, elaborat în baza rezultatelor din anii precedenți, România se situa în plutonul fruntaș printre țările candidate. În 1999 și 2000 ea se afla, din păcate, pe ultimele locuri.

În al treilea rând, au uitat oare liderii alianței P.N.L.-P.D. că tocmai guvernarea din care au făcut parte între 1996-2000 a fost cea care a stabilit anul 2007 ca an țintă pentru aderarea României la Uniunea Europeană?

Este limpede că partidele din fosta guvernare erau conștiente de faptul că prăbușirea economică și lipsa de reforme în alte sectoare descalificau România de privilegiul de a se afla printre primele țări care vor adera la Uniune.

Aș dori să mai amintesc un lucru, care, probabil, este mai puțin cunoscut. În anul 2002 Partidul Social Democrat și Guvernul Năstase au cerut revizuirea datei de aderare, în sensul devansării acesteia pentru 2004.

Fostul ministru francez de externe Hubert Vedrine și apoi președintele Jacques Chirac au susținut la Consiliul European de la Laeken, în decembrie 2002, solicitarea României pentru devansarea în 2004 a acestui termen.

Reprezentanții Comisiei au afirmat însă limpede: "Aceasta a fost opțiunea guvernanților români, exprimată la începutul anului 2000, iar noi am programat negocierile în funcție de această dată."

Deci nu înțelegem ca un partid parlamentar să nu-și recunoască propriile răspunderi în întârzierea îndeplinirii unei opțiuni de interes național.

Personal pot să înțeleg că un partid aflat în opoziție trebuie să aibă o atitudine critică față de guvernare. În cazul de față, însă, mi se pare că opoziția recurge neonorant la principiul "artă pentru artă", criticând Guvernul și P.S.D. doar din motive electorale.

În sfârșit, doresc să aduc în discuție o problemă de comportament. Am fost și sunt, alături de colegii din Grupul P.S.D. al Senatului, unul dintre cei mai fervenți susținători ai aderării României la Uniunea Europeană, dar, ascultând limbajul unui coleg din P.N.L. la adresa șefului statului român, domnul Ion Iliescu, a primuluiministru, domnul Adrian Năstase, a partidului de guvernământ, folosit săptămâna trecută în plenul Senatului, mă întreb dacă un asemenea limbaj este cel mai adecvat pentru oamenii politici dintr-o țară care dorește cu ardoare să intre în Uniunea Europeană.

Uniunea este nu numai o structură economică, bazată pe o economie de piață funcțională și extrem de competitivă, dar reprezintă și o comunitate de valori, în care predomină cultura politică și un comportament civilizat. Nu știu să mai existe vreo țară în Europa în care să fie atâta lipsă de respect față de personalități care reprezintă instituțiile statului de drept, alese în mod democratic.

Doamnelor și domnilor,

Important este acum ca România să-și continue eforturile pentru încheierea negocierilor în 2004 și semnarea tratatului de aderare în 2005. Din acest punct de vedere, sunt mai mult decât încurajatoare opiniile unor șefi de guverne din Franța, Irlanda, Austria și Danemarca, precum și ale unor oficiali ai Uniunii Europene, care arătau recent că marele proiect european nu va fi terminat până când România și Bulgaria nu intră în Uniunea Europeană, țări care sunt parte inseparabilă a acestui proiect atotcuprinzător și ireversibil. Aceștia au apreciat că negocierile cu România avansează bine, iar Comisia Europeană va face tot ce-i stă în putință pentru a o ajuta să adere în 2007.

Nu poate exista o Europă unită fără România, iar Uniunea Europeană este incompletă fără România. Și cred că nu sunt lipsite de interes spusele marelui istoric Gheorghe Brătianu, rostite încă în 1941, citez: "Suntem ceea ce Iorga numea un stat de necesitate europeană.

Statul nostru este în atenția Estului și Vestului, deopotrivă și în tot timpul. El deține, cum s-a spus, cu adevărat, o pozițiune-cheie, iar atenția acestuia, a altuia pentru tine, poate fi grijă și simpatie, poate fi și ocrotire, dar poate fi și apetit sau primejdie."

România a ales, iar opțiunea sa pentru valorile democrației și structurile europene este ireversibilă. Printr-o fericită împrejurare, Ziua Europei, pe care am sărbătorit-o ieri, a coincis cu Ziua Independenței de Stat a României.

Uniunea Europeană va reprezenta, alături de Alianța Nord-Atlantică, garantul ființei și independenței noastre naționale, ca și al prosperității și bunăstării poporului român.

Să fim, deci, stimați colegi, optimiști.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Maria Ciocan

Invit la tribună reprezentantul Grupului P.R.M., doamna senator Maria Ciocan.

Aveți cuvântul, doamna senator.

   

Doamna Maria Ciocan:

Mulțumesc.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Democrația spre care tinde societatea românească și drumul spre Europa, care trebuie parcurs, reclamă oameni instruiți, civilizați, încărcați cu cunoștințe temeinice, specialiști de toate gradele și în toate domeniile. De aceea problema educației morale a tineretului este sau ar trebui să fie preocuparea de căpetenie a factorilor chemați să colaboreze la îndrumarea lor.

Neamul românesc are nevoie azi mai mult ca oricând de oameni cu deprinderi bune, cu caractere ferme.

Formarea tineretului în sensul bun este în funcție de cum se prezintă educatorii, de atitudinea lor morală, de gradul de consecvență dintre vorbă și faptă. Educatorii trebuie să fie adevărați apostoli, să lucreze cu pasiune, să inspire dragoste, încredere, bunătate și omenie. Dar tocmai acestea sunt puse în pericol de faptul că apostolii viitoarei societăți au ca primă preocupare supraviețuirea, ziua de mâine a lor și a familiilor lor și apoi educarea elevilor, pentru că, într-adevăr, salariile profesorilor, la toate nivelurile de învățământ, sunt doar de supraviețuire.

Din această cauză se diminuează interesul educatorului pentru menirea sa, pentru modul cum va fi perceput de elevi, mulți chiar abandonând învățământul, preferând alte domenii, alții chiar părăsesc țara.

Probabil, la toate acestea s-au gândit și guvernanții noștri când au elaborat Legea nr. 315/2003. În general, este o lege bună, prin care se recunoaște, în sfârșit, importanța socială a muncii profesorului universitar, dar numai a lui, care reprezintă doar 15% din personalul universitar. Această lege a creat însă o situație de discriminare, de tensiune și nemulțumire în domeniul universitar, producând o uriaș. discrepanță între salariul profesorului universitar, care poate ajunge la peste 20 milioane lei, și salariul celorlalți, respectiv 85% din cadrele didactice universitare și întreg personalul didactic, tehnic și administrativ, al căror salariu începe de la 2,5 milioane și nu depășește cu mult salariul mediu pe economie.

Grevele generale din toate centrele universitare dovedesc totala nemulțumire a celorlalte cadre didactice universitare, care cer elaborarea unei noi legi speciale de salarizare pentru toți salariații din învățământul universitar, inclusiv personalul nedidactic.

Este nefiresc faptul că, în loc să fie în plin act educațional, slujitorii școlii trebuie să picheteze prefecturi sau instituții guvernamentale, în speranța că cineva își va face puțin timp pentru a le asculta doleanțele și a pune pe făgașul normal întreg învățământul românesc, și nu pe felii, fără a se face o corelație între toate treptele și nivelurile.

Conflictul este foarte serios și trebuie luat ca atare, pentru că liderii sindicatelor învățământului universitar sunt deciși să declanșeze greva generală, dacă până la data de 28 mai nu se vor soluționa problemele ridicate, mergând până la boicotarea examenelor și neîncheierea anului școlar.

Că învățământul românesc se confruntă cu grave probleme la toate nivelurile și că sindicatele nu mai sunt dispuse să aștepte o arată alianța sindicatelor din învățământ, care au încheiat în săptămâna 3-9 mai 2004 un protocol pentru a susține și obține o singură lege pentru toți angajații din sistem, inclusiv pentru personalul nedidactic.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, doamna senator.

 
  Radu Alexandru Feldman

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului Național Liberal, domnul senator Radu F. Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

Înainte de a da citire declarației mele politice, mă simt dator nu cu o replică, pentru că colegul meu a avut delicatețea să nu mă nominalizeze, cu toate că mă tem că la mine se referea.

Aș vrea să vă mărturisesc, am ferma convingere că ceea ce atrage respectul nu este funcția în sine, ci felul în care cel care este într-o anumită funcție își îndeplinește datoriile. Față de acest fel suntem datori să le aplaudăm, fără nici un fel de rezervă, atunci când faptele o reclamă, sau, în măsura în care prestația nu este conform așteptărilor, nu avem datoria, avem obligația, cu toată fermitatea, să ne pronunțăm.

Am tot respectul față de șeful statului, am toată considerația față de primul-ministru, însă, în situația în care faptele Domniilor lor sunt cele la care m-am referit, atunci cred că sunt dator să-mi spun punctul meu de vedere și am spus-o într-un limbaj în care nu există nimic de amendat.

Mă simțeam dator să fac această precizare și luați-o ca o formă de respect pe care, știți bine, v-o port.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Miercuri, 5 mai, a avut loc la Giurgiu lansarea candidaturii domnului Lucian Iliescu la funcția de primar al municipiului. Domnul Iliescu este primarul în exercițiu al orașului, la al doilea mandat, și este președintele Organizației Județene P.N.L.

Sala Teatrului Valah din Giurgiu a fost arhiplină, la ora evenimentului, iar la spectacolul care a urmat în Piața Sfatului se apreciază că au fost prezenți în jur de circa 30.000 de oameni.

Joi, 6 mai, "Gardianul" a fost cotidianul central cel mai prezent în mâinile și în casele giurgiuvenilor. De regulă, "Rodipet"-ul aduce cam 80 de exemplare pe zi în Giurgiu. La data la care ne referim a adus 500 de exemplare, restul, până la câteva zeci de mii de exemplare, câte s-au distribuit gratis în oraș, au fost aduse de la București, cu mașinile P.S.D.-ului. S-au pus ziare în cutiile poștale ale blocurilor, s-au aruncat în curțile oamenilor, s-au dat trecătorilor pe stradă, elevii de la Liceele "Tudor Vianu" și "Titu Maiorescu" au fost scoși dimineață pe stradă de profesori înscriși în P.S.D. să împartă și ei ziarele.

Ce legătură este între lansarea candidaturii domnului Lucian Iliescu și ploaia de exemplare din "Gardianul" ce a căzut pe capul giurgiuvenilor? Una singură.

Domnul Iliescu are în toate sondajele de opinie peste 80% din voturile oamenilor, în timp ce toți ceilalți 5 candidați, în frunte cu candidatul P.S.D., distinsul nostru coleg, domnul senator Sin, au împreună sub 20%.

Concluzia? Lucian Iliescu trebuie scos din cursă cu orice preț, prin orice mijloace. Așa s-a ajuns să se comande articolul care trebuia să demonstreze tuturor știutorilor de carte din Giurgiu că primarul P.N.L. este un hoț.

Odiseea prin care i-a fost dat să treacă, pe parcursul anilor, acestui primar al opoziției, care a refuzat să se înregimenteze în rândul partidului de guvernământ, este de domeniul neverosimilului. S-au scris numeroase articole în presa locală și în presa centrală, posturi de radio și televiziune au dedicat emisiuni întregi calvarului trăit de el.

Astăzi, domnul Hrebenciuc, vicepreședintele P.S.D., enumeră Giurgiu printre reședințele de județ în care P.S.D. nu are nici o șansă, și alegerile din iunie nu vor face altceva decât să-i ofere un nou mandat primarului liberal. Asta în condițiile unei lupte electorale corecte, în care candidații sunt lăsați să vină în fața alegătorilor cu bilanțul real al faptelor împlinite și când acestora, alegătorilor, li se recunoaște dreptul de a vota, dincolo de orice presiune, de orice încercare de dezinformare și de intoxicare, adică exact ce încearcă să facă în modul cel mai scandalos P.S.D. Giurgiu cu complicitatea descalificantă a unor așa-ziși oameni de presă.

Prima pagină din numărul din 6 mai a "Gardianului" titrează cu bumbi: "Primarul din Giurgiu, Lucian Iliescu, acuzat că a jonglat cu banii publici... Corpul de Control al Guvernului... Primarul și consilierii locali încheie contracte cu firme proprii..." și face trimitere la pagina de dezvăluiri unde hârtia este obligată să suporte cele mai aberante enunțuri.

Deși au fost sesizate atât Poliția, cât și Parchetul, anchetele acestora trenează, ba, mai mult, cei acuzați au fost găsiți nevinovați. Controlul financiar apreciază că persoanele cu funcții de conducere, respectiv primarul Lucian Iliescu și viceprimarii, pot fi făcute vinovate de săvârșirea unor fapte penale. Nu sunt dovedite, dar pot fi făcute vinovate. Surse oficiale ne-au declarat, sub rezerva anonimatului, că s-a creat pe plan local o atmosferă în care unii controlori financiari, magistrați, procurori și polițiști de bună-credință au fost descurajați, amenințați sau intimidați să facă verificări și cercetări penale.

A spune că anchetele poliției și parchetului trenează deliberat este o afirmație foarte gravă, care pune sub semnul întrebării calitatea și onestitatea activităților desfășurate de două dintre instituțiile de bază ale statului.

Doamna subcomisar Mirela Gheța, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului județean de poliție, cu care am luat personal legătura, mi-a declarat ferm, față de cele publicate în "Gardianul", că din cercetările actuale nu se reține nici o acuză și că Inspectoratul va da publicității un comunicat de presă.

A invoca raportul Corpului de Control al Guvernului înseamnă a minți, câtă vreme Victor Ponta, la data aceea, șeful Corpului de Control, declara într-o emisiune "Tucă Show" că echipa de control nu a găsit nimic care să-l incrimineze pe primarul de Giurgiu.

A afirma că un primar al opoziției amenință și descurajează controlorii financiari, magistrații, procurorii și polițiștii înseamnă a depăși orice limită și a plonja într-o zonă a absurdului și a mizeriei umane.

Nici o clipă cei doi ziariști nu au găsit cu cale să-i pună măcar și o singură întrebare primarului Iliescu, iar încercările repetate ale subsemnatului de a vorbi cu directorul general al ziarului au rămas fără nici un răspuns. Ceea ce a reușit P.S.D. Giurgiu în ziua de 6 mai 2004 nu mai este un abuz, este un caz public de viol, iar victima se numește cotidianul "Gardianul".

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Democrația din România, atât de firavă și atât de greu încercată cât este, datorează enorm mass-media.

Alegerile din 2004, atât cele locale, cât și cele prezidențiale, au o miză cu totul aparte și suntem martorii unor semnale tot mai îngrijorătoare legate de felul în care P.S.D. înțelege să ducă lupta electorală.

Presiunile pe care puterea le va exercita asupra presei vor fi tot mai puternice și "Gardianul", 6 mai, este un accident care nu trebuie să se mai repete.

Cu prețuire și încredere mă adresez Clubului Român de Presă cu rugămintea de a se sesiza de cele întâmplate și de a stabili în interiorul breslei normele care se impun pentru ca alegătorii să aibă în continuare în mass-media partenerul obiectiv, corect, pe care îl au de atâția ani.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  George Mihail Pruteanu

Îl invit la tribună pe domnul senator George Pruteanu, senator independent.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul George Mihail Pruteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă citesc, stimate colege și stimați colegi, câteva pasaje dintr-un articol publicat de actualul primministru, intelectualul Adrian Năstase, profesorul universitar Adrian Năstase, publicat în 1999, în ziua de 5 octombrie 1999, articol apărut în ziarul "Dimineața" și care a fost republicat și în revista "România Mare", ultimul număr.

Domnul Adrian Năstase vorbea atunci, în 1999... Titlul articolului era "Un vis al iredentismului unguresc, reamplasarea la Arad a monumentului libertății maghiare".

După ce făcea o scurtă istorie a acestui monument, a lucrării în sine, autorii ei, amplasarea, momentul, autorul articolului, adică domnul Adrian Năstase, scria: "Acestui întreg ansamblu ungurii îi spun Monumentul Libertății."

"După Marea Unire din 1918 monumentul a fost considerat ofensator pentru demnitatea românească, populația cerând înlăturarea lui din centrul Aradului, fapt ce s-a materializat printr-o hotărâre a Guvernului liberal condus de Ionel I. C. Brătianu, care în 1924 a dispus dezafectarea lui."

Sar câteva pasaje, pentru a vi le arăta pe cele mai relevante.

"Pentru a evita o criză diplomatică, spre sfârșitul anilor 1970...", citez din articolul domnului Adrian Năstase, "...România a sugerat conducerii statului maghiar că este dispusă să cedeze Ungariei monumentul dezasamblat, dacă aceasta dorește să-l instaleze pe teritoriul său.

Sugestia fiind respinsă categoric, partea ungară a boicotat convorbirile bilaterale din perioada 1980-1985 cu privire la regimul monumentelor, cimitirelor și operelor comemorative de război românești de pe teritoriul Republicii Populare Ungare."

"Concomitent...", citez în continuare din Adrian Năstase, "...a trecut la desființarea unor cimitire, parcele de morminte, monumente și simboluri comemorative de război românești aflate pe teritoriul ungar pentru ca, la un anumit moment, să condiționeze oprirea acestor acțiuni de reamplasarea la Arad a monumentului Ungariei Mari."

"Pertractările au continuat până la căderea regimului comunist în ambele țări. Numai că, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, presiunile oficiale maghiare au reînceput cu o insistență mult sporită datorită noii conduceri politice."

De aici încolo devine mai interesant. Citez în continuare: "Susținătorul pretențiilor proaspetei democrații maghiare pe lângă oficialitățile române a fost ministrul de atunci al culturii." Aici este o confuzie de moment, e vorba de ministrul adjunct, domnul Dan Petrescu.

Citez: "Acesta a depus un efort demn de o cauză mai bună pentru ca simbolul Ungariei milenare să străjuiască și să sfideze pământul românesc al Transilvaniei.", scria Adrian Năstase în 1999, un specialist în relații internaționale. Să nu uităm că nu era un oarecine, fusese ministru de externe, știa ce scrie.

Ce scria în 1999 și cum a procedat în anul 2004?

Mergem mai departe. "Numai prin opoziția deschisă a conducerii de atunci a Armatei, domnul Dan Petrescu nu a avut câștig de cauză în Guvernul României. Iată însă că actualul Guvern al României...", e vorba de cel din 1999, "...a devenit subit preocupat de instalarea acestui simbol major al dominației maghiare în Transilvania.", scria Adrian Năstase în 1999.

Trec la finalul articolului. Autorul arată că amintirea personajelor care sunt reprezentate în acea statuie nu poate fi decât ofensatoare, am citit și citez un pasaj ulterior, deci "nu cinstirea generalilor este în cauză, ci instalarea humei...", probabil este o greșeală de tipar, "...capabile...", citez, "...mereu să dovedească prin simbolistica sa că Transilvania a fost reînscrisă în vechea ordine a Ungariei milenare."

"Nu discut aici și acum...", scrie Adrian Năstase, "...tertipurile la care s-a dedat actuala putere...", se referea la cea din 1999, "...pentru a da satisfacție, cel puțin, componentei sale U.D.M.R.-iste, pentru a putea da viață unui deziderat important al iredentismului maghiar."

Și, mai departe, în finalul articolului, autorul Adrian Năstase scria: "Indiferent dacă eu consider că ne confruntăm, în acest caz, cu o sfidare disprețuitoare a actualilor guvernanți adresată întregului popor român și o provocare intolerabilă și inconștientă din partea unor forțe revanșarde maghiare..." - repet, aceste rânduri nu sunt scrise de Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, ci de Adrian Năstase, în 1999 - "...statuia de la Arad este o sfidare disprețuitoare a actualilor guvernanți adresată întregului popor român și o provocare intolerabilă și inconștientă din partea unor forțe revanșarde maghiare."

Articolul se încheia: "Acest monument, proprietatea statului ungar, trebuie să facă obiectul unei discuții la nivel de experți, pentru a stabili condițiile în care poate fi restituită părții maghiare, singura în măsură s-o prețuiască și interesată s-o reinstaleze, dar pe teritoriul său și cu banii săi!", scria Adrian Năstase.

"Cât despre parcul și ansamblul reconcilierii de la Arad, Guvernul poate să-l facă dacă are bani, dar cu monumente noi și numai dacă arădenii vor."

V-am citat cuvânt cu cuvânt din spusele domnului Adrian Năstase, din scrisele sale în 1999. Fără alte comentarii.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Adrian Păunescu

Invit la tribună reprezentantul Grupului P.S.D., domnul senator Adrian Păunescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Adrian Păunescu:

Îmi pare rău, domnule președinte, că, pentru cauzele înalte, oamenii nu știu să se unească la vreme. Eu am spus, în diverse ocazii, inclusiv aici, dar și în ședințele partidului din care fac parte, lucruri care priveau cauza pe care colegul a atacat-o acum, după ce a părăsit P.S.D.

Dacă eram mai mulți capabili de o elocință binefăcătoare, poate că nu ajungeam în această situație și nu eram atât de înțelepți târziu, după ce faptele s-au produs.

Pe de altă parte, îl rog pe domnul senator Radu F. Alexandru să nu uite că primarul liberal de Giurgiu, pe care l-a apărat, pe care îl cunosc bine, este un demn reprezentant al Partidului Socialist al Muncii.

L-am cunoscut, am fost în același partid, nu cred că este ceva rău în a fi membru al Partidului Socialist al Muncii... (Discuții în sală.)

Din sală:

Un drum care a dus la Giurgiu!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Uite, un drum care a dus la P.N.L. Giurgiu. Nu am nimic cu el, am spus doar că ați apărat un liberal care a trecut prin mai multe experiențe de viață, inclusiv prin aceea, foarte importantă, de socialist. Domnul senator nu o consideră... și eu cred că lucrurile trebuie să fie totdeauna echilibrate pentru ca nu neapărat cineva care nu este cu noi să devină dușmanul legilor și să fie considerat ca atare, și invers, cineva care este cu noi, inclusiv cu noi, liberalii, să fie liber de orice judecată...

Din sală:

Dreaptă!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Exact, dreaptă. Corect, aici ați găsit foarte bine cuvântul.

I se întâmplă oricui și cred, ca și Domnia voastră, că trebuie să acționeze numai legea și în nici un caz patima, dar nu am putut să nu precizez că nu este așa de simplă viața, că unul s-a născut liberal, se târăște prin desișurile patriei noastre nedefrișate, liberal, liberal, liberal, liberal, 40, 50, 60 de ani.

Nu! Acum câțiva ani era în Partidul Socialist al Muncii, eram colegi și era un demn luptător pentru ideea de stânga... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vreau dreptul la replică!

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Eu nu am nimic împotrivă, nu îmi este frică decât de propriile mele replici...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

...de ale adversarilor, nu! (Sala se amuză. Aplauze.)

Aș vrea să spun ceva interesant legat de neputința marcată, chiar dramatică, de a te afirma în România la nivelul meritului pe care-l consideri important.

A venit la mine, la Cabinetul senatorial Dolj, profesorul Nicola, profesor de matematică la o școală specială de la Segarcea, să vadă dacă pot să-l ajut să se mute la Craiova, pentru că are familia acolo, pentru că peste câtva timp îi naște soția, și i-am spus că nu o să-l pot ajuta pentru că nu este voie.

Dar m-a întrebat dacă mă pot interesa, poate este vreun examen pe care poate să-l susțină. M-am interesat, am vorbit cu doamna Andronescu și mi-a spus că este un examen pe țară peste șase luni și că băiatul, dacă este cât de cât pregătit, nu se poate să nu-l reușească, pentru că nu sunt atât de mari somități, sunt oameni tineri care doresc un loc de muncă.

Bun! Nicola și-a văzut de drum, s-a dus ca să candideze la examen pentru post la Craiova. A luat examenul, însă, din nenorocire pentru el, l-a luat pe locul I.

O chestie tragică! I se născuse copilul de trei zile. Când a văzut că a luat examenul pe locul I și că trebuie să vină în București, i-a fost mult mai greu să-și închipuie depărtarea de copil decât atunci când el era la Segarcea, la școala specială. Atunci a început să umble să-i scadă nota. (Râsete.)

Vă spun, nu știu ce țară din lume are atâta haz în istorie. Vă dați seama?

Îmi spune: "Domnule Păunescu, domnule, fac orice, tata a făcut și niște zaibăr, fac orice, dar vreau să nu am nenorocita aceea de notă care mă obligă să mă duc la Liceul de Informatică, la liceul nr. 1 în materie pe țară din București." Nu! Nu s-a putut! Am vorbit, am încercat, mi-am adus aminte, cunoșteam pe unul, pe altul... nici nu puteam deschide vorba. Cum să spun eu: "Domnule, hai să-l belim pe-ăla, să-l dăm mai înapoi ca să ajungă și el la Craiova, nu la București!" Nu s-a putut. (Discuții în sală.)

Mă gândeam că domnul senator Matei Vintilă o fi trecut și dânsul printr-o situație ca aceasta și poate ne-ar da un sfat. De-aia o vorbi acum în sală.

Și nu s-a putut. A stat un an la liceul acesta, copilul creștea, ca orice copil, e o lege aberantă, tu te uiți în altă parte și copilul tău crește... așa ca în "Ismail și Turnavitu", ca în Urmuz... și nu s-a putut.

Chestiunea nu este că nu s-a putut atunci, acum doi ani și ceva. Nu se poate nici acum! Acesta este un nenorocit! A spus: "Domnule, ce rău trebuie să fac eu ca să mă lase să mă duc la Craiova? Dracu' m-a pus să iau nota maximă?!"

Acesta este profesorul Nicola, profesor de matematică, aflat în concediu de maternitate să-și crească - printre cifrele care-i năzăresc în creier - copilul. Pe cuvânt de onoare, ca să poată sta cu copilul și-a luat el, și nu nevastă-sa, concediu de maternitate. Eu știu că este o țară pe lume, o țară tradițională, nu-i spun numele, unde femeile nășteau și bărbații urlau de durere. Așa și profesorul Nicola! Este mama propriului său odor patern!

Dar iată că se mai petrec și alte lucruri, tot de aceeași natură, deși acestea nu au ajuns la absurd, dar au ajuns la sublim, ceea ce la un moment dat pare a fi același lucru.

Trei elevi de liceu din Constanța, Maria Carmen Sicovan, Andrei Dan Costea și Flaviu Valentin Bârzan, au câștigat marele premiu la un concurs organizat anual de NASA, o organizație locală de acolo, din Constanța, care se ocupă cu zboruri cosmice, și ei, acolo, având probabil și pile, au cunoscut pe Nasu. Au luat examenul și au câștigat cele trei premii ale NASEI.

Proiectul acestor copii era al unei stații orbitale, la concurs participaseră - să precizăm și asta - 120 de echipe din 15 state și l-au câștigat nerozii ăia de copii din Constanța, care croiți parcă erau, și așa s-au și arătat până la urmă, să câștige Proiectul stațiilor orbitale NASA. Asta este, va fi foarte greu și pentru ei, cum se vor putea întoarce la un loc acceptabil în România? Ați înțeles, sper, gluma: NASA e în S.U.A.!

La concurs, așadar, participaseră 120 de echipe...

Vestea ar fi surprinzătoare dacă o alta nu ne informa că din 1990 și până în prezent 48 de olimpici internaționali de fizică din România au fost chemați să-și făurească un viitor strălucit în străinătate, majoritatea dintre ei în Statele Unite ale Americii. Și în rândul olimpicilor de la matematică s-a înregistrat o medie de trei foști elevi pe an care au luat drumul străinătății.

Nu numai elevii sunt vizați de străini pentru importul de inteligență, ci și profesorii. Iată, profesorul de fizică Titu Andreescu, prin calitatea sa de antrenor al lotului olimpic american de matematică, a făcut ca elevii din S.U.A. să cucerească pentru prima dată locul I la Olimpiada Internațională.

Recent, Franța, care din 1985 nu a mai participat la Olimpiada Internațională de Fizică, a făcut tatonări pentru ca doi profesori români să pregătească elevii francezi.

În acest context, canalul de televiziune american CNN a găsit de cuviință că Ziua Europei este cea mai bună ocazie pentru difuzarea unui reportaj legat de România, ca sursă majoră de minori furnizați pentru pedofilii occidentali.

Sigur, cele două aspecte grave ale dialogului viu cu străinătatea - pe de-o parte, copii geniali, pe de altă parte, copii transformați în surse de organe pentru doritorii de viață personală mai bună în detrimentul copiilor sacrificați -, dar există și o categorie de copii care rămân aici și care au de înfruntat blestemul de a nu putea ieși niciodată din orbita spațială joasă la care-i obligă acea atmosferă pe care Bacovia o definea în modul cel mai profund, dacă s-ar putea spune cel mai genial, așa aș zice, dar mă tem că nu și, cum am făcut școala elementară, mă feresc pe cât îmi e posibil de tautologii și pleonasme, zicea Bacovia, și despre asta este vorba: "Mai bine singuratic și uitat/Tăcut să te retragi nepăsător/În țara asta plină de humor/Mai bine singuratic și uitat./O, genii întristate care mor/În cerc barbar și fără sentiment/Prin asta ești celebră-n Orient/O, țară tristă, plină de humor!"

Cele câteva exemple pe care vi le-am dat ilustrează tocmai această lipsă de pregătire pentru copii geniali, pentru oameni de vârf, pentru campioni. Este important că partidul din care facem parte, domnule președinte, a adoptat un imn, "Noi suntem campioni!". Eu cred că trebuie să adopte de urgență și un imn care să determine crearea de campioni și condițiile normale pentru ca respectivii campioni să se poată manifesta în lume sau acasă, dar să se poată manifesta.

Ratarea este prea adesea refren în cântecele despre condiția umană la români și, pentru că nu putem să trecem peste faptele excepționale, chiar când vin de la colegi, aproape aș spune că suntem obligați să-i observăm și pe oamenii de vârf de lângă noi, să spunem că vineri, 7 mai, colegul nostru, regizorul Sergiu Nicolaescu, a fost sărbătorit de autoritățile statului român la împlinirea a 50 de ani de carieră cinematografică și sărbătoarea nu a fost una seacă, a fost însoțită de prezența marelui regizor și remarcabil actor, care este tot Sergiu Nicolaescu, la diverse televiziuni, inclusiv și mai ales la PRO TV, unde filmele lui, atât de ironizate altă dată, au devenit parcă piese arheologice din zestrea unei țări care avea tot felul de drăcii de-astea, economie națională, cultură națională și care avea și oameni de valoare.

Sergiu Nicolaescu, în ciuda insistentelor sale delimitări de acea perioadă, este un fruct strălucit al perioadei, chiar dacă a contestat o seamă de date neomenești ale ei. Îmi face o plăcere reală să spun că la acești 50 de ani de activitate ai lui Sergiu Nicolaescu, de dincolo de hotarul planetei, apare la vârsta de 100 de ani umbra lui Salvador Dali, cel care nu s-a dat în lături de la nimic pentru a-și promova geniul. Nu s-a dat în lături de la premoniția - care s-a adeverit și pe care, ca tânăr gazetar, am încercat să o pun în România de atunci în lupta cu cenzura - că vor veni la sfârșitul veacului XX din nou regii, că el a spus-o, Salvador Dali, și nu s-a dat în lături nici de la o operă care este cu totul și cu totul extraordinară, ilustrarea Bibliei, de către Salvador Dali.

În rest, vă doresc să faceți copii geniali, care să nu aibă loc sub tavanul de astăzi al casei în care trăim și în care visăm să facem alta, mai înaltă, care să-i cuprindă pe toți marii români ce se vor naște. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Vasile Horga

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Vasile Horga.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Vasile Horga:

Mulțumesc, domnule președinte.

Furia câștigării alegerilor locale de către P.S.D. prin orice mijloace face ravagii și în rândul instituțiilor publice din județul Dâmbovița. Suflarea otrăvită a celui mai murdar politicianism a lovit întregul personal de conducere din instituțiile plătite de cetățean pentru a-i sluji nevoile și interesele.

De altfel, după alegerile din anul 2000 populația județului Dâmbovița, ca, de altfel, cea a întregii Românii, a suferit cea mai nerușinată batjocură din partea aleșilor care, prin forța votului, guvernează încă România. După alegerile trecute, instituțiile publice dâmbovițene au trecut sub tutela P.S.D. și directorii acestora au devenit niște slugi umile și umilite ale staffului PSD. Despre dezinteresul acestor instituții față de cetățean se poate vorbi la infinit, de la cohortele de morți din spitale la lipsa aproape totală a medicamentelor și până la dezastrul din industrie și la taxele și impozitele tot mai groaznice impuse populației.

Industria de apărare a fost distrusă. Firma americană "Wiscosin Army Systems" a fost băgată forțat și premeditat în faliment. Combinatul de Oțeluri Speciale are mari probleme. La fel și fosta stea a producției de utilaj petrolier, U.P. Târgoviște, care din 13.000 de salariați a mai rămas cu doar 2.000 de salariați.

În tot acest haos economic și dezastru în care a fost împinsă populația, liderii P.S.D. din județul Dâmbovița nu se sfiesc să profite de prezența șefilor de instituții pentru deș.nțata lor campanie electorală. Activitatea tuturor acestor instituții este acum aproape practic paralizată.

Ședințele interminabile de la sediu se țin chiar și în timpul programului de lucru al instituțiilor, pentru a fi găsite soluții de câștigare a alegerilor. Șefii de instituții alcătuiesc adevărate coloane ale propagandei P.S.D.-iste.

Rolul lor este de a parcurge comună cu comună și sat cu sat pentru a convinge populația să voteze actuala putere. Prin intermediul primarilor și al angajaților primăriilor, sunt convocate ședințe peste ședințe, pentru a fi reluate promisiunile mincinoase cu care au mai câștigat alegerile în anul 1990, 1992 și 2000.

În județul Dâmbovița este însă nevoie de o propagandă de amploare cosmică, pentru că din noianul de promisiuni mincinoase nici una nu a prins contur.

Reprezentanții locali ai Guvernului acoperă corupția, relevată zilnic de mijloacele de informare în masă, care este de-a dreptul înfiorătoare.

Pentru a contracara imaginea terfelită de minciuni, scandaluri și hoție, șefii instituțiilor publice dâmbovițene sunt plimbați pe la toate întrunirile P.S.D. din teritoriu. O întreagă masă de oameni dintr-o birocrație sufocantă hălăduiește peste plaiurile dâmbovițene pentru a lăuda mărețele înfăptuiri P.S.D.-iste și pentru a-i prosti pe localnici să mai voteze trandafirii de pe blazonul terfelit de minciuni, indiferență și afaceri murdare, izbucnite ca o lepră peste localitățile județului Dâmbovița.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
  Nicolae Sin

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Invit la tribună pe domnul senator Sin Nicolae, Grupul parlamentar P.S.D.

   

Domnul Nicolae Sin:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, se pare că astăzi este Ziua Giurgiului.

Ieri a fost Ziua Europei, astăzi este Ziua Giurgiului. Și eu voi face referire tot la Giurgiu și, din păcate sau din nefericire, și la același personaj.

Stimați colegi, eu locuiesc în Giurgiu, eu trăiesc în Giurgiu, eu acum două ore am venit de la Giurgiu. Vreau să vă spun că în Giurgiu nu există nici un spațiu unde pot intra 20-30.000 de oameni, dar absolut nici un spațiu.

Din sală:

Piața Sfatului!

 
   

Domnul Nicolae Sin:

În Piața Sfatului mai mult de 7-8.000 de oameni nu intră, iar la acea întâlnire eu am fost și au fost aproximativ 4-5.000 de oameni. Așa a fost. Unu.

2. Cunoaștem și acel sondaj. Este adevărat ce spune domnul senator Radu F. Alexandru. Acel sondaj s-a făcut cu ceva vreme în urmă în sediul filialei P.N.L. din Giurgiu, cu membrii P.N.L., și n-ar trebui să-i mulțumească acel 80% făcut printre membrii dumnealor.

Declarația mea politică se dorește a fi un apel la toate partidele politice, la toți oamenii politici care sunt implicați în această perioadă în campania electorală care, din păcate, spun, la Giurgiu a început nu într-un mod foarte civilizat, foarte onorant. Eu cred că este bine ca noi toți implicați în această campanie, în această confruntare, toate energiile noastre să fie dirijate pe o confruntare de idei, pe o confruntare politică civilizată, pe platforme prezentate cetățenilor cu ceea ce dorim să facem în localitățile noastre, și nu pe confruntări fizice, agresive.

De ce spun acest lucru? În ziua de 9 mai, adică ieri, când toate oficialitățile și foarte mulți cetățeni din Giurgiu erau adunați pentru depunerea de coroane - știm ce moment a fost ieri, ce eveniment se petrecea -, s-a petrecut un incident destul de grav. La un moment dat s-a repezit un individ - eu spun, cu sălbăticie - asupra mea, încercând să mă lovească și pretextând că prezența mea la această manifestare este inoportună. Nu vă spun ce injurii, ce cuvinte și nu vă mai spun că, efectiv, puțea a băutură. Numai intervenția celor din jur a făcut ca mulțimea prezentă

la acest eveniment să nu asiste la o scenă mai mult decât regretabilă. Sigur că individul a fost depistat în persoana primarului liberal Lucian Iliescu.

De aceea, fac încă o dată apel că este bine ca noi să ne confruntăm într-un mod foarte civilizat, să ne confruntăm demni de mileniul III. Confruntarea agresivă, sălbatică pe care încearcă să o presteze, să o inițieze Partidul Național Liberal în Giurgiu nu este demnă de mileniul III.

Vă rog, domnule senator Radu F. Alexandru, dumneavoastră sunteți un om de cultură, sunteți un om care înțelege foarte bine lucrurile - v-a spus și colegul Păunescu, care știe mult mai multe și decât mine, și decât dumneavoastră -, fiți, vă rog atent cu acest coleg al dumneavoastră. Este păcat să se întâmple astfel de lucruri. Putea să propună să ne batem, să facem orice, oriunde, în orice loc, dar nu ieri, când se cânta Imul României, când eram cu coroanele în mână pentru a ne cinsti eroii.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

 
  Ioan Aurel Rus

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Rus, Grupul parlamentar al Partidului România Mare.

   

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi, declarația mea politică se intitulează "O vizită la Casa Morții".

În perioada 3-7 mai a.c. Partidul România Mare a organizat un pelerinaj la Auschwitz, la care a participat domnul președinte Corneliu Vadim Tudor cu familia, domnul Nati Meir cu familia, senatori, deputați și 100 de membri ai organizației de tineret din toate județele țării, inclusiv Bistrița-Năsăud.

Auschwitz este lagărul creat în 1940, la început instrument de teroare și exterminare a polonezilor, apoi locul unde au fost aduși oameni din toată Europa - evrei și țigani, prizonieri ruși, cehi, iugoslavi, francezi, austrieci - pentru a munci și a fi exterminați.

Auschwitz, lagăr și loc al răului, al coșmarului și al crimei, a avut o existență destul de lungă: 1940-1945.

În 1947 acesta a devenit muzeu și e deschis tuturor celor care vor să cunoască atrocitățile răului, suferința celor care au fost exterminați acolo și în alte lagăre.

Intrând pe poarta muzeului te surprinde un mesaj pe cât de cinic, pe atât de neuitat: "Arbeit macht frei", adică "Munca te eliberează". Trecând de această poartă, continuată de gardul de sârmă ghimpată înalt de aproximativ 2 metri, odinioară legat la rețeaua de curent electric, parcă intrai într-o altă lume, a tăcerii, unde omul nu mai era considerat om, ci forță de muncă sau element ce trebuie înlăturat. Întregul grup s-a îndreptat spre Zidul Morții, locul de execuție unde au fost uciși mii de deținuți, în special polonezi, zid devenit monument comemorativ, unde domnul senator Corneliu Vadim Tudor a depus o jerbă de flori, gest urmat de un scurt discurs.

Apoi, o rugăciune rostită de Nati Meir și fiul acestuia.

Mesajul domnului Corneliu Vadim Tudor era o rugăminte către toți cei prezenți de a se ruga lui Dumnezeu cel Atotputernic, pentru sufletele tuturor victimelor inocente, precum și pentru înțelepciune, concordie și pace în lume.

A urmat vizitarea câtorva clădiri și apoi a celulelor care adăposteau prizonierii înainte de a fi executați la Zidul Morții. Celulele erau de mai multe feluri, în funcție de cauza pedepsei. Cauzele pedepsei erau multiple. Fie că a mâncat un măr între orele de masă, că și-a schimbat un dinte de aur pe o coajă de pâine, că a întrerupt lucrul, că nu a muncit destul de repede și destul de mult. Uneori, prizonierilor li se dădea voie să facă o baie înainte de a fi executați, fără a li se spune vina. În clădiri s-au putut vedea mărturii grăitoare a tot ceea ce s-a petrecut acolo: fotografii surprinzând selecția prizonierilor sau exterminarea evreilor, fotografii cu femei însărcinate împinse în camerele de gazare. Se mai putea observa păr uman, suluri de stofă făcute din păr, stofă folosită pentru hainele ofițerilor germani. Mai merită a fi menționate zecile de mii de cizme, bocanci, periuțe de dinți, perii de haine, cutii de cremă de pantofi, grămezi de proteze, vase și altele.

La Auschwitz au fost aduși și copii care trebuia să îndure același tratament ca și adulții. E vorba mai ales despre copii evrei, țigani, polonezi și ruși. Au fost aduși peste 200.000, dintre care au supraviețuit doar 600.

În ultima parte a vizitei s-a intrat în camera de gazare și în crematoriu, camera unde se incinerau cadavrele.

Aici, în trei cuptoare - două păstrate încă - se ardeau în jur de 350 de corpuri pe zi. Crematoriul a funcționat între anii 1940-1943.

Mai există un lagăr mult mai mare, Birkenau, care se află la 3 kilometri de Auschwitz. Acesta avea o suprafață de 175 hectare, unde erau peste 300 de barăci. Acolo se află acum Monumentul internațional al victimelor fascismului, care a fost inaugurat în aprilie 1967. Acest al doilea lagăr nu a putut fi vizitat din cauza unei ploi torențiale care a durat mai bine de o oră și care parcă a venit să transmită că e de ajuns tot ceea ce s-a văzut dincolo pentru a înțelege trecutul, a căpăta curaj și a ne opune răului, oriunde și-ar mai face simțită prezența.

În încheiere, se poate afirma că Auschwitz, locul unde au murit în jur de 4.000.000 de oameni, e sfințit cu suferință, lacrimi și sânge, iar cuvintele nu au nici un fel de semnificație.

Vă mulțumesc. (Aplauze)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Iuliu Păcurariu

Invit la tribună pe domnul senator Iuliu Păcurariu.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule senator. Mă iertați că vă deranjez din convorbirea telefonică. (Râsete în sală.)

Aveți cuvântul.

   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

A sunat un candidat de primar din satul Nehoiu, comuna Camarazi. Asta e!

Stimați colegi,

Vă reamintesc că atunci când a avut loc dezbaterea Ordonanței Guvernului nr. 45/2003, noua Lege a finanțelor publice locale, am adus un amendament care susținea necesitatea de a introduce sancțiuni atunci când criteriile de repartizare a sumelor de transfer pe unitățile administrative... să lovească de nulitate hotărârea Consiliului județean sau obligativitatea ca orice sumă care se transferă către administrația locală să fie repartizată pe niște criterii precise și exacte.

Recent, Guvernul României, prin Hotărârea de Guvern nr. 514/2004, a repartizat 1.000 de miliarde de lei pentru toate județele din țară pentru a se realiza investiții și reabilitarea drumurilor comunale și drumurilor județene.

Prin algoritmul stabilit de Guvern, altul decât cel din Ordonanța Guvernului nr. 45/2003, județului Cluj i-au revenit 23,8 miliarde lei care au fost împărțite prin Hotărârea nr. 55/2004 a Consiliului Județean Cluj.

Vreau să vă spun că de această sumă au beneficiat circa 46 de comune. Din 46 de comune, 40 erau comune conduse de primari P.S.D., 5, U.D.M.R. Nici din greșeală nu s-a repartizat nici măcar un leu la o singură comună din cele 20 ale opoziției. Și asta este o dovadă, dacă vreți, a condițiilor în care ne desfășurăm campania de alegeri locale, la nivelul României, de maniera în care criteriul politic de aderare la Uniunea Europeană este îndeplinit atunci când construcția politică a unui partid în teritoriu este supusă voinței dictatoriale a puterii.

Pot să vă dau încă un exemplu de ce s-a întâmplat, tot sub conducerea dumneavoastră, în perioada de precampanie electorală, când, la nivelul fiecărei unități administrative, făceați un sondaj de opinie, găseați care este câștigătorul, de cele mai multe ori nu dintre membrii dumneavoastră de partid, după care pe capul bietului candidat picau Direcția sanitară, "Romsilva", Direcția sanitar-veterinară, prefect, consiliul județean, toți având un singur scop, de a-l determina să-și părăsească partidul, să-și părăsească prietenii pe care și i-a format și a trece la P.S.D.

Stimați colegi,

Astăzi am răspuns unui sondaj a unei agenții de presă în care prima întrebare era să tratez problema aderării României la Uniunea Europeană din punct de vedere al criteriilor de aderare. Și am spus acolo: "în România, astăzi, criteriul politic nu este îndeplinit".

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
  Nicolae Paul Anton Păcuraru

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Paul Păcuraru- Grupul parlamentar P.N.L.

   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Intervențiile din sală, "Ziua Giurgiului", cum s-a definit aici, mi-au permis și mie o clarificare.

Întâmplarea a făcut să fiu la Giurgiu o dată cu lansarea domnului Iliescu, întâmplarea a făcut să văd că, într-adevăr, tot orașul îl sprijină și îl ajută pentru că este un om foarte iubit de cetățeni.

Nu au fost în sală, ci în piață și pe străzile orașului, s-au apreciat în jur de 20.000-30.000 oameni, în mod spontan, fără să îi ia nimeni de braț.

În ceea ce privește sondajele, toate sondajele îl arată câștigător din primul tur, și va câștiga probabil din primul tur pentru că nu are oponenți de valoarea sa. Este un adevăr pe care toată populația din Giurgiu îl știe.

Prețuirea de care se bucură domnul Lucian Iliescu nu vine din mandatul de primar în care, într-adevăr, a făcut foarte multe, deși n-a avut bani din repartitoriul consiliului județean, dimpotrivă a fost văduvit, ci din perioada când a fost director la IMUC și a pus IMUC pe picioare, după care alții au demolat-o - poate se știe prin sala asta cine.

În ceea ce privește situația punctuală care a fost criticată, pot spune că a fost doar o chestiune de protocol. La ora 10,00, nimeni nu poate fi beat, mai ales o autoritate și o oficialitate. Cu ocazia Zilei Europei, s-a așezat coloana cu oficialități - prefect, președinte consiliu județean, primar. În această coloană, în vârful listei, din rațiuni de campanie, s-a așezat și un vorbitor anterior de aici și a fost o discuție pe acest subiect, din moment ce era singurul parlamentar alături de oficialități.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Vintilă Matei

Invit la tribună ultimul coleg înscris la declarații politice, domnul senator Matei Vintilă.

Invit colegii senatori în sală.

   

Domnul Vintilă Matei:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Declarația mea politică de astăzi se intitulează: "Independența României- permanență istorică și rezonanță contemporană. Râmnicu în anii 1877 - 1878".

Ziua de 9 mai îmi oferă fericitul prilej de a aminti importanța istorică a procesului de dobândire a independenței și integrității poporului român.

Evoluția economică și social-politică a statului român după anul 1859 a demonstrat că deplina independență față de Imperiul Otoman nu putea fi decât un pas inevitabil.

Printr-o luptă abilă și curajoasă pe tărâmul diplomației, România izbutise să cucerească aproape toate atributele neatârnării și suveranității naționale. Lupta pentru desprinderea totală de Poartă nu putea fi însă încununată de succes decât într-o conjunctură europeană favorabilă, aceasta ivindu-se în anii 1875 - 1876, o dată cu intensificarea mișcării de eliberare națională a popoarelor balcanice și cu amestecul marilor puteri europene în soluționarea crizei orientale.

În vara anului 1875, populația din Bosnia și Herțegovina s-a ridicat împotriva autorității otomane pentru ca, un an mai târziu, să se ridice la luptă și bulgarii, în timp ce Serbia și Muntenegru declarau război Turciei. Rusia, erijată în protectoarea tuturor slavilor, a declarat și ea război Imperiului Otoman și, încheind un tratat cu România, a trecut Dunărea cu armatele sale, dublate de armatele României. În aceste condiții, era evident că țara noastră își va putea modifica statutul internațional, lucru făcut, de altfel, prin Actul de la 9 mai 1877.

Am sărbătorit zilele acestea 127 de ani de la proclamarea independenței de stat a României, eveniment crucial în viața națiunii noastre, moment important pe calea modernizării și dezvoltării împlinirii idealului de unitate națională.

Ziua de 9 mai 1877, atunci când ceasul istoriei a bătut și pentru împlinirea marelui act visat atâtea veacuri de români, a adus înfăptuirea unui ideal- obținerea independenței absolute a României, rezultat al unui proces îndelungat de luptă și voință a națiunii.

Cuvintele solemne rostite atunci de Mihail Kogălniceanu: "Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare" - exprimau cel mai bine voința românilor.

În rândurile Armatei Române, care s-a acoperit de glorie la Grivița, Plevna și Smârdan, au luptat cu eroism și abnegație români de pretutindeni. Sentimentul de solidaritate, în acele momente de încordare, i-a impresionat pe contemporani, iar prin câștigarea egalității juridice cu celelalte state România a putut astfel să desfășoare o politică externă proprie în raport cu interesele sale naționale.

Vestea proclamării independenței, primită în aceeași zi, prin telegrama Consiliului de Miniștri, a determinat adeziunea totală a locuitorilor din Râmnicu-Vâlcea.

La 10 mai, în capitala județului a avut loc o manifestare de simpatie și aprobare a acestei decizii istorice. În numele Guvernului, autoritățile județene au primit în saloanele prefecturii felicitările cetățenilor și funcționarilor. Luând cuvântul, primarul orașului, Nicolae Iancovescu, a spus: "Sunt lucruri, sunt date care pentru a fi cunoscute n-au trebuință de nici un comentariu. Singura lor amintire este destul".

Cea mai mare parte a vâlcenilor apți de luptă a fost încorporată în regimentele 2 Dorobanți și 2 Călărași.

Regimentul 2 Dorobanți avea două batalioane, unul în Râmnic și altul în Târgu - Jiu, fiind comandat de colonelul Alexandru Papadopol. Această unitate a făcut parte din divizia de rezervă care, la începutul ostilităților, a avut misiunea de apărare a liniei Dunării. Pe baza ordinelor primite, regimentul era dislocat la Ghibi și apoi la Turnu-Măgurele, ostașii vâlceni fiind mobilizați în unitățile ce au purtat apoi lupte la Grivița și Smârdan.

Nevoia de arme moderne s-a făcut simțită încă de la primele lupte în care s-a constatat superioritatea puștilor inamicului față de cele cu care erau dotați soldații români. Pentru remedierea acestei situații, Guvernul a cerut sprijinul populației. Prefectul Vâlcii a convocat, la data de 10 septembrie, o adunare cetățenească pentru constituirea unui comitet central care să coordoneze acțiunea de strângere de fonduri necesare cumpărării a 2.000 de puști. Pentru procurarea puștilor, Primăria orașului Vâlcea a donat un capital de 10.000 lei. Din rechiziții și transporturi prin subscripții pentru cumpărarea de arme, donații în bani sau alte contribuții, cei rămași acasă sprijineau din plin efortul de război. S-au organizat și spitale militare pentru răniți și bolnavii români, unde se acorda asistență medicală și prizonierilor turci. În Râmnicu-Vâlcea a fost înființat, în august 1877, un spital cu 150 de paturi.

Dar, între 7 septembrie 1877 și 26 aprilie 1878, în spitalele din Râmnic au fost internați 223 prizonieri turci care au fost bine primiți de cetățeni și aveau hrană - spun documentele vremii - mai bună chiar decât soldații.

De asemenea, trebuie menționată și activitatea femeilor orașului, unul din sectoarele în care acestea au contribuit fiind pregătirea de feșe atât de necesare soldaților pe front. Donațiile lor erau primite la prefectură, unde se eliberau chitanțe. Ele au constituit Comitetul de cruce roșie și Comitetul de dame.

Locuitorii din Râmnicu-Vâlcea s-au alăturat necondiționat susținerii războiului de independență.

Într-un timp scurt s-a reușit strângerea de alimente, îmbrăcăminte, medicamente, precum și importante sume de bani. Pensionarul Gheorghe Golescu sublinia în scrisoarea sa către prefect: "Țin să vă declar prin aceasta că vă dau a treia parte din pensia ce o primesc cu începere de la 1 septembrie anul curent până la încetarea răzbelului ce purtăm".

Întreaga populație a orașului a participat cu entuziasm la serbările organizate cu ocazia căderii puternicelor cetăți turcești de la Rahova și Plevna. Vestea că eroul de la Plevna, Mihai Cerchez, sosește în Râmnic cu escadronul Vâlcea din Regimentul 2 Călărași, i-a determinat pe locuitorii urbei să facă soldaților o primire triumfală.

Ziua de 30 noiembrie 1878, ziua reîntoarcerii soldaților vâlceni, a fost sărbătorită în oraș ca o zi a victoriei.

Râmnicul a fost iluminat, iar în grădina publică au fost trase focuri de artificii până la miezul nopții.

În amintirea faptelor de arme ale ostașilor, vâlcenii au ridicat, prin subscripție publică, la inițiativa domnului Gheorghe Sabin, Statuia Independenței, opera sculptorului Ion Iordănescu. Monumentul ridicat la poalele capelei, deși apare târziu în urbe, reprezintă una din cele mai frumoase ofrande aduse celor care și-au sacrificat viața pentru libertate.

Râmnicul a știut, astfel, să-și prețuiască eroii, cei care au arătat - după expresia lui Kogălniceanu - "că pot să fie răspunzători pentru pământul ce li s-a dat spre moștenire".

Astăzi România și-a găsit locul printre națiunile democratice ale continentului european. Deși nu suntem încă membri cu drepturi depline ai Uniunii Europene, prin eforturile pe care le depunem și prin dezvoltarea rapidă a țării, am convingerea că în 2007 vom îndeplini un alt angajament față de noi înșine, aderarea efectivă la Uniunea Europeană. Spun aceste lucruri privind cu admirație și respect istoria care ne-a demonstrat de nenumărate ori că dacă există voință și determinare, alături de unitate și credință, nici un obiectiv nu este imposibil de realizat.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnul senator.

 
  Adrian Păunescu

Ofer cuvântul domnului Radu F. Alexandru, drept la replică, două minute.

Vă rog, aveți cuvântul!

Invit colegii senatori în sală.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult.

Căldura cu care domnul senator Adrian Păunescu l-a evocat pe fostul coleg al Domniei sale în cadrul P.S.M.-ului, pe domnul Lucian Iliescu, care păstrează cu sfințenie o poezie pe care poetul Adrian Păunescu i-a oferit-o cu dedicația "Fratelui meu", mă obligă să fac o precizare: Lucian Iliescu nu a fost numai membru al P.S.M.-ului, Lucian Iliescu, cu doar două luni înainte de Revoluția din 1989, grație performanțelor cu totul spectaculoase pe care le-a obținut combinatul în fruntea căruia era, s-a trezit..., s-a trezit membru al Comitetului Central al P.C.R. Astăzi este un membru de marcă al P.N.L.-ului.

Vreau să vă spun că P.N.L. nu este un partid de cadre. Intrarea în P.N.L. nu se face funcție de partidele prin care ai mai trecut. Intrarea în P.N.L. se face numai și numai în continuarea aderării sincere, a opțiunii sincere pentru niște principii.

Eu nu l-am apărat pe Lucian Iliescu ca membru al P.N.L. Eu l-am apărat pe omul Lucian Iliescu, am apărat felul în care acest om și-a făcut datoria față de comunitatea care l-a ales ca primar, am apărat un principiu. N-a fost o declarație partinică, a fost o declarație pe care m-am simțit dator să o fac și vă asigur că în legislatura viitoare, când sper ca P.N.L. să fie la guvernare, dacă voi afla vreodată că un primar al opoziției este supus la presiunile la care este supus astăzi Lucian Iliescu, voi avea exact aceeași intervenție.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar P.N.L.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Adrian Păunescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Aș face precizarea că pe mine, desigur, nu mă tulbură în mod negativ împrejurarea că un om a fost membru al P.C.R. Am fost membru al P.C.R. N-am fost membru al Comitetului Central sau deputat în Marea Adunare Națională, dar am fost membru al P.C.R. de bună voie. Așa am crezut eu că este bine să fac.

Nu mă tulbură nici faptul că domnul Lucian Ionescu, primarul Giurgiului, a fost membru al P.S.M. și este membru al P.N.L.

Am adus în discuție faptul pentru că, de obicei, atunci când se vorbește despre partide istorice se uită că și acolo sunt oameni ca și în celelalte partide, cu apartenență la P.C.R., acum 20 de ani, cu apartenență la un partid socialist ulterior; se uită că poți să fii președinte al P.N.L., dar să fi fost șef de Guvern în perioada F.S.N. și, de aceea, eu cred că discuția este importantă și lămuritoare pentru că ea poate deveni exemplară.

Atunci când Lucian Iliescu sau Ionel Lucienescu va fi membru al P.S.D. sau membru al P.R.M., să nu devină odios din această cauză pentru colegii liberali. Să ne obișnuim să fim toleranți, orice evoluție ar cunoaște viața noastră viitoare. Singura intoleranță trebuie să fie cea față de fapte dovedit negative. Asta mi s-a părut important să subliniez.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi,

Să considerăm încheiat și acest incident, rezultat din declarațiile politice prezentate în Senat.

 
Aprobarea ordinii de zi și a programului de lucru  

Toți colegii înscriși la cuvânt și-au prezentat declarațiile politice.

Vă rog să-mi permiteți câteva chestiuni de ordin procedural și să vă anunț, în primul rând, că din totalul de 140 de senatori și-au înregistrat prezența, prin vot electronic, până în acest moment, un număr de 118 colegi, să vă anunț că 11 senatori absentează, motivat, de la lucrările Senatului, respectiv 2 colegi sunt în Guvern, un coleg este învoit, domnul senator Fabini, un coleg este în concediu medical și 7 colegi sunt plecați în delegație.

Cvorumul de ședință este de 71 de parlamentari.

Ordinea de zi pentru ziua de astăzi, desigur, este cea care v-a fost distribuită.

Cunoașteți proiectele de lege care sunt înscrise în ordinea de zi.

Și, de asemenea, Biroul permanent, reunit în ședința de astăzi cu liderii de grup, vă propune lucrări în plenul Senatului până la ora 19,30, cu dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, până la ora 19,00.

Vă reamintesc că în această săptămână nu mai avem o ședință de plen a Senatului.

Dacă în legătură cu programul de lucru aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Deci, programul de lucru al Senatului, care cuprinde declarațiile politice ce au fost prezentate, numirea unui judecător la Curtea Constituțională, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, întrebări, interpelări și răspunsuri, aprobat în unanimitate de plenul Senatului cu 98 de voturi.

Dacă în legătură cu programul de lucru sunt observații? Nu sunt observații. Vă rog să vă pronunțați prin vot!

Deci, lucrări în plenul Senatului până la ora 19,30, situație aprobată de plen cu 88 de voturi pentru și o singură abținere.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 10-16 mai a.c.  

Vă rog să-mi permiteți, stimate colege și stimați colegi, să vă aduc la cunoștință programul de lucru al Senatului în această săptămână:

Astăzi, luni, 10 mai, deci, lucrări în plen.

Mâine și poimâine - respectiv, marți, 11 mai, și miercuri, 12 mai - lucrări în comisiile permanente.

Vă adresăm rugămintea, din partea Biroului permanent, să încercați să finalizați proiectele de acte normative pe care le aveți în dezbatere.

Joi, 13 mai, avem ședința comună a Senatului și a Camerei Deputaților, de la ora 9,30, iar de la ora 12,30 - alocuțiunea secretarului general al NATO.

Vineri, sâmbătă și duminică - activități în circumscripții electorale, sigur, activități senatoriale, dar și activități legate de campania electorală.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 17-23 mai a.c.  

Pentru săptămâna viitoare, Biroul permanent, împreună cu liderii de grup, vă propune:

Pentru ziua de luni - lucrări în grupurile parlamentare, lucrări în plenul Senatului, de la ora 15,00 până la ora 19,30, cu aceeași ordine de zi pe care am avut-o și astăzi, respectiv, declarații politice, probleme organizatorice, dezbaterea proiectelor de lege înscrise în ordinea de zi, până la ora 19,00 - deci, extindem programul legislativ, lunea, cu o oră - iar în final, întrebări, interpelări și răspunsuri.

Pentru ziua de marți,18 mai: lucrări în comisiile permanente, cu rugămintea de a avea ședință și dimineața, și după-amiaza.

Miercuri dimineața să avem o ședință de plen a Senatului până la ora 13,00, pentru a lua în dezbatere proiectele de lege pentru care comisiile noastre permanente au întocmit rapoarte, iar după-amiaza, comisiile să aibă lucrări, sigur, comisiile care sunt mai importante, cu programul flexibil în ceea ce privește celelalte comisii. Urmând ca de săptămâna viitoare, în zilele de joi, vineri, sâmbătă și duminică, să avem activități în circumscripțiile electorale.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 10-16 mai a.c.  

Dacă în legătură cu programul de lucru al acestei săptămâni aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Programul de lucru al acestei săptămâni este aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru și o abținere.

Aprobarea programului de lucru al Senatului pentru săptămâna 17-23 mai a.c.  

Dacă în legătură cu programul de lucru, pe care vi l-am prezentat pentru săptămâna viitoare, 17-23 mai, aveți observații? Dacă nu sunt observații, vă rog să vă pronunțați prin vot.

Programul de lucru al săptămânii viitoare este aprobat de plenul Senatului cu 92 de voturi pentru, un vot contra și o abținere.

Notă pentru exercitarea de către senatori a dreptului de sesizare a Curții Constituționale asupra următoarelor legi depuse la secretarul general al Senatului, conform prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale:  

Stimate colege și stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să vă aduc la cunoștință o notă, pentru a putea exercita - cei care apreciază că acest lucru se impune - dreptul de sesizare a Curții Constituționale, în conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 47/1992, întrucât la secretarul general al Senatului a fost depus un număr de 6 legi.

Vă rog să-mi permiteți să vi le prezint:

  1. Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Slovacia privind cooperarea în combaterea criminalității organizate, a traficului ilicit de stupefiante, substanțe psihotrope și precursori, a terorismului și a altor infracțiuni grave, semnat la București la 16 octombrie 2003.
  2. Lege pentru ratificarea Acordului de comerț liber dintre România și Serbia și Muntenegru, semnat la București la 23 decembrie 2003.
  3. Lege pentru acceptarea unor amendamente adoptate prin rezoluții de către Organizația Maritimă Internațională, la Londra, la 24 mai 2002, și, respectiv, la 12 decembrie 2002, la Anexa la Convenția Internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, amendată.
  4. Lege pentru acceptarea amendamentelor la Apendicele Anexei nr. 1 la Protocolul din 1988 privind Convenția Internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, adoptate de Organizația Maritimă Internațională prin Rezoluția MSC.124(75) a Comitetului Securității Maritime, la Londra, la 24 mai 2002.
  5. Lege pentru declararea ca oraș a comunei Pătârlagele, județul Buzău.
  6. Lege pentru înființarea comunei Florica, prin reorganizarea comunei Mihăilești, județul Buzău.

În situația în care apreciați că una dintre aceste legi conține prevederi neconstituționale, aveți posibilitatea să sesizați Curtea Constituțională.

Continuarea dezbaterilor și respingerea propunerii legislative privind cercetarea sociologică, demoeconomică și politică a opiniei publice  

Stimate colege și stimați colegi,

Întrucât există o serie de discuții, în acest moment, legate de punctul 2 din ordinea de zi, eu vă propun să intrăm în aprobarea proiectelor de lege pe care le-am dezbătut în ședința trecută, lăsând ca acest punct să-l luăm în dezbatere în urma unor discuții care au loc, am înțeles, cu reprezentanții Grupului parlamentar al P.R.M.

Invit colegii senatori în sală!

Deci, stimate colege și stimați colegi, vă propun să luăm în dezbatere punctul 3 din ordinea de zi.

Punctul 2 era numirea unui judecător la Curtea Constituțională.

Vă reamintesc, cvorumul pentru numire este de 71 de parlamentari.

Invit colegii senatori în sală!

De asemenea, rog liderii grupurilor parlamentare să-i anunțe pe domnii senatori să vină în sală, întrucât procedura este extrem de importantă.

Deci, la punctul 3 în ordinea de zi am avut propunerea legislativă privind cercetarea sociologică, demoeconomică și politică a opiniei publice.

Dezbaterile au fost finalizate în ședința precedentă.

Dacă reprezentantul Executivului, prezent

la votul final, dorește să facă anumite precizări.

Domnule secretar de stat, vă rog, aveți cuvântul!

   

Domnul Radu Damian -secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Având în vedere că această propunere legislativă a fost discutată în Guvern, Guvernul nu susține, în continuare, promovarea acestei propuneri, cu toate că textul, care a fost prezentat pentru început, a fost modificat.

Există, însă, în această propunere un anumit reper discreționar, care împiedică alți actori care ar putea să desfășoare activități de cercetare a opiniei publice, să le desfășoare, chiar cu caracter ocazional, fără să fie nevoie să fie acreditați de diferite alte organisme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă din partea comisiei doriți să mai adăugați ceva față de ceea ce ați spus, domnule senator, în ședința precedentă?

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Dacă vă aduceți aminte, a fost acea discuție extrem de controversată, prin care noi spuneam că am dat acordul de principiu și am condiționat votul final de răspunsul Academiei. Acest răspuns al Academiei a venit și, în final, spune că este de acord cu raportul comisiei, cu modificările care s-au făcut, așa încât comisia rămâne, după discuțiile purtate, deși au fost multe discuții contradictorii, la vot pozitiv pentru această propunere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deși Guvernul nu susține.

 
   

Domnul Ioan Nicolaescu:

Deși Guvernul nu susține.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, potrivit Regulamentului Senatului, întrucât din dezbateri...

Din sală:

Cine este din partea Guvernului?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cine este prezent din partea Guvernului? Domnul secretar de stat Damian. (Discuții în sală.)

Nu fiți nervoși, stimați colegi!(Discuții în sală.)

Vă rog să observați, potrivit Regulamentului Senatului, că reprezentantul Guvernului, care este responsabil de programul legislativ în... (Discuții în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Doriți să interveniți, domnul senator Ilașcu?

Poftiți la microfon!

Deci, eu vroiam doar să vă reamintesc că, potrivit Regulamentului Senatului, în ședința precedentă s-a solicitat ca reprezentantul Executivului, ca urmare a intervenției, dacă nu mă înșel, a domnului senator Paul Păcuraru, din partea Grupului parlamentar al P.N.L., a fost somat să se prezinte și să-și expună în plen punctul de vedere.

Reprezentantul Executivului, potrivit regulamentului nostru, are dreptul să intervină în orice fază a dezbaterii.

Intervenția Domniei sale de astăzi este regulamentară și obligatorie, că a fost la solicitarea unui grup parlamentar.

Deci, nu avem o altă problemă. Eu mi-am scris pe notă și astăzi aveam doar aceste două lucruri de făcut, și de trecut la vot final.

Domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

V-aș ruga, domnule președinte, având în vedere faptul că dezbaterile au fost anterior punctului de vedere al Academiei, să permiteți să se poarte dezbateri și în acest moment, pentru a se avea în vedere și punctul de vedere al Academiei.

Eu aș avea dorința și rugămintea să-mi permiteți să iau cuvântul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci, eu vă propun să-l ascultăm pe domnul senator Bindea și apoi trecem la votul final.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Aș vrea să argumentez susținerea proiectului de lege, în primul rând, din lumina observațiilor aduse de către reprezentantul Executivului.

Principala observație este aceea că prin acest proiect de lege s-ar restrânge, s-ar elimina libertatea firmelor în domeniu.

V-aș ruga să observați că proiectul de lege face, de fapt, o distincție între aceste firme, care se ocupă cu sondarea opiniei publice. Distincția este, pe de o parte, că aceste firme care se ocupă cu sondarea opiniei publice, cu pretenție de caracter științific și care se referă la problemele majore ale societății, împrejurare ce rezultă din art. 2 al proiectului de lege, și nu exclude, ci, dimpotrivă, în penultimul articol spune chiar că "celelalte firme, care nu întrunesc aceste exigențe, vor putea să-și continue activitatea, fără să aibă această autorizare".

Sigur, este vorba de o mulțime de firme care se ocupă cu multe segmente comerciale, cu sondarea opiniei publice, cu privire la săpunuri, la detergenți și la alte chestiuni, care țin, efectiv, de economia de piață și nu vin în contradicție cu prevederile acestui proiect de lege.

Dar acest proiect de lege dorește ca, acolo unde este vorba de chestiuni importante ale societății, care pot determina decizii politice, economice, ele să fie, fără îndoială, instituționalizate - și se folosește acest termen -, pentru a nu se crea o stare de haos în societate, pe care o poate determina un anume sondaj cu asemenea pretenții și care nu are nici o bază științifică, de cercetare științifică, și nici un control al unui organism științific.

Poate că s-ar putea exemplifica, acest moment este unul dintre acelea pe care dorește proiectul de lege să-l înlăture, adică influențarea opiniei publice într-un moment politic important, de către tot felul de asemenea societăți, de care nimeni nu știe dacă au sau nu au bază științifică, dar ele, totuși, se pronunță asupra unor probleme care pot să determine o anume conduită a unei mari părți din populația României.

De aceea, v-aș ruga să observați că ceea ce susține Executivul nu are fundament în acest proiect de lege.

Proiectul de lege a făcut această diferențiere.

Deci, nu se încalcă libertatea de asociere profesională, celelalte pot să continue, doar acelea cu pretenții de țintă majoră în societate și acelea care au pretenții de activitate științifică se doresc a fi înscrise în aceste reguli și girate în conformitate cu regulile prevăzute în proiectul de lege de către Academia Română.

De aceea, eu vă rog, doamnelor și domnilor senatori, să observați că Academia Română nu întâmplător a avut acest punct de vedere, comisia nu întâmplător a avut acest punct de vedere, iar toate argumentele care stau la fundamentul acestui proiect de lege vin să conchidă faptul că este un proiect de lege de care societatea românească are nevoie. De aceea, vă invit cu tot respectul să însușiți punctul de vedere al inițiatorului și al comisiei de specialitate a Senatului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Îl mai întreb o dată pe domnul secretar de stat dacă dorește să intervină, având în vedere expunerea făcută de colegul senator.

 
   

Domnul Radu Damian:

Domnule președinte,

Eu nu pot decât să susțin punctul de vedere pe care-l am din partea Guvernului.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Declar închise dezbaterile generale.

Vă rog să observați că raportul comisiei sesizate în fond este pozitiv, dar la dezbateri generale un grup parlamentar a solicitat ca în urma dezbaterii propunerea legislativă să fie respinsă. Față de Regulamentul Senatului sunt obligat să supun votului, în primul rând, această solicitare: respingerea propunerii legislative.

Grupul parlamentar P.N.L. a solicitat la dezbateri generale. Nu astăzi, în ședința trecută, eu mi-am scris pe lege. (Rumoare, discuții.) Vă rog frumos să vă pronunțați prin vot în legătură cu această solicitare.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Procedură, domnule președinte.

Nu pot susține, chiar dacă a făcut altcineva în numele meu sau al grupului, nu s-a discutat o astfel de poziție și noi nu putem susține o astfel de poziție. Deci, dacă s-a făcut o cerere, eu o retrag sau mai bine-zis...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Păi, nu puteți, că a vorbit un alt coleg și dumneavoastră știți că mandatul imperativ este nul și, deci, a vorbit în plenul Senatului domnul senator Paul Păcuraru în ședința precedentă.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Bun. Acum eu vă pot spune că grupul nostru nu are o asemenea cerere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu l-ați mandatat pe domnul Păcuraru? Bun. În această situație, supun votului, deși nici eu nu știu cât de regulamentar este ca atunci când vorbește un coleg, în numele unui grup parlamentar, să vină altcineva și să spună că n-a avut mandat.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

Din sală:

N-a vorbit domnul senator Păcuraru.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Cum să nu vorbească, domnule?!

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Este de explicat de ce această ultimă poziție a noastră. Colegul meu nu a cunoscut punctul de vedere al Academiei, de care noi ținem seamă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

În această situație, nemaiexistând acea cerere de respingere venită din partea unui grup parlamentar, supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret, raport favorabil la proiectul de lege, și întrucât în raport nu există amendamente... (Rumoare.)

Există amendamente, cum să nu! Deci, în primul rând, supun votului raportul comisiei. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Raportul este favorabil. Vă rog să votați!

Raportul Comisiei pentru învățământ, știință și tineret este respins de plenul Senatului, întrucât a întrunit 44 de voturi pentru, 57 împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă în ansamblu. Vă rog să votați!

Precizez caracterul legii de lege ordinară.

Deci, propunerea legislativă este respinsă, întrunind 44 de voturi pentru, 57 împotrivă și 3 abțineri.

Pentru grupurile parlamentare, vă rog, dispun câte o listă.

 
Respingerea propunerii legislative de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar. (Votul final.)  

La punctul 4 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă de completare a art. 22 al Legii nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar.

De asemenea, dezbaterile au avut loc în ședința precedentă. Raportul este de respingere și se impune să dăm vot final. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Stimați colegi, vă rog să mă ascultați!

Raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională este de respingere și se impune să dăm vot final. Dacă veți aproba raportul de respingere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, veți respinge proiectul de lege.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Raportul a fost aprobat de plenul Senatului cu 64 de voturi pentru, 31 împotrivă și 4 abțineri și, pe cale de consecință, propunerea legislativă de completarea art. 22 din Legea 195/2000 este respinsă.

Adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea comisiei de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A. (Votul final.)  

La punctul 5 în ordinea de zi am dezbătut proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2004 privind unele măsuri premergătoare lansării procesului de privatizare, inclusiv constituirea Comisiei de privatizare a Casei de Economii și Consemnațiuni (C.E.C.) - S.A.

Vot final. Nu există amendamente. Caracterul legii este de lege ordinară. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Vă rog să votați!

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 19/2004 a fost adoptat de plenul Senatului cu 59 de voturi pentru și 39 împotrivă.

De asemenea, și la acest proiect de lege pentru grupurile parlamentare dispun să se elibereze câte o listă.

Respingerea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate. (Votul final.)  

La punctul 6 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, destinate creșterii, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate.

Raport de respingere. Legea are caracter ordinar.

Dezbaterile au avut loc în ședința de joia trecută. Deci, în situația în care veți aproba raportul comisiei, stimați colegi, veți respinge proiectul de Lege pentru modificarea și completarea ordonanței de urgență.

Supun votului dumneavoastră raportul de respingere al Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați!

Cu 102 voturi pentru și 4 împotrivă, plenul Senatului aprobă raportul Comisiei pentru agricultură, industrie și silvicultură și, pe cale de consecință, respinge proiectul de Lege de modificare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 168/2001.

Respingerea propunerii legislative pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole. (Votul final.)  

La punctul 7 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă pentru facilitarea schimburilor de terenuri în vederea constituirii de ferme agricole.

De asemenea, raport de respingere. Dezbaterile au avut loc. Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu raportul Comisiei pentru agricultură, industrie și silvicultură. Vă rog să votați!

Raportul Comisiei pentru agricultură, industrie și silvicultură a fost adoptat de plenul Senatului cu 99 de voturi pentru, unul împotrivă și 4 abțineri și, pe cale de consecință, propunerea legislativă, deși legea are caracter organic, este respinsă.

Respingerea propunerii legislative cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap. (Votul final.)  

La punctul 8 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă cu privire la încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap.

De asemenea, ne găsim în situația votului final; raportul este de respingere. Raport negativ, caracterul legii este de lege organică. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului.

Raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială a fost aprobat de plenul Senatului cu 90 de voturi pentru, 12 împotrivă și o abținere și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

Adoptarea proiectului Legii privind pensiile ocupaționale. (Votul final.).  

La punctul 9 în ordinea de zi am avut proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale, adoptat de Camera Deputaților. Trebuie să dăm vot pe raport. A fost susținut de toate grupurile parlamentare. Există mai multe modificări: 31 de modificări la proiectul de lege înscris în Anexa nr. 1. Deci, în primul rând, vă rog, să vă pronunțați asupra amendamentelor admise, cele 31 de amendamente, care le-am discutat în ședința precedentă.

Vă rog să votați!

Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 100 de voturi pentru, 3 împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră raportul în ansamblu.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 107 voturi pentru, unul împotrivă și 2 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de Lege privind pensiile ocupaționale.

Cu precizarea caracterului de lege organică, Senatul o adoptă cu 105 voturi pentru, 2 voturi împotrivă și 2 abțineri.

Continuarea dezbaterilor și adoptarea proiectului Legii privind mandatarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale  

La punctul 10 avem înscris proiectul de Lege privind mandatarea Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat să exercite atribuțiile instituției publice implicate, conform Ordonanței de urgență nr. 88/1997 privind privatizarea societăților comerciale.

Vă rog să prezentați răspuns, dacă doriți, la intervenția din ședința precedentă a colegei senatoare Norica Nicolai. (Discuții la masa prezidiului.)

Aveți cuvântul!

Vă rog, mai aproape de microfon.

   

Domnul Bebe Tudor -subsecretar de stat în Secretariatul General al Guvernului:

Conform stenogramei din data de 6 mai 2004...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să facem, în primul rând, liniște în sală și, în al doilea rând, vă rog să vorbiți mai aproape de microfon.

 
   

Domnul Bebe Tudor:

Doamna senator Norica Nicolai, membră a Grupului parlamentar P.N.L., a ridicat următoarele întrebări, referitoare la S.C. BTT - S.A, citez: "Ne spuneți, în 1991, care erau activele existente și neprivatizate, negrevate de leasing imobiliar la această societate?"

Prima întrebare, iar a doua întrebare a fost: "Această societate nu era în plin proces de privatizare de către Ministerul Turismului?" Dau un răspuns la aceste două întrebări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vorbiți mai aproape de microfon și mai tare. (Rumoare, discuții.) Vă rog să faceți liniște!

 
   

Domnul Bebe Tudor:

Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 2.170 din 1968 a fost înființat Biroul de Turism pentru Tineret, ca organ central specializat al U.T.C., având personalitate juridică și patrimoniu propriu. În temeiul prevederilor Legii nr. 15/1990, în data de 10.04.1990, prin Hotărârea Guvernului nr. 357/1990 s-a înființat Compania Autonomă de Turism pentru Tineret, prin reorganizarea fostului Biroul de Turism pentru Tineret, care s-a desființat la aceeași dată.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 91/1991 s-a înființat Societatea Comercială "Compania de Turism pentru Tineret" - societate pe acțiuni - societate care a preluat activul și pasivul Companiei Autonome de Turism pentru Tineret, desființată la aceeași dată. Conform datelor găsite în arhiva societății, la nivelul anului 1991 patrimoniul societății era format din activele preluate în 1990 de către Compania Autonomă de Turism pentru Tineret de la fostul Birou de Turism pentru Tineret. În ceea ce privește procesul de privatizare, conform datelor găsite în arhiva societății, în anul 1991 această societate nu se afla în plin proces de privatizare de către Ministerul Turismului. Conform stenogramei din data de 6 mai 2004, doamna senator Norica Nicolai, membră a Grupului parlamentar P.N.L., a ridicat următoarea întrebare referitoare la societățile comerciale "Neptun Estival - 2002" și "Olimp Estival - 2002", citez: "Când s-au preluat la RAAPPS în 2002 cele două societăți se aflau în proces de privatizare de către Ministerul Turismului, care sunt hotelurile care au rămas neprivatizate și care este situația contractelor de locație în acest moment?" Îi ofer un răspuns doamnei senator.

Cele două societăți comerciale, respectiv "Olimp Estival-2002" - S.A. și "Neptun Estival - 2002" - S.A., au rezultat ca persoane juridice distincte în urma divizării Societății Comerciale "Neptun Olimp" - S.A., în 26 de noi societăți comerciale. În anul 2003, cele două societăți au fuzionat, denumirea noii societăți fiind S.C. "Olimp Estival-2002" - S.A. Prin Hotărârea Guvernului nr. 839/2002, în urma transferării pachetelor de acțiuni deținute de stat la aceste două societăți comerciale, RAAPPS a fost împuternicită să exercite toate drepturile ce decurg din calitatea de acționar, în numele statului, până la demararea procesului de privatizare. Drept urmare, în anul 2002 aceste societăți comerciale nu se aflau în proces de privatizare. Hotelurile aflate în patrimoniul acestei societăți sunt: Hotel Neptun, Hotel Panoramic, Hotel Belvedere și Hotel Amfiteatru. În acest moment, toate cele 4 hoteluri sunt administrate direct de către Societatea Comercială "Olimp Estival-2002" - S.A., nefiind grevate de nici un contract de locație. În ceea ce privește S.C. "Horticola" - S.A., conform stenogramei din data de 6 mai 2004, s-au ridicat următoarele întrebări: "Care au fost susținerile care au stat la baza transferării pachetului de acțiuni de la A.D.S. la RAAPPS și care sunt activele existente în acest moment, precum și situația lor juridică?"

Ofer un răspuns și la această întrebare. Transferarea pachetului de acțiuni de la A.D.S. la RAAPPS a avut la bază, printre altele, necesitatea eficientizării activității economice și a mai bunei gestionări a intereselor statului la această societate. De asemenea, s-a avut în vedere că RAAPPS are în obiectul de activitate producția agricolă, cultura florilor și comercializarea acestora, precum și experiența și rezultatele obținute în acest domeniu de activitate. În ceea ce privește lista activelor existente, precum și situația lor juridică, aceasta se prezintă după cum urmează: două magazine în proprietate, unul la sediul societății și unul la Piața Delfinului, terenuri - teren aferent al sediului societății - 2.129,27 m.p. aflat în litigiu, teren în zona Chitila - 17.013 m.p. din care 2.980 m.p. teren afectat de sere, 11.899 m.p. pepinieră - teren arabil, 2.134 m.p. - teren afectat de construcții.

Din sală:

Gata! (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Rugămintea pe care v-o adresez - sigur, și în numele colegei noastre - este ca răspunsul, pentru că îl aveți scris, să-l înmânați colegei noastre, doamna senator, că vizează mai multe aspecte. (Rumoare, discuții.)

Da. Domnul senator Popa.

Vă rog, domnule senator!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, întâi o chestiune de procedură.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște, stimați colegi, este un zumzet extraordinar în sală.

Din sală:

Suntem mulți!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Suntem mulți, așa este.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vreau să știu în ce calitate este reprezentat Guvernul, pentru că, efectiv...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Este reprezentantul regiei, nu al Guvernului. Da.

Vă rog, domnule senator!

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Bun, dar noi aici nu discutăm cu regia.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Secretar de stat. Secretar de stat, chiar dacă este tânăr. (Discuții.)

 
   

Domnul Bebe Tudor:

Sunt subsecretar de stat în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Tudor Bebe este numele meu. (Discuții.)

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Nu v-ați prezentat, nu am avut de unde să știu și ridic această...

 
   

Domnul Bebe Tudor:

Îmi cer scuze, m-am prezentat data trecută.

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Da.

Domnule președinte,

Sigur că nu suntem mulțumiți de acest răspuns, pentru că eu țin minte foarte bine motivația cu care aceste 4 hoteluri au fost scoase din societățile respective și îndepărtate de la privatizare, tocmai ca să fie folosite în regimul acestui protocol de stat.

Această lege intră în contradicție prin mandatul care se dă și, citez: "Consiliul de administrație aprobă vânzarea irevocabilă prin negociere directă". Regia se numește Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat.

Păi, ori administrăm patrimoniul ăsta, ori îl vindem prin negociere directă?! Aici este proprietar statul, acest patrimoniu este destinat protocolului de stat. Păi, cum putem lua din atribuțiile statului și să dăm câtorva persoane dreptul să vândă proprietăți imense. Este vorba, încă o dată spun, de cele mai importante și cele mai frumoase hoteluri din Neptun și Olimp.

Mai departe, domnule președinte, să nu se uite - și vă rog colegii noștri de la putere să nu uite - modul în care, în câțiva pași, s-a produs acest stat în stat care este Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. (Rumoare, discuții.)

Întâi s-a aprobat prin lege vânzarea, ca proprietățile din patrimoniu să fie vândute.

După aceea s-a preluat Regia LOCATO.

După aceea s-a preluat patrimoniul "Horticola" cu mii de terenuri și mii de magazine.

După aceea s-a preluat fondul "Scroviștea".

După aceea se încearcă a se aproba vânzarea și de data aceasta a părților acțiunilor de la hotelurile Olimp, Amfiteatru, Panoramic, Neptun. (Rumoare, discuții.)

Eu cred că nu poate să existe o excepție, din sistemul foarte clar și, sper, transparent de privatizare, să dăm în mâna unui mandatar aceste drepturi care, încă o dată, nu aparțin regiei, ci aparțin statului. Cred eu că se exagerează și se exagerează doar pentru a fi satisfăcute anumite interese ale unor clienți.

Deci, noi, cu siguranță, nu putem fi de acord cu acest proiect. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Vă mulțumesc.

Doriți să mai interveniți?

Vă rog, domnule senator Avram!

 
   

Domnul Dan Avram:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Eu cred că acum creăm un precedent extrem de periculos în ceea ce dorim să facem.

În primul rând, mandatăm o regie a statului să facă privatizare. În al doilea rând, o mandatăm ca să vândă un activ - un activ, rețineți! - prin negociere directă.

Or, toate activele - nu vă supărați dumneavoastră! - în care sunt spații locative, spații de locuit, ele s-au vândut numai și numai prin licitații. Deci este ceva extrem de periculos iar P.S.D.-ul - știu eu, ca să mă exprim corect? - vrea să deschidă "cutia Pandorei".

Este ceva care mai târziu se va întoarce împotriva dumnealor.

Vă mulțumesc. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Considerăm închise dezbaterile generale. De altfel, au fost explicații suplimentare. Explicații suplimentare au fost acestea, domnule senator! (Discuții.)

Stimați colegi,

Vă rog să vă exprimați prin vot, întrucât noi am amânat votul pentru astăzi, ca urmare a solicitării unor explicații suplimentare din partea reprezentantului Guvernului. Ați ascultat poziția acestuia, exprimată de domnul secretar de stat.

Raportul comisiei este favorabil, legea are caracter ordinar. Vă rog să vă exprimați prin vot. Vă rog să votați. Vă rog să votați!

Plenul Senatului, cu 59 de voturi pentru, 42 împotrivă și o abținere, aprobă atât raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și proiectul de lege în ansamblu.

Pentru grupurile parlamentare, vă rog și la acest proiect de lege o listă. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Este lege organică, nu ordinară. (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi,

Vă propun să luăm în dezbatere punctul 2, da? (Rumoare, discuții.)

 
   

Domnul Dumitru Petru Pop:

Este lege organică, este vorba de avuția țării.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Să ne dea o copie și nouă!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Adresez rugămintea reprezentantului Executivului ca acel răspuns scris, dacă l-ați avut, să-l lăsați reprezentantei dumneavoastră în Senat pentru a putea fi distribuit grupurilor parlamentare.

 
Numirea domnului senator Ion Predescu în funcția de judecător la Curtea Constituțională  

Deci, la punctul 2 în ordinea de zi avem numirea unui judecător la Curtea Constituțională. Conform procedurii prevăzute în regulament, comisia învestită pentru a face un raport este Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Îl invit pe domnul președinte al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări să prezinte raportul privind audierea candidaților pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională.

Are cuvântul domnul senator Roibu.

   

Domnul Aristide Roibu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Biroul permanent al Senatului, în ședința din 10 martie 2004, ca urmare a informării primite de la Curtea Constituțională privind încetarea mandatului domnului judecător Costică Bulai, a hotărât ca grupurile parlamentare să facă propuneri nominale de candidați pe care să le transmită Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări spre examinare și audiere a candidaților, potrivit Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

În ședința din 4 mai 2004, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări a audiat candidații propuși.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului România Mare, doamna Verginia Vedinaș, conferențiar universitar la Facultatea de Drept - București.

Din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Ion Predescu.

Din dosarele prezentate de cei doi candidați, rezultă că aceștia îndeplinesc condițiile legale pentru ocuparea funcției de judecător la Curtea Constituțională, prevăzute de art. 143 din Constituția României, republicată, precum și de art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată.

Având în vedere că votul pentru desemnarea candidaților este secret, s-a procedat la votul pe buletine.

Rezultatul votului a fost:

  • doamna Verginia Vedinaș, 4 voturi pentru și 5 voturi împotrivă;
  • domnul senator Ion Predescu, 8 voturi pentru și un vot împotrivă.

Drept urmare, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări recomandă plenului Senatului numirea în calitatea de judecător la Curtea Constituțională a domnului Ion Predescu, din partea Senatului, potrivit art. 7 alin. (2) și (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, întrucât acesta a întrunit cel mai mare număr de voturi.

Toți membrii Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, cunoscând activitatea domnului Ion Predescu, senator în Senatul României din anul 1990 până în prezent, precum și înalta sa competență profesională, îl recomandă pentru a fi numit în calitate de judecător la Curtea Constituțională.

Potrivit art. 7 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, republicată, Senatul numește - cu votul majorității membrilor săi și pe baza recomandării Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări în calitate de judecător al Curții Constituționale - persoana care a întrunit numărul cel mai mare de voturi.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Procedura de numire a unui judecător la Curtea Constituțională, care se desfășoară în baza art. 132 alin. (1), (2), (3) din Regulamentul Senatului, prevede următoarele: "Numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcții care, potrivit legii, se fac de către Senat se supun dezbaterii Senatului pe baza raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, având dreptul de a chema pentru audiere candidații. (Sigur că în Comisia juridică cei doi candidați au fost audiați.) Candidații vor fi invitați și la dezbaterea în plen a raportului, iar Senatul poate hotărî audierea lor și în plen".

Colegul nostru, domnul senator Predescu, pe care îl felicit, cel puțin în această perioadă, pentru poziția de candidat, este prezent. Dacă dumneavoastră doriți să-i adresați o întrebare, aveți posibilitatea, în conformitate cu prevederile Regulamentului Senatului și ale Legii privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu era mai bine să rămână senator?

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator Badea, ce spuneți?

 
   

Domnul Dumitru Badea (din sală):

Nu. Dacă nu era mai bine să rămână senator... (Rumoare, discuții, râsete.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În mod cert, foarte mulți dintre noi, așa cum am discutat noi la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, vom regreta absența domnului senator Predescu din Senat, dar, cu siguranță, prezența Domniei sale acolo întărește Curtea Constituțională. (Discuții.)

Domnul senator Bichineț.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Stimați colegi,

Nu-l voi cita pe domnul Mitică Dragomir, într-adevăr, oamenii sunt muritori. Domnul Predescu, colegul nostru, face parte din categoria oamenilor care înfrumusețează relațiile interumane.

Vreau să vă spun că în acești 3 ani și jumătate cât am lucrat împreună și eu vreau ca astăzi, din partea P.R.M., să vorbească un senator tânăr și cu un viitor de excepție, cred... (Discuții, râsete.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Fiind dumneavoastră, sigur.

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Da. Eu fiind acela. (Discuții, râsete.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da...

 
   

Domnul Corneliu Bichineț:

Mă bucur că v-ați prins. Eu vin de la Auschwitz acum și sunt în formă. (Discuții, râsete.)

Vreau să spun că, într-adevăr, colegul nostru Predescu a reușit să facă ședințele noastre eficiente, un om care știe carte, are eleganța exprimării, dialectica frazei și o seriozitate foarte accentuată. Eu nu am putut fi tovarăș cu el în anumite împrejurări, dar am simțit că este bine cotat și în grupul dumneavoastră și mărturisirea mea este o luare de poziție față de ceea ce înseamnă valoare umană. Eu cred că și acolo va face o treabă de excepție, iar aici va fi mai trist.

Vă mulțumesc. (Aplauze; discuții.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă și colegi din alte grupuri parlamentare doresc să intervină.

Domnul senator Ion Solcanu, liderul Grupului P.S.D.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Vreau să vă mărturisesc că, atunci când mi s-a cerut opinia în legătură cu această propunere, am fost pus într-o mare dilemă, într-o mare dificultate. Pe de o parte, pentru faptul că domnul senator Ion Predescu, după cei 14 ani de prezență în Legislativul României, este una dintre cele mai autorizate personalități în domeniul legislației postrevoluționare.

În același timp, sunt convins că demnitatea în care, probabil, îl vom vota - sunt convins că îl vom vota cu toții - este una de mare răspundere, pe care, de asemenea, o va ilustra cu profesionalismul înalt de care a dat dovadă până acum.

Indiscutabil că ne va lipsi. Va lipsi Senatului logica impecabilă de jurist, ne va lipsi ironia acidă a domnului Predescu - poate, nouă, mai puțin, dar opoziției, în mod sigur - ne va lipsi prezența de bonom a unui senator senior, pentru că, dintre seniorii senatori prezenți, alături de ilustrul Ionescu-Quintus, se poate enumera și domnul senator Predescu.

Cu toate acestea, mi-am dat acordul, și întregul grup, cu gândurile pe care le-am exprimat aici, susținem candidatura domnului senator Ion Predescu pentru această înaltă demnitate de judecător la Curtea Constituțională. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Dacă mai sunt și alți colegi?

Din partea Grupului U.D.M.R., vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Eckstein-Kovács Péter:

Mulțumesc, domnule președinte.

De la bun început, trebuie să spun că Grupul parlamentar al U.D.M.R. susține această candidatură, și aici foarte mulți... mulți s-au întors în trecut și au evocat meritele incontestabile ale domnului senator. Eu, în schimb, cred că ar fi mai bine să ne uităm spre viitor.

Este o demnitate deosebit de importantă în statul român, este o demnitate care presupune imparțialitate, corectitudine, calități pe care eu cred că domnul senator Predescu le are, și faptul pentru care eu personal, și mulți dintre noi, l-am apreciat în mod deosebit pe domnul Predescu a fost respectul pentru principiile generale ale dreptului și ale democrației. Este un post, acesta pe care îl va ocupa, unde această calitate este cerută. De acum înainte nu va mai avea probleme cu influențele de partid, va fi independent, într-adevăr, și suntem conștienți și știm că va fi un judecător la Curtea Constituțională, așa cum puțini au fost și cum puțini vor fi.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Domnul senator Mircea Ionescu-Quintus.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, sunt sentimente diferite, pe care le încerc nu numai eu. Nu ne interesează omul politic Predescu - și a fost un remarcabil om politic. Cred că trebuie să ne intereseze juristul și omul capabil, nu numai să cunoască, dar să înțeleagă legile. În timpul când am lucrat împreună, atât în Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, cât și în plenul Senatului, ca umil jurist ce mă aflu, amândoi am fost, întâmplător, și miniștri ai justiției, mi-am dat seama că de foarte rare ori domnul Predescu a interpretat greșit sau a exprimat un punct de vedere greșit în legătură cu actele normative și mai ales cu procedura de urmat.

Îmi amintesc, cu ani în urmă, cu mare regret, că ne-am despărțit de un alt bun, deosebit de bun coleg al nostru, făcea parte din U.D.M.R., domnul Kozsokár Gábor, care este și acum membru al Curții Constituționale, și am făcut bine că am fost în stare să ne înfrângem această despărțire, care a adus o lipsă și atunci, și acum, fără îndoială.

Aș mulțumi distinsului nostru coleg, domnul președinte Solcanu, care m-a numit "personalitate ilustră". Acum, dacă într-adevăr așa am fost, rămân eu singur și nu mă simt neapărat bine că mă despart de domnul senator Predescu, viitorul judecător la Curtea Constituțională.

Grupul nostru, fără îndoială, va susține, cu părere de rău, această propunere, fiind siguri că și acolo, ca și aici, se va comporta în mod admirabil.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnul senator Iorgovan.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Este, fără nici un fel de exagerare, un moment greu.

În ceea ce mă privește, cu un ochi, înainte de toate, plâng, și cu unul, sigur, râd, în sensul că - și vreau să explic acest aspect -, în sensul că la Curtea Constituțională a României, care își începe o altă istorie, noi, profesorii de drept public, vom marca în cărțile noastre două etape, cel puțin până în prezent, etapa de constituire a Curții Constituționale, ceea ce a însemnat o etapă de început, și etapa marcată de revizuirea Constituției.

Să nu uităm că ceea ce a însemnat Curtea Constituțională în 1991 nu este Curtea Constituțională din 2003. Mi-aș îngădui să amintesc numai două atribuții care sunt extraordinare. Curtea Constituțională se pronunță din oficiu asupra constituționalității tratatelor și acordurilor internaționale. Nu e puțin lucru. E toată bătălia pentru Europa aici, care stă în mintea și înțelepciunea a nouă oameni.

Al doilea aspect: Curtea Constituțională - și este una dintre puținele Curți din lume care are o asemenea atribuție - va soluționa conflictele de natură juridică dintre puteri, la sesizarea șefilor puterilor. Inclusiv președintele Consiliului Suprem al Magistraturii va chema în fața Curții Constituționale, dacă va considera de cuviință, Guvernul României sau Parlamentul României: "Ne-ați dat buget prea puțin."

Nouă oameni vor soluționa aceste conflicte. Aproape că ar fi fost imposibil ca această nouă istorie a Curții Constituționale să se așeze în matca firescului, în matca statului de drept, fără maître Predescu.

Să ne trăiești, maestre! (Aplauze.)

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Stimați...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Din partea independenților, vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți și mie câteva cuvinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte,

În calitate de senator independent, dar și în calitate de membru al Partidului România Mare, consider că este un moment pe care luarea mea de cuvânt poate să îl definească inedit, pentru că nu de puține ori se poate întâmpla să se întâlnească un ministru al justiției cu un judecător din acea perioadă, ca și colegi în Senatul României.

Eu aș fi mai optimist, cel puțin din punct de vedere al actualei apartenențe politice la România Mare, partid care are candidat propriu, aș fi mai optimist decât ceilalți colegi și v-aș asigura că, din câte îl cunosc eu pe domnul senator Predescu, activitatea pe care o va desfășura în noua funcție nu ne va da ocazia să-l simțim plecat dintre noi. Sunt convins că deciziile Curții Constituționale vor avea amprenta personalității Domniei sale și ne vor obliga să ne amintim de Domnia sa mult mai des decât ne închipuim astăzi.

Aș vrea să evidențiez și eu că dumnealui, în calitate de senator, în calitate de jurist senator, a avut o prestație impecabilă. Toate alunecările au venit de la apartenența politică, de la îngrădirea politică a Domniei sale, și nu de la calitatea de jurist excepțional.

De aceea, am vrut și eu să spun aceste câteva cuvinte și, în situația în care va fi ales în funcția de judecător, să-i doresc succes. În situația în care va fi ales reprezentantul susținut de Partidul România Mare, îi voi dori succes în continuare în calitate de senator.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Păunescu, apoi voi explica problemele de procedură, întrucât nici un grup parlamentar nu a solicitat audierea candidaților și, în mod deosebit, a domnului senator Predescu.

 
   

Domnul Adrian Păunescu:

Sigur, domnule președinte, că aș fi tentat să polemizez cu antevorbitorul Liviu-Doru Bindea în legătură cu "alunecările politice". Atât de multe alunecări politice sunt, încât singura formă recunoscută în lumea civilizată de supraviețuire a politicii este, totuși, partinitatea.

Sigur, ea are în ea însăși o hibă de fond, dar nu e valabilă numai pentru P.S.D. De exemplu, eu am criticat, de curând, aspru, într-un editorial din "Flacăra lui Adrian Păunescu", pe primul-ministru, Adrian Năstase, și Guvernul său, pentru niște fapte pe care le-am pus în relief acolo. Aș vrea să-l văd pe colegul care s-a plâns de alunecările politice ale domnului Predescu, când a criticat dumnealui un președinte de partid din partidul din care face parte în momentul acela. Pe fostul președinte este ușor să-l criticăm. Mai greu este cu cel prezent. Și întrebarea aceasta este valabilă pentru mai mulți, care sunt foarte curajoși, după ce Grivei nu mai e de față.

Da, am văzut și alte chestii, oameni care dădeau cu topoare într-un mormânt, prin București, pentru că acolo dormea dictatorul. Și dădeau aspru cu topoarele.

Așa că, decât statui dărâmate, mai bine să facem puțin, cu simț critic, în timpul în care ne aflăm într-o grupare, decât să ne plângem că, la 77 de ani, un om de calitatea morală și intelectuală a domnului Predescu a avut alunecări politice.

Mie mi se pare un semn foarte bun pentru fiabilitatea ființei Predescu să participe la alunecări politice, la vârsta asta. Tata a încercat la 70 și ceva și a murit. O alunecare, și a murit.

Așa că, să fim drepți, o mare personalitate a Senatului României pleacă din Senat, sigur, cu o destinație precisă și nobilă, dar nu mai puțin tristă.

Am avut polemici cu domnul Predescu, nu ne-am înțeles asupra unor lucruri, probabil că și ascendența noastră olteană presară o oarecare zâzanie între noi, probabil că nu avem puterea de a discerne întotdeauna ce e corect în ce ni se spune despre ce ar fi zis celălalt, dar asta este o chestiune minoră în raport cu marea prețuire pe care o acord acestui adevărat intelectual român, pentru că nu știu dacă știți dumneavoastră câtă carte știe nu în materie de drept, ci în materie de literatură, în cultura cea mare, acolo unde se fac, îndeobște, confuziile compromițătoare, acolo unde vine câte cineva și spune: "Du-te, tinere, la Atena, să vezi manuscrisele lui Socrate!" - care nu a scris niciodată.

Și așa mai departe. Sunt lucruri caraghioase... Domnul Predescu are un echilibru pe care și l-a păstrat mereu.

I-am fost, la un moment dat, pamfletar nedrept, îi cer iertare acum, eu recunosc, am fost nedrept, dar cel mai mult m-a bucurat, de-a lungul existenței noastre împreună, puterea sa de a se dedica muncii pentru care a venit aici.

Eu sunt, la rândul meu, un perfecționist. Dorm cu televizorul aprins și aud prin somn dezacordurile gramaticale.

Domnul Predescu este un mare perfecționist. El are puterea de a simți, și când nu-i atent direct la un fapt care se petrece, dezacordurile dintre strâmbătate și dreptate.

Sunt foarte emoționat că vorbesc despre un om aflat în puterea vârstei. De obicei, cuvintele acestea se spun la despărțirea de viață a unui om. Noi avem privilegiul de a vorbi despre un om viu, despre un om încă în măsură să facă multe făcute și nefăcute, și, prin nefăcute, înțeleg exact cele pe care domnul Predescu le face ca un nonconformist fundamental ce e și salut în persoana Domniei sale un... (Replică neinteligibilă din sală.)... Ce spuneați de Socrate?... L-a invocat cineva pe Socrate și m-am temut că a intrat pe ușă...

În domnul Predescu pierdem un mare specialist, pierdem un om cu simțul dreptății și al dreptului, dar am putea spune, parafrazând o formulă românească veche, și anume că este omul cu șapte ani de acasă, domnul Ion Predescu este omul cu 77 de ani de acasă. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnilor senatori.

Stimați colegi, dați-mi voie să întrerup...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, un scurt drept la replică...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, vă cer un drept la replică...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, vă rog să luați loc întâi... Vă rog să luați loc...

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă rog să-mi permiteți, pentru că este nedreaptă interpretarea care s-a făcut, în funcție de ceea ce am vorbit eu, domnule președinte, și mă simt dator față de domnul Predescu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Domnule președinte, un drept la replică. S-a făcut trimitere directă la persoana mea, vă rog frumos.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vă mulțumesc frumos.

Vreau să precizez că eu am avut cuvinte, și am, de apreciere față de profesionistul senator Ion Predescu, iar chestiunile cu privire la acele alunecări politice au fost observații pur politice, care nu aveau nimic cu respectul pe care îl am față de profesionistul Ion Predescu, iar dacă cineva îmi poate imputa faptul că am făcut asemenea aprecieri, atunci eu îmi cer scuze, dar numai față de domnul Predescu.

Celelalte chestiuni, cu criticile șefilor, sunt chestiuni care... mulți dintre colegii prezenți aici știu că eu am criticat și când mi s-a permis și când nu mi s-a permis, când am crezut că am dreptate. Am avut sau nu am avut, este o altă chestiune.

Vă mulțumesc pentru acest drept la replică, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, sunt convins că majoritatea dintre dumneavoastră poate ați dori să luați cuvântul în acest moment deosebit, întrucât fie pe parcursul acestui mandat, fie pe parcursul mandatelor de după 1990 l-ați cunoscut pe senatorul Predescu, pe juristul Predescu, ați beneficiat de susținerea Domniei sale la diverse proiecte de lege și de aceea, exact ca și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, sunt extrem de multe lucruri de spus.

Haideți, de data aceasta, să întrerupem discuțiile - nici un grup parlamentar nu a solicitat audierea domnului Predescu în plen - și să demonstrăm faptul că avem respectul pe care îl afiș.m în cuvânt în votul secret pe care trebuie să-l dăm, în conformitate cu prevederile art. 121 alin. 4 din Regulamentul Senatului.

Fiind vorba despre numirea unui judecător la Curtea Constituțională, votul se face prin buletine de vot, buletine de vot pe care, conform art. 125 alin. 1, se înscriu numele și prenumele candidatului, funcția pentru care acesta candidează și, după caz, grupul parlamentar din care face parte.

Senatorul votează "pentru", lăsând neatins pe buletinul de vot numele și prenumele persoanei propuse.

El votează "contra", ștergând numele și prenumele persoanei propuse.

Buletinele de vot se introduc în urne.

Vreau să reamintesc, de aceea nu doream să dau cuvântul senatorului Bindea, colegului nostru, că era neinformat în momentul în care a luat cuvântul pe o singură chestiune...

Pe buletinul de vot va fi înscris doar numele colegului nostru, domnul senator Ion Predescu, așa cum rezultă din raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

De altfel, doamna conferențiar universitar Verginia Vedinaș am înțeles că după audierea din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și după raport a solicitat să nu fie înscrisă în buletinul de vot și să nu fie supusă votului plenului Senatului.

Acest lucru poate fi confirmat de liderul Grupului P.R.M. din Senat, domnul senator Badea Dumitru.

Îl voi ruga pe domnul senator Păcuraru să facă apelul.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, doresc și eu un cuvânt...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

După aceea vă ofer cuvântul... după vot... Cum să nu!?

Vreți înainte? Vă rog, dacă vreți înainte... am spus doar că nu s-a solicitat audierea...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, nu pentru a influența votul... E politicos din partea mea să mulțumesc tuturor colegilor care au exprimat aprecieri laudative, trebuie să recunosc, și le mulțumesc foarte mult pentru aceasta, le consider ca fiind adresate relațiilor noastre, colaborării noastre în perioada de până acum.

Cât privește relațiile mele cu colegul Bindea, cred că le exprimă foarte bine ordinul pe care l-am semnat eu când eram ministrul justiției, de a-l numi președintele tribunalului. Așa este?

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Vicepreședinte... numai vicepreședinte...

 
   

Domnul Ion Predescu:

Erați... și eu v-am numit președinte. Îmi amintesc foarte bine...

Vă mulțumesc foarte mult. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, o să-l rog pe domnul secretar Paul Păcuraru să facă apelul.

Domnul secretar Iorgovan va înmâna colegilor buletinele de vot. Vă rog să vă manifestați în conformitate cu....

Biroul permanent va număra voturile... Bun... Deci, după vot, rog, Biroul permanent, în sala din spate, ca să numărăm voturile.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar!

Vă adresez rugămintea să permiteți domnului ministru Răzvan Theodorescu să voteze și am înțeles că și domnul senator Novolan Traian a solicitat....

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Da. Domnul senator Răzvan Theodorescu, domnul ministru, și domnul Novolan Traian, vă rog frumos, au solicitat să voteze înainte.

Acatrinei Gheorghe - prezent
Alexandru Ionel - prezent
Apostolache Victor - prezent
Athanasiu Alexandru - absent
Avram Dan - prezent
Badea Dumitru - prezent
Balcan Viorel - prezent
Bădulescu Doru-Laurian - absent
Bălan Angela Mihaela - prezentă
Bălălău Constantin - absent
Belașcu Aron - prezent
Belu Ioan - absent
Bichineț Corneliu - prezent
Bindea Liviu-Doru - prezent
Bîciu Constantin - prezent
Brădișteanu Șerban - absent
Bucur Dionisie - absent
Bunduc Gheorghe - prezent
Buzatu Gheorghe - prezent
Cârciumaru Ion - prezent
Ciocan Maria - prezentă
Ciocârlie Alin Theodor - absent
Codreanu Dumitru - prezent
Constantinescu Eugen Marius - prezent
Cozmâncă Octav - prezent
Crăciun Avram - prezent
Cristolovean Ioan - absent
Dina Carol - prezent
Dinescu Valentin - prezent
Dinu Marin - prezent
Dobrescu Maria Antoaneta - prezentă
Dumitrescu Viorel - prezent
Duță Vasile - prezent
Eckstein Kovács Péter - prezent
Fabini Hermann Armeniu - absent
Făniță Triță - prezent
Feldman Radu Alexandru - prezent
Filipaș Avram - absent
Filipescu Cornel - absent
Florescu Eugeniu Constantin - absent
Flutur Gheorghe - prezent
Frunda György - absent
Găucan Constantin - absent
Gogoi Ion - prezent
Guga Ioan - absent
Hanganu Romeo Octavian - prezent
Hârșu Ion - prezent
Hoha Gheorghe - prezent
Honcescu Ion - prezent
Horga Vasile - prezent
Hrițcu Florin - prezent
Ilașcu Ilie - prezent
Iliescu Ion - prezent
Ionescu-Quintus Mircea - prezent
Iorga Nicolae Marian - absent
Iorgovan Antonie - prezent
Iustian Mircea Teodor - absent
Kereskényi Alexandru - prezent
Leca Aureliu - prezent
Lupoi Mihail - absent
Maghiar Teodor - prezent
Marcu Ion - absent
Marinescu Simona - absentă
Markó Béla - prezent
Matei Vintilă - prezent
Matei Viorel - prezent
Mărgineanu Ștefan Gheorghe - prezent
Mihordea Mircea - prezent
Mocanu Vasile - prezent
Munteanu Tudor Marius - prezent
Nedelcu Mircea - absent
Németh Csaba - prezent
Nica Dumitru - prezent
Nicolaescu Ioan - prezent
Nicolaescu Sergiu Florin - prezent
Nicolai Norica - absentă
Nicolescu Constantin - prezent
Novolan Traian - prezent
Onaca Dorel-Constantin - absent
Oprescu Sorin Mircea - absent
Opriș Octavian - prezent
Otiman Păun-Ion - absent
Paleologu Alexandru - absent
Pană Aurel - absent
Pană Viorel Marian - prezent
Paștiu Ioan - prezent
Păcurariu Iuliu - prezent
Păcuraru Nicolae Paul Anton - prezent
Pătru Nicolae - prezent
Păunescu Adrian - prezent
Penciuc Corin - prezent
Pete Ștefan - prezent
Petre Maria - absentă
Petrescu Ilie - absent
Plătică-Vidovici Ilie - prezent
Pop Dumitru Petru - prezent
Pop de Popa Ioan - prezent
Popa Nicolae-Vlad - prezent
Popescu Dan-Mircea - prezent
Popescu Laurențiu-Mircea - absent
Predescu Ion - prezent
Prichici Emilian - prezent
Pricop Mihai-Radu - prezent
Prisăcaru Ghiorghi - prezent
Pruteanu George Mihail - prezent
Pujina Nelu - prezent
Puskás Valentin Zoltán - prezent
Radu Constantin - prezent
Rahău Dan Nicolae - absent
Rebreanu Nora Cecilia - prezentă
Rece Traian - absent
Roibu Aristide - prezent
Roman Petre - absent
Rotaru Florin - prezent
Rus Ioan Aurel - prezent
Sârbulescu Ion - absent
Seche Ion - absent
Seres Dénes - prezent
Sin Nicolae - prezent
Sógor Csaba - prezent
Solcanu Ion - prezent
Sporea Elena - absentă
Stoica Fevronia - prezentă
Szabó Károly Ferenc - absent
Șelaru Rodica - absentă
Ștefan Viorel - prezent
Tărăcilă Doru Ioan - prezent
Theodorescu Emil Răzvan - prezent
Toma Constantin - prezent
Tudor Corneliu Vadim - absent
Ungheanu Mihai - absent
Vajda Borbala - prezentă
Vasile Radu - absent
Văcăroiu Nicolae - prezent
Vela Ion - prezent
Verestóy Attila - absent
Voinea Melu - prezent
Vornicu Sorin Adrian - prezent
Zanc Grigore - prezent
Zlăvog Gheorghe - absent

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc domnului secretar Paul Păcuraru.

Vă rog, dacă mai sunt colegi senatori în sală care nu au votat?

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Athanasiu Alexandru
Bădulescu Doru-Laurian
Bălălău Constantin
Belu Ioan
Brădișteanu Șerban Alexandru
Bucur Dionisie
Ciocârlie Alin Theodor
Cristolovean Ioan
Fabini Hermann Armeniu
Filipaș Avram
Filipescu Cornel
Florescu Eugeniu Constantin
Frunda György
Găucan Constantin
Guga Ioan
Iorga Nicolae
Marian Iustian
Mircea Teodor
Lupoi Mihail
Marcu Ion
Marinescu Simona Ana-Maria
Nedelcu Mircea
Nicolai Norica
Onaca Dorel-Constantin
Oprescu Sorin Mircea
Otiman Păun-Ion
Paleologu Alexandru
Pană Aurel
Petre Maria
Petrescu Ilie
Popescu Laurențiu-Mircea
Rahău Dan Nicolae
Rece Traian
Roman Petre
Sârbulescu Ion
Seche Ion
Szabó Károly Ferenc
Șelaru Rodica
Tudor Corneliu Vadim
Ungheanu Mihai
Vasile Radu
Verestóy Attila
Zlăvog Gheorghe

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Îi rog pe cei doi chestori să ridice urna.

Invit membrii Biroului permanent pentru a proceda la numărarea voturilor.

 
    PAUZĂ  
    DUPĂ PAUZĂ  
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor,

Vă invit în sală.

Îl invit pe domnul senator Antonie Iorgovan, secretar al Senatului, să prezinte procesul-verbal.

Aveți cuvântul, vă rog.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Proces-verbal referitor la rezultatul voturilor pentru o funcție de judecător la Curtea Constituțională Procedându-se la numărarea voturilor exprimate de Senat pentru o funcție de judecător la Curtea Constituțională, s-au constatat următoarele:

  • Numărul total al senatorilor - 140.
  • Numărul total al votanților - 95.
  • Voturi valabil exprimate - 95.
  • Voturi nule - nici unul.

Numele și prenumele candidatului - Ion Predescu.

  • Grupul parlamentar - P.S.D.
  • Voturi pentru - 94.
  • Voturi împotrivă - 1. (Aplauze.)

Având în vedere rezultatul votării, potrivit art. 7 alin. 4 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, Senatul, cu votul majorității membrilor săi, numește ca judecător la Curtea Constituțională pe domnul Ion Predescu. (Aplauze.)

Încheiat astăzi, 10 mai 2004.

Semnează comisia de numărare a voturilor:

  • Nicolae Văcăroiu - președintele Senatului;
  • Domnul Dan-Mircea Popescu - vicepreședintele Senatului;
  • Domnul Doru Ioan Tărăcilă - vicepreședintele Senatului;
  • Domnul Gheorghe Buzatu - vicepreședintele Senatului;
  • Domnul Valentin Zoltán Puskás - vicepreședinte al Senatului;
  • Subsemnatul, în calitate de secretar;
  • Domnul Paul Păcuraru - secretar al Senatului;
  • Domnul Sorin Adrian Vornicu - chestor al Senatului;
  • Domnul Dumitru Badea - chestor al Senatului.

Vă mulțumesc respectuos.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule secretar.

Stimați colegi,

Sunt convins că sunt în asentimentul dumneavoastră să adresăm felicitări domnului senator Ion Predescu, domnului judecător Ion Predescu la Curtea Constituțională și să ne exprimăm speranța că și pe viitor domnul Ion Predescu sau "Nea Ion", așa cum îi spunem noi, va fi alături de noi. (Aplauze.)

Să vă dea Dumnezeu multă sănătate!

Îl consult pe domnul senator dacă dorește să ia cuvântul.

Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Sper că mă veți înțelege pe deplin că nu e ușor, după aproape 14 ani în această aulă, în acest pretoriu al puterii legislative, să te afli în situația de a-ți prezenta demisia.

Încă nu a venit momentul, voi face lucrul acesta după 7 iunie, adică după depunerea jurământului și intrarea în exercițiul funcțiunii.

Vă mulțumesc foarte mult pentru votul pe care mi l-ați acordat.

Vă mulțumesc foarte mult pentru creditarea mea în Instanța Supremă Constituțională a României.

Vă mulțumesc foarte mult pentru colegialitate, aprecierile exprimate, sentimentele calde pe care le-ați manifestat, înțelegerea, cred, a opțiunii mele la acest moment.

Vă mulțumesc pentru bunăvoința cu care ați întâmpinat unele dintre atitudinile depășite sau de exces pe care le-am avut de la acel pupitru, care să rețineți în continuare că este pupitrul rezistenței raportorilor la susținerea proiectelor de lege, în forma de care ei sunt întotdeauna convinși ca fiind cea bună, așa cum a rezultat din "laboratoarele", într-o expresie poate nu atât de adecvată, dar care sunt comisiile permanente ale Senatului, acelora care uneori, și vreau să-i asigur, mai mult în glumă, nu în serios - le-am adresat cuvinte nu tocmai potrivite și văzând ulterior că nu s-au supărat parcă m-au și încurajat.

Am vrut să exprim prin acestea și o mentalitate de spiritualitate în dezbaterile parlamentare, nu neapărat de îndârjire și de luptă, pe cât posibil, de a aduce în dezbaterile parlamentare nota de stil, de frumusețe acestuia, nota de cultură și de respect pentru cultură, nota de înțelegere și de promovare a ceea ce este superior pentru neam, țară și stat.

Cândva m-am exprimat că, oricărei formațiuni politice aș aparține, aceea reprezintă trinitatea crezului meu și cred că am demonstrat lucrul acesta în îndelungata activitate pe care am avut-o de la 20 mai și până astăzi, ea va continua până la începutul lunii iunie, pentru că nu devin incompatibil, lucrul acesta doresc să fie foarte clar, decât după depunerea jurământului la Curtea Constituțională.

Nu vreau să vă rețin mai mult, poate voi veni ceva mai fortificat de săptămânile care urmează, atunci când va trebui să-mi prezint și să-mi susțin demisia.

Deocamdată rămân colegul dumneavoastră, alături de dumneavoastră, și vă rog pe toți să continuăm activitatea într-o mai bună înțelegere, mai bună conlucrare către unul și același scop, comun tuturor, interesele țării, ale națiunii și ale statului nostru și de multe ori, în conștiința mea, voi păstra acest moment ca deosebit de important.

Mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumim, domnule senator, pentru cuvintele pe care ni le-ați adresat. Vă dorim mult succes în noua demnitate.

 
Continuarea dezbaterilor și adoptarea propunerii legislative privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989 și respingerea propunerii legislative privind eternizarea faptelor martirilor, eroilor, luptătorilor pentru libertate, combatanților remarcați și participanților în Revoluția din Decembrie 1989  

Noi să revenim la dezbaterile legislative.

La punctul 11 în ordinea de zi avem înscrisă propunerea legislativă privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. De fapt, punctele 11, 12.

Stimați colegi, în ședința precedentă, atunci când am discutat propunerea legislativă și toate amendamentele care au fost formulate, v-am prezentat o serie de amendamente care au rezultat din corelarea unor texte sau a unor amendamente asupra cărora nu ne-am pronunțat și nu se regăseau, la acea dată, în raportul care v-a fost înaintat. Aceste amendamente se regăsesc, toate, în precizările care v-au fost înaintate. Eu am dispus să fie înaintate colegilor senatori. Sper că le-ați luat de la casete.

V-aș ruga să ne pronunțăm prin vot, în primul rând, asupra...

   

Domnul Vasile Duță:

Procedură!

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte,

Eu am avut un set de amendamente vizând fiecare punct și articol din legea nr. 42/1990. Sigur că amendamentele mele nu au fost supuse votului comisiei, un lucru aprocedural. Mai mult, nu se regăsesc sub nici o formă la amendamentele respinse. Vreau să precizez faptul că sunt președintele unei uniuni destul de mari din țară care nu este de acord sub nici o formă cu această Lege a recunoștinței, ea devenind, până la urmă, o lege a milei, o milă de care sunt convins că revoluționarii nu au nevoie.

De la titlu, care este destul de generos, și până la inserția articolelor e distanță mare. Adică vreau să învederez faptul că multe articole sunt neconstituționale...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule senator...

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte, am zis că e vorba de amendamentele mele și trebuie să-mi permiteți să discut...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog frumos, în primul rând, să răspundeți la următoarea întrebare.

 
   

Domnul Vasile Duță:

Vă rog.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dezbaterile au avut loc în ședința de joi. Ați participat la dezbaterile generale și v-ați susținut amendamentele în plenul Senatului?

 
   

Domnul Vasile Duță:

Nu, domnule președinte, pentru că am fost chemat în altă parte de o instituție...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Deci ați lipsit...

 
   

Domnul Vasile Duță:

Nu. O instituție a unui... Nu stau să motivez acum de ce nu am fost în sală...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin. Nu acuzați pe altcineva și nu-i acuzați pe senatorii prezenți...

 
   

Domnul Vasile Duță:

Dar nu am acuzat pe nimeni. Eu am spus că este o încălcare a procedurii.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să mă iertați că nu v-am oferit cuvântul...

 
   

Domnul Vasile Duță:

Deci nu am făcut acuze. Haideți să... Eu zic să...

Pentru că eu nu am venit cu acuze.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnule senator, vă rog să vă ocupați locul. Vă reamintesc că sunteți în plenul Senatului și deci, dacă doriți să ridicați o excepție legată de regulament, să vă referiți strict la regulament. Nu ne acuzați pe noi de faptul că dumneavoastră nu ați participat la discuții.

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte, rugămintea mea este ca raportul să cuprindă respingerea amendamentelor pe care le-am depus în termen legal și bineînțeles să se dea posibilitatea ca ele să curgă la Camera de decizie, deci Camera Deputaților, pentru a le putea susține în plenul acestei Camere sau în comisia respectivă. Nu s-a putut aici, nu e nici un fel de problemă, dar cred că ulterior, se va ține cont de argumentele pe care le vom aduce.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Dați-mi voie să precizez colegilor care nu au participat la dezbaterile din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - de altfel, o să ofer cuvântul și domnului senator Predescu -, doar să informez colegii că la cele circa 5-6 dezbateri din Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări au participat reprezentanții tuturor asociațiilor de revoluționari, cel puțin 15-20 la număr, că până la votul final dat în comisie toți reprezentanții organizațiilor, asociațiilor, ligilor, fundațiilor de revoluționari au fost de acord cu amendamentele care se găsesc în raportul pe care noi vi l-am prezentat. Iar forma aceasta este forma acceptată de către asociațiile de revoluționari prezente la dezbateri.

De altfel, în ședința precedentă au fost prezenți în sală circa 10 sau 13 reprezentanți ai asociațiilor de revoluționari.

Vă rog, domnul senator Predescu.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu este nici un secret în a vă preciza că la dezbaterile în comisie - 7 sau 8, domnule președinte, au fost ședințele - au participat, așa cum ați spus dumneavoastră, reprezentanții conducători ai organizațiilor.

Toți au venit cu amendamente și le-am reluat - pentru că vorbeau și 3-4-5 deodată - și vă rog să rețineți precizarea, toate amendamentele organizațiilor s-au contopit în amendamentele pe care le-am reținut în final și pe care le-am corectat, explicându-vă la ședința precedentă de ce s-au produs decorelările și inexactitățile, inclusiv erorile de redactare, din cauza dificultăților de purtare a ședințelor.

Potrivit regulamentului nostru, cine nu a participat la dezbaterile generale, la dezbaterile pe texte care au avut loc în ședința precedentă și pretinde că a avut amendamente respinse - deci nu a participat și nu le-a susținut - ele nu pot fi însușite, susținute de altă persoană, nu pot fi reluate după închiderea dezbaterilor pe texte, cum ne aflăm în situația aceasta. Această ședință este consacrată votului final. Ar însemna să reluăm dezbaterile și de fiecare dată să le reluăm, ceea ce regulamentul nu permite. Îmi pare rău pentru colegul Duță, nu-i cer explicații, dar nici dânsul nu ne poate cere nouă socoteală de ce am dezbătut în ședința precedentă complet și s-au încheiat inclusiv dezbaterile pe texte, amânându-se pentru votul final din lipsă de cvorum asigurator, nici dânsul deci nu ne poate face nouă imputări, împotriva regulamentului, așa încât nu avem ce discuta. Observația noastră, domnule președinte, este riguros regulamentară.

Vă rog să trecem la votul final.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Domnul senator Vasile Duță.

 
   

Domnul Vasile Duță:

Domnule președinte, sigur că așa este, dar eu am lipsit din Senat și trebuie să motivez plenului, pentru probleme deosebit de importante și independent de voința mea. Nu asta este problema. Problema este că vom da drumul unei legi care va nemulțumi în mod categoric toți revoluționarii României. Problema este alta. Avem două posibilități și vă rog să supuneți votului plenului, că noi suntem, de fapt, cei care hotărâm până la urmă.

Retrimiterea la comisie, să se ia în considerare amendamentele pe care eu le-am depus la comisie, pentru că niciodată... (Comentarii.) Trebuie să recunoaștem un singur lucru, și acum eu fac apel la domnul senator Predescu, care, sigur, trebuie să spun și eu câteva cuvinte, va fi o legendă a Senatului, dar în mod obligat trebuie să fie de acord și, dacă așa e, drept, cum tot l-am lăudat, trebuie să ia în considerație faptul că nu s-a discutat nici o singură dată vreunul dintre amendamentele pe care le-am depus în comisie. Mai mult, vreau să vă spun că cei care au fost la comisie nu erau cei mai îndrituiți, să spunem, autorizați...

Problema este puțin mistificată. Noi, revoluționarii, ne cunoaștem foarte bine între noi. Nu asta este problema.

Eu am atacat o problemă de fond. Sunt cel puțin 4 dintre articole care sunt neconstituționale. Legea prezintă un mare grad de discriminare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Domnul senator Ionel Alexandru.

 
   

Domnul Ionel Alexandru:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Solicitarea noastră este aceea de a se amâna această dezbatere sau în cel mai rău caz de a se retrimite la comisie. (Comentarii, vociferări.) De ce? Pentru că dacă citesc pe ordinea de zi apare aici votarea raportului suplimentar. Am căutat acest raport suplimentar până în momentul de față și nu l-am găsit. Deci în condițiile în care acest raport suplimentar nu a apărut - și am luat mapa primită de domnul senator Badea cu ultimele documente - noi nu avem practic cum să studiem ceea ce s-a discutat sau ceea ce susține acest raport suplimentar. În această conjunctură, vă rog ori să amânați dezbaterea, ori să retrimiteți la comisie acest proiect.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Stimați colegi, cele două intervenții nu pot fi acceptate de către plenul Senatului, pentru că ele sunt în contradicție cu prevederile regulamentului, în sensul că solicitarea de restituire a unui proiect de act normativ se poate face doar în situația în care acest lucru ar rezulta din dezbateri.

Vă reamintesc și reamintesc celor care nu au fost prezenți la ședința de joi că au avut loc dezbateri, au avut loc dezbateri generale, că legea a fost susținută de toate grupurile parlamentare și că nu se impune nici un raport suplimentar. Este din eroare trecut "votarea raportului suplimentar", că nu s-a votat raportul. Nu s-a votat raportul pe nici o lege, din cauza problemelor legate de cvorum. S-au făcut doar dezbateri generale, dezbateri pe amendamente.

Față de această situație, vă rog să vă pronunțați prin vot în primul rând în legătură cu amendamentele acceptate și care se găsesc în raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări și în acele precizări care v-au fost distribuite.

Vă rog să votați.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări a fost aprobat de plenul Senatului cu 59 voturi pentru, 15 voturi împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului dumneavoastră propunerea legislativă privind recunoștința față de eroii-martiri și luptătorii care au contribuit la victoria Revoluției Române din Decembrie 1989. Vot final, legea are caracter ordinar.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 63 voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 6 abțineri.

La punctul următor în ordinea de zi este a doua propunere legislativă, care are raport negativ, întrucât, așa cum preciza domnul senator Predescu, prevederile ei au fost contopite în prima și fiind două inițiative legislative sigur că în momentul în care admitem una, cealaltă are raport negativ și se cere a fi respins.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări, raport negativ.

Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări este adoptat de plenul Senatului cu 71 voturi pentru, 6 voturi împotrivă, nici o abținere și, pe cale de consecință, propunerea legislativă este respinsă.

 
Adoptarea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice. (Votul final.)  

La punctul 13 în ordinea de zi avem propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 507/2002 privind organizarea și desfășurarea unor activități economice de către persoane fizice.

Comisia sesizată în fond, Comisia economică.

Vot final.

Supun votului dumneavoastră raportul Comisiei economice.

Vă rog să votați.

Raport adoptat de plenul Senatului cu 70 voturi pentru, 4 voturi împotrivă și o abținere.

Fac precizarea că legea are caracter organic.

Rog colegii senatori să voteze.

Propunerea legislativă este adoptată de plenul Senatului cu 73 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, nici o abținere.

Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003  

La punctul 14 în ordinea de zi avem înscris proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimburile de stagiari, semnat la Paris la 20 noiembrie 2003.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru muncă, familie și protecție socială. Îl rog pe domnul președinte al comisiei să ia loc la pupitru.

Invit reprezentantul Executivului.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat!

   

Domnul Răzvan Cirică - secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei:

Mulțumesc, domnule președinte.

Sunt Răzvan Cirică, secretar de stat în Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

În legătură cu proiectul de Lege pentru adoptarea Acordului dintre Guvernul României și Guvernul Republicii Franceze cu privire la schimbul de stagiari, aș spune numai câteva cuvinte, și anume faptul că, pe de o parte, stagiul se desfășoară pe durata unei perioade limitate, este vorba de 3 până la 18 luni, de la caz la caz, pe baza unui contract individual de muncă care prevede egalitate de tratament, plecând de la remunerare, tot ce înseamnă relații de muncă și ajungând până la protecția socială a stagiarului, în condițiile prevăzute de legislația țării-gazdă. Ce este important aici este faptul că stagiarii sunt autorizați să ocupe un loc de muncă în statul de destinație în condițiile stabilite de prezentul acord, fără a fi luată în considerare situația pieței muncii a statuluigazdă în profesia respectivă, la momentul respectiv.

Contingentul prevăzut este de 300 stagiari pe an și el poate fi negociat în plus de la an la an.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc.

Aveți cuvântul, domnule președinte!

 
   

Domnul Viorel Marian Pană:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru muncă, familie și protecție socială a analizat proiectul de lege și a hotărât să adopte raport favorabil, fără amendamente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți. Dacă nu sunt intervenții, vă rog să-mi permiteți să precizez că legea are caracter ordinar și o supun votului dumneavoastră, împreună cu raportul.

Vă rog să votați.

Atât raportul Comisiei pentru muncă, familie și protecție socială, cât și proiectul de lege în ansamblu sunt adoptate de plenul Senatului cu 77 voturi pentru, 4 voturi împotrivă, nici o abținere.

 
Respingerea propunerii legislative privind acordarea de drepturi persoanelor care, începând cu 28 iunie 1940, au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța și care ulterior s-au repatriat în România, redevenind cetățeni români  

La punctul 15 în ordinea de zi avem, înscrisă propunerea legislativă privind acordarea de drepturi persoanelor care începând cu 28 iunie 1940 au fost persecutate din motive politice de autoritățile sovietice în Basarabia și Ținutul Herța și care ulterior s-au repatriat în România, redevenind cetățeni români. Raport de respingere.

Comisia sesizată în fond, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule secretar!

   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte,

Raportul de respingere este întemeiat pe considerentul că această propunere în elementele sale se regăsește reglementată în câteva acte normative, astfel încât devine paralelism de reglementare și nu este nici indicat și deloc nu este superior.

Dacă se urmărește o asemenea finalitate, se poate realiza prin modificarea și completarea celorlalte acte normative în vigoare.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Dacă nu sunt intervenții, vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, aprobând raportul Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări cu 72 de voturi pentru, 17 voturi împotrivă și nici o abținere, respinge propunerea legislativă.

 
Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice (dezbaterea se amână pentru o ședință viitoare, la solicitarea inițiatorului)  

La punctul 16 avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea Imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice.

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări este, de asemenea, comisia sesizată în fond.

Aveți cuvântul!

Susțineți raportul, de asemenea, negativ.

   

Domnul Ion Predescu:

Da, da. Este, de asemenea, raport negativ, pentru motivele arătate în cuprinsul acestuia.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Stimați colegi, există solicitarea din partea inițiatorului de a nu lua această propunere în dezbatere, nefiind prezent, și deci trebuie să o amânăm pentru o ședință viitoare.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Da, de acord. Are dreptul să solicite acest lucru.

 
Adoptarea propunerii legislative privind Ordinul Meritul Agricol și Medalia Meritul Agricol  

Punctul 17, propunerea legislativă privind Ordinul Meritul Agricol și Medalia Meritul Agricol.

Senatul este prima Cameră sesizată, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură sunt comisiile sesizate în fond.

Raportul celor două comisii este de admitere și fără amendamente.

   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă consult dacă sunt intervenții. Nu sunt amendamente.

Cele două comisii dau raport favorabil.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra propunerii legislative, legea având caracter ordinar. Vă rog să votați.

Raportul celor două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, precum și propunerea legislativă privind Ordinul Meritul Agricol și Medalia Meritul Agricol au fost aprobate de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 3 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea și completarea Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001  

La punctul 18 avem înscrisă propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 400/2002 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001 privind modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, precum și modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, republicată, precum și pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2001.

Senatul este prima Cameră sesizată. Raport de respingere.

   

Domnul Ion Predescu:

...al celor două comisii, Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări și Comisia pentru agricultură, industrie alimentară și silvicultură, pentru motivele menționate în raport. Vă rugăm să fiți de acord cu acestea.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți.

Domnul senator Iuliu Păcurariu.

 
   

Domnul Iuliu Păcurariu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Este o inițiativă a patru deputați aparținând Partidului Democrat. În esență, legea prevede și încearcă să elimine discriminarea privind tratamentul diferențiat față de terenul agricol tehno-agrar și terenurile forestiere.

Vreau să vă spun că cetățeanul sau românul din zona de munte a investit în pădure, care a constituit exact bogăția familiei, resursa economică, iar faptul că tratăm în mod discriminatoriu cele două terenuri este o chestiune incorectă. Sunt situații în care arhiva primăriei - sunt două cazuri pe care le știu - într-un caz a ars, într-un caz a fost distrusă cu ocazia unei inundații. Faptul că noi am eliminat printr-o ordonanță ulterioară Legii nr. 1/2000 proba cu martori în problema terenurilor forestiere - întreb și eu reprezentantul Guvernului - de ce trebuie să nu fim de acord cu respectarea procedurii pe care am avut-o în Legea nr. 18/1991, proba cu martori. Sigur, legea are un punct asupra căruia se poate discuta, nelimitarea restituirii suprafețelor de teren forestier, dar mă întreb de ce respingem proba cu martori când sunt situații concrete în care...

 
   

Domnul Nicolae Văcăroiu (din sală):

O luăm de la capăt?

 
   

Domnul Nicolae Paul Anton Păcuraru:

Poftiți? Nu este vorba de luat de la capăt. Pur și simplu, este vorba de situația terenurilor forestiere, domnule președinte. Atât și nimic mai mult.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Puteți oferi răspuns?

 
   

Domnul Adam Crăciunescu -secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale:

Da.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Cunoaștem cu toții că Legea retrocedării terenurilor forestiere este, în linii mari, încheiată. Au mai rămas nefinalizate numai unele situații litigioase și dacă am veni cu un nou amendament la această lege am bulversa din nou tot ce am realizat până în prezent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Domnule senator Codreanu, mai doriți să interveniți?

 
   

Domnul Dumitru Codreanu:

Domnule președinte, ceea ce voiam să prezint eu în cuvântul meu a fost arătat de domnul secretar de stat.

Am discutat această lege de "n" ori, s-au făcut toate modificările. Retrocedarea este la final. La ora actuală nu cred că se mai poate face o asemenea modificare care ar duce la reluarea procesului de retrocedare și punere în posesie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Raportul este negativ, de respingere a propunerii legislative. Îl supun votului dumneavoastră. Vă rog să vă pronunțați prin vot. Vă rog să votați.

Plenul Senatului, cu 74 de voturi pentru, 18 voturi împotrivă și 7 abțineri, a aprobat raportul comisiilor sesizate în fond și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. (continuarea dezbaterilor se amână pentru o ședință viitoare, când va fi invitat Nicolae Popa, președintele Curții Constituționale.)  

La punctul 19 avem o lege extrem de importantă, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Este o propunere legislativă care a fost deja adoptată de Camera Deputaților. Este inițiativă legislativă. Noi o susținem.

Vă rog, punctul de vedere al Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, avem un amendament respins la comisie, dar care este foarte important, privind competențele Curții Constituționale. L-aș consulta pe colegul autor al amendamentului, domnul senator Iorgovan, secretar al Senatului, dacă apreciază că este indicat ca la dezbateri să participe și cel puțin un reprezentant al inițiatorilor pentru a dezbate acest atât de important amendament.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La comisie au fost prezenți.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aici, în plen. Și aș dori ca și domnul președinte în funcțiune al Curții Constituționale să fie prezent. Este un amendament de mare sensibilitate privind competențele Curții Constituționale. Vă rog să înțelegeți acest lucru. Eu stărui să fie prezent la dezbateri președintele Curții Constituționale - ministerul nu are cădere aici - și, cel puțin, un reprezentant al celor trei sau patru colegi inițiatori. Unul ați fi dumneavoastră, dar conduceți dezbaterile.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu este suficient că sunt prezent. Sigur, să nu epuizăm argumentele astăzi.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Să amânăm până la proxima ședință, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

În această situație, vă propun să-l invităm pe președintele Curții Constituționale, pe domnul profesor Popa, la ședința următoare, să fie prezent la dezbaterile din Senat, în legătură cu amendamentele acceptate și cele respinse.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Mai ales cel respins.

La cele acceptate a fost prezent, a fost de acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îi consult pe colegii senatori dacă doresc să intervină la dezbateri generale. Nu. Deci o amânăm pentru invitarea președintelui Curții Constituționale și a inițiatorilor la dezbateri.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române  

Punctul 20, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române.

Vă rog, domnule secretar de stat, să prezentați punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Mircea Alexandru -secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Prin proiectul de lege se propune modificarea și completarea Ordonanței nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române. Principalele aspecte vizate de proiectul actului normativ în discuție se referă la stabilirea categoriilor de personal din Poliția de Frontieră Română, respectiv polițiști de frontieră angajați pe bază de contract și personal contractual, ca urmare a faptului că Poliția de Frontieră a fost demilitarizată în anul 2001.

Precizarea statutului polițiștilor de frontieră angajați pe bază de contract...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Numai puțin, domnule secretar de stat.

Domnule președinte Sergiu Nicolaescu, vă invit la pupitru pentru susținerea acestui proiect de lege.

Vă rog, aveți cuvântul în continuare.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

A doua precizare importantă era aceea a statutului polițiștilor de frontieră angajați pe bază de contract, în sensul că aceștia sunt învestiți cu exercițiul autorității publice și că li se aplică prevederile legale referitoare la militarii angajați pe bază de contract.

A treia și ultima, stabilirea termenului de 1 ianuarie 2007 pentru finalizarea procesului de transformare a posturilor de "militar în termen" în "polițiști de frontieră angajați pe bază de contract", în postul de polițist de frontieră.

Având în vedere toate aceste aspecte, faptul că textul a fost adoptat de Camera Deputaților, precum și raportul favorabil de admitere fără amendamente întocmit de comisia de specialitate a Senatului, vă adresăm rugămintea de a aproba proiectul de lege în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Îl invit pe domnul președinte Nicolaescu să prezinte raportul.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cu 6 voturi pentru și un vot împotrivă, a hotărât să adopte raport de admitere fără propuneri de modificare a textului Camerei Deputaților. Vă rog să-l supuneți plenului Senatului pentru vot.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului prezentat. Vă rog să votați.

Raportul nu conține amendamente, legea are caracter de lege organică și este aprobată, împreună cu raportul comisiei, de plenul Senatului, cu 88 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și două abțineri.

 
Dezbateri asupra proiectului Legii privind regimul armelor și al munițiilor (retrimiterea la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranța națională și la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări pentru aviz)  

Punctul 21 - proiectul de Lege privind regimul armelor și al munițiilor.

Comisia sesizată în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Potrivit obligației asumate de România prin documentul de poziție, la capitolul "Negocieri, libera circulație a mărfurilor", Ministerul Administrației și Internelor a elaborat proiectul de Lege privind regimul armelor și munițiilor, act normativ care asigură implementarea în legislația românească a Directivei Comisiei Europene nr. 477/1991 cu privire la controlul achiziționării și deținerii de arme și care aduce o serie de îmbunătățiri cadrului normativ actual.

Astfel, în textul proiectului se propune o nouă definiție pentru arme și o nouă clasificare a acestora, în conformitate cu directiva menționată.

De asemenea, au fost prevăzute modalitățile prin care o persoană fizică sau juridică poate achiziționa arme, stabilindu-se și faptul că agenții autorizați, denumiți "armurieri", pot vinde arme din toate categoriile cu obligația de a comunica unităților de poliție competente, lunar, lista persoanelor care au achiziționat arme și muniții.

Se mai prevăd cazurile de anulare a autorizației și respectiv a dreptului de a purta arme. Acestea sunt mai bine reglementate și mai clare.

Tot prin acest proiect de lege se propune înființarea Agenției Române pentru Omologarea Armelor și Munițiilor, ca organ de specialitate al administrației publice centrale cu personalitate juridică.

Uzul de arme de către persoanele fizice se limitează la situația legitimei apărări și, după caz, a forței majore, așa cum sunt prevăzute și definite aceste noțiuni în legea penală.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

În invit pe domnul președinte Sergiu Nicolaescu să prezinte raportul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Vreau să spun că de două săptămâni lucrăm la această lege. Cred că am făcut numeroase modificări, amendamente care au fost aprobate de către minister și de Guvern. Un singur punct va rămâne să discutăm, va fi la art. 151. În rest, suntem cu totul de acord.

Cred că noi am realizat o lege incomparabil mai modernă, care marchează o nouă fază, cea firească, în care ne aflăm în momentul de față, România față de Europa și față de alte țări civilizate. Deci este o lege mult mai modernă, o lege europeană.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Dacă nu sunt intervenții, domnul senator Solcanu a sesizat că printr-un articol nou-introdus a fost pierdut un alineat. Ce se întâmplă cu acel alineat?

Domnule secretar de stat...

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, vă mulțumesc. Dacă-mi îngăduiți...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog. Cum să nu?! Aveți cuvântul.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Este vorba de alin. d) la art. 14, în proiectul venit de la Guvern. Prin amendamentul introdus și acceptat de către comisie, art. 151 - îl aveți, da? - se elimină din alin. d) posibilitatea sau, mai corect, obligativitatea ca dreptul de procurare a unei arme de foc letale să fie făcut numai cu acordul judecătorului. Art. 151 din raportul comisiei elimină această prevedere existentă în proiectul Guvernului și ar trebui să rezolvăm această problemă.

Dacă am elimina art. 151, nou-introdus, admis de comisie, ar rămâne alin. d) de la Guvern, care este suficient.

Aceasta ar fi obiecția, domnule președinte.

Dacă Guvernul este de acord cu eliminarea art. 151, pentru a rămâne alin. d) de la art. 14 în proiectul înaintat nouă de la Guvern, ar fi suficient.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă rog să vă pronunțați.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Da.

Deci disputa sau, mă rog, discuția serioasă pe marginea... s-a purtat, în principal, pe marginea acestui text. Guvernul categoric că susține să rămână textul actului normativ așa cum a fost prezentat, în sensul ca să rămână art. 14, inclusiv cu lit. d).

În comisie s-a propus modificarea conținutului constitutiv, până la urmă, al acestui text, că s-a introdus un articol nou, art. 151, cu care am avut multă discuție, și Guvernul nu susține acest amendament.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu sunteți de acord cu el.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Nu.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Mai sunt și alte observații?

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte.

Eu aș avea una singură, pe care am formulat-o noi,

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Acolo în text se prevede "argumentează". A argumenta înseamnă a prezenta argumente pro și contra, ține de procesul deliberării, înainte de a lua hotărârea.

Din deliberare se conchide, adoptând hotărârea.

Domnule președinte, termenul indicat este care "dovedește", nu "argumentează" sau "demonstrează".

Ziceți cum vreți, dar nu "argumentează".

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu am înțeles ce vreți să spuneți.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

La ce articol, domnul senator Predescu?

 
   

Domnul Ion Predescu:

Tot acolo, la articolul acesta, e un alineat acolo, e de redactare și corijează: "Poate obține permis persoana care argumentează că îndeplinește...". Nu. "Care dovedește", nu "argumentează". (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Corect! Deci avem două chestiuni de rezolvat.

Vă rog să vă pronunțați, în primul rând, asupra acestui amendament, care a fost formulat de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, și nu este prins în text, în sensul să fie înlocuit, din art. 14 punctul 1 lit. d), "argumentează" cu "dovedește". Deci, "persoanele care dovedesc", că e plural.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Amendament acceptat de plenul Senatului cu 89 de voturi pentru și două voturi contra.

Stimate colege și stimați colegi, supun votului dumneavoastră varianta venită de la Guvern, la art. 141 lit. d). În situația în care veți vota art. 14 punctul 1 lit. d), am înțeles că, pe cale de consecință, vom elimina art. 151. (Discuții în sală.)

Da. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Art. 14 punctul 1 lit. d) este aprobat de plenul Senatului cu 83 de voturi pentru și 8 voturi contra.

Și, pe cale de consecință, punctul 13 din raport, care se referă la art. 151 nou-introdus, este eliminat de plenul Senatului.

Alte observații dacă mai aveți?

Mai aveți alte observații, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Da, mai este o chestiune, o observație.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Pe textul propus...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, articolul, ca să știm ce votăm.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Este vorba, domnule președinte, de punctul III art. 2, la clasificarea introdusă de la punctul III - Clasificarea armelor din punct de vedere al destinației. Și este punctul I: "Arme militare", punctul II: "Arme de apărare și pază", și punctul III: "Arme de autoapărare".

La armele de autoapărare se adăugă, la textul Guvernului, în sensul următor -este în raportul comisiei, ca amendament: "Arme de autoapărare, arme de foc scurte, precum și armele neletale scurte, special confecționate pentru a împrăștia gaze nocive, iritante, de neutralizare, și proiectile din cauciuc, destinate exclusiv autoapărării".

În textul Guvernului, armele de autoapărare erau numai "arme neletale scurte, special confecționate pentru a împrăștia gaze nocive, iritante" și așa mai departe, cum curge textul.

Vă rog să fiți de acord ca această definiție să rămână cea a Guvernului, dacă mergem pe propunerea care s-a introdus în comisie. Se creează confuzie cu clasificarea sau cu definiția de la punctul II, imediat, deasupra, "Arme de apărare și pază sunt arme de foc scurte, omologate sau recunoscute...". Este același lucru. Deci se creează confuzie.

Susținem foarte ferm să nu se introducă, în categoria armelor de autoapărare, arme de foc, pentru că autoapărarea înseamnă foarte mult, după aceea. Sunt situații când agresorul intră peste cetățean în casă și, sigur, dacă are armă de foc asupra lui se apără de proprietar, să nu-l atace sau să nu-l imobilizeze. Deci autoapărarea poate avea mai multe chestiuni.

Vă rog foarte mult să aprobați textul cum l-am făcut la Guvern. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să faceți liniște! (Discuții în sală.)

Vă rog, aveți cuvântul, domnule președinte.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Îmi pare foarte rău, dar nu e conform regulamentului.

Deci discuția respectivă am avut-o cu Domnia sa, comisia a făcut propunere și nu renunțăm la propunerea pe care am făcut-o noi.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Dar care este diferența? Observ că diferența între proiect...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Dar nu putem judeca acum...

Atunci, vă rog să o întoarcem la comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, nu, sunt doar... Este adăugată o singură categorie de arme, aceasta este problema și vă rog să discutăm pe ea.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu pot să iau singur o hotărâre, domnule președinte.

Din sală:

Să ia plenul...

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Sunt președintele unei comisii, dar hotărârea nu pot s-o iau împotriva comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

De acord.

Numai puțin, ca să înțelegem toată lumea.

Deci, la punctul VIII din proiectul Guvernului sunt trecute "Arme de apărare și pază".

La punctul III sunt trecute "Arme de autoapărare" și sunt denumite "Armele de foc scurte" și dumneavoastră adăugați, față de proiectul Guvernului, "precum și arme neletale scurte". Atât este adăugat.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Nu, invers a fost. Deci, în textul Guvernului erau "Arme de autoapărare, arme neletale scurte, special confecționate", și comisia a adăugat "Armele de foc", ca arme de autoapărare.

Obiecțiunea noastră de fond este că e diferență de regim. Așa cum a fost construită legea, "Armele de autoapărare", în considerarea faptului că sunt arme neletale special confecționate, pot fi cumpărate, practic, de oricine, cu condiția să aibă 18 ani și fără condiții deosebite. Or, dacă acum devin arme de autoapărare, inclusiv cele de foc, înseamnă că pot fi... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnul senator Solcanu.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Și eu, pe urmă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Imediat!

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Vreau să-l întreb pe reprezentantul Guvernului: dacă rămân la textul art. 14 lit. d), prin care judecătorul... mă duc și-i dovedesc judecătorului că vreau să cumpăr o armă să mă apăr la mine în casă, mă duc pentru arma cu glontele de cauciuc? (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Nu, pentru că... Deci dați-mi voie să fac... Vă răspund imediat.

Art. 14 lid. d) se referă la "Arme de apărare și pază", care sunt cele precizate la punctul de deasupra, la punctul II, și judecătorul îmi permite să iau, să am asupra mea pentru cazuri justificate, atunci când dovedesc, cum s-a achiesat aici, că se justifică această chestiune. Deci îmi dă dreptul judecătorul la armă de apărare și pază, care, în sensul legii, este armă de foc scurtă sau inclusiv armă de foc scurtă. Numai judecătorul îmi dă dreptul pentru situații precis delimitate. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Domnule președinte...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, domnul președinte Sergiu Nicolaescu.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, este o confuzie, și Domniile lor se întorc la o problemă pe care am discutat-o în comisie și pe care am respins-o.

Imaginați-vă că facem o lege, astăzi, în România, în care spunem că facem... deci, o lege care spune că ai dreptul la armă de autoapărare, dar care nu e letală.

Cine pe lume te mai crede, dacă și hoțul e alfabet, sau, dacă nu e alfabet, măcar află de la alții, îți intră un hoț în casă și îți spune: "Citește, nene, legea! Poți să mă ameninți cu orice pistol!", că știe că nu e letală.

Nu. Cu ceea ce a intervenit domnul senator înainte rezolvă problema.

Cu aceasta care se ridică acum nu putem fi de acord.

Creează o confuzie și o reîntoarcere în care nu mai am responsabilitate față de întreaga lucrare, pe care am făcut-o în comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog.

Domnul senator Predescu și, apoi, domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Aici cred că folosim termenii în accepțiunea lor generală, nu în cea tehnică.

Arme de autoapărare sunt acelea la care am acces și le pot purta oriunde, în orice împrejurare și mă apăr cu ele față de orice agresiune de orice grad de intensitate și de orice modalitate de agresiune.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Corect!

 
   

Domnul Ion Predescu:

Ele sunt definite în lege și se deosebesc, și aici nu intră armele de foc. Ce să mai vorbim?

Problema, cum s-a pus altfel, în alți termeni, că a atacat în casă, la mine... Păi, dacă sunt atacat în casă la mine, eu mă pot apăra și cu mitraliera și e limpede.

În acest caz, mitraliera e armă de autoapărare, dar nu înseamnă că mitraliera devine armă de autoapărare.

Vedeți?

Când îmi apăr dreptul în fața unei agresiuni, mă aflu în legitimă apărare, pe care o reglementează legea penală, în legitimă apărare, de pildă, în cazul în care sunt atacat în casă, în împrejurimi, în anexe etc., chiar pe terenul proprietatea mea, pot folosi orice mijloc de apărare la îndemână, dar asta nu înseamnă că acele mijloace în legitimă apărare sunt și arme de autoapărare.

Dumnealor cred că stăruie mult în a defini cu rigoare, pentru că aceasta creează dreptul, în sensul tehnic de definire a armelor și categorisirea lor, în categorii de autoapărare, în categorii de arme de foc, de calibre, de mărime etc., etc.

Părerea mea este că punctul de vedere tehnic, nu cel general, civic, trebuie să triumfe. Noi ne găsim aici, îmi lasă mie impresia - nu sunt specialist și de aceea dumneavoastră, în Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, cred că vă pricepeți mai bine -... să nu cădem în punctul de vedere civic al drepturilor și intereselor cetățeanului, să menținem în reglementare punctul tehnic de diferențiere între categoriile de arme.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Și care este întărit de Codul penal, prin art. 54, introdus, acum, de curând.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Nu, interpretarea este greșită. Diferența între cele două puncte de vedere, cel venit de la Guvern și cel din comisie, este că la comisie se adaugă "pistolul cu gloanțe".

 
   

Domnul Ion Predescu (din sală):

Asta este.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Asta este, se adaugă "pistolul cu glonț" la "Arme de autoapărare".

 
   

Domnul Ion Predescu:

Dați-mi voie! Dacă îi dau oricui pistolul cu glonț, păi ăla seceră strada, domnilor!

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Da, dar e judecătorul care îl dă, am aprobat la art. 151. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da. Numai puțin!

Deci, domnul senator Bindea.

 
   

Domnul Liviu-Doru Bindea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor colegi,

Din punct de vedere tehnic, cred că domnul senator Predescu a sesizat foarte bine care este intenția inițiatorului, însă, având în vedere că definiția se referă la acte de autoapărare, atunci cred că punctul de vedere al inițiatorului nu este acela care vine să proteguiască cel mai bine interesul-țintă al legii. Comisia cred că are dreptate, pentru că, în această situație, cea expusă de către inițiator, se face o favorizare sau, dacă vreți, o defavorizare față de cel care vine să se apere. Păi, sigur, agresorul poate să vină cu orice fel de armă, iar eu, care trebuie să mă apăr în incintă... și aceasta este o chestiune de aprobare, pe care o va hotărî judecătorul.

Din nou, revenim la discuția cu "a demonstra".

Judecătorul va hotărî după ce solicitantul va demonstra de ce trebuie să-și ia măsuri de apărare, iar în momentul în care a demonstrat, atunci măsurile de apărare trebuie să nu fie diferențiate în defavoarea celui care se apără, în situația în care, sigur, agresorul poate să vină cu orice armă.

De aceea, principial, eu susțin și propun, doamnelor și domnilor senatori, să se susțină punctul de vedere al comisiei, pentru că este cel care pune cele două părți, pe care le are în vedere legea, proiectul de lege, pe picior de egalitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumesc.

Doriți să mai interveniți, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Da.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Și îmi prezint scuze că intervin, dar e o lege foarte importantă, care, ați văzut, a creat și o anumită neliniște.

Deci e vorba de regim juridic, dacă îmi permiteți.

Armele de apărare și pază de la punctul II nu pot fi dobândite și nu pot fi păstrate, menținute, decât dacă au autorizație de procurare și permis de armă.

Armele de autoapărare pot fi cumpărate de oricine.

Nu ai nevoie de un permis pentru treaba aceasta. Te duci și cumperi pur și simplu.

Și atunci, mergând pe economia legii și pe textul legii, noi... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ilie Ilașcu (din sală):

Ai voie cu pistol cu gaz.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Nu, nu, dispare în lege, pentru că în lege s-a prevăzut că fiecare persoană are dreptul să se apere, așa cum s-a zis, dar să-l imobilizeze, să-l neutralizeze, că dacă îi dă cu pistol cu gaz... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ilie Ilașcu (din sală):

Și dacă vine cu mitralieră?

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Dacă vine cu mitralieră și vine cu armă de foc, așa cum s-a spus, cel care vine cu armă de foc vine cu armă de foc deținută nelegal, în cele mai multe situații, și toată cazuistica de anul trecut în poliție... (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Ilie Ilașcu (din sală):

Atunci, cu gaz...

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Păi, dacă vine cu armă de... Asta înseamnă că, dacă dau oricui posibilitatea să cumpere armă de foc, înseamnă că oricine se poate duce peste oricine cu armă de foc. (Discuții în sală.)

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

Vă rog frumos, domnul senator Mircea Ionescu-Quintus a solicitat cuvântul.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Dacă înțeleg eu bine, o persoană poate să aibă două categorii de arme: o armă de apărare, pe care o păstrează acasă, și una de autoapărare, pe care o are asupra sa. Bine, sunt și armele de vânătoare...

Eu îmi amintesc foarte bine că am fost foarte multă vreme ofițer de rezervă, în timpul războiului și alături de el, și aveam și eu arme de foc foarte serioase, ca în timp de război, cu care n-aveam voie să ieșim în afara casei sau a cazărmii. Această distincție este bine așezată în proiectul Guvernului, pentru că e foarte periculos să dai voie oricui să-și ia așa-zisa "armă de apărare cu foc" și să devină la rândul lui agresor.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Nu, n-ați înțeles. Îmi pare rău. N-ați înțeles.

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Bun. Nu știu, dumneavoastră ați făcut filme cu război, eu am făcut războiul în tinerețe și știu foarte bine că nu aveam voie să ies cu arma de foc din cazarmă sau de la domiciliu.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Eu vă dovedesc că știu la fel de mult ca dumneavoastră în privința armelor, deși n-am făcut războiul. Că am făcut filme e în plus față de...

 
   

Domnul Mircea Ionescu-Quintus:

Ați făcut mai multe războaie decât mine, cu filmele, desigur.

 
   

Domnul Sergiu Nicolaescu:

Am făcut mai multe, da. Dacă nu s-a înțeles, prefer să se întoarcă la comisie. Dacă nu s-a înțeles, domnule președinte. Dar n-aș vrea să se voteze un lucru din lipsă de înțelegere. Ceea ce vrea reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor comisia nu poate accepta.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Rugămintea este ca la Comisia de apărare - și poate se dă un aviz și de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări - să avem mare grijă că una înseamnă definirea termenilor și alta înseamnă regimul juridic. Asta n-ați sesizat, ce-a spus domnul senator Predescu, regimul juridic al fiecărei categorii de arme. Una este arma cu glonț, alta este arma cu gaz, arma paralizantă și așa mai departe. Că, dacă doar se încearcă definirea termenilor, este una, dar mai departe, în lege, în momentul în care se stabilește regimul juridic se raportează aici și deci arma cu glonț va putea fi folosită în condițiile în care schimbăm în orice împrejurare.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, dacă nu suntem în pericol să depășim termenul, eu aș propune reîntoarcerea proiectului de lege la comisie pentru acest articol și să fie văzută și de către Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări, pentru regimul juridic al armelor, iar lunea următoare să o luăm în discuție în plenul Senatului.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Este o lege complexă...

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Este o lege foarte dificilă, e de mare importanță, este venită și în procedură de urgență de la Guvern și, dacă ne permite termenul, să o întoarcem la comisie pentru o săptămână.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Și este și o directivă a Uniunii Europene. Nu rezultă din raport, nu-mi dau seama când a fost sesizat Senatul.

 
   

Domnul Ion Solcanu:

Domnule președinte, solicităm de la Departamentul legislativ să ne spună imediat perioada respectivă. Până atunci luăm în discuție următoarele proiecte de lege.

 
   

Domnul Ion Predescu:

Domnule președinte, fiind o lege complexă, intră în categoria celor ca atare și în timp de 60 de zile ne încadrăm în termen, chiar cu restituire.

 
   

Domnul Antonie Iorgovan:

Deci am marcat natura ei juridică.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să vă pronunțați prin vot în legătură cu restituirea, având în vedere argumentația prezentată, atât pe fondul legii, cât și în legătură cu complexitatea care-i determină o anumită procedură și anumite termene de adoptare și, de asemenea, înțeleg că aceasta este a doua chestiune dacă hotărăște plenul să se dea și un aviz din partea Comisiei juridice, de numiri, disciplină, imunități și validări.

Deci supun votului dumneavoastră, în primul rând, restituirea la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Solicitare aprobată de plen cu 90 de voturi pentru și două împotrivă.

Rugămintea este să aveți mare grijă la Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională să nu depășim termenul de 60 de zile lucrătoare, așa cum a stabilit plenul Senatului. Și, a doua solicitare: dacă acceptați ideea ca să dea și Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări aviz pe regimul juridic, nu pe alte chestiuni din lege. Vă rog să votați.

Solicitare aprobată de plen cu 92 de voturi pentru și două împotrivă.

Rugămintea din partea domnului secretar de stat și pentru o lege care face parte din acquis-ul comunitar.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii privind dezvoltarea regională în România  

Punctul 22 - proiect de Lege privind dezvoltarea regională în România.

Aveți cuvântul.

Comisia pentru administrație publică.

Vă rog, domnule președinte.

   

Domnul Andrei Popescu -secretar de stat în Ministerul Integrării Europene:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Proiectul de lege privind dezvoltarea regională în România se înscrie în suita de reglementări înnoitoare în această materie. Se știe foarte bine că politica regională este o politică-cheie a Uniunii Europene. Noi ne-am aflat în situația de a opta în a modifica vechea reglementare nr. 151/1998, care era de mai multe ori modificată, și în a veni în fața dumneavoastră cu o lege nouă, coerentă, care să răspundă și cerințelor pentru a încheia Capitolul al XXI-lea - "Politici regionale și de coordonare a instrumentelor structurale". V-am prezentat această lege dumneavoastră, comisiilor. Suntem întru totul de acord cu amendamentul propus în comisie, care este judicios. Din acest punct de vedere, vă adresăm rugămintea să o aprobați în forma convenită în comisie.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, mulțumesc.

Vă rog, punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Seres Dénes:

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului a analizat acest proiect de lege. S-au primit și avize favorabile de la Consiliul Legislativ, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia economică. Face parte din categoria legilor ordinare. Am avut câteva amendamente de la domnul senator Nicolae-Vlad Popa, din care o propunere am acceptat-o și două le-am respins. Rog a se accepta proiectul de lege cu amendamentele propuse de către comisie.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Guvernul este de acord cu amendamentele acceptate?

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Da, de acord.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții.

Dacă în legătură cu amendamentele respinse doriți să le susțineți în continuare?

 
   

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Domnule președinte, eu le susțin pentru că sunt modificări care lămuresc, de fapt, definiția consiliului respectiv. Avem de-a face cu un Consiliu Național de Dezvoltare Regională și eu am spus că în loc de Consiliu de Dezvoltare Regională să se numească Consiliul Teritorial, pentru a face o delimitare între cele două structuri: structura națională și structura teritorială.

Nu este o modificare de fond, dar pentru cetățeanul care vede denumirea instituției, eu cred că este importantă o definiție mai exactă.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ce părere aveți, domnule secretar de stat?

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Domnule președinte, noi am susținut poziția comisiei, în sensul de a nu adăuga la lege termenul de "teritorial", cu atât mai mult cu cât regiunile de dezvoltare sunt cu totul altceva decât împărțirea administrativ-teritorială a României și asta cred, îmi cer scuze dacă...., asta s-ar putea chiar să inducă o idee greșită în mintea populației.

Dacă vom lăsa "Consilii pentru Dezvoltare Regională", eu cred că este... Dacă spunem "teritoriale", deja ne gândim la împărțirea administrativ-teritorială a țării, ceea ce e cu totul altceva.

Din sală:

Invers. E mai periculoasă regionalizarea...

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Nu, dar eu nu vorbeam de regionalizare. Regiunile de dezvoltare sunt în concepția Uniunii Europene entități cu care lucrează pentru fondurile structurale...

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, stimați colegi, să ne pronunțăm prin vot asupra amendamentului susținut în plen de către domnul senator Popa.

Amendamentul a fost respins, întrucât a întrunit doar 24 de voturi pentru, 61 de voturi împotrivă și 4 abțineri.

Cel de-al doilea este legat de primul. Deci supun votului dumneavoastră raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului, cu amendamentele admise.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 72 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 12 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu cu precizarea caracterului de lege ordinară.

Plenul Senatului a adoptat proiectul de lege cu 70 de voturi pentru, 7 voturi împotrivă și 10 abțineri.

 
   

Domnul Andrei Popescu:

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru modificarea alin. (2) al art. 5 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranță a fondului construit existent, republicată  

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Punctul 25 am înțeles că este, de asemenea, pe acquis.

Sunteți de acord să le luăm la rând? Sunt de respingere și nu durează deloc.

La punctul 23 avem propunere legislativă pentru modificarea alineatului 2 al articolului 5 din Ordonanța Guvernului nr. 20/1994 privind punerea în siguranță a fondului construit existent, republicată.

Senatul - prima Cameră sesizată. Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului - raport de respingere. Îl susțineți?

   

Domnul Seres Dénes:

Da, domnule președinte, ne susținem punctul de vedere.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Sunt intervenții? Nu. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului de respingere dat de către Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului.

Plenul Senatului a adoptat raportul cu 78 de voturi pentru și 4 voturi împotrivă și, pe cale de consecință, respinge proiectul de lege.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative pentru completarea art. 13 din Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare  

Punctul 24 - propunere legislativă pentru completarea articolului 13 din Ordonanța Guvernului nr. 32/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu apă și canalizare. Raport de respingere.

Comisia de administrație, punctul de vedere, vă rog.

Domnul senator Radu F. Alexandru.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

E vorba de procedură.

Domnule președinte, îmi permit să vă reamintesc dumneavoastră și colegilor că s-a votat o ordine de zi până la ora 19,00, de la ora 19,00 suntem în transmisie directă cu întrebări, interpelări. Vă rog să aveți amabilitatea să țineți cont de programul votat.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Îmi cer scuze de la colegii care au de formulat întrebări și interpelări. Nu am anunțat. În seara aceasta nu este transmisie de la Senat, este transmisie la radio de la Camera Deputaților și vă adresez rugămintea, în numele Biroului permanent, să acceptați să finalizăm ordinea de zi, că sunt proiecte cu rapoarte de respingere. Vă rog, dacă aveți intervenții în legătură cu punctul 24? Deci raportul este de respingere din partea Comisiei pentru administrație publică. Îl supun votului dumneavoastră.

Raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului a fost adoptat de plenul Senatului cu 79 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și, pe cale de consecință, propunerea legislativă a fost respinsă.

 
Dezbaterea și adoptarea proiectului Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență  

Punctul 25 - proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență.

Rog, punctul de vedere al Guvernului.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Este un proiect de lege prin care se creează structura întregului Sistem Național pentru Management al Situațiilor de Urgență, care asigură condițiile de operativitate necesare răspunsului în situații critice, de urgență, non-militare, și se urmărește crearea premiselor necesare optimizării cadrului de colaborare la nivelul administrației publice centrale cu cele locale și cu cele interministeriale. A fost discutat în Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului. S-au formulat amendamente pe textul legii, cu care suntem de acord.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei.

 
   

Domnul Seres Dénes:

Da, domnule președinte. Comisia a adoptat un raport favorabil. S-au și primit avize pozitive de la comisiile de specialitate. Atrag atenția că proiectul de lege intră în categoria legilor organice și supunem aprobării cu amendamentele comisiei.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

Vă consult dacă doriți să interveniți la dezbateri generale. Nu sunt intervenții. Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra amendamentelor existente în raport. Vă rog să votați.

Amendamentele au fost aprobate de plenul Senatului cu 73 de voturi pentru, 8 voturi împotrivă și 6 abțineri.

Vă rog să vă pronunțați prin vot asupra raportului Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului. Vă rog să votați.

Raportul a fost adoptat de plenul Senatului cu 78 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 10 abțineri.

Supun votului dumneavoastră proiectul de lege în ansamblu.

Vă rog să votați.

A fost adoptat de plenul Senatului cu 76 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 10 abțineri.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Măgurele, județul Ilfov  

Punctul 26 - propunere legislativă privind declararea ca oraș a comunei Măgurele, județul Ilfov.

Raportul este de respingere. Îl susține Comisia pentru administrație publică și organizarea teritoriului?

   

Domnul Seres Dénes:

Da, domnule președinte. Toate cele patru rapoarte pentru declararea ca oraș a comunei Măgurele sunt de respingere și în înțelegere cu inițiatorul. Deci a fost de acord cu raportul.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mai mult decât atât, stimați colegi, toate cele patru propuneri legislative au fost respinse și de Camera Deputaților.

Eu le supun votului dumneavoastră pe rând. Primul raport de respingere, întocmit de Comisia pentru administrație publică, la propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Măgurele. Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 79 de voturi pentru, 3 voturi împotrivă și 4 abțineri, a adoptat raportul Comisiei pentru administrație publică și, pe cale de consecință, a respins propunerea legislativă.

 
Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Pantelimon, județul Ilfov  

A doua propunere legislativă - vă rog să vă pronunțați prin vot - declararea ca oraș a comunei Pantelimon.

Plenul Senatului, cu 80 de voturi pentru, 5 voturi împotrivă și 4 abțineri, a adoptat raportul comisiei și a respins propunerea legislativă.

Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Bragadiru, județul Ilfov  

Supun votului cel de-al treilea raport la propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Bragadiru.

Admis de plenul Senatului cu 74 de voturi pentru, 6 voturi împotrivă și 4 abțineri și, pe cale de consecință, respinge propunerea legislativă.

Dezbaterea și respingerea propunerii legislative privind înființarea comunei Copăceni, județul Ilfov, prin reorganizarea comunei 1 Decembrie  

Și ultima propunere, privind înființarea comunei Copăceni, județul Ilfov, prin reorganizarea comunei 1 Decembrie. De asemenea, este respins de Camera Deputaților. Raport negativ din partea comisiei noastre.

Vă rog să vă pronunțați prin vot.

Plenul Senatului, cu 71 de voturi pentru, 4 voturi împotrivă și 5 abțineri, a adoptat raportul Comisiei pentru administrație publică și organizarea teritoriului și, pe cale de consecință, a respins și această propunere legislativă.

Întrebări și interpelări adresate membrilor Guvernului de către domnii senatori:  

Vă reamintesc, stimați colegi, că mâine și poimâine avem ședințe în comisii, iar joi, la orele 9,30, avem ședința comună a Camerei Deputaților și a Senatului, iar la orele 12,15, împreună să audiem alocuțiunea secretarului general NATO. (Discuții la masa prezidiului.)

Să rămână în sală colegii care au de formulat întrebări și interpelări. Deci invit pe colegii care au rămas în sală, pe reprezentanții Executivului și ai mass-media să-și ocupe locurile.

  Gheorghe Acatrinei

Îl invit la tribună pe domnul senator Gheorghe Acatrinei. Este prezent? Este. Are formulată atât întrebare, cât și interpelare.

Vă rog, domnule senator. Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Întrebarea mea este adresată domnului prim-ministru Adrian Năstase.

Țara noastră se remarcă în Europa cu un nefericit loc 3 în topul mortalității infantile. De asemenea, în România, numărul copiilor cu vârste cuprinse între 0-18 ani este în continuă scădere. Mortalitatea infantilă, indicator al stării de sănătate a populației, este de până la 4 ori mai mare decât în țările europene, această dimensiune fiind urmare și a stării sociale, economice destul de grele.

După revoluție, numărul nașterilor s-a diminuat cu o treime, iar cel al deceselor a crescut cu 18%. În aceste circumstanțe, îl întreb pe domnul premier Adrian Năstase când are de gând să se ocupe, printre problemele mari pe care le are în administrarea țării, și de potențialul uman tânăr, care va asigura schimbul de generații și viitorul acestei țări.

Solicit răspuns în scris.

Domnule președinte, dacă-mi permiteți să formulez și o interpelare, adresată tot domnului Adrian Năstase.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, domnule senator.

 
   

Domnul Gheorghe Acatrinei:

Cabinetul Năstase este pe cale de a nu-și putea onora promisiunile luate în februarie în fața oficialilor de la Bruxelles, deși luna iunie - dată limită pentru materializarea angajamentelor și finalizarea parțială a negocierilor - se apropie vertiginos, parcursă a fost doar a patra parte a angajamentelor asumate.

Guvernul P.S.D. - firește, ca și opoziția - este cuprins de febra alegerilor locale și practic a mutat accentul preocupărilor sale spre acapararea administrației locale, menținerea pârghiilor acesteia fiind prioritară - numărul 1 - partidului de la putere, tot așa lucrând și opoziția, deși ar trebui să se unească forțele pentru rezolvarea problemelor centrale ale țării.

Sub presiunea evenimentelor, există pericolul ca Guvernul să treacă prin pachetul de legi fără ca prevederile acestora să se regăsească în reformele cerute de Bruxelles.

Până în iunie, justiția trebuie să fie independentă, administrația descentralizată, inflația controlată, iar operatorii din industria petrolieră, distribuitorii de gaze și energie electrică să fie privatizați. După cum se știe, România nu îndeplinește criteriile unei economii funcționale de piață, o mare parte din angajamentele asumate fiind tocmai de ordin economic.

La recenta lărgire a Uniunii Europene, oficialii europeni au atras atenția României că va fi primită în selectul club de pe bătrânul continent numai dacă va îndeplini criteriile de integrare.

În aceste condiții, solicit premierului Adrian Năstase să mobilizeze întregul Guvern pentru a-și realiza sarcinile pe care și le-a luat, în așa fel încât România să se prezinte la examenul de la Bruxelles cu lecțiile făcute.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc, domnule președinte.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Radu Alexandru Feldman

Invit la tribună pe domnul senator Radu Feldman Alexandru.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului Ovidiu Grecea, prefectul Capitalei.

Recent, un documentat articol apărut într-un cotidian central relata felul scandalos în care Primăria sectorului 1 a semnat, la data de 7 aprilie 2004, contractele de vânzare-cumpărare a două imobile situate în Parcul Herăstrău, în care funcționează restaurantele "Trei Cocoși" și "Tratoria".

Cu toate că au fost revendicate de fostul proprietar, cele două imobile au fost vândute de Primăria sectorului 1 la jumătate din prețul pieței. În aceeași zi, primăria a semnat alte două contracte prin care s-au concesionat, pentru 49 de ani, 1000 m2 din domeniul public societății S.C. "Trei Cocoși" Complex Internațional - S.R.L.

Față de gravitatea faptelor semnalate, ce par să intre sub incidența Codului penal, vă rog, domnule prefect, să dispuneți de urgență cercetarea felului în care Primăria sectorului 1 a încheiat contractele de vânzare-cumpărare și de concesionare mai sus menționate.

De asemenea, vă rog să dispuneți identificarea rațiunilor pentru care aceeași Primărie a sectorului 1 acceptă funcționarea neautorizată, deci ilegală, în Parcul Herăstrău, a peste 50 de terase și restaurante.

Solicit răspuns în scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
  Aron Belașcu

Îl invit la tribună pe domnul senator Aron Belașcu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

   

Domnul Aron Belașcu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru Alexandru Athanasiu, Ministerul Educației și Cercetării.

Domnule ministru, România se confruntă cu grave probleme de corupție și abuzuri, iar dumneavoastră, prin măsurile luate, trebuie să fiți garantul unui climat de stabilitate și disciplină în cadrul sistemului de învățământ din România, în care abuzurile și abaterile de la regulile de conduită civică să nu perturbe bunul mers al activităților școlare, cât și cel de ordin administrativ ce decurge din acestea.

De aceea vă întreb, domnule ministru: cum este posibil ca domnișoarei Hărșan Maria-Laura, fostă studentă la Facultatea de Drept din cadrul Universității "Hyperion" din București, să-i fie respinsă cererea prin care solicita ridicarea dosarului și a foii matricole de la această facultate pentru a se putea înscrie la examenul de licență din sesiunea iunie 2004 la Universitatea "1 Decembrie" din Alba Iulia?

Vă fac cunoscut că problema de mai sus se menține încă din anul 2003 și nu a fost găsită nici o rezolvare până în prezent.

Solicit să-mi răspundeți care sunt măsurile pe care le veți întreprinde pentru a clarifica situația de mai sus.

Vă mulțumesc anticipat. Solicit răspuns scris.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
  Dumitru Codreanu

Domnule senator Codreanu, doriți să formulați o întrebare?

   

Domnul Dumitru Codreanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Am o scurtă întrebare adresată domnului ministru Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, silviculturii și dezvoltării rurale.

Vă rog, domnule ministru, să-mi precizați, în scris și oral, ce cantitate de masă lemnoasă, pe picior, a fost scoasă la licitație de către Regia Națională a Pădurilor în 2002-2003 și adjudecată în cele din urmă.

Ce fonduri au fost virate, în conformitate cu Legea nr. 73/2000 a administrației fondului pentru mediu, prin valorificarea acestei mase lemnoase?

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
   

Adresez rugămintea staff-ului Senatului să înainteze aceste întrebări și interpelări reprezentanților Executivului, respectiv ministerelor care sunt vizate, urmând ca răspunsurile la întrebări și interpelări să fie date într-o ședință viitoare.

Vă mulțumesc.

Declar închisă ședința Senatului.

Ședința s-a încheiat la ora 19,20.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 16 octombrie 2019, 3:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro