Adrian Păunescu
Adrian Păunescu
Ședința Senatului din 10 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.68/20-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
21-10-2019
15-10-2019
Arhiva video:2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 10-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 10 mai 2004

2. Declarații politice prezentate de senatorii:
  2.5 Adrian Păunescu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Invit la tribună reprezentantul Grupului P.S.D., domnul senator Adrian Păunescu.

Aveți cuvântul, domnule senator.

Domnul Adrian Păunescu:

Îmi pare rău, domnule președinte, că, pentru cauzele înalte, oamenii nu știu să se unească la vreme. Eu am spus, în diverse ocazii, inclusiv aici, dar și în ședințele partidului din care fac parte, lucruri care priveau cauza pe care colegul a atacat-o acum, după ce a părăsit P.S.D.

Dacă eram mai mulți capabili de o elocință binefăcătoare, poate că nu ajungeam în această situație și nu eram atât de înțelepți târziu, după ce faptele s-au produs.

Pe de altă parte, îl rog pe domnul senator Radu F. Alexandru să nu uite că primarul liberal de Giurgiu, pe care l-a apărat, pe care îl cunosc bine, este un demn reprezentant al Partidului Socialist al Muncii.

L-am cunoscut, am fost în același partid, nu cred că este ceva rău în a fi membru al Partidului Socialist al Muncii... (Discuții în sală.)

Din sală:

Un drum care a dus la Giurgiu!

Domnul Adrian Păunescu:

Uite, un drum care a dus la P.N.L. Giurgiu. Nu am nimic cu el, am spus doar că ați apărat un liberal care a trecut prin mai multe experiențe de viață, inclusiv prin aceea, foarte importantă, de socialist. Domnul senator nu o consideră... și eu cred că lucrurile trebuie să fie totdeauna echilibrate pentru ca nu neapărat cineva care nu este cu noi să devină dușmanul legilor și să fie considerat ca atare, și invers, cineva care este cu noi, inclusiv cu noi, liberalii, să fie liber de orice judecată...

Din sală:

Dreaptă!

Domnul Adrian Păunescu:

Exact, dreaptă. Corect, aici ați găsit foarte bine cuvântul.

I se întâmplă oricui și cred, ca și Domnia voastră, că trebuie să acționeze numai legea și în nici un caz patima, dar nu am putut să nu precizez că nu este așa de simplă viața, că unul s-a născut liberal, se târăște prin desișurile patriei noastre nedefrișate, liberal, liberal, liberal, liberal, 40, 50, 60 de ani.

Nu! Acum câțiva ani era în Partidul Socialist al Muncii, eram colegi și era un demn luptător pentru ideea de stânga... (Discuții în sală.)

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vreau dreptul la replică!

Domnul Adrian Păunescu:

Eu nu am nimic împotrivă, nu îmi este frică decât de propriile mele replici...

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să continuați.

Domnul Adrian Păunescu:

...de ale adversarilor, nu! (Sala se amuză. Aplauze.)

Aș vrea să spun ceva interesant legat de neputința marcată, chiar dramatică, de a te afirma în România la nivelul meritului pe care-l consideri important.

A venit la mine, la Cabinetul senatorial Dolj, profesorul Nicola, profesor de matematică la o școală specială de la Segarcea, să vadă dacă pot să-l ajut să se mute la Craiova, pentru că are familia acolo, pentru că peste câtva timp îi naște soția, și i-am spus că nu o să-l pot ajuta pentru că nu este voie.

Dar m-a întrebat dacă mă pot interesa, poate este vreun examen pe care poate să-l susțină. M-am interesat, am vorbit cu doamna Andronescu și mi-a spus că este un examen pe țară peste șase luni și că băiatul, dacă este cât de cât pregătit, nu se poate să nu-l reușească, pentru că nu sunt atât de mari somități, sunt oameni tineri care doresc un loc de muncă.

Bun! Nicola și-a văzut de drum, s-a dus ca să candideze la examen pentru post la Craiova. A luat examenul, însă, din nenorocire pentru el, l-a luat pe locul I.

O chestie tragică! I se născuse copilul de trei zile. Când a văzut că a luat examenul pe locul I și că trebuie să vină în București, i-a fost mult mai greu să-și închipuie depărtarea de copil decât atunci când el era la Segarcea, la școala specială. Atunci a început să umble să-i scadă nota. (Râsete.)

Vă spun, nu știu ce țară din lume are atâta haz în istorie. Vă dați seama?

Îmi spune: "Domnule Păunescu, domnule, fac orice, tata a făcut și niște zaibăr, fac orice, dar vreau să nu am nenorocita aceea de notă care mă obligă să mă duc la Liceul de Informatică, la liceul nr. 1 în materie pe țară din București." Nu! Nu s-a putut! Am vorbit, am încercat, mi-am adus aminte, cunoșteam pe unul, pe altul... nici nu puteam deschide vorba. Cum să spun eu: "Domnule, hai să-l belim pe-ăla, să-l dăm mai înapoi ca să ajungă și el la Craiova, nu la București!" Nu s-a putut. (Discuții în sală.)

Mă gândeam că domnul senator Matei Vintilă o fi trecut și dânsul printr-o situație ca aceasta și poate ne-ar da un sfat. De-aia o vorbi acum în sală.

Și nu s-a putut. A stat un an la liceul acesta, copilul creștea, ca orice copil, e o lege aberantă, tu te uiți în altă parte și copilul tău crește... așa ca în "Ismail și Turnavitu", ca în Urmuz... și nu s-a putut.

Chestiunea nu este că nu s-a putut atunci, acum doi ani și ceva. Nu se poate nici acum! Acesta este un nenorocit! A spus: "Domnule, ce rău trebuie să fac eu ca să mă lase să mă duc la Craiova? Dracu' m-a pus să iau nota maximă?!"

Acesta este profesorul Nicola, profesor de matematică, aflat în concediu de maternitate să-și crească - printre cifrele care-i năzăresc în creier - copilul. Pe cuvânt de onoare, ca să poată sta cu copilul și-a luat el, și nu nevastă-sa, concediu de maternitate. Eu știu că este o țară pe lume, o țară tradițională, nu-i spun numele, unde femeile nășteau și bărbații urlau de durere. Așa și profesorul Nicola! Este mama propriului său odor patern!

Dar iată că se mai petrec și alte lucruri, tot de aceeași natură, deși acestea nu au ajuns la absurd, dar au ajuns la sublim, ceea ce la un moment dat pare a fi același lucru.

Trei elevi de liceu din Constanța, Maria Carmen Sicovan, Andrei Dan Costea și Flaviu Valentin Bârzan, au câștigat marele premiu la un concurs organizat anual de NASA, o organizație locală de acolo, din Constanța, care se ocupă cu zboruri cosmice, și ei, acolo, având probabil și pile, au cunoscut pe Nasu. Au luat examenul și au câștigat cele trei premii ale NASEI.

Proiectul acestor copii era al unei stații orbitale, la concurs participaseră - să precizăm și asta - 120 de echipe din 15 state și l-au câștigat nerozii ăia de copii din Constanța, care croiți parcă erau, și așa s-au și arătat până la urmă, să câștige Proiectul stațiilor orbitale NASA. Asta este, va fi foarte greu și pentru ei, cum se vor putea întoarce la un loc acceptabil în România? Ați înțeles, sper, gluma: NASA e în S.U.A.!

La concurs, așadar, participaseră 120 de echipe...

Vestea ar fi surprinzătoare dacă o alta nu ne informa că din 1990 și până în prezent 48 de olimpici internaționali de fizică din România au fost chemați să-și făurească un viitor strălucit în străinătate, majoritatea dintre ei în Statele Unite ale Americii. Și în rândul olimpicilor de la matematică s-a înregistrat o medie de trei foști elevi pe an care au luat drumul străinătății.

Nu numai elevii sunt vizați de străini pentru importul de inteligență, ci și profesorii. Iată, profesorul de fizică Titu Andreescu, prin calitatea sa de antrenor al lotului olimpic american de matematică, a făcut ca elevii din S.U.A. să cucerească pentru prima dată locul I la Olimpiada Internațională.

Recent, Franța, care din 1985 nu a mai participat la Olimpiada Internațională de Fizică, a făcut tatonări pentru ca doi profesori români să pregătească elevii francezi.

În acest context, canalul de televiziune american CNN a găsit de cuviință că Ziua Europei este cea mai bună ocazie pentru difuzarea unui reportaj legat de România, ca sursă majoră de minori furnizați pentru pedofilii occidentali.

Sigur, cele două aspecte grave ale dialogului viu cu străinătatea - pe de-o parte, copii geniali, pe de altă parte, copii transformați în surse de organe pentru doritorii de viață personală mai bună în detrimentul copiilor sacrificați -, dar există și o categorie de copii care rămân aici și care au de înfruntat blestemul de a nu putea ieși niciodată din orbita spațială joasă la care-i obligă acea atmosferă pe care Bacovia o definea în modul cel mai profund, dacă s-ar putea spune cel mai genial, așa aș zice, dar mă tem că nu și, cum am făcut școala elementară, mă feresc pe cât îmi e posibil de tautologii și pleonasme, zicea Bacovia, și despre asta este vorba: "Mai bine singuratic și uitat/Tăcut să te retragi nepăsător/În țara asta plină de humor/Mai bine singuratic și uitat./O, genii întristate care mor/În cerc barbar și fără sentiment/Prin asta ești celebră-n Orient/O, țară tristă, plină de humor!"

Cele câteva exemple pe care vi le-am dat ilustrează tocmai această lipsă de pregătire pentru copii geniali, pentru oameni de vârf, pentru campioni. Este important că partidul din care facem parte, domnule președinte, a adoptat un imn, "Noi suntem campioni!". Eu cred că trebuie să adopte de urgență și un imn care să determine crearea de campioni și condițiile normale pentru ca respectivii campioni să se poată manifesta în lume sau acasă, dar să se poată manifesta.

Ratarea este prea adesea refren în cântecele despre condiția umană la români și, pentru că nu putem să trecem peste faptele excepționale, chiar când vin de la colegi, aproape aș spune că suntem obligați să-i observăm și pe oamenii de vârf de lângă noi, să spunem că vineri, 7 mai, colegul nostru, regizorul Sergiu Nicolaescu, a fost sărbătorit de autoritățile statului român la împlinirea a 50 de ani de carieră cinematografică și sărbătoarea nu a fost una seacă, a fost însoțită de prezența marelui regizor și remarcabil actor, care este tot Sergiu Nicolaescu, la diverse televiziuni, inclusiv și mai ales la PRO TV, unde filmele lui, atât de ironizate altă dată, au devenit parcă piese arheologice din zestrea unei țări care avea tot felul de drăcii de-astea, economie națională, cultură națională și care avea și oameni de valoare.

Sergiu Nicolaescu, în ciuda insistentelor sale delimitări de acea perioadă, este un fruct strălucit al perioadei, chiar dacă a contestat o seamă de date neomenești ale ei. Îmi face o plăcere reală să spun că la acești 50 de ani de activitate ai lui Sergiu Nicolaescu, de dincolo de hotarul planetei, apare la vârsta de 100 de ani umbra lui Salvador Dali, cel care nu s-a dat în lături de la nimic pentru a-și promova geniul. Nu s-a dat în lături de la premoniția - care s-a adeverit și pe care, ca tânăr gazetar, am încercat să o pun în România de atunci în lupta cu cenzura - că vor veni la sfârșitul veacului XX din nou regii, că el a spus-o, Salvador Dali, și nu s-a dat în lături nici de la o operă care este cu totul și cu totul extraordinară, ilustrarea Bibliei, de către Salvador Dali.

În rest, vă doresc să faceți copii geniali, care să nu aibă loc sub tavanul de astăzi al casei în care trăim și în care visăm să facem alta, mai înaltă, care să-i cuprindă pe toți marii români ce se vor naște. (Aplauze.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

................................................

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

................................................

Ofer cuvântul domnului Radu F. Alexandru, drept la replică, două minute.

Vă rog, aveți cuvântul!

Invit colegii senatori în sală.

Domnul Radu Alexandru Feldman:

Vă mulțumesc foarte mult.

Căldura cu care domnul senator Adrian Păunescu l-a evocat pe fostul coleg al Domniei sale în cadrul P.S.M.-ului, pe domnul Lucian Iliescu, care păstrează cu sfințenie o poezie pe care poetul Adrian Păunescu i-a oferit-o cu dedicația "Fratelui meu", mă obligă să fac o precizare: Lucian Iliescu nu a fost numai membru al P.S.M.-ului, Lucian Iliescu, cu doar două luni înainte de Revoluția din 1989, grație performanțelor cu totul spectaculoase pe care le-a obținut combinatul în fruntea căruia era, s-a trezit..., s-a trezit membru al Comitetului Central al P.C.R. Astăzi este un membru de marcă al P.N.L.-ului.

Vreau să vă spun că P.N.L. nu este un partid de cadre. Intrarea în P.N.L. nu se face funcție de partidele prin care ai mai trecut. Intrarea în P.N.L. se face numai și numai în continuarea aderării sincere, a opțiunii sincere pentru niște principii.

Eu nu l-am apărat pe Lucian Iliescu ca membru al P.N.L. Eu l-am apărat pe omul Lucian Iliescu, am apărat felul în care acest om și-a făcut datoria față de comunitatea care l-a ales ca primar, am apărat un principiu. N-a fost o declarație partinică, a fost o declarație pe care m-am simțit dator să o fac și vă asigur că în legislatura viitoare, când sper ca P.N.L. să fie la guvernare, dacă voi afla vreodată că un primar al opoziției este supus la presiunile la care este supus astăzi Lucian Iliescu, voi avea exact aceeași intervenție.

Vă mulțumesc. (Aplauze din partea Grupului parlamentar P.N.L.)

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Domnul senator Adrian Păunescu.

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Aș face precizarea că pe mine, desigur, nu mă tulbură în mod negativ împrejurarea că un om a fost membru al P.C.R. Am fost membru al P.C.R. N-am fost membru al Comitetului Central sau deputat în Marea Adunare Națională, dar am fost membru al P.C.R. de bună voie. Așa am crezut eu că este bine să fac.

Nu mă tulbură nici faptul că domnul Lucian Ionescu, primarul Giurgiului, a fost membru al P.S.M. și este membru al P.N.L.

Am adus în discuție faptul pentru că, de obicei, atunci când se vorbește despre partide istorice se uită că și acolo sunt oameni ca și în celelalte partide, cu apartenență la P.C.R., acum 20 de ani, cu apartenență la un partid socialist ulterior; se uită că poți să fii președinte al P.N.L., dar să fi fost șef de Guvern în perioada F.S.N. și, de aceea, eu cred că discuția este importantă și lămuritoare pentru că ea poate deveni exemplară.

Atunci când Lucian Iliescu sau Ionel Lucienescu va fi membru al P.S.D. sau membru al P.R.M., să nu devină odios din această cauză pentru colegii liberali. Să ne obișnuim să fim toleranți, orice evoluție ar cunoaște viața noastră viitoare. Singura intoleranță trebuie să fie cea față de fapte dovedit negative. Asta mi s-a părut important să subliniez.

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

Stimate colege și stimați colegi,

Să considerăm încheiat și acest incident, rezultat din declarațiile politice prezentate în Senat.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 22 octombrie 2019, 0:05
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro