George Mihail Pruteanu
George Mihail Pruteanu
Ședința Senatului din 10 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/20-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
22-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 mai 2004

2. Declarații politice prezentate de senatorii:
  2.4 George Mihail Pruteanu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Îl invit la tribună pe domnul senator George Pruteanu, senator independent.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul George Mihail Pruteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Vreau să vă citesc, stimate colege și stimați colegi, câteva pasaje dintr-un articol publicat de actualul primministru, intelectualul Adrian Năstase, profesorul universitar Adrian Năstase, publicat în 1999, în ziua de 5 octombrie 1999, articol apărut în ziarul "Dimineața" și care a fost republicat și în revista "România Mare", ultimul număr.

Domnul Adrian Năstase vorbea atunci, în 1999... Titlul articolului era "Un vis al iredentismului unguresc, reamplasarea la Arad a monumentului libertății maghiare".

După ce făcea o scurtă istorie a acestui monument, a lucrării în sine, autorii ei, amplasarea, momentul, autorul articolului, adică domnul Adrian Năstase, scria: "Acestui întreg ansamblu ungurii îi spun Monumentul Libertății."

"După Marea Unire din 1918 monumentul a fost considerat ofensator pentru demnitatea românească, populația cerând înlăturarea lui din centrul Aradului, fapt ce s-a materializat printr-o hotărâre a Guvernului liberal condus de Ionel I. C. Brătianu, care în 1924 a dispus dezafectarea lui."

Sar câteva pasaje, pentru a vi le arăta pe cele mai relevante.

"Pentru a evita o criză diplomatică, spre sfârșitul anilor 1970...", citez din articolul domnului Adrian Năstase, "...România a sugerat conducerii statului maghiar că este dispusă să cedeze Ungariei monumentul dezasamblat, dacă aceasta dorește să-l instaleze pe teritoriul său.

Sugestia fiind respinsă categoric, partea ungară a boicotat convorbirile bilaterale din perioada 1980-1985 cu privire la regimul monumentelor, cimitirelor și operelor comemorative de război românești de pe teritoriul Republicii Populare Ungare."

"Concomitent...", citez în continuare din Adrian Năstase, "...a trecut la desființarea unor cimitire, parcele de morminte, monumente și simboluri comemorative de război românești aflate pe teritoriul ungar pentru ca, la un anumit moment, să condiționeze oprirea acestor acțiuni de reamplasarea la Arad a monumentului Ungariei Mari."

"Pertractările au continuat până la căderea regimului comunist în ambele țări. Numai că, imediat după Revoluția din Decembrie 1989, presiunile oficiale maghiare au reînceput cu o insistență mult sporită datorită noii conduceri politice."

De aici încolo devine mai interesant. Citez în continuare: "Susținătorul pretențiilor proaspetei democrații maghiare pe lângă oficialitățile române a fost ministrul de atunci al culturii." Aici este o confuzie de moment, e vorba de ministrul adjunct, domnul Dan Petrescu.

Citez: "Acesta a depus un efort demn de o cauză mai bună pentru ca simbolul Ungariei milenare să străjuiască și să sfideze pământul românesc al Transilvaniei.", scria Adrian Năstase în 1999, un specialist în relații internaționale. Să nu uităm că nu era un oarecine, fusese ministru de externe, știa ce scrie.

Ce scria în 1999 și cum a procedat în anul 2004?

Mergem mai departe. "Numai prin opoziția deschisă a conducerii de atunci a Armatei, domnul Dan Petrescu nu a avut câștig de cauză în Guvernul României. Iată însă că actualul Guvern al României...", e vorba de cel din 1999, "...a devenit subit preocupat de instalarea acestui simbol major al dominației maghiare în Transilvania.", scria Adrian Năstase în 1999.

Trec la finalul articolului. Autorul arată că amintirea personajelor care sunt reprezentate în acea statuie nu poate fi decât ofensatoare, am citit și citez un pasaj ulterior, deci "nu cinstirea generalilor este în cauză, ci instalarea humei...", probabil este o greșeală de tipar, "...capabile...", citez, "...mereu să dovedească prin simbolistica sa că Transilvania a fost reînscrisă în vechea ordine a Ungariei milenare."

"Nu discut aici și acum...", scrie Adrian Năstase, "...tertipurile la care s-a dedat actuala putere...", se referea la cea din 1999, "...pentru a da satisfacție, cel puțin, componentei sale U.D.M.R.-iste, pentru a putea da viață unui deziderat important al iredentismului maghiar."

Și, mai departe, în finalul articolului, autorul Adrian Năstase scria: "Indiferent dacă eu consider că ne confruntăm, în acest caz, cu o sfidare disprețuitoare a actualilor guvernanți adresată întregului popor român și o provocare intolerabilă și inconștientă din partea unor forțe revanșarde maghiare..." - repet, aceste rânduri nu sunt scrise de Corneliu Vadim Tudor, președintele Partidului România Mare, ci de Adrian Năstase, în 1999 - "...statuia de la Arad este o sfidare disprețuitoare a actualilor guvernanți adresată întregului popor român și o provocare intolerabilă și inconștientă din partea unor forțe revanșarde maghiare."

Articolul se încheia: "Acest monument, proprietatea statului ungar, trebuie să facă obiectul unei discuții la nivel de experți, pentru a stabili condițiile în care poate fi restituită părții maghiare, singura în măsură s-o prețuiască și interesată s-o reinstaleze, dar pe teritoriul său și cu banii săi!", scria Adrian Năstase.

"Cât despre parcul și ansamblul reconcilierii de la Arad, Guvernul poate să-l facă dacă are bani, dar cu monumente noi și numai dacă arădenii vor."

V-am citat cuvânt cu cuvânt din spusele domnului Adrian Năstase, din scrisele sale în 1999. Fără alte comentarii.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă mulțumesc, domnule senator.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București miercuri, 23 octombrie 2019, 3:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro