Plen
Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.77/31-05-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 24 mai 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16,40.

Lucrările au fost conduse de domnul Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților, asistat de domnii Gheorghe Albu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Constantin Niță:

Stimați colegi,

Începem ședința noastră de astăzi.

Invit secretarii să-și ocupe locul la prezidiu.

Din totalul celor 345 de deputați și-au înregistrat prezența 264. Sunt absenți 81. Participă la alte acțiuni parlamentare 15 deputați.

Vă voi prezenta o scurtă informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Proiectul de Lege cadru privind descentralizarea.

Cu acest proiect au fost sesizate: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize, Comisia pentru buget, finanțe și bănci și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 31 mai 2004.

Cameră decizională: Senatul.

Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, inițiată de domnul deputat Metin Cerchez, membru al Grupului parlamentar al minorităților naționale, respinsă de Senat în ședința din 17 mai 2004.

A fost sesizată în fond Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 4 iunie.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

Propunerea legislativă pentru completarea Legii nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, inițiată de următorii deputați: Anghel Stanciu, Marian Ionescu, Paul Magheru, Iulian Mincu, Adrian Moisoiu, Ștefan Lăpădat și senatori: Gheorghe Bunduc și Angela Bălan, membri ai Grupurilor parlamentare PRM, și Ion Păun Otiman, membru al Grupului parlamentar al PNL.

Au fost sesizate: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru aviz, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen de depunere a raportului: 4 iunie 2004.

Cameră decizională. Senatul.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la:  

Avem două comisii de mediere:

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată;

Comisia de mediere nr.44 privind Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată: Florin Iordache, Ștefan Cazimir, Marin Cristea, Angela Bogea, Văsălie Moiș, Emil Boc și Cornel Știrbeț.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri?

Votat.

  Proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale.

Comisia de mediere nr.43 privind soluționarea textelor din Proiectul de Lege pentru organizarea și funcționarea Academiei de Științe Medicale: Daniela Bartoș, Ion Burnei, Gheorghe Popescu, Mircea Ifrim, Constanța Popa, Mircea Man și Iulia Pataki.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București la 19 ianuarie 2004 (amânarea votului final).  

Trecem la primul punct al ordinii de zi, respectiv începem cu pct.6.

Este vorba de Proiectul de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Turcia privind readmisia cetățenilor statelor lor și a străinilor aflați în situație ilegală pe teritoriile acestor state, semnat la București la 19 ianuarie 2004.

Ne aflăm în procedură de urgență.

Invit Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să-și ocupe locul și să propună timpii, conform Regulamentului.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Având în vedere că ratificarea acestui acord s-a făcut în prealabil prin înțelegerea celor două guverne, eu propun în total 5 minute.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

În unanimitate, s-a aprobat timpul.

Pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Foarte pe scurt, domnule președinte.

La întocmirea raportului s-a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ, de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de avizul Comisiei pentru politică externă și de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Încheierea acestui acord este în concordanță cu angajamentele asumate de țara noastră ca urmare a eliminării regimului de vize pentru cetățenii români care doresc să călătorească în spațiul Schengen, iar semnarea sa are un impact deosebit asupra relațiilor ambelor state cu Uniunea Europeană, în efortul comun de integrare în structurile europene și euroatlantice, vizând mai ales angajamentele asumate de către acestea cu privire la circulația persoanelor și securizarea frontierelor.

Proiectul de lege a fost aprobat cu unanimitate de voturi, și propunem plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia sub forma prezentată.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004 (amânarea votului final).  

Proiectul de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul României și Guvernul Republicii Lituania privind readmisia cetățenilor proprii și a străinilor, semnat la București la 19 februarie 2004.

Suntem în procedură de urgență.

V-aș ruga să prezentați timpii.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Având în vedere că acordul între cele două țări s-a făcut de către executivele lor și că nu au fost modificări la acord în cadrul comisiei, și în acest caz propun 5 minute.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vă rog, pe scurt.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Și în acest caz, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ, de avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități, de avizul Comisiei pentru politică externă și de avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională.

Semnarea acestui acord, ca și în celălalt caz, are un impact asupra relațiilor ambelor state cu Uniunea Europeană, în efortul comun de integrare în structurile europene.

Având în vedere importanța acestui act normativ, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea acestuia, iar proiectul de lege în cadrul comisiei a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Trecem la dezbaterea proiectului legii.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La articolul unic dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative pentru înființarea comunei Negrești prin reorganizarea comunei Dobreni, județul Neamț (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Negrești prin reorganizarea comunei Dobreni, județul Neamț.

Vă rog, comisia.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere și avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului, care nu susține propunerea legislativă.

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, în ședința din 11 mai 2004, a hotărât să propună plenului Camerei Deputaților respingerea ei, considerând inoportună promovarea propunerii legislative după declanșarea procedurilor pentru organizarea și desfășurarea alegerilor pentru autoritățile administrației publice din data de 6 iunie a.c. întrucât ar perturba întregul proces electoral.

Comisia, cu unanimitate de voturi, propune respingerea ei.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul, dacă este în sală și dacă dorește să ia cuvântul. Nu dorește.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vă reamintesc că raportul comisiei sesizate în fond este pentru respingere, așa că vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei CIOHORĂNI, județul Iași (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă pentru înființarea comunei Ciohorani, județul Iași.

V-aș ruga să prezentați raportul.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Și în acest caz s-a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ și de avizul negativ al Guvernului din aceleași motive ca și în cazul precedent.

Comisia propune respingerea, considerând inoportună promovarea propunerii legislative ținând cont că ar putea perturba întregul proces electoral din data de 6 iunie.

Această respingere a fost votată în unanimitate de voturi de către comisie.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul fiind eu, sunt de acord cu dumneavoastră.

Dacă la dezbateri generale sunt observații. Nu sunt.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine, fiind propunerea de respingere.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind declararea ca oraș a comunei Giroc - Chișoda, județul Timiș (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind declararea ca oraș a comunei Giroc-Ghișoda, județul Timiș.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Și în acest caz, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului, care nu susține adoptarea acestei propuneri.

Conform Legii nr.351 secțiunea a IV-a, în acest caz referitor la declararea ca oraș a comunei Giroc, populația este sub cea prevăzută de lege, de 4300 de locuitori; de altfel, nici alți indicatori principali, cum ar fi rețeaua de alimentare cu apă și rețeaua de canalizare nu sunt îndepliniți.

În consecință, comisia propune respingerea, iar raportul de respingere a fost aprobat în unanimitate de voturi de către membrii comisiei.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Inițiatorul este aici? Dorește să spună ceva legat de proiectul său de lege? Nu este.

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Propunerii legislative privind înființarea comunei Surdiaș, județul Timiș (amânarea votului final).  

Propunerea legislativă privind înființarea comunei Surdiaș, județul Timiș.

Inițiatorul este aici? Dorește să ia cuvântul? Nu dorește.

Comisia, vă rog.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

La întocmirea raportului, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a ținut cont de avizul Consiliului Legislativ și de punctul de vedere al Guvernului, care nu susține promovarea acestei propuneri.

Ca și în primul caz, comisia, prin raportul întocmit, propune plenului Camerei Deputaților respingerea acesteia întrucât, având în vedere rețeaua de localități, prin înființarea acestei noi comune s-ar perturba complet procesul electoral din data de 6 iunie.

 
   

Domnul Constantin Niță:

La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul. Nu dorește nimeni.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind înființarea consorțiilor universitare (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind înființarea consorțiilor universitare.

Procedură de urgență.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport.

V-aș ruga să propuneți timpii.

   

Domnul Asztalos Ferenc:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport a fost sesizată spre dezbatere și avizare pe fond, în procedură de urgență, cu Proiectul de Lege privind înființarea consorțiilor universitare.

Universitățile publice și private vor fi invitate să se asocieze prin negociere directă și voluntară inclusiv pe zone de dezvoltare în așa fel încât să se ajungă la un proces de asociere universitară sub formă de consorții, cu respectarea autonomiei universitare.

În orașele cu mai multe instituții de învățământ, asocierea universitară se poate concretiza în înființarea unor poli de predare și cercetare cu un mare potențial de dezvoltare și folosire a resurselor.

Consorțiile universitare pot deveni reprezentative pentru un nou model de predare și cercetare și pentru noul sistem de folosire a resurselor, contribuind în același timp la dezvoltarea zonală a comunităților și regiunilor.

La lucrările comisiei au fost prezenți un număr de 26 de deputați.

La dezbaterea proiectului de lege au participat ca invitați, în conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, domnii Radu Damian, secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, Mihnea Costoiu, secretar general în Ministerul Educației și Cercetării, Ilie Dogaru, director în Ministerul Educației și Cercetării, precum și Ion Mihăilescu, rectorul Universității Bucruești, senatorul Avram Filipaș, rectorul Universității "Nicolae Titulescu", senatorul Ion Păun Otiman, rectorul Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară a Banatului din Timișoara.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Timpii, vă rog.

 
   

Domnul Asztalos Ferenc:

Comisia, în unanimitate de voturi, vă supune proiectul de lege spre adoptare în forma adoptată de comisie și, având în vedere că este procedură de urgență, propunem câte un minut pe articole și în ansamblu 10 minute.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru timpii propuși? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

La titlul legii, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

La art.1, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La alin.1 al art.2, comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

La alin.3, comisia propune modificarea. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată în unanimitate varianta comisiei.

De asemenea, comisia propune introducerea unui alineat nou, alin.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat alin.4 în varianta comisiei.

Alin.1 al art.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4 și 5. Comisia a adăugat aceste alineate. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Alin.1 al art.4. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată propunerea comisiei.

Alin.2, care devine alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.3 din lege devine alin.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.4 devine alin.3. De asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată în unanimitate varianta comisiei.

Alin.5 devine alin.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.5. Comisia propune eliminarea. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată eliminarea.

Art.6 devine art.5.

Alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2. De asemenea, comisia propune modificarea. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Alin.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

Comisia propune un alineat nou, alin.4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat alin.4 în varianta comisiei.

Art.7 devine art.6.

La alin.1, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Art.8 devine art.7.

Lit.a) rămâne în varianta inițiatorului, text nemodificat. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată în varianta inițiatorului.

Lit.b) a art.7. Comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La lit.c)-f), comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votată varianta inițiatorului.

La lit.g), comisia propune modificarea acesteia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

La lit.h), comisia nu a avut observații. Dacă aveți dumneavoastră. Nu aveți. Votată lit.h) în varianta inițiatorului.

Art.9 devine art.8.

Alin.1 lit.a). Comisia propune eliminarea. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți. Votată varianta comisiei.

De la lit.b) până la lit.h), comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți. Nu aveți. Votate în varianta inițiatorului.

La lit.i), comisia propune reformularea textului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Comisia propune un nou alineat, alin.2, care nu există în textul inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat alin.2 în varianta comisiei.

Art.10. Comisia propune eliminarea. Dacă dumneavoastră aveți observații. Nu aveți. Votată eliminarea art.10.

Art.11 devine astfel art.9. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.12 devine art.10.

Alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în varianta comisiei.

Art.13 devine art.11.

Alin.1. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată varianta comisiei.

Alin.2, 3 și 4. Comisia propune eliminarea. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată eliminarea acestor alineate.

Art.14 devine art.12, textul rămânând în varianta inițiatorului. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat art.12 în varianta inițiatorului.

Art.15 devine art.13.

Alin.1 al acestui articol. Comisia propune eliminarea lui. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votată propunerea comisiei.

Alin.2 al art.15 devine art.13 în varianta comisiei. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat art.13 în varianta comisiei.

Art.14, text nou, comisia propunând introducerea acestui articol. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Am finalizat de parcurs textul legii. Urmează să îl supunem votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române - S.A (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.18/2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acțiuni ale Băncii Comerciale Române S.A. către Banca Europeană pentru Reconstucție și Dezvoltare și Corporația Financiară Internațională, precum și către Asociația Salariaților Băncii Comerciale Române S.A.

Procedură de urgență.

Invit comisia să propună timpii pentru dezbatere.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond, în procedură de urgență, cu acest proiect de lege.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Acest proiect de lege are ca obiect crearea cadrului juridic necesar transferului dreptului de proprietate asupra acțiunilor cumpărate de către BERD și IFS de la Banca Comercială Română S.A. și în același timp reprezintă o condiție pentru încheierea noului acord stand-by de supraveghere preventivă încheiat de Guvernul României cu Fondul Monetar Internațional.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

Precizez ca timp de dezbatere 5 minute în total și un minut pentru intervenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Cine este pentru timpii propuși? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

La titlul legii dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.2 lit.a), b), c), d), e), f), g), h). Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.II. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.3 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.4 alin.1 și 2. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.5 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.8. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.9 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.11 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.12 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.13. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.14 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.16 alin.1, 2 și 3. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.17. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.III. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat titlul cap.III.

Art.18 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.IV. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.19 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.20 și 21. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Art.22 alin.1, 2 și 3. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.23 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.V. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.24 și 25. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votate în unanimitate.

Am parcurs textul legii. Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2004 privind Statutul personalului vamal (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.10/2004 privind statutul personalului vamal.

Rog Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic să propună timpii de dezbatere.

   

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule președinte,

Având în vedere că au fost trei articole care s-au modificat, propun pentru fiecare articol 3 minute și în total 10 minute.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă. Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom trece la dezbaterea proiectului de lege.

Doriți să prezentați foarte pe scurt?

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Da, foarte pe scurt.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

 
   

Domnul Radu Liviu Bara:

Potrivit Legii nr.106 din 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnității publice și a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, autoritățile și instituțiile publice prevăzute la art.5 alin.1 din Legea nr.198 privind statutul funcționarilor publici au obligația de a armoniza statutele speciale cu prevederile acestei legi cu avizul Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. De fapt, acest proiect de lege tocmai acest lucru urmărește.

Proiectul de lege a fost adoptat de către Senat, iar în cadrul comisiei noastre proiectul de lege a fost aprobat și raportul a fost aprobat cu 19 voturi pentru și o abținere.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic, cu pct.1, 2 și 3. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3 și 4. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.II. Dacă sunt observații. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

Art.5 alin.1 și 2. Dacă aveți observații. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.6 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.7 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.8 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.9 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul cap.III. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul secțiunii I. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.10 alin.1 și 2. Dacă sunt observații. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.11. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.12 alin.1. V-aș ruga să urmăriți raportul comisiei. Comisia propune modificarea alin.1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2, 3, 4 și 5, varianta inițiatorului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta inițiatorului.

După alin.5, comisia propune introducerea unui nou alineat, 6. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei pentru introducerea alin.6.

Art.13 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.14 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.15 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.16, 17, 18, 19, 20, 21. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Secțiunea a 2-a. Titlul secțiunii a 2-a. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.22, 23, 24, 25 cu alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votate în unanimitate.

Art.26, 27, 28, 29, 30. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.31 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului IV. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.32 și 33. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Titlul capitolului V. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Art.34 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.35 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.36. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea Legii minelor nr. 85/2003 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea Legii minelor nr.85/2003.

Comisia pentru industrii.

Din partea inițiatorului, dorește cineva să ia cuvântul?

     

Doamna Maria Iuliana Stratulat (președinta Agenției Naționale pentru Resurse Naturale):

Dacă este nevoie.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, pe scurt. Vă rog să vă prezentați.

 
   

Doamna Maria Iuliana Stratulat:

Domnule președinte,

Onorată audiență,

Sunt Maria Iuliana Stratulat, președinta Agenției Naționale pentru Resurse Minerale.

Aderarea României la Uniunea Europeană implică și necesitatea armonizării legislației naționale în baza căreia se poate acorda ajutor de stat, la practicile și regulile existente pe plan european. În acest context, pentru alinierea actelor normative existente, prin care se instituie scheme de ajutor de stat, au fost stabilite măsuri pentru compatibilizarea lor cu acquis-ul comunitar, având ca rezultat eliminarea celor incompatibile sau amendarea lor în mod corespunzător.

În anul 2003, a fost adoptată de către Parlamentul României și promulgată de către președintele României noua Lege a minelor, care reglementează desfășurarea activităților miniere în România și care vizează, printre altele, și acordarea unor facilități de ordin fiscal titularilor de licență. Facilitățile acordate în baza art.50 al acestei legi se referă la scutirea de plată a taxelor vamale, pe întreaga durată a licenței, pentru unele bunuri și echipamente necesare executării diverselor activități miniere sau unor acțiuni de reabilitare a mediului deteriorat ca urmare a activitățlor miniere.

Acordarea unor asemenea facilități agenților economici nu este în concordanță cu criteriile privind acordarea ajutorului de stat, întrucât, sub această formă, ajutorul respectiv nu este cuantificabil. În același timp, în această perioadă și în perioada următoare, un nou capitol de negociere, vizând concurența, se negociază la Uniunea Europeană, capitol care, în momentul adoptării, devine deja obligatoriu. Deci România trebuie să se alinieze, în relațiile cu țările terțe, la tariful vamal comun, nemafiind posibilă acordarea unor facilități de o manieră unilaterală.

Față de cele de mai sus, apare necesară amendarea corespunzătoare a Legii minelor, vizând desfășurarea activităților miniere în România, prin eliminarea prevederilor art.50, referitoare la facilitățile fiscale acordate titularilor de licență.

Prin acest amendament, se asigură compatibilitatea legislației românești în domeniul minier cu reguli existente pe plan european cu privire la acordarea ajutorului de stat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Din partea comisiei, raportul, pe scurt.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte de ședință,

Doamnelor și domnilor colegi,

Raportul prezentat astăzi, practic, înlocuiește raportul distribuit anterior, cu numărul de înregistrare 183/R din 1 aprilie 2004, având în vedere faptul că am dezbătut împreună, la o ședință, și acest proiect de lege și Proiectul Legii petrolului, în așa fel ca cele două legi să aibă aceeași prevedere la un capitol foarte important.

Așa cum vi s-a prezentat, obiectul de reglementare a acestei legi se referă la modificarea Legii minelor nr.85, în sensul compatibilizării legislației românești în domeniul minier cu regulile existente pe plan internațional cu privire la acordarea ajutorului de stat și, deoarece facilitățile de natura ajutorului de stat în sectorul minier trebuie să fie similare și altor domenii, cum ar fi cel petrolier, s-au admis amendamente la prezentul proiect de lege, în corelare cu cele din proiectul Legii petrolului, despre care v-am vorbit, dezbătut în aceeași ședință a comisiei.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Ați terminat, domnule deputat?

 
   

Domnul Antal István:

Mai am o singură frază, să vă spun câți au participat la dezbaterea legii.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog.

 
   

Domnul Antal István:

La lucrările ședinței, au fost prezenți 20 de deputați, din numărul total de 25 de membri ai comisiei. Și în raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

La dezbateri generale, dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat titlul legii în varianta inițiatorului.

La articolul unic, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Comisia, la punctul 1 al articolului unic, propune abrogarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.
Se abrogă punctul 1 al art.50.

La punctul 2, comisia, de asemenea, propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Comisia propune, de asemenea, după punctul 2, introducerea punctului 3, un alineat nou. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului Legii petrolului (amânarea votului final).  

Proiectul Legii petrolului.

Din partea inițiatorului, dacă dorește cineva să ia cuvântul?

Pe scurt, vă rog, doamnă președintă.

   

Doamna Maria Iuliana Stratulat:

Domnule președinte,

Onorată audiență,

După cum bine cunoașteți, în anul 1995, a fost adoptată Legea petrolului, prin care a fost reglementat regimul de punere în valoare a acestor resurse situate în subsolul țării și al platoului continental românesc al Mării Negre.

Pe parcursul perioadei de aplicare a legii au apărut însă ca fiind necesare o serie de prevederi în domenii mai puțin reglementate în legea anterioară, pe baza experienței acumulate, ca urmare a desfășurării activităților din domeniul petrolului.

Totodată, cerințele de armonizare cu reglementările comunitare și adoptarea directivelor impun revizuirea legii în ansamblul ei. Astfel, apare necesitatea introducerii unor noi reglementări, care să aibă în vedere următoarele:

  • introducerea unor prevederi care reglementează accesul la sistemul național de transport și de tranzit al petrolului, precum și regimul proprietății asupra unor investiții noi în domeniile menționate. Trebuie să fac remarca, că prin petrol, în accepțiunea termenului internațional, înțelegem atât țiței, cât și gaze;
  • introducerea unor obligații exprese privitoare la refacerea mediului și la constituirea unor provizioane destinate acestui scop;
  • o mai mare flexibilitate în ceea ce privește regimul concesiunilor și organizarea rundelor de licitații;
  • eliminarea unor prevederi percepute ca discriminatorii sau restrictive, cum ar fi folosirea cu precădere a forței de muncă autohtone;
  • dreptul de preemțiune al statului în achiziționarea unor cantități de petrol și acordarea unor concesiuni în baza unor acte administrative;
  • menționarea constituirii Fondului strategic de petrol;

De asemenea, a apărut necesitatea completării și cu alte prerogative: introducerea unor reglementări noi cu privire la regimul transportatorului, prin sistemul național de transport al petrolului, al operării terminalelor petroliere, tranzitul produselor petroliere și înmagazinărilor subterane; instituirea unor sancțiuni severe în cazul deteriorării sistemului de transport pe conductă; definirea atribuțiilor și responsabilităților transportatorului comun, introducerea unor definiții noi și clarificarea unor noțiuni existente în actuala formă a Legii petrolului; precizări ale modului în care se face accesul la terenurile necesare efectuării unor operațiuni petroliere; deschiderea pieței, prin asigurarea unor condiții nediscriminatorii între investitorii români și străini cu capital de stat sau privat, făcând astfel posibilă asocierea acestora, transferul de drepturi și obligații contractuale și procesul de privatizare; eliminarea taxei de exploatare, percepută ca o impunere de aceeași natură cu redevența petrolieră; analizarea cuantumului amenzilor aplicate pentru nerespectarea dispozițiilor legale.

De asemenea, au fost operate completări în ceea ce privește extinderea domeniului de aplicare a legii și la activitățile de import-export desfășurate pe terminalul petrolier de la Constanța, precum și privitor la regimul de tranzit al petrolului prin România.

Prevederile formei actuale a legii au fost completate cu acordarea dreptului autorității competente de a folosi anumite venituri constituite potrivit legii. Celelalte modificări propuse se referă la precizări, clarificări sau actualizări ale unor noțiuni existente și la introducerea unor noi noțiuni legate de extinderea aplicabilității terminalului petrolier de la Constanța și de reglementări privind transportul și tranzitul petrolului.

Față de cele prezentate, vă propunem aprobării acest proiect de lege.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia, vă rog raportul.

 
   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Vă informez că Comisia pentru industrii și servicii a primit aviz favorabil din partea Consiliului Economic și Social. De asemenea, s-au primit puncte de vedere de la Ministerul Economiei și Comerțului, Ministerul Integrării Europene, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale și Societatea Națională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" SA Mediaș.

Potrivit prevederilor din Regulamentul Camerei Deputaților, membrii comisiei au dezbătut acest proiect de lege în ședințele din 14 aprilie, 28 aprilie, 4 mai și din 5 mai 2004.

Așa cum vi s-a mai prezentat, acest proiect de lege urmărește îmbunătățirea cadrului legal de desfășurare a activității în domeniul petrolier, pe baza cerințelor de armonizare cu reglementările comunitare europene și a experienței acumulate în aplicarea actualei Legi a petrolului, nr.134/1995, cu modificările și completările ulterioare. Se introduc noi reglementări privind accesul la sistemul național de transport și de tranzit al petrolului, regimul proprietății asupra unor investiții noi, o mai mare flexibilitate în regimul acordării concesionărilor.

Membrii comisiei au adus o serie de amendamente la legea prezentată, la proiectul de lege prezentat, care se referă, în principal, la următoarele: precizări legate de dreptul de uz și servitute pentru titularii acordurilor petroliere, modul de stabilire a despăgubirilor cuvenite proprietarilor terenurilor incluse în perimetrul de operare, clarificări sau actualizări ale unor noțiuni existente conform altor acte normative.

În conformitate cu prevederile art.51 și 52 din Regulamentul Camerei Deputaților, la lucrările comisiei au fost invitați, din partea Ministerului Economiei și Comerțului, domnul Andrei Grigorescu, secretar de stat, doamna Rodica Dumitriu, director general, din partea Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, doamna Iuliana Stratulat, președinte, domnul Mihai Gherman, director general adjunct, domnul Gicu Boroși, din partea Ministerului Integrării Europene, doamna Veronica Ardelean, șef serviciu, din partea Ministerului Finanțelor Publice, doamna Tatiana Brega, doamna Nicoleta Georgescu, doamna Georgina Nițescu, domnul Nicu Voișteanu, din partea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Gazelor Naturale, împreună cu doamna Ligia Medrea, director general.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, proiectul Legii petrolului, cu amendamentele admise și amendamentele respinse.

La lucrările ședinței, au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă la dezbateri generale dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut observații. Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului I. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.1 alin.1, 2 și 3. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.2 alin.1 și 2. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.3 al art.2. Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Și alin.4, 5, 6, 7 și 8. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.9. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.10. De asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.11, 12, 13, 14, 15. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.16. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.17. Comisia propune, de asemenea, modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.18, 19, 20. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.21. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.22. De asemenea, comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut observații. Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.31, 32, 33, 34, 35, 36. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

La alin.37, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.38, 39, 40, 41, 42, 43, 44, 45, 46. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți observații? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.3. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.4, cu alin.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.5, cu alin.1 și 2. De asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului II. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.6 de la punctele a) - g). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.7 alin.1, 2, 3 și 4. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.8 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.9 alin.a), varianta Senatului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Alin.b). Comisia propune modificarea. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.10 alin.1. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Comisia propune introducerea alin.2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.11, 12 și 13. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului III. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.14 alin.1, 2, 3, 4, varianta Senatului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Alin.5 și 6. Comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.15 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2 rămâne în varianta Senatului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul secțiunii 1. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.16, 17, 18. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Titlul secțiunii a 2-a. De asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.19. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.20 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2, cu subpunctele a), b), c). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.3. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.4 rămâne în varianta Senatului. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.21 alin.1, 2, 3, 4. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut observații. Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.22. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.23 alin.1, 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.24. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.25 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.26 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta comisiei.

Alin.2. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.3, care provine din alin.2 al articolului precedent, alin.1 fiind împărțit în două. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat alin.3, în varianta comisiei.

Titlul capitolului IV. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta Senatului.

Art.27 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. votat varianta senatului.

Art.28 alin.1, 2 și 3. Votat varianta Senatului, comisia neavând modificări.

Art.29 alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Comisia nu a avut. Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.30 alin.1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.31 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.32. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.33 cu alin.1 și 2, art.34 cu alin.1, 2, 3 și 4, art.35, 36, 37, 38. Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.39. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.40 alin.1, cu punctele a), b), c) și d). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Alin.2, 3, 4, 5. De asemenea, comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.41, cu alin.1 și 2. Dacă aveți observații? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.42, cu alin.1 și 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.43 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.44 alin.1, 2, 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.45, 46. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului V. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.47 alin.a). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

La alin.b), comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.c), d), e), f), g), h), i), j), k), l), m). Comisia nu a avut observații. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Art.48 alin.1, 2. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate varianta Senatului.

Titlul capitolului VI. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.49 alin.1 și 2. La alin.2), observați punctul b). Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat punctul b) în varianta comisiei.

Alin.3, 4. Comisia nu a avut propuneri de modificare. Dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți. Votat varianta Senatului.

Alin.5. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în varianta comisiei.

Art.50 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.51 alin.1, 2 și 3. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.52 alin.1, 2, 3 și 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului VII. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.53, 54, 55. Dacă sunt observații, comisia neavând observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului VIII. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.56 alin.1, cu punctele a), b), c) și d). Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.57, 58, 59, 60. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Titlul capitolului IX. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Art.61 alin.1. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Alin.2, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta comisiei.

Art.62, 63, 64, 65. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat varianta Senatului.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/1998 privind regimul zonelor defavorizate. Comisia economică, vă rog, este procedură de urgență, vă rog să propuneți timpii.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Da, domnule președinte, mulțumesc.

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond în procedură de urgență cu proiectul de Lege pentru completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.24/98 privind regimul zonelor defavorizate.

Proiectul de lege a fost adoptat și de Senat. La întocmirea acestui raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, al Comisiei juridice, de disciplină și imunități și al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci.

Acest proiect de lege a rezultat din necesitatea armonizării cu prevederile acquis-ului comunitar în domeniul ajutoarelor de stat, a măsurilor din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.24/98. În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat. Având în vedere că este procedură de urgență, propunem 5 minute în total, un minut de intervenție. Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cine este pentru timpii propuși? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Titlul legii. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Articolul unic, dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat, aveți observații la articolul unic? Articolul unic este cel care de altfel modifică art.14, deci, la articolul unic aveți o observație, vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu am citit cu atenție, de mai multe ori, alin.1 al art.14 prim și constat niște ambiguități. Eu nu am reușit să înțeleg foarte bine, de aceea rog pe inițiator, poate reușește să clarifice ce înțelege prin aceste noțiuni. "Agenții economici beneficiază de facilitățile fiscale prevăzute în legislația în vigoare până la atingerea intensității maxim admise ajutorului de stat, conform Regulamentului privind ajutorul de stat, ajutorul de stat regional aprobat de Consiliul Concurenței".

În primul rând, eu nu știu să existe stat regional în România; eu știu că este ajutorul regional de stat și nu "stat regional".

În al doilea rând, legislația în vigoare nu se referă și la Regulamentul privind ajutorul regional de stat? Deci, sunt niște ambiguități pe care v-aș ruga să mă ajutați să le rezolv.

De asemenea, apare și la alin.2 aceeași formulare ambiguă, "ajutorul de stat regional", eu știu că este "ajutorul regional", pentru că avem "dezvoltare regională" și "ajutor regional" pe cale de consecință. Nu introducem noțiuni care nu sunt prevăzute în nici una dintre legile în vigoare.

Pe de altă parte, la alin.3 eu cred că există un dezacord, întrucât cuantumul ajutorului de stat se calculează, nu și încadrarea în intensitate se calculează. Încadrarea, eventual, se stabilește, calculezi numai cuantumul, nu calculezi încadrarea. Deci, și aici sunt niște elemente care au fost parașutate în acest text și creează confuziile menționate. Eu insist pe ideea de a face modificarea respectivă pentru a nu induce în opinia publică ideea că România este un stat regional. Avem "ajutor regional de stat". Prin urmare, vă rog respectuos fie să se clarifice acest aspect de către inițiator, fie să se retrimită acest proiect de lege la comisie pentru o redactare cu toată atenția și o prezentare a unui raport pe măsură.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Comisia sau inițiatorul puteți să dați niște explicații? Vă rog. Doamna Puwak vroia să intervină. Doamna Puwak, vă rog. Să o lăsăm pe doamna Puwak, pentru este o lady și trebuie să fim politicoși.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Pentru că s-a cerut o explicație, îmi permiteți, domnule deputat, să v-o dau. Deci, noțiunea economică este de "ajutor de stat", el este un element așa cum este deja legiferat și în acquis-ul comunitar și în legislația noastră și este "ajutor de stat regional". Da, "ajutor de stat" este noțiunea, dacă vreți echivalentă fiabilității, dar se cheamă "ajutor de stat", că dumneavoastră faceți diferite asocieri, asta este, mă rog, treaba dumneavoastră. Noi, economiștii înțelegem foarte clar ce este "ajutorul de stat" și cum influențează concurența.

Pe de altă parte, intensitatea maximă a ajutorului de stat este o limită, deci, se încadrează într-o limită a intensității maxime a ajutorului de stat.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Aia se stabilește dinainte.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Nu se stabilește dinainte, vă rog să luați legislația europeană și să vedeți cum se determină intensitatea maximă a ajutorului de stat. Deci, este o limită care trebuie să aducă ajutorul de stat la maxim 50% din investiția pe care agentul economic o face în domeniul respectiv.

Vă rog domnule președinte, să nu supuneți la vot retrimiterea la comisie, că nu există nici un fel de argumente în acest sens.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Dar în privința primului alineat nu mi-ați spus nimic. În legislația în vigoare nu este și acest regulament...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule profesor Brudașcu, economiștii au alte reguli de exprimare, ce să facem?

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Dar trebuie claritatea textului.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun. Aici, dacă trecem la analiză literară, s-ar putea să aveți dreptate, dar la analiza termenilor, este clar că economiștii au dreptate. (Doamna deputat Puwak se consultă cu domnul deputat Brudașcu.)

Domnule Brudașcu, ați înțeles care sunt... mai stă un pic doamna deputat lângă dumneavoastră și sunt convins că, sigur, o să înțelegeți. Mulțumesc domnule președinte, lăsați..., e-n regulă, s-a înțeles, sigur. (Se adresează domnului președinte Gheorghe Marin.)

Deci, la articolul unic nu mai sunt observații.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Voturi împotrivă? 2 voturi împotrivă. Mulțumesc.

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

proiectul de lege îl vom supune votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte. Comisia juridică. Inițiatorul este aici? Vă rog. Să lăsăm inițiatorul, pe scurt, să ne spună câteva cuvine și apoi dumneavoastră.

   

Domnul Eduard Gabriel Matei (vicepreședinte, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorului):

Mă numesc Eduard Gabriel Matei și m-am prezentat în fața dumneavoastră pentru a susține proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produsele cu defecte.

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne,

Stimați domni deputați,

Prin Legea 37/2001 au fost transpuse parțial prevederile directivei nr.85/374 a Comisiei Economice Europene a Parlamentului European, fapt constatat ulterior și de experții Comisiei Europene care au considerat că dispoziția legală rezultată nu corespunde integral cu directiva și implicit va duce la diferențe majore în aplicarea legislației în practică.

Proiectul prezent de Lege privind răspunderea producătorului pentru pagubele generate de produsele cu defecte transpune integral prevederile legislației europene, urmărind creșterea nivelului de protecție a consumatorilor prin stabilirea în mod clar a situațiilor și a modului de angajare a răspunderii producătorilor. Cu acest prilej, legislația națională se corelează în totalitate cu regimul juridic existent în țările membre ale Uniunii Europene și sunt prevăzute cazurile în care producătorii pot fi exonerați de răspunderea pentru prejudiciul creat prin punerea în circulație a produselor cu defect care sunt limitativ enumerate, stabilindu-se clar limitele răspunderii producătorului pentru pragul valoric de 2 milioane de lei în prezent și respectiv suma echivalentă a 500 de euro pentru momentul aderării României la Uniunea Europeană.

Răspunderea producătorului se naște din calitatea acestuia de a fi cel mai îndreptățit să evalueze riscurile legate de produsele pe care le pune în circulație, stabilind și măsurile necesare pentru diminuarea lor. Apare deci firească necesitatea ca producătorii să răspundă în mod direct pentru daunele provocate, răspunderea producătorului este angajată pentru deteriorarea sau distrugerea oricărui bun, altul decât produsul defectuos, dar în legătură cu acesta din urmă.

În condițiile prezentului proiect, producătorul răspunde pentru prejudiciul actual și pentru cel viitor, chiar și în situația în care acesta este rezultatul cumulat al defectului produsului cu o acțiune sau o omisiune a unei terțe persoane.

În aceste condiții, supunem adoptarea prezentului proiect de lege în forma adoptată de Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc foarte mult. Vă rog domnule deputat, Comisia juridică.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a analizat proiectul de Lege privind răspunderea producătorilor pentru pagubele generate de produse cu defecte, ținând cont de avizul Consiliului Legislativ și de avizul favorabil al Comisiei pentru industrie și servicii. În plus, vreau să vă spun că Senatul a adoptat acest proiect de lege în data din 3 mai 2004, iar membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități, în urma dezbaterilor, vă propun și vă supun spre dezbatere forma adoptată de Senat.

Vreau să vă spun că proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni. Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului de lege.

Titlul legii - dacă sunt observații? Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Pe a asigura fluența ideii pe care o degajă acest titlu, aș sugera următoarea reformulare: Lege privind răspunderea producătorilor de produse cu defecte pentru pagubele generate de acestea, pentru că mi se pare că este mai corect, nu pentru producători, pentru orice fel de producători, ci specificăm în mod clar "de produse cu defecte".

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu este corect. Nu este bine domnule deputat. Este răspunderea producătorilor, răspunderea mea dacă produc produse proaste.

 
   

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Pentru aceasta, normal nici nu avem nevoie de răspundere.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Răspundem pentru produsele defecte; dacă fac produs defect, trebuie să răspund.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte, Comisia juridică, de disciplină și imunități nu îmbrățișează această idee, decât o reformulare...

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun. Supun votului dumneavoastră propunerea domnului deputat Brudașcu de modificare a titlului.

Cine este pentru? 1 vot.

Împotrivă?

Cu marea majoritate de voturi se respinge propunerea domnului deputat Brudașcu.

Cine este pentru titlul legii? Vă rog să votați! Mulțumesc.

Împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Aprobat.

Titlul capitolului I. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat.

Art.1 dacă sunt observații? Nu sunt. Votat.

Art.2, alin.1 și 2 dacă sunt observații? Vă rog domnule deputat. La care...? La pct.3, 4 și 5 ale subpunctului a) ale art.2, da?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, eu consider că pct.3 și 4, cu o singură diferență, aceea de "importă un produs", în pct. 3 este "în România", iar la pct.4 "din Comunitatea Europeană", în rest, textul este absolut identic. Este o formulare care mie mi se pare redundantă. Probabil că s-ar fi putut în momentul în care s-a dezbătut această lege să se fi găsit o formulă, astfel încât, din cele două puncte să fi rezultat doar unul singur. "Importă un produs în România din Comunitatea Europeană sau alte țări în vederea vânzării"... și atunci nu mai era nevoie de repetarea, absolut identică, în rest a textelor celor două puncte.

iar la pct.5 eu aș vrea să fiți de acord să nu folosim cuvântul "va fi tratat drept producător", cred că mi se pare mai corect să spunem "va fi considerat producător", este mai simplă formula și mai pe înțeles.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bun. La 3 și 4 poate că nu știu... Sunt momente diferite.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte, vă rog să supuneți la vot propunerea comisiei. Respingem propunerea colegului meu.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Cine este pentru propunerea comisiei? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 1 vot împotrivă.

Abțineri dacă sunt? Nu sunt.

Deci, votat varianta comisiei la propunerile domnului Brudașcu.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din bancă):

Nici la 5 nu acceptați?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Poftiți? Păi, nici la 5. Asta e, ce să facem?

Art.2, alin.1, 2 și 3 cu subpunctele, deci, la alin.1 - 1, 2, 3, 4, 5 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

La pct.b) și c) dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.c) urmăriți pct.1, 2, 3 - dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

La pct.d), de asemenea cu pct.1, 2 și 3 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Alin.2 și 3 în varianta inițiatorului dacă sunt observații? Nu sunt.

Titlul cap.II dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Art.3, 4, 5, 6 și 7 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.8, 9 și 10 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.III dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.11 și 12 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Titlul cap.IV dacă aveți observații? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16, 17 și 18 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 4 lit.a) alin.2 din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru modificarea art.4 lit.a), alin.2 din Legea 80/1995 privind statutul cadrelor militare.

Inițiatorul, pe scurt, foarte pe scurt v-aș ruga și din partea Comisiei pentru apărare să fie aici.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Prin Legea de revizuire a Constituției a fost modificat și textul art.16, alin.3 în sensul că funcția publică militară poate fi ocupată de cetățeanul român care are domiciliul în țară, eliminându-se astfel condiția existentă în textul adoptat din 1991 și anume că pentru a ocupa o astfel de funcție, cetățeanul român trebuie să aibă doar cetățenia română.

Prin proiectul de lege în discuție se propune așadar, modificarea în acest sens a art.4 lit.a) alin.2 din Legea nr.80 privind statutul cadrelor militare.

Având în vedere raportul favorabil întocmit de comisia de specialitate, vă adresez rugămintea de a adopta proiectul în forma prezentată. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Comisia vă rog.

 
   

Domnul Virgil Popescu:

Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională a fost sesizată pentru dezbatere și aprobare de fond cu acest proiect de lege; a avut avizul favorabil al Consiliului Legislativ, iar cei 25 de membri prezenți la ședință au aprobat în unanimitate propunerea de a fi dezbătut și adoptat în plen sub forma propusă de către Guvern. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea pe articole.

Titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.15/2004 privind reglementarea unor măsuri financiare. Suntem în procedură de urgență, vă rog să prezentați timpii.

   

Domnul Gheorghe Marin:

Da, domnule președinte.

Stimați colegi,

Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu acest proiect de lege. Menționez că proiectul de lege a fost adoptat și de Senat.

La întocmirea prezentului raport, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ și al Comisiei juridice, de disciplină și imunități. Acest proiect de lege reglementează regimul unor obligații bugetare ale Societății Naționale a Petrolului, PETROM S.A. București, aflată în proces de privatizare, deoarece există obligația statului de a pune la dispoziția potențialilor investitori certificațiile de obligații bugetare în vederea depunerii ofertelor finale. Legea face parte din categoria legilor ordinare.

În urma dezbaterii, comisia a hotărât ca acest proiect să fie supus spre dezbatere și adoptare plenului Camerei Deputaților în forma adoptată de Senat.

Timp total de dezbatere 5 minute și 1 minut de intervenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc. Fiind procedură de urgență, trecem la dezbaterea pe articole a legii.

Titlul legii dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Articolul unic dacă sunt observații? Vă rog domnule deputat.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Amendamentul care l-am propus în comisie și care este inserat în raportul comisiei se referă la art.1 și 2 cu paragrafele respective.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dar noi vorbim de articolul unic, domnule deputat, la lege, când trecem la dezbaterea ordonanței, vă invit să luați cuvântul, da? Mulțumesc.

Deci, la articolul unic dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Trecem la titlul ordonanței de urgență dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Art.1 cu alin.1, 2, și 3 vă rog.

 
   

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Așa cum am spus, totalul datoriilor care sunt exonerate astăzi sau amânate la plată totalizează 15 mii 300 de miliarde de lei.

Prin amendamentul meu am propus ca să rămână în continuare de plată datoriile curate care însumează 510 miliarde lei, respectiv 3,33% din totalul datoriilor.

Menționez că, după cum se comentează că PETROM-ul va fi,... acțiunile care vor fi vândute se vor vinde la circa 500-600 de milioane de euro, suma aceasta înseamnă 12 milioane de euro, respectiv 4,70, mai puțin de 5%. Sigur că se pune întrebarea de ce pentru acest procent minor mai fac o intervenție. Fac intervenția din motive de principiu.

Trecând peste aceste dobânzi, penalități, majorări, eșalonări la plata dividendelor, scutirea de plată a dobânzilor și penalităților care sunt elocvente pentru un sistem fiscal împovărător, a exonera de la plată și datoria curată care nu a plătit-o, creează un precedent periculos care, după aceea, va fi cerut și în alte ocazii și chiar de către întreprinzători privați care nu și le plătesc.

De fapt, se zvonește că însuși Guvernul ar vrea să mențină acest principiu ca datoria curată, totuși să fie plătită. Prin respingerea în comisie s-a spus că amendamentul meu contravine reglementărilor în domeniul fiscal. De fapt, întreaga ordonanță de urgență contravine prevederilor Codului Fiscal.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Comisia își păstrează punctul de vedere.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei, conform Regulamentului.

Cine este pentru? Mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt abțineri.

Aprobat varianta comisiei.

Deci, art.1 alin.1, 2 și 3 aprobat varianta comisiei.

Art.2 alin.1, 2 și 3 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului, implicit a comisiei.

Art.3, 4 și 5 de asemenea, dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului, implicit a comisiei.

Mulțumesc. Vom supune votului final de mâine acest proiect de lege.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.38/1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității (amânarea votului final).  

Ultimul proiect de lege pentru astăzi - proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3/2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.38/1998 privind acreditarea laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității. Din partea inițiatorului, pe scurt, vă rog domnule ministru.

   

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Industriei și Comerțului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței nr.38 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității în sensul identificării serviciilor oferite de organismul de acreditare pentru care se stabilesc și se încasează tarife și explicitări obiectului de activitate a organismului de acreditare.

Aceste modificări au fost convenite ca urmare a discuțiilor purtate de către misiunea de evaluare a Comisiei Europene privind deschiderea negocierilor pentru semnarea Protocolului PECA.

Astfel se creează un cadru legal unitar în materie, precum și premisele inițierii efective a negocierilor pentru semnarea acestui acord.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3 din 2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului 38 din 1998. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu mulțumesc. Comisia?

 
   

Domnul Aurel Daraban:

În conformitate cu prevederile art.89 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a fost sesizată spre dezbatere în fond cu acest proiect de lege.

Cu avizul nr. 42 din 9.I.2004, Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege. Comisia juridică, de disciplină și imunități și Comisia pentru buget, finanțe și bănci au avizat favorabil proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanței Guvernului nr.38 din 1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității în sensul identificării serviciilor oferite de organismul de acreditare pentru care se stabilesc și se încasează tarife și explicități obiectului de activitate al organismului de acreditare.

Potrivit prevederilor art.60 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru industrii și servicii a făcut unele amendamente care se referă la menținerea organismului național de acreditare în coordonarea Ministerului Economiei și Comerțului, precizări legate de veniturile organismului național de acreditare, eliminarea organizațiilor sindicale din activitatea de acreditare, având în vedere neimplicarea lor profesională în activitatea de acreditare pentru evaluarea conformității.

După examinarea proiectului de lege, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței Guvernului nr.3 din 2004 pentru modificarea și completarea Ordonanței 38 din 1998 privind activitatea de acreditare a laboratoarelor și organismelor pentru evaluarea conformității cu amendamentele admise.

La ședințele comisiei au participat 19 de deputați din totalul de 25 de membri ai comisiei.

În raport de obiectul și conținutul său proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și mulțumesc. La dezbateri generale dacă dorește cineva să ia cuvântul? Nu dorește nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Comisia nu a avut observații, dacă dumneavoastră aveți? Nu aveți.

Votat în unanimitate.

La articolul unic urmăriți pag.3, pct.2 din raport. Comisia propune modificarea articolului unic din lege. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate varianta comisiei.

Trecem la titlul ordonanței Guvernului. Dacă sunt observații la titlu? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La art.1 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

Pct.1, 2, 3 și 4 dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în unanimitate.

La pct.5 urmăriți pag.3, pct. 3 din raport comisia propune modificarea acestora. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La pct.6 dacă sunt observații? Comisia nu a avut observații.

Votat varianta inițiatorului.

La pct.7 al art.6 urmăriți pag.4, pct.4 din raport. Comisia propune modificarea acestuia. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Tot la pag.4, pct.5, la art.1 după pct.7 se introduce pct.71. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei, respectiv cu pct.a) și b).

Pct.8. De asemenea, comisia propune modificarea acestuia.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta comisiei.

La pct.9, art.14, de asemenea, comisia propune modificarea acestuia; urmăriți pct.7, pag.6 din raport.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta comisiei.

Pct.10 și pct.11.

Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat în varianta inițiatorului.

Art.II. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Art.III. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Anexa. Dacă sunt observații? Nu sunt.

Votat varianta inițiatorului.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

Închidem prima parte a sedinței.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la partea a doua a ședinței, consacrată răspunsurilor la interpelări.

Pentru domnul Nicolae Enescu.

Este aici domnul Nicolae Enescu?

Nu este; absent.

  Adrian Moisoiu

Pentru domnul Adrian Moisoiu.

Domnule Adrian Moisoiu, doriți să dezvoltați interpelarea dumneavoastră?

     

Domnul Adrian Moisoiu (din sală):

Aștept răspunsul.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Așteptați răspunsul.

Domnul secretar de stat Mircea Alexandru, din partea Ministerului Administrației și Internelor.

Vă rog, domnule ministru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Am onoarea să prezint răspunsul la interpelarea formulată de domnul deputat Adrian Moisoiu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1486/B, referitoare la "interpretarea antisocială a aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.81/2003, în cazul doamnei Popa Floarea".

În referire la interpelarea sus-menționată, precizăm următoarele:

Potrivit dispozițiilor art.162 din Regulamentul Camerei, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne, sau externe.

Cu toate că demersul nu vizează problematica amintită, comunicăm că, în conformitate cu art.3 al Hotărârii Guvernului nr.1206 din 14 octombrie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr.81/2003, familiile și persoanele singure, cu venituri reduse, care utilizează, pentru încălzirea locuinței, energie termică furnizată în sistem centralizat, sau gaze naturale, beneficiază, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr.5/2003, de ajutor lunar pentru încălzirea locuinței, diferențiat în raport cu venitul net mediu lunar pe membru de familie, respectiv al persoanei singure, precum și de sistemul de încălzire utilizat, iar, în cadrul energiei termice, și de modul de facturare pentru care acestea au optat.

Având în vedere că doamna Popa Floarea, domiciliată în Sighișoara, Str.Mihai Viteazu nr.77, s-a debranșat de la sistemul centralizat de încălzire a locuinței cu energie termică și nu beneficiază de altă sursă de încălzire pentru care să fi încheiat un contract individual cu furnizorul, nu poate beneficia, conform prevederilor art.5 al ordonanței de urgență, de plata ajutorului pentru încălzirea locuinței familiale pe perioada sezonului rece.

Menționăm că toate cererile persoanelor sau ale familiilor aflate în situația doamnei Popa Floarea au fost respinse de la acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinței, în baza actului normativ de subvenționare și ar fi incorect și neconform legii să se facă o excepție în cazul domniei sale.

Din evidențele Primăriei municipiului Sighișoara rezultă, însă, că doamna Popa Floarea beneficiază de prevederile Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, încasând, lunar, cu titlu de ajutor social, suma de 825.000 de lei, fără să presteze orele de muncă prevăzute de lege.

De asemenea, a beneficiat, o perioadă de timp, de masă gratuită la cantina de ajutor social, iar, în cursul anului 2003, a beneficiat de un ajutor de urgență pentru plata energiei termice, acordat restanțierilor, într-un cuantum de 4.553.000 lei, conform art.19 alin.1 și alin.2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003.

Conducerea Primăriei Sighișoara invocă comportamentul recalcitrant al doamnei Popa Floarea, pe care aceasta îl manifestă față de autoritatea publică locală ori de câte ori nu i se soluționează în mod favorabil solicitările care se situează în afara cadrului legal."

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți observații la răspunsul dat, domnule deputat?

Vă rog.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Aș dori să dezbatem un pic acest aspect al problemei doamnei Floarea Popa, pentru că este o idee foarte interesantă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Nu putem să dezbatem... Dumneavoastră vă referiți la observația domnului secretar de stat.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Domnul secretar de stat, în primul rând, a accentuat acea problemă antisocială. În același timp, a accentuat asupra modului recalcitrant de comportare a doamnei Popa.

Perfect, dar întrebarea este: un om care este la limita subzistenței și care se adresează pentru ca să fie ajutat, acest om poate, tot timpul, să sufere și să tacă și să plece capul? Nu cred.

Deci, de la acest aspect trebuie să plecăm și aici trebuie să vedem socialul și modul în care un guvern social-democrat înțelege necazurile celor mulți.

De asemenea, în legătură cu faptul că s-a debranșat de la energia termică. O clipă! Acolo, asociația de locatari este debranșată pentru motivul că a trebuit să se facă niște lucrări de reparație și, în consecință, doamna respectivă s-a încălzit în timpul iernii cu gazul metan de la soba din bucătărie. Cred că nicăieri, într-o lege, nu este prevăzut că gazul metan de la bucătărie poate fi folosit numai pentru prepararea alimentelor. Iată un caz disperat, în care gazul metan de la bucătărie este folosit pentru încălzire.

Doamna care răspunde la Primăria Sighișoara și care probabil că a dat și informații domnului secretar de stat, nu o poate suferi pe această doamnă Popa. Acesta nu este un motiv, este problema dânsei în particular. Dar o problemă socială, ca să ajute și să fie ajutat un om necăjit, care vrea să plătească și să aibă anumite drepturi, eu cred că stă în fața noastră, a tuturor.

Deci, dacă a folosit gazul metan în bucătărie și dacă de acolo a deschis ușa ca să intre încălzire și în cameră, nu trebuie ca o funcționară de la Primăria din Sighișoara să declare că soba de bucătărie nu poate fi folosită pentru încălzire. Uite că se poate, că n-are ce să facă și din ce să trăiască.

Eu îl rog pe domnul secretar de stat să nu se lase convins de argumentele birocratice pe care Primăria din Sighișoara le aduce cu această ocazie și, așa cum este cazul, să ajutăm un om necăjit și eu cred că aceeași situație ar putea fi și în alte părți ale țării.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Mai doriți să faceți un scurt comentariu. Vă rog; un minut.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

O singură precizare în 30 de secunde.

Am precizat că doamna nu se încadrează în prevederile art.5 din ordonanță.

Am spus, anterior, că, totuși, a primit ajutor social sub alte forme, găsindu-se încadrarea juridică adecvată, tocmai pentru a i se rezolva situația. Astfel, doamna Popa Floarea beneficiază, în temeiul Legii nr.416/2001, de un ajutor social în sumă de 825.000 lei lunar.

De asemenea, a beneficiat de un ajutor de urgență la plata energiei termice, acordat restanțierilor, în cuantum de 4.553.000 lei, în temeiul art.19 alin.1 și alin.2 al Ordonanței de urgență a Guvernului nr.5 din 20 februarie 2003, privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinței acelor persoane care nu sunt branșate la sistemul centralizat.

În condițiile date, cred că răspunsul este acoperitor și pentru intervenția ulterioară a domnului deputat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Dan Brudașcu

Domnul deputat Dan Brudașcu, pentru memoriul doamnei Deac Silvia, din comuna Palatca, județul Cluj.

Dacă doriți să dezvoltați interpelarea, domnule deputat Dan Brudașcu? Nu doriți.

Domnule ministru secretar de stat Mircea Alexandru, vă rog să răspundeți la interpelarea domnului Brudașcu.

   

Domnul Mircea Alexandru:

În cuprinsul interpelării, domnul deputat sesizează starea conflictuală dintre două familii din comuna Palatca, județul Cluj, și invocă arestarea abuzivă a domnului Deac Alexandru, de către un lucrător al postului de poliție din localitate, pe fondul litigiilor care există între familiile respective.

Totodată, se invocă pasivitatea Poliției în luarea de măsuri împotriva domnului Solomon Silviu, atitudine ce ar fi determinată de relația de rudenie existentă între acesta și un ofițer superior din cadrul Inspectoratului de Poliție Cluj.

Din verificările efectuate, rezultă că între familiile Deac și Solomon există o stare conflictuală de peste 50 de ani, care a fost întreținută din generație în generație.

În ultimii 10 ani, conflictele dintre Solomon Silviu și Deac Alexandru s-au accentuat, acestea acuzându-se reciproc de lovire și alte violențe, fapte prevăzute și pedepsite de art.180 Cod penal, aspecte ce s-au aflat pe rolul instanțelor de judecată.

În prezent, conflictul dintre cei doi vecini este generat de un teren agricol situat în fața locuinței familiei Deac și peste drumul comunal, pe care domnul Solomon Silviu l-a împrejmuit. Familia Deac susține că terenul respectiv, în suprafață de 0,6 hectare, îi aparține de drept, iar, prin împrejmuire, Solomon Silviu și-ar fi însușit proprietatea acestuia în mod ilegal.

În vederea redobândirii acestei suprafețe de teren, domnul Deac Alexandru și Deac Silvia au solicitat deplasarea la fața locului a Comisiei agricole din cadrul comunei Palatca.

Întrucât domnul Deac Alexandru are o afecțiune medicală încă din 1972 și uneori se manifestă printr-un comportament agresiv, membrii Comisiei agricole au solicitat prezența la fața locului a agentului de poliție Varga Leonard. Afecțiunile domnului Deac Alexandru sunt consemnate într-o adeverință medicală eliberată de către medicul de familie.

În data de 28 aprilie 2004, membrii Comisiei agricole, însoțiți de agentul de poliție, au trecut la măsurătoarea terenului folosit de familia Deac, situat lângă casă și au constatat că, în timp ce pe titlul de proprietate figurează 0,43 hectare, domnul Deac lucrează o suprafață de 0,52 hectare, aspect consemnat într-un proces-verbal.

În momentul în care comisia i-a comunicat domnului Deac rezultatul măsurătorilor, acesta le-a adresat injurii și cuvinte jignitoare. Agentul de poliție prezent la fața locului l-a invitat verbal pe domnul Deac să se prezinte la postul de poliție, pentru a lua măsuri cu privire la comportamentul său, însă acesta a refuzat.

Pe data de 3 mai a.c., domnul Solomon Silviu a depus la Postul de Poliție Palatca o plângere împotriva vecinului său, Deac Alexandru, pe care l-a acuzat de amenințări repetate la adresa lui și a altor vecini, iar în data de 4 mai 2004 a depus o altă plângere având ca obiect distrugerea gardului de împrejmuire.

În dimineața de 5 mai 2004, polițistul Varga Leonard s-a deplasat la domiciliul domnului Deac Alexandru, pentru a-l invita să se prezinte la post în vederea audierii cu privire la aspectele reclamate de Solomon Silviu, însă acesta a refuzat în mod violent, manifestat fizic și verbal asupra polițistului, având un comportament de natură a-i pune în pericol integritatea corporală. În această situație, agentul de poliție Varga a trecut la imobilizarea lui Deac Alexandru, folosind cătușele din dotare, conform prevederilor art.34 din Legea nr.218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române.

Totodată, polițistul a solicitat deplasarea, la fața locului, a personalului medical de la serviciul de ambulanță. Domnul Deac Alexandru a fost descătușat în ambulanță, întrucât gradul de agresivitate s-a diminuat. A fost internat la Clinica de psihiatrie a municipiului Cluj-Napoca de către medicii de pe salvare, de unde a fost externat pe data de 6 mai 2004, la solicitarea și pe răspunderea fiului său.

Precizăm că împotriva domnului Deac Alexandru nu a fost luată măsura arestării de către polițist, așa cum se precizează în interpelare; această măsură se dispune doar de către instanța de judecată.

Cu ocazia audierii, li s-a comunicat numiților Deac Alexandru și Deac Silvia că, pentru soluționarea litigiului cu privire la terenul pe care-l revendică, se impune să se adreseze instanței de judecată civile care este competentă a se pronunța, atrăgându-se atenția tuturor persoanelor implicate în conflict să se abțină de la comportamente agresive, care intră sub incidența legii penale.

Din verificări, a rezultat că domnul Solomon Silviu este nepot de soră al unui fost polițist, acum pensionar, care și-a desfășurat activitatea, până la 30 iunie 2003, în cadrul Inspectoratului de Poliție Transporturi Cluj.

Din verificările efectuate, nu s-a constatat implicarea acestuia în starea conflictuală existentă între familiile nominalizate.

Mai precizăm că, în conformitate cu prevederile art.162 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, interpelarea constă într-o cerere adresată Guvernului de un grup parlamentar, de unul sau mai mulți deputați, prin care se solicită explicații asupra politicii Guvernului în probleme importante ale activității sale interne, sau externe, și nicidecum referitoare la neînțelegerile dintre vecini.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă aveți un comentariu la răspunsul primit? Pe scurt.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte de ședință,

Constat că, în loc să se răspundă în general la problemele pe care le ridicăm și pe care le pun oamenii, reprezentanții unor ministere încep să ne dea lecții: ce înseamnă interpelare, ce înseamnă întrebare, când se poate pune, dacă se poate pune, sau dacă nu se poate pune.

Aș vrea să-l informez pe domnul secretar de stat, cu tot respectul pentru funcția pe care o are, că eu nu cer aprobarea ministerului să reprezint interesele oamenilor care mi se adresează în probleme care-i privesc. Dacă aceste probleme n-ar exista, iar membrii Guvernului, reprezentanții acestuia în teritoriu, și-ar face datoria, n-ar fi nevoie de asemenea intervenții.

Pe cale de consecință, am rugămintea, domnule secretar de stat, ca toate aceste indicații și recomandări pe care ni le faceți să le mențineți eventual pentru conducerea ministerului și să nu le proferați în plenul Camerei Deputaților, care nu este subordonată nicidecum ministerului dumneavoastră și nu primește lecții de la dumneavoastră.

Pe de altă parte, aș vrea să vă spun că această informare este inexactă. Polițistul dumneavoastră l-a agresat pe acest cetățean, care este bolnav de epilepsie, și l-a internat în mod abuziv la clinica de psihiatrie. Un bolnav de epilepsie nu se internează într-o clinică de psihiatrie. Iată, și prin această modalitate, dumneavoastră dovediți că metodele poliției politice de altădată sunt în continuare în vigoare. Ieri am discutat cu acest domn Silviu Solomon în localitatea Palatca, în jurul orei 16,15. Vă poate confirma acest lucru inclusiv soția lui. A încercat să-mi arate că a fost lovit. Și l-am rugat: "da, domnule, arată-mi și mie unde ai fost lovit". Nu avea nici un fel de urme cu privire la agresiunile care se invocă. Este o familie de unguri din Palatca, - o să vă surprindă că Partidul România Mare intervine în cazul ungurilor -, care este terorizată de acest cetățean. Ei mi-au prezentat, cu prilejul audienței, toate documentele pentru schimbul de teren în cauză, au extras de carte funciară, și nicidecum cifrele și suprafețele pe care dumneavoastră le-ați recitat din acel text pe care, probabil, l-ați primit de undeva.

Cam acestea sunt lucrurile în ceea ce privește răspunsurile pe care le primesc.

Și aș vrea să-i aduceți aminte și șefului ministerului dumneavoastră că eu am un nume. Declarațiile pe care domnia sa le face cum că n-ar cunoaște mă face să cred că are niște amnezii care-l recomandă pentru tratamente la anumite instituții. Dacă de 4 ani de zile semnează 200 de răspunsuri la interpelările mele și nu știe cum mă cheamă, este regretabil că este ministru de interne.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mai doriți? Pe scurt, un minut.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Foarte pe scurt. Suntem în clădirea Palatului Parlamentului și se știe foarte bine, conform Constituției, că există un principiu al separației puterilor în stat. Litigiile dintre vecini, inclusiv cele de natură patrimonială, cele funciare și așa mai departe, se judecă și sunt de competența instanțelor de judecată, și nu este dreptul și nu este atributul ministrului, sau Ministerului Administrației și Internelor să se implice în aceste litigii.

Cetățeanul, despre care s-a spus aici că este bolnav de epilepsie, după cum am precizat în interpelare, a fost dus și a fost internat de Serviciul de ambulanță, și nicidecum de către polițist. Polițistul nu are dreptul să facă internări, sau să interneze el în spital. Această decizie de internare într-un spital este dreptul și este obligația Serviciului de ambulanță, așa cum s-a întâmplat și în cazul care a făcut obiectul acestei dezbateri, până la urmă.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Tot pentru domnul deputat Dan Brudașcu, din partea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, răspunde domnul Ion Giurescu, referitor la locuitorii din mediul rural din județul Cluj, care, în ciuda muncii prestate ca membri ai fostului C.A.P., nu beneficiază de pensii.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 
   

Domnul Ion Giurescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

La interpelarea adresată Ministerului Muncii de către domnul deputat Dan Brudașcu, referitoare la stabilirea pensiilor în cazul persoanelor care au desfășurat activitatea în fostele c.a.p.-uri, Ministerul Muncii răspunde următoarele:

Începând cu data de 1 aprilie 2001, pensiile din sistemul public, inclusiv pentru persoanele care au desfășurat activitate în fostele unități agricole cooperatiste, se stabilesc, conform prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Conform prevederilor art.162 din Legea nr.19/2000, punctajul anual pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodării individuale din zona necooperativizată, până la data intrării în vigoare a Legii nr.80/1992 republicată, reprezintă 0,25 puncte.

Referitor la majorarea cu sută la sută a pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor, precizăm că, în conformitate cu Ordonanța de urgență a Guvernului nr.67/2003 aprobată prin Legea nr.383/2003, această măsură s-a aplicat persoanelor ale căror drepturi de pensii au fost stabilite conform legislației aplicabile în sistemul de asigurări sociale ale agricultorilor până la data de 1 aprilie 2001 și care nu beneficiază de alte categorii de pensii stabilite în sistemul asigurărilor sociale de stat.

Cazul celor două persoane din județul Cluj date spre exemplificare a fost transmis Casei Județene de Pensii Cluj, în vederea verificării.

Totodată, pentru corecta analiză a aspectelor semnalate, s-a cerut Casei Județene de Pensii Cluj o informare completă, urmând ca rezultatul să fie comunicat ulterior.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comentarii, domnule deputat?

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul formulat.

Aș vrea să fac precizarea că, în cazurile pe care le-am indicat ca ilustrare a problemei pe care v-am adus-o la cunoștință, persoanele în cauză s-au adresat deja organelor județene care, însă, le-au menționat faptul că domniile lor nu sunt pensionare C.A.P., deși au vârsta și au îndeplinit criteriile pe care le presupunea calitatea de fost membru al C.A.P.

Li s-a spus că lor nu li s-au majorat pensiile, sau nu li s-au dublat pensiile, ca lucrători în agricultură, așa cum s-a întâmplat cu majoritatea cetățenilor aflați în situații similare, pe motivul că în cazul lor este vorba de ajutoare sociale.

Deci, rugămintea pe care am avut-o este să se clarifice dacă sunt pensionari și, dacă este așa, să beneficieze de prevederile legii în materie de pensionare ca membri ai C.A.P., iar, dacă nu sunt pensionari, să li se explice de ce au fost decăzuți din acest drept în urma anilor de muncă pe care i-au prestat în fostele c.a.p.-uri de pe raza comunei Vad, județul Cluj.

Este o chestiune de principiu, pentru care solicit verificarea și soluționarea până la capăt, pentru că aceste persoane reclamă, în repetate rânduri, și au reclamat la diverse instanțe - începând de la primărie, direcția județeană de pensii și așa mai departe -, iar răspunsurile pe care le-au primit nu le-au satisfăcut. Pe cale de consecință, ele mi-au cerut să intervin, pentru clarificarea la nivelul ministerului competent.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Tot pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Familiei, pentru domnul Nicolae Enescu, care este absent, trebuia să răspundă domnul Giurescu.

Din păcate, nefiind în sală, nu puteți răspunde.

Pentru domnul Metin Cerchez, de asemenea, Ministerul Justiției, prin doamna Rodica Constantinovici, trebuia să-i răspundă domnului deputat. Din păcate, nu este în sală.

 
  Adrian Moisoiu

Pentru domnul Adrian Moisoiu, doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat, referitor la Societatea Comercială "Balneoclimaterica" Sovata.

Vă rog, doamnă secretar de stat.

   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1485 adresată ministrului justiției, referitoare la soluționarea denunțurilor depuse de domnia voastră la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (fosta Curte Supremă de Justiție) și Parchetul Național Anticorupție, referitoare la vânzarea ilegală a unui pachet de acțiuni al Societății Comerciale "Balneoclimaterica" Sovata, vă comunicăm că, din verificările efectuate la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, nu a putut fi identificată nici o lucrare care să fie înregistrată sub nr.218/15 din 2 octombrie 2002.

După cum precizați în conținutul interpelării, vi s-a comunicat de către Parchet, anterior, că lucrarea este în studiu.

Vă rugăm să aveți amabilitatea să ne precizați sub ce număr și la ce dată vi s-au comunicat aceste răspunsuri, sau alte date pentru identificarea denunțului.

Având în vedere termenul scurt între data formulării interpelării și prezentul răspuns, am cerut Parchetului Național Anticorupție și Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție să facă verificări amănunțite și, în măsură în care se vor identifica denunțurile, vă vom comunica răspunsul solicitat - informații complete.

Vă putem informa, însă, că, referitor la privatizarea Societății Comerciale "Balneoclimaterica" S.A. Sovata, a existat pe rolul instanțelor de judecată o acțiune, prin care s-a solicitat de către Societatea Comercială "Aluniș S.R.L." anularea formelor și a actelor întreprinse în vederea vânzării pachetului de acțiuni avute de A.P.A.P.S. la Balneoclimaterica S.A. Sovata.

Prin decizia nr.2153 din 2003, pronunțată în dosarul nr.5832/2001, Curtea Supremă de Justiție a respins recursurile formulate în cauză, menținând, astfel, dispozițiile sentinței nr.117 din 23 mai 2001 a Curții de Apel Târgu-Mureș, prin care s-a dispus anularea formelor și a actelor de privatizare întocmite în vederea vânzării prin negociere directă a pachetului de acțiuni menționat.

Punerea în aplicare a acestei hotărâri judecătorești privind anularea formelor și a actelor de privatizare a unei societăți comerciale nu poate fi făcută, însă, pe calea executării silite prevăzute de Codul de procedură civilă, ci se realizează numai la cererea părților interesate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă mulțumesc și eu.

Domnule deputat, dacă aveți comentarii? Vă rog, pe scurt.

 
   

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, domnule președinte de ședință.

În primul rând, referitor la înregistrare, îi voi prezenta doamnei secretar de stat, după acest comentariu, numărul care este cel corect, pe care vi l-am spus - nr.218/15 din 2 octombrie 2002 -, și care a ajuns la P.N.A.; mi s-a comunicat nr.670 din 8 octombrie 2002; a fost în discuție și am discutat personal, dacă numele domnului procuror-șef Suhart vă spune ceva. Cu dânsul personal am discutat, la dânsul a fost acest dosar pentru lămurire. Eu cred că vă spune.

În legătură cu Sovata, în fine, într-adevăr, s-a dat câștig de cauză în două situații, nu într-una: și la Aluniș și la Vila Ștefan. Deci, beneficiar este domnul Piroșca, respectiv domnul Márton, atunci, demult, deci la datele pe care dumneavoastră le-ați spus. numai că, și aici apare, nu știu, urâtul acestei probleme, numai că la privatizarea stațiunii Sovata, în momentul respectiv, valoarea hotelului Aluniș a fost apreciată la 4 sau 5 miliarde de lei, aproximativ, 5 miliarde de lei. Salina Invest - beneficiara pachetului de acțiuni, cea care a preluat stațiunea Sovata, după sentința la care doamna secretar de stat a făcut referire, i-a pretins domnului Piroșca suma de 31 de miliarde de lei. Iată, de fapt, ce înseamnă diferența între prețul cu care s-a vândut stațiunea sau un mijloc fix din stațiune, deci hotelul Aluniș, și cât s-a valorificat în decurs de câteva luni de către același ".. de cel care a beneficiat de această privatizare.

Vă rog să rețineți, doamnă secretar de stat, că întreaga stațiune Sovata, și aici fac referire și la celelalte hoteluri care mai sunt acolo, Brădet, Sovata, Făget, așa, cât și vilele care au fost acolo, un număr de zeci de vile, toată această stațiune s-a vândut către Salina Invest, la momentul respectiv, la suma de 40 de miliarde de lei, ceea ce este o sumă cu totul și cu totul derizorie în clipa de față.

Subiectul și obiectul care a fost în discuție este faptul că nu a fost respectată legea de către APAPS. Acesta este adevărul, și aceasta m-a determinat să depun denunțul penal la care am făcut referire, de fapt, la care nu am primit răspunsul nici în clipa de față. Pentru că, oricum, la un denunț penal trebuie răspuns, ca să răspundă cineva. Că și-a schimbat numele sau nu asta este altă poveste. Și acest denunț penal se referă foarte clar la ilegalitatea comisă, pentru că nu s-a respectat legea, s-a vândut stațiunea prin vânzare directă în momentul în care o lege era în vigoare și iată că cel care beneficiază în momentul respectiv și avea contractul pentru hotelul respectiv avea dreptul să o cumpere în leasing. Sunt multe ilegalități care s-au comis, nu vă cer să studiați tot dosarul, dar vă solicit, doamnă secretar de stat, să primesc răspunsul, deci din octombrie 2002 și până în mai 2004, la un denunț penal care, de fapt, a fost lămurit nu o dată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da. Și eu vă mulțumesc.

 
  Ștefan Baban

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, care a interpelat Ministerul Agriculturii cu tema explozia importurilor de produse agro-alimentare în România, răspunde domnul Gheorghe Predilă, secretar de stat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor, Apelor și Mediului):

La interpelarea formulată de domnul deputat Ștefan Baban, conducerea Ministerului Agriculturii prezintă următorul răspuns.

Noi suntem de acord că în ultimii ani România a apelat la importuri de produse alimentare, dar există și o explicație plauzibilă, în sensul că în ultimii 3 ani România s-a confruntat cu cea mai mare secetă pe care a avut-o din 1947 încoace. Sigur că mai sunt și alte cauze care își vor găsi rezolvarea într-o anume perioadă de timp și se fac eforturi ca acest import de produse alimentare să fie diminuat, și sunt două căi pe care Ministerul Agriculturii le-a propus Guvernului pentru diminuarea deficitului balanței comerciale.

Prima măsură ar fi pentru creșterea exportului de produse agro-alimentare. Recolta anului 2004, așa cum este estimată acum, pentru culturile care s-au înființat în toamnă, este destul de bună, și dacă nu se întâmplă alte fenomene, ne va permite să exportăm cantități însemnate de cereale, de vinuri, de produse de panificație, ulei de floarea-soarelui, animale vii, pentru că vom dispune și de o bază furajeră mult mai consistentă decât până acum, și deci vor fi cantități importante care vor putea fi disponibilizate. În același timp, Guvernul, la propunerea Ministerului Agriculturii, a aprobat un sistem de prime de export pentru stimularea livrărilor unor produse alimentare, și acestea se referă la vinuri, la legume, la fructe și la animalele vii.

vom utiliza în continuare instrumentele de susținere și promovare a exportului în cadrul programelor pe care le avem întocmite pentru creșterea competitivității produselor noastre pe piața internațională și, în același timp, vom participa la toate manifestările expoziționale de unde avem de învățat și în același timp ne vom face cunoscuți cu produsele noastre. Vom utiliza mai complet cotele preferențiale de acces pe piețele țărilor membre ale Uniunii Europene, având o bază mai bună de lansare a acestor exporturi.

A doua categorie de măsuri o reprezintă diminuarea importurilor, renunțarea la multe importuri de cereale și furaje, având în vedere producția bună care se estimează. anul acesta, sigur, am fost nevoiți să cumpărăm importante cantități de cereale atât pentru hrana populației, dar și pentru hrana animalelor și, așa cum am spus, previziunile noastre sunt încurajatoare. Acoperirea într-un grad mai mare a ofertei pentru consumul intern din producția națională. Eu am să încerc numai o producție să vă spun, la legume. În 2001 am realizat 2784 de mii de tone de legume, în 2003 am realizat 3167 de mii de tone, este cea mai mare producție înregistrată în ultimii 14 ani. Anul acesta estimăm o producție și mai bună și vreau să vă informez că anul trecut nu am importat decât 166 de mii de tone de legume în stare proaspătă, ceea ce este puțin, în comparație cu producția care s-a realizat, de 3167 de mii de tone. La fel, se prevede o producție bună până acum și la fructe și, ca atare, și aici cantitatea de fructe care va fi importată va fi diminuată. Producția medie practic a crescut de la 3910 kg în 2001 la peste 6500 în 2003. Deci creșterea este de 64% față de 2001.

În același timp, pentru stimularea producției de legume venim cu susținere, deci cu subvenție de 3000 de lei pe kg de legume produse în sere încălzite, pentru a acoperi o parte din cheltuielile cu energia termică. Oricum, valoarea totală a subvențiilor este de 240 de miliarde de lei. Stimulente acordăm și la producția autohtonă de carne de porc, pentru că și aici am fost nevoiți să importăm și uneori nu am putut să facem mai mult datorită conjuncturii externe, am acordat 776 de miliarde de lei, din care 634 de miliarde au fost numai pentru producția de carne de porc livrată la abatoarele autorizate. Sunt și alte măsuri în programul nostru care vor crea condiții bune pentru diminuarea pierderilor și mai ales a cantităților de import de produse agro-alimentare.

Răspunsul este mai amplu și cu permisiunea dumneavoastră vi-l înmânez ca să... nu putem să ținem ședința...

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Aveți comentarii, domnule deputat, da?

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Observ pentru a nu știu câta oară că discutăm de programe. Noi nu mâncăm programe, din păcate.

Din păcate, aducem totul din afară. Societatea noastră a ajuns una de consum asistat, deci ne împrumutăm mereu de bani și am ajuns să avem, după știința mea, circa 18 miliarde de dolari datorie externă și mai avem și încă vreo 9 miliarde echivalentul datoriei interne. Agricultura..., eu unul umblu prin țara asta românească și văd ce se întâmplă în agricultură și nu sunt deloc optimist. Poate că, cu prima ocazie, și am să demonstrez Ministerului Agriculturii că nu e suficient să ai programe, trebuie să și le îndeplinești, să le înfăptuiești, poate va veni și domnul ministru și alți miniștri, fiindcă noi interpelăm aici și nu există nici un ".. fără,... am tot respectul pentru domnul secretar de stat Predilă. Dar era bine, poate o dată și o dată să vină și câte un ministru din acesta plin, să-l mai vedem la față, că au venit foarte emoționați și încântați când i-am uns, ca să formăm Guvernul. Poate vin să ne răspundă la niște întrebări din astea foarte clare, ce se întâmplă cu grâul, ce se întâmplă cu legumele, de ce mâncăm usturoi din import, conserve de fasole verde din Franța etc. oricum, eu îi mulțumesc domnului că mi-a dat răspunsul acesta, este un răspuns formal, și eu am să revin asupra subiectului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc. Tot pentru domnul Ștefan Baban ar fi trebuit să răspundă Ministerul Sănătății, vom reprograma acest răspuns.

 
   

Pentru domnii deputați Mircea Costache și Adrian Moisoiu, Ministerul Educației și Cercetării a răspuns în scris, petenții declarând că sunt mulțumiți cu răspunsurile primite.

Cu aceasta, închidem ședința noastră consacrată interpelărilor de astăzi.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,45

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 iulie 2020, 7:55
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro