Plen
Ședința Senatului din 24 mai 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.78/01-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002
2001 2000 1999
1998 1997 1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2020-prezent
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003 2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-06-2021 (comună)
11-05-2021
Arhiva video:2022 2021 2020
2019 2018 2017
2016 2015 2014
2013 2012 2011
2010 2009 2008
2007 2006 2005
2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 24-05-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Senatului din 24 mai 2004

  1. Declarații politice rostite de senatorii:

 

Lucrările ședinței au început la ora 15,35.

Ședința a fost condusă de Doru Ioan Tărăcilă - vicepreședinte al Senatului, asistat de Antonie Iorgovan și Mihai Ungheanu - secretari ai Senatului.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Doamnelor și domnilor senatori,

Declar deschisă ședința plenului Senatului, salutându-i pe domnii senatori prezenți, iar pe cei absenți, dar care sunt în birouri, invitându-i la ședință și, conform hotărârii Biroului permanent al Senatului, vă propun să începem cu primul punct al ordinii de zi, respectiv declarații politice, urmând ca după aceea să stabilim în continuare ordinea de zi și problemele care au caracter organizatoric.

 
Florin Rotaru

Invit la tribună reprezentatul Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, domnul senator Florin Rotaru.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Florin Rotaru:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Adunarea Națională a Republicii Bulgaria a organizat prin intermediul Comisiei pentru cultură și sub patronajul Președinției Bulgariei, la Sofia, în zilele de 14 - 16 mai a.c. un forum cu tema "Cultura - factor de stabilitate în Europa de Sud-Est".

Au participat reprezentanți ai parlamentelor din Albania, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Grecia, Macedonia, Serbia-Muntenegru, Slovenia și Turcia.

Șefii acestor delegații au fost primiți de domnul Ghiorghi Pârvanov, președintele Republicii Bulgaria.

Delegația română a fost alcătuită din membri ai Comisiilor pentru cultură, artă și mass-media din Camera Deputaților și din Senat, respectiv domnii deputați Mihai Adrian Mălaimare, Alexandru Sassu, Gheorghe Firczak, domnul senator Eugen Florescu și subsemnatul.

Forumul și-a propus inițierea dialogului dintre parlamentarii statelor participante, națiuni care au ca obiectiv major integrarea în Uniunea Europeană și, totodată, stabilirea strategiei în vederea îndeplinirii acestui deziderat.

Originalitatea acestui forum constă în definirea culturii, ca element primordial al strategiei de integrare europeană, celelalte domenii ale industriei sau al agriculturii rămânând în plan secundar.

În prima zi a dezbaterilor, academicianul bulgar Andrei Pantev a prezentat raportul "Contribuția culturii balcanice la spiritualitatea europeană", iar a doua zi, domnul Jelio Jelev, fostul președinte al Bulgariei și actualmente președintele fundației "Clubul politic balcanic", a susținut comunicarea "Dimensiunile moderne ale cooperării culturale în Balcani."

Concluziile acestor comunicări au fost acceptate de către toți participanții, fapt concretizat prin adoptarea unei Declarații comune a forumului. Ideea dominantă, relevantă în toate intervențiile participanților la dezbateri, constă în acceptarea unui adevăr istoric indubitabil, caracterizat de faptul că elementele pozitive sunt mult mai profunde și mai numeroase în comparație cu numărul restrâns al divergențelor care au fost între aceste popoare.

O axiomă, cunoscută din Antichitate, domină astăzi aproape întreaga sferă politică și intelectuală din Balcani, care recunosc după multe dezamăgiri că un popor se caracterizează îndeosebi nu prin războaiele victorioase consemnate în letopisețe, ci prin operele culturale care au edificat specificul național și, totodată, au contribuit la îmbogățirea patrimoniului universal.

Cultura este mijlocul cel mai eficient de comunicare, de menținere durabilă a relațiilor dintre națiuni, de reducere a rivalității numai la concurența culturală, singura concurență benefică.

S-a conștientizat condiția balcanică de barcă necesară marilor puteri, clătinată de valurile intereselor acestora și trimisă în oceanul istoriei.

Pentru a nu mai fi o unealtă în mâinile oricărei puteri care s-a folosit și se va putea folosi de înflăcărările și de patimile naționaliste trebuie să ne cunoaștem mai bine, să conștientizăm defectele noastre pentru a le îndrepta, să ne eliberăm de complexul de inferioritate, potrivit căruia Balcanii reprezintă pecetea rușinii, "butoiul cu pulbere", sintagmă care aproape permanent provoacă indignarea comunității internaționale.

Atributul de balcanic este în conștiința occidentală o foarte complicată combinație de năravuri, de obiceiuri, de educație și comportament, dar este cel puțin bizar că fiecare dintre națiunile balcanice găsesc un alt adevăr, o altă interpretare pentru același eveniment istoric.

De aceea, nu trebuie să ne mai concentrăm asupra vechilor contururi ale hărților geografice și să mai cultivăm falsele idealuri care au inspirat atât de multe războaie între noi.

Este timpul să înțelegem că apartenența noastră națională și religia nu constituie motiv de ne dușmăni.

Balcanii sunt unul din puținele locuri mitice, unul din puținele leagăne ale istoriei europene. În prezent, întreaga umanitate trăiește uriașa provocare a unei noi scrieri, a unui timp al abstracției, al unui timp al exodului, al unui timp al confuziilor.

Nașterea ciberspațiului și a ciberculturii sunt cel puțin tot atât de revoluționare pe cât a fost revoluția industrială. Asistăm la formarea unui bun cultural inestimabil, întrucât este inepuizabil și de o bogăție infinită. Constrânși de aceste realități suntem obligați să sesizăm împreună specificul nostru cu virtuți globalizatoare.

Avem un fond comun trac, am trăit fără diferențieri naționale sub Alexandru cel Mare, în vremea regalității lui Lisimah, a dominației gete a lui Burebista, a imperiului roman și a imperiului otoman, avem aceeași religie majoritar ortodoxă și aceeași toleranță față de religia catolică și mahomedană, cunoaștem aceleași efecte ale influenței occidentale, avem aceeași artă populară. Toate acestea sunt doar argumente în favoarea realizării unei sinteze supranaționale a acestor națiuni.

Concomitent trebuie să fim conștienți de ignoranța europeană față de civilizația și cultura balcanică.

În 1924, savantul Mihail Manoilescu propunea publicarea Revistei "Revolta Balcanilor" cu speranța că prin traducerea unor texte reprezentative în limbi de circulație va face cunoscute Occidentului valențele culturii balcanice.

Astăzi, situația internațională europeană este oarecum diferită: Occidentul are nevoie să ne cunoască, iar noi avem aceleași responsabilități în a ne face cunoscuți.

Din această perspectivă, delegația româna a propus crearea Bibliotecii virtuale balcanice, alături de delegația Turciei, care a propus realizarea unei Enciclopedii a culturii și civilizației balcanice.

În cadrul strict al relațiilor româno-bulgare, dorim să menționăm un singur exemplu. Delegația română a vizitat, în timpul deplasării în Bulgaria, instituțiile muzeale din comuna Prodim, unde se află Casa memorială "Carol I - Principele României", din spațiul căreia au dispărut busturile dedicate lui Carol I și generalului Cerchez, precum și mausoleurile de la Grivița și Plevna.

Este adevărat că aceste instituții muzeale nu au un buget satisfăcător, dar au un statut juridic bine determinat, cu o schemă de personal care cuprinde un paznic, un custode și un muzeograf. Desigur, așteptările noastre sunt mult mai mari, dar înainte de a pretinde ceva mai mult, este obligatoriu să privim propria noastră atitudine față de patrimoniul mobil și imobil referitor la istoria și cultura Bulgariei.

În București se mai păstrează numai două astfel de imobile: Casa Hristo și Evloghi Ghiorghievici, situată în Calea Moșilor nr. 82, precum și clădirea cunoscută sub numele de Hanul Biduki sau Solakoglu, după numele proprietarilor, frații Solakovi, veniți din Sviștov, imobil situat în Calea Moșilor nr. 134 A.

Ambele imobile sunt nerestaurate și nu au destinație culturală. A sosit momentul să ne ocupăm mai serios de aceste mărturii legate de istoria bulgarilor. Nu este numai un semn de civilitate, dar este o obligație morală față de noi înșine și față de vecinii noștri.

Așadar, în prezent, intelectualii și lumea politică balcanică trebuie să-și asume responsabilitatea relevării specificului balcanic care reprezintă prin sine însuși o importantă cheie a succesului viitoarei Uniuni Europene.

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Gheorghe Bunduc

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Gheorghe Bunduc.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Gheorghe Bunduc:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor senatori,

În ziua de 18 noiembrie 2003, de la acest microfon semnalam plenului Senatului, presei și tuturor celor interesați despre intenția statului ucrainean de a construi un canal navigabil în zona Rezervației Biosferei Delta Dunării.

Din păcate, acest semnal nu a rămas doar la nivel teoretic, deoarece la 11 mai a.c., acest canal a început, de fapt, a fi construit în apropierea localității Vâcove și sunt executate de firma germană de construcții "Moebius Josef". Construcția acestui canal va permite navelor ucrainene de pe Dunăre să renunțe la utilizarea canalului românesc Sulina pentru accesul la Marea Neagră.

Dacă Ucraina va avea anumite avantaje materiale prin neplata taxelor pentru tranzitarea Canalului Sulina, această construcție a stârnit puternice reacții de respingere din partea organizațiilor internaționale ecologistice care au cerut președintelui ucrainean Leonid Kucima oprirea imediată a acestor lucrări.

În fapt, lucrarea a încetat doar pentru câteva zile, întrucât firma germană așteaptă utilaje de specialitate, dar ea va continua îndată ce acestea vor fi venit.

Ce va însemna acest canal pentru România și în mod deosebit pentru Rezervația Biosferei "Delta Dunării"?

În primul rând va fi afectat ecosistemul biosferic Delta Dunării și aceasta va duce la dispariția a zeci de specii de păsări migratoare și de pești, iar flora va avea și ea mult de suferit.

Practic, vor fi pierdute 1.500 de hectare din Delta Dunării, iar aprovizionarea cu apă pentru activitățile de irigație și de pescuit va scădea foarte mult.

Totodată, această construcție se execută într-o zonă protejată de UNESCO și încalcă atât prevederile legislației românești și ucrainene pentru mediu, dar, mai ales, cele internaționale. Astfel, se aduc grave prejudicii Convenției Ramsar, Convenției de la Bonn privind conservarea speciilor migratoare și a animalelor sălbatice, Convenției de la Berna privind conservarea vieții sălbatice în Europa și a habitaturilor naturale.

Sunt încălcate, de asemenea, Convenția privind cooperarea României și Ucrainei privind protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea, convenție semnată la Sofia la 29 iunie 1994, precum și Convenția pentru impactul asupra mediului, de fapt, cea mai importantă convenție semnată între cele două state, respectiv România și Ucraina, semnată în 1991 la Espoo.

Așteptăm din partea Guvernului României, din partea organismelor specializate măsuri concrete pentru a se sista această construcție a canalului.

Vă mulțumesc, domnule președinte. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Nicolae-Vlad Popa

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar P.N.L., domnul senator Nicolae-Vlad Popa.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Nicolae-Vlad Popa:

Vă mulțumesc.

"Luarea unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia, în scopul de a și-l însuși pe nedrept se numește furt și se pedepsește cu închisoare."

Pornind de la această definiție, Guvernul Năstase poate fi considerat autorul unui manual intitulat "Cum să furi din buzunarul cetățeanului fără să fii prins".

Numeroase ordonanțe, hotărâri de Guvern, dar și legi, reglementează furtul săvârșit asupra contribuabilului român.

Dintre metodele patronate de P.S.D. putem enumera încredințările directe de lucrări clienților de partid, cu supraevaluarea cheltuielilor, vânzările, de data aceasta subevaluate, făcute de Regia Administrării Protocolului de Stat a propriilor active, dar și a celor din Regia "Locato" și "Horticola" - S.A., "privatizarea" Uzinei "Roman" - S.A. pe un euro și oferirea drept cadou a patrimoniului acestuia unei asociații pesediste.

O altă metodă de vârf o reprezintă iertarea de datorii a unor societăți gen "Rafo" sau "Tutunul Românesc" care prejudiciază bugetul național de mii de miliarde de lei.

Concomitent, vistieria statului este furată sistematic prin căpușarea societăților și companiilor de stat, atât la intrare, cât și la ieșire, de firmele pesediste.

Nici un produs sau serviciu al economiei încă de stat nu scapă comisionului pesedist. Tot aceste firme de stat, printre care companiile și societățile naționale "Petrom", "Distrigaz" etc., dar nu în ultimul rând B.C.R. și C.E.C., plătesc publicitate de zeci de miliarde lei către MEDIA, proprietatea P.S.D.-ului.

Sus-numiții își permit, pe banii noștri - campionul absolut fiind C.E.C.-ul - să facă donații și sponsorizări astronomice acelorași clienți ai P.S.D., o bună parte din sumele în acest fel obținute intrând în buzunarele proprii sau la pușculița de partid.

Dar cea mai rafinată formă de furt o reprezintă furtul de proprietate intelectuală. După cum se cunoaște, statul român este proprietarul unei întregi game de produse, cele mai valoroase fiind în industria constructoare de mașini. Societățile "Roman" -S.A, "Tractorul" - S.A., "Aro" - Câmpulung, "Dacia", dar și multe, multe altele sunt proprietarele unei averi reprezentând planurile, schițele, cotele, formulele pe baza cărora se construiesc toate piesele ce alcătuiesc produsul finit.

Deși proprietatea intelectuală a fost garantată încă din 1956, prin Decretul nr. 321, și ulterior prin Legea nr. 8/1996, din care reiese că orice produs executat fără consimțământul proprietarului este considerat contrafăcut, urmând să fie confiscat, în România P.S.D.-ul a construit o adevărată filieră de peste 100 de societăți producătoare de așa-zise piese de schimb, în realitate piese contrafăcute. Aceste societăți fără licență sau alte forme de aprobare au vândut piese în valoare de zeci de milioane de dolari fabricilor ce dețineau dreptul de proprietate, producându-le astfel un prejudiciu imens. De fapt, prejudiciul real al acestor uzine reprezintă exact valoarea încasată de firmele ce au încălcat legea. La uzinele "Roman" și "Tractorul", paguba a fost evaluată prin această răscumpărare a pieselor contrafăcute la 10 până la 12 milioane dolari pe an. În felul acesta s-a contribuit în mod direct la falimentarea acestor uzine.

Având în vedere gravitatea și consecințele în plan economic ale faptelor prezentate în această declarație politică, consider că Parchetul General trebuie să se autosesizeze pentru săvârșirea acestui furt de proprietate intelectuală, declanșând o anchetă care să identifice vinovații și să ia măsuri pentru recuperarea pagubelor.

Totodată, declar că voi solicita Senatului României înființarea unei comisii de anchetă care să cerceteze acest furt pe care eu îl consider "al deceniului", estimat la aproape 1 miliard de dolari.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ioan Nicolaescu

Invit la tribună pe domnul senator Ioan Nicolaescu - Grupul parlamentar P.S.D.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Ioan Nicolaescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În scurta mea intervenție vreau să aduc la cunoștință că între 16 și 19 mai a.c. a avut loc la Bangkok cea de a II-a Adunare generală a IPAIT (International Parliamentarian's Association for Information Technology).

Au participat 103 parlamentari și membri ai misiunilor diplomatice din 23 de țări.

Principalul obiectiv al IPAIT II au fost discuțiile legate de oportunitățile existente la nivelul diferitelor țări, de implementare și extindere a metodelor digitale în domeniul parlamentar și al relațiilor cu cetățenii: prin e-Parliament, e-Government și ICT-D (Information Communication Technology-Development).

S-au analizat și s-au reluat recomandările adoptate la Reuniunea inaugurală de la Seul, din 2002, la care România a făcut parte din rândul membrilor fondatori.

Adunarea generală a țărilor participante în cadrul Asociației Internaționale Interparlamentare pentru Tehnologia Informației a adoptat un plan prin care se stabilește, conform World Summit on the Information Society (WSIS), care a avut loc la Geneva în decembrie 2003, punți de legătură prin mijloace digitale între diferitele țări. În acest sens au fost sensibilizate organismele internaționale, începând cu Adunarea Generală a Națiunilor Unite, Secretariatul General al Națiunilor Unite, Banca Mondială, alte instituții financiare, precum și țările bogate și cu un IT evoluat, pentru suport tehnologic.

S-a pus în discuție, de asemenea, extinderea utilizării de open source software pentru e-Government, e-Commerce și e-Education pentru accesul la soft-uri fără bariere financiare.

S-a agreat promovarea ICT-D în domeniul a 6 inițiative: e-Parliament, e-Education, e-Society, e-Government, e-Commerce și e-Industry.

România a participat la această importantă consfătuire cu o delegație din care au mai făcut parte cei doi deputați - Octavian Petruș și Liana Naum - iar din punct de vedere al contribuțiilor am participat cu un Raport de țară și două rapoarte care au fost date ca documente oficiale pentru toate delegațiile pe probleme legate de e-Parliament și e-Government. De asemenea, subsemnatul a fost co-chairman în comisia care a redactat Draft Communication.

Vreau să spun că remarcile care s-au făcut la adresa României sunt benefice și avem și certitudinea că în următoarea perioadă vom reuși să stabilim punți de legătură mult mai importante decât până acum pe problema e-Administration.

De altfel, s-a stabilit aici că la ora actuală această comunicare electronică poate purta numele de e-Everything, pentru că absolut toate domeniile beneficiază de această cooperare.

Vreau să remarc, în încheiere, că România are deja o inițiativă în domeniul soluțiilor educaționale, Open Source Software, care reprezintă un Educational Tools Initiative și care va fi promovată de îndată ce va reuși să aibă protecția pentru copyright gen GPL (General Public License) și pentru a fi protejată ca soluție strategică națională. De fapt, aceasta, făcând parte din acest Open Source Software, vreau să spun că este furnizată gratuit pentru toate instituțiile și are la bază utilizarea acestei metode atât în domeniul cercetării, cât și al învățământului, atât preuniversitar, cât și universitar și largi aplicații în domeniul cercetării.

Următoarea conferință pe acest domeniu s-a stabilit a fi în Brazilia anul viitor, în a doua jumătate a lunii mai, și România a semnat Declarația comună și face parte din conducerea respectivă a societății internaționale.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Ioan Aurel Rus

Invit la tribună reprezentantul Grupului parlamentar al Partidului România Mare, domnul senator Ioan Aurel Rus.

Aveți cuvântul, domnule senator!

 

Domnul Ioan Aurel Rus:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

În campania electorală pentru alegerile locale din iunie 2000, Partidul România Mare s-a prezentat sub deviza:

"Fapte, nu vorbe!". Acum, prin toate localitățile țării găsim o altă lozincă a partidului-stat P.S.D. și anume: "Faptele sunt politica noastră!". Care fapte? Cu ce vă lăudați?

Încerc eu să enumăr din faptele P.S.D.-ului care:

  1. A transformat România într-un stat de tip mafiot.
  2. A ridicat corupția și abuzul la rang de politică de stat.
  3. A prăbușit nivelul de trai al românilor sub pragul celei mai crunte mizerii, provocând depresii grave și nenumărate sinucideri. (Vociferări în partea P.S.D.)
  4. A jefuit patrimoniul național și a tranșat țara ca la măcelărie. Totul cu un singur scop: îmbogățirea clanului Năstase și a clientelei sale politice.
  5. A mărit numărul de șomeri real la 2 milioane, silindu-i pe români să-și ia lumea în cap și să moară de foame pe meleaguri străine. (Vociferări, comentarii în partea P.S.D.)
  6. ...
 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog, vă rog!

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus:

  1. A politizat justiția, aservind-o în mod incalificabil, astfel încât românii au pierdut și ultima instanță legală la care să apeleze.
  2. A desfășurat activități de poliție politică tipice celor mai totalitare regimuri.
  3. A intoxicat zi de zi populația cu o propagandă nerușinată care i-a determinat pe români să fie din ce în ce mai scârbiți de politică.
  4. A mințit sistematic comunitatea internațională, iar acolo unde a putut i-a corupt pe oficialii străini.
  5. Printr-o politică iresponsabilă ce demonstrează incapacitate și lipsă de soluții economice a sporit datoria externă a României cu 17 miliarde dolari, povară extraordinar de grea pentru generațiile viitoare.

Privatizarea C.E.C. și a S.N.P. "Petrom" fac parte din realizările Guvernului Adrian Năstase? OMV sau MOL sunt finanțatoare ale acestui Guvern? Și când e vorba de politică externă nu înțeleg meritele P.S.D.-ului trimise fiecărui județ într-o cărțulie - "Merite ale Guvernului Năstase" - care constau în aderarea la NATO. E numai meritul P.S.D.-ului, celelalte partide politice nu au făcut nimic pentru aceasta? Obținerea unui calendar precis de aderare la Uniunea Europeană...

Domnilor,

Anul 2007 s-ar putea să fie undeva prin 2012.

Primirea P.S.D.-ului în Internaționala Socialistă nu ține de politica externă a României. E problemă internă a partidului dumneavoastră.

Revizuirea Constituției? Ce a ieșit? Vot prin fraudă, demagogie și minciună, armata obligatorie, proprietatea garantată doar pentru unii, pentru cei mulți garantată doar deposedarea.

Recunoașterea dreptului la liberă circulație prin ridicarea vizelor? Numai că, nu uitați, de Sfintele sărbători ale Paștilor, Marea Britanie, din cauza matrapazlâcurilor pesediste, de scoatere ilegală din țară a lui Gabriel Bivolaru, ne-a sancționat. De altfel, recunoașterea pe plan extern aparține poporului român și nu vreunui partid, fie el chiar și pesedist.

Nu m-aș mira dacă aș afla că tot P.S.D.-ul a ajutat și pe colegul Ilie Ilașcu să fie primit astăzi aici între noi.

Nu spune nimic partidul-stat de încălcările grave însă ale legii. La Poiana Ilvei, județul Bistrița-Năsăud, primarul și-a permis să împodobească geamurile instituției primăriei cu afișe electorale P.S.D.-iste. (Replică neinteligibilă din sală.)

Să nu mai vorbim de cazurile grave de amenințare la adresa candidaților Partidului România Mare și chiar la acte de lichidare: Dorin Moroșanu, candidat P.R.M. la Primăria Mireni - Botoșani, arestat, dispărut câtva timp, iar la întoarcere s-a retras de pe listă; Gheorghe Tudor Gogea, pădurar, candidat P.R.M. la Primăria Calvini - Buzău, agresat de oamenii P.S.D., maltratat, aruncat în șanț - omul deține certificate medicale.(Vociferări în partea P.S.D.)

Ce măsuri s-au luat împotriva primarului P.S.D. din Voluntari - Ilfov, pe nume Florin Pandele, ce a organizat măcelărirea candidatului P.R.M. la primărie, Ion Serăcăceanu? Și cazurile nu se opresc doar aici. La Brăila au fost bătuți copii pentru că au lipit afișe ale Partidului România Mare (Vociferări în partea P.S.D.), la Năvodari au fost bătuți și arestați minori, tot pentru același lucru. Mai zilele trecute a fost acostat și agresat deputatul P.R.M. Constantin Bucur. Ce să înțeleg, domnilor? Vă e frică de luptă dreaptă în alegeri? S-a început campania de exterminare? Opriți-vă, pentru numele lui Dumnezeu!

Vă mulțumesc pentru neascultare. (Aplauze în partea P.R.M.; vociferări, discuții, comentarii în partea P.S.D.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da.

 
Ioan-Păun Otiman

Stimați colegi,

Vă rog să-mi permiteți să invit la tribuna Senatului pe domnul senator Ion Păun Otiman.

Din sală (din partea P.S.D.):

Cel mai mare mincinos...

 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog să nu proferați astfel de expresii în Senat. Vă rog!

Aveți cuvântul, domnule senator!

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor colege,

Domnilor colegi,

V-aș ruga să-mi permiteți să mă refer în declarația mea politică de astăzi asupra unui fenomen cu consecințe deosebit de grave asupra sistemului românesc de cercetare din agricultură.

În calitatea de mea de președinte al Filialei Timișoara a Academiei de Științe Agricole și Silvice care are în competența sa coordonarea activității de cercetare științifică a unităților de cercetare-dezvoltare din partea de vest a țării, am primit o serie de documente referitoare la deposedarea Societății Comerciale "Supersem" Arad cu suprafața de 303 hectare, concesionată în anul 2001 de la A.D.S. București, cu ocazia privatizării acesteia, deposedarea făcându-se sub pretextul reconstituirii dreptului de proprietate a foștilor proprietari din zona periurbană a Aradului. Dacă preluarea acestei suprafețe de teren s-ar fi făcut cu respectarea prevederilor legale cu privire la publicitatea imobiliară în cazul circulației civile a terenurilor agricole, precum și cu caietul de sarcini și contractul de privatizare, nu mă prezentam în fața dumneavoastră cu această declarație politică. În fapt, tot ceea ce s-a întâmplat cu predarea acestei suprafețe de către A.D.S. București, sub semnătura directorului general ing. Corneliu Popa, prin rezilierea unilaterală a contractului de concesiune a terenului "Supersem" -Arad și predarea către comisia locală a municipiului Arad, primar Dorel Popa, se încadrează perfect în clasica formulă de caracatiță mafiotică. Iată faptele:

1. Reprezentanții unor grupuri de interese, două persoane cu domiciliul în județul Timiș, Jude Ovidiu și Luca Petru Adrian, cu complicitatea unor lucrători ai comisiei locale de aplicare a Legii nr.1/2000, au primit listele cu persoanele îndreptățite să primească despăgubiri pentru suprafețele de teren arabil din anexa nr. 50 a legii.

2. Cu concursul autorităților locale din localitățile de domiciliu a celor incluși pe listă, care i-au convocat la sediul primăriilor, un număr de 37 persoane au fost convinse că singurul mod de a beneficia de drepturile ce li se cuvin potrivit legii este să accepte oferta celor doi misiți. Prețurile oferite pe un hectar de teren, repet, terenul aflându-se în vecinătatea Aradului, pe șoseaua Timișoara - Arad, au variat între 5 și 15 milioane lei, în raport cu gradul de dezinformare, ignoranța și naivitatea celor care sperau să beneficieze de Legea nr. 1/2000.

Menționăm că nici unul dintre titularii dreptului de proprietate nu a primit nici un exemplar din documentele semnate la notar. Unii consideră că li s-au dat despăgubiri și nu cunosc că au primit, în fond, titluri de proprietate, care n-au ajuns în posesia lor.

Prin încheierea promisiunii de vânzare și încasare a prețului de vânzare a terenului, înainte de publicarea ofertei și eliberarea adeverinței de publicitate a vânzării, cu respectarea dreptului de preempțiune, s-a încălcat grav legislația în materie.

3. Efectele acestei mașinațiuni sunt multiple și de o gravitate extremă. Două legi importante pentru integrarea europeană - Legea nr. 1/2000 privind reconstituirea dreptului de proprietate și Legea nr. 268/2001 privind accelerarea privatizării în agricultură - au fost, practic, golite de conținut și aplicate într-un sens contrar scopurilor pentru care au fost adoptate.

Adevărații beneficiari ai Legii nr. 1/2000 au fost practic deposedați de dreptul de a se bucura de beneficiile acestei legi, au pierdut posibilitatea de a intra în posesia titlului de proprietate și de a dispune în cunoștință de cauză de acest drept.

Cei 37 titulari ai dreptului de proprietate care au acceptat tranzacția au vândut terenul înainte de a-l dobândi, la un preț cu mult mai mic decât cel real.

Alte persoane aflate în această situație, care n-au încheiat asemenea tranzacție, au rămas, practic, în afară, urmând să primească eventual despăgubiri, chiar dacă unii au hotărâri definitive de reconstituire a dreptului de proprietate.

Și ceea ce este poate și mai grav, Stațiunea de Cercetare și Producție Legumicolă, actuala S.C. "Supersem", cumpărătorul acțiunilor scoase la vânzare, este singura unitate din vestul țării inclusă în rețeaua de cercetare în domeniul legumiculturii, creatoare și menținătoare a 39 soiuri de legume și 14 soiuri de flori omologate până în anul 2003. Prin această manoperă de tip mafiot se pune în pericol patrimoniul genetic, rod a peste 30 de ani de cercetare în legumicultură și floricultură.

Precizăm că această societate este una din puținele societăți care și-a achitat integral și la timp redevențele datorate pentru terenul concesionat, indiferent de condițiile climaterice, a plătit datoriile acumulate înainte de privatizare și ratele cuvenite și a realizat investițiile prevăzute în caietul de sarcini. (Se declanșează semnalul sonor care anunță expirarea timpului acordat.)

Douăzeci de secunde, domnule președinte.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă rog!

 
 

Domnul Păun-Ion Otiman:

După cum simplu se poate observa, întregul lanț de nereguli de tip caracatiță are la un cap Primăria Aradului, iar la celălalt A.D.S. București, prin care o "afacere" de circa 100.000 euro ajunge la prețul zilei al terenului din această zonă la peste 300 milioane euro.

Opriți, domnilor guvernanți, aceste acțiuni de tip mafiot! În caz contrar, în scurtă vreme, sub masca reconstituirii dreptului de proprietate, se va vinde întregul teren agricol al cercetării științifice și de producere de sămânță autohtonă.

Întreaga documentație am transmis-o domnului Președinte al României, domnului prim-ministru, domnului ministru al agriculturii, domnului procuror general al Parchetului Național Anticorupție pentru a lua măsurile impuse de lege, precum și domnului comandant al Poliției Române pentru a fi protejată directoarea acestei societăți, doamna ing. Adina Opruț, care este amenințată cu moartea de acești misiți în cazul în care nu eliberează terenul în cauză.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc, domnule senator.

 
Adrian Păunescu

Invit la tribună pe domnul senator Adrian Păunescu - Grupul parlamentar P.S.D.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Adrian Păunescu:

Domnule președinte,

Constat că în abordarea critică a faptelor partidului de guvernământ există cel puțin două căi, dintre care cea pe care a ilustrat-o aici domnul profesor academician Păun Otiman este cea pe care și eu, ca membru al acestui partid de guvernământ, aș putea-o considera interesantă și aș vrea să fie analizate și anchetate lucrurile până la aflarea unui adevăr obiectiv. Mie mi se pare că asta este o cale absolut civilizată care ne poate pune pe toți în condiția de conștiință, de a aștepta sau de a grăbi un proces de clarificare care să ne scuture pe noi care nu avem legătură directă cu lucrurile pe care le spune un coleg din Opoziție de această mizerie a unei eventuale implicări a unui primar P.S.D. într-o acțiune ilegală.

Cu totul alt fel de a aborda lucrurile am auzit aici din partea unui om care, mai degrabă, cred că ar trebui să fie smerit, decât excesiv de otrăvit în ce spune și cred că ar trebui să aibă grijă să nu generalizeze în așa fel încât să smulgă din partea unor eventuali oameni lucizi ai partidului de guvernământ răspunsuri, proteste, pentru că lucrurile, evident, nu pot sta așa. Ce vine dânsul, aici, cu chestiunea asta cu Ilie Ilașcu? Înseamnă că habar nu are de istoria contemporană. Dacă domnul Ilie Ilașcu, care este prezent, dorește să spună cine s-a bătut pentru cauza dumnealui dintre intelectualii români, ca să nu mai auzim reproșuri că partidul de guvernământ și-l asumă. Nu știu să fi făcut asta partidul de guvernământ.

Știu că sunt numeroși oameni de conștiință care nu s-au sfiit să intre în relațiile cele mai rele cu imperiul și cu slugile lui de toate felurile, slugi care pot fi dure sau pot fi ironice, pentru cauza Ilie Ilașcu. Și îl rog pe domnul Ilie Ilașcu să spună o dată pentru totdeauna acest adevăr. Singura noastră forță a fost unitatea în reacția la crima care se săvârșea sub ochii noștri și ai unei Europe indiferente la adresa lui Ilie Ilașcu. Faptul că mai mulți oameni din mai multe partide de mai multe orientări s-au unit, au avut aceeași opinie, nu s-au sfiit să meargă până la capăt reprezintă una dintre puținele garanții ale perspectivei de a avea succes și mâine. A avut inspirația un lider de partid de a-l pune pe listele partidului său. A făcut un lucru bun. Eu am tăria să spun despre un lider de partid cu care n-am nici o relație că a făcut un lucru bun, dar aș vrea să se recunoască și partidului de guvernământ ceea ce face corect. Nu se poate să judecăm la rele P.S.D.-ul și la bune să aruncăm pe întreaga clasă politică.

Este adevărat, toată lumea a participat la bătălia pentru deschiderea europeană și euroatlantică. Dar, dacă lucrurile stau așa, într-o astfel de ecuație, atunci lucrurile stau așa și la nivelul de trai. La nivelul de trai, nu P.S.D.-ul a inventat necazurile din ultimii ani.

Suntem raționali. În ce mă privește, făgăduiesc să fiu rațional până la capăt, să știu ce este rău și să știu ce e bine în politica partidului din care fac parte. Eu n-am ani de risipit. Eu sunt în acest partid pentru că îl consider partidul îndreptățit să rezolve problemele fundamentale ale României, chiar dacă, în anumite privințe, unele nu mici, am păreri personale. Dar să vină cineva aici și să ne facă... Cum, cum ne-a făcut? În toate felurile. Asta merge la un pamfletar. Dar la un popă?!

Eu așteptam momentul când să mă duc să mă spovedesc. Ce spovedanie, dacă folosește cuvinte parcă este repetentul clasei?! Este ceva inadmisibil! Și este cu atât mai greșit, cu cât solidarizează pe cei pe care ar putea să-i despartă prin inteligență, să-i facă să nuanțeze, îi solidarizează inutil. Eu aș prefera să înțelegem greșelile noastre de la adversari, dacă aceste greșeli ar fi articulate corect și s-ar despărți cu luciditate binele de rău, așa cum - repet - am avut ocazia să auzim aici pe interlocutorul nostru, pe colegul nostru, domnul senator Otiman. Într-adevăr, de la ceea ce a spus, încep să mă gândesc: "Domnule, nu cumva o fi adevărat?". Și aștept să aflu dacă este adevărat sau nu.

Dar tristețea de a fi batjocorit pentru tot o resping ca pe o soluție globalistă și neconformă cu statutul intelectualului. Un intelectual este acea ființă care are nu numai drepturi, ci și obligația nuanțelor. Un intelectual nu acceptă să-i mestece primarul orașului și să înghită el.

Nici președintele partidului său n-are cum să-i mestece și să înghită intelectualul. Un intelectual se gândește la toate de la început. E obositor, dar este singura cale de a ține lumea în picioare.

Lucrurile pe care voiam să le spun, în esență, se referă la vecinătățile inconfortabile. Sigur, nu mă refer la Sala Omnia, unde este fatal să avem vecinătăți inconfortabile și confortabile din când în când.

Iată, mâine, președintele Academiei, Eugen Simion, împlinește 71 de ani. Am cunoscut personalitatea lui Eugen Simion din anii în care mă formam ca tânăr poet și aș putea spune că el s-a construit construindu-ne. El este unul dintre acei intelectuali care, împreună cu Nicolae Manolescu, cu Lucian Raicu, cu Mihai Ungheanu și cu alți critici de vârsta noastră, apropiată de a noastră, au creat tabla de valori a literaturii române de azi. Este drept că unii dintre ei, după 1989, au făcut toate eforturile să și dărâme tabla de valori pe care o construiseră. Este cazul ilustru al talentatului om de litere Nicolae Manolescu care s-a străduit din răsputeri să ne facă să credem că a greșit. Eu cred că nu atunci a greșit, când a făcut această tablă de valori excepțională.

Calmul, seriozitatea, profunzimea analizelor profesorului Eugen Simion sunt tot atâtea temeiuri ca, la ziua lui, una dintre zilele senectuții, vai!, una dintre zilele bătrâneții, să-i transmit, de aici, de la acest microfon, gândurile mele de recunoștință și speranța că va putea rămâne multă vreme de acum încolo activ în această extraordinară luptă pentru afirmarea valorilor românești.

Competiția valorilor este condiția esențială a progresului. Trebuie să recunoaștem faptul și trebuie să fim cu atât mai conștienți că, fără respectul pe care-l merită orice final de etapă în competiția valorilor, confuzia pune stăpânire pe cetate și maimuțele ajung să țină loc de oameni de autoritate.

Eugen Simion este o vecinătate fericită a noastră, a celor care ne credem și ne comportăm ca niște intelectuali, așa că, spunându-i simplu: "La mulți ani!", mă gândesc că el va oficia în continuare pentru limpezirea acestei mereu tulburate table a valorilor românești.

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Nu putem să nu salutăm faptul că, pentru prima dată în istoria cinematografiei românești, un film, e adevărat, de scurtmetraj, a obținut Premiul Palme d'Or la Festivalul de la Cannes, filmul "Trafic" al tânărului regizor Cătălin Mitulescu, selecționat de juriul prezidat de Nichita Mihalkov dintre producțiile prezentate de nouă țări participante, și nu țări oarecare: Statele Unite ale Americii, Canada, Franța, Germania, Belgia, Danemarca, Noua Zeelandă, Brazilia și România. E admirabil că și în sport, și în cultură am început, din nou, bătălia pentru afirmarea națiunii noastre și a valorilor individuale ale acestei națiuni.

Un scurt subcapitol se referă la apariția în "Evenimentul Zilei" de azi a unei scandaloase dezvăluiri care, dacă e adevărată, ne umple de rușine, o dezvăluire legată de securiștii din Televiziunea Română. Eu aș crede că noi suntem datori să luăm o inițiativă care să grăbească puțin și să radicalizeze puțin procesul de spunere a adevărului cu privire la cei care, personalități fiind, au colaborat cu Securitatea politică. Altfel, mereu va fi ceva de așteptat, va fi mereu ceva de ferit și se va ajunge la situații catastrofale în momentele în care nu mai există întoarcere. Să afli că Tudor Vornicu a fost turnător la Securitate mi se pare un lucru profund întristător și aș vrea să cer celor care au dat în presă aceste date să iasă la lumină, în public, cu toate datele pe care le au cu privire la toți cei care se află în această situație, ca să ne scutească de tensiunea permanentă a așteptării unei noi nenorociri într-o zonă sau alta a culturii române.

Eu știu un lucru, pe care îl spun prima oară public, știu că există personalități, unele nu foarte departe de noi, unele în Camerele Parlamentului, care sunt ferite de ochii lumii în privința acestei dezvăluiri. Adică, mai precis, există foști turnători la Securitate, unul dintre ei, de exemplu, își turna conaționalii dintr-o țară vecină, alta avea acces la hotelurile dintr-o zonă mai înfloritoare a României, împreună cu diverși străini de la care afla lucruri, pe care, pe altă cale, Securitatea nu le putea afla, și alte chestiuni de felul ăsta, asupra cărora nu insist, nu cazuistica mă interesează, mă interesează mecanismul conform căruia aceste fapte sunt considerate - și de către cine?, asta e întrebarea -, sunt considerate, nu știu, nu-mi dă cuvântul, acum, în cap, fapte de interes național, sau nu știu cum se zice, la asta mă pricep mai puțin. Adică, nu trebuie dezvăluiți băieții ăștia sau fetele astea, pentru că, în primul rând, li se face frig, pot să transpire și să răcească, și al doilea, nu putem să-i dezvăluim, îi punem deoparte, pentru că ei au lucrat în interesul națiunii...

Din sală:

Sub acoperire.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Sub acoperire, da. Au lucrat în interesul națiunii, întrun hotel, ceva, acolo, undeva, unde vin frați din altă țară.

Ei, trebuie să știm și noi, totuși, care e criteriul aplicat aici? Și trebuie, după părerea mea, grăbit procesul de limpezire a acestor dosare, pentru că, altfel, ele vor fi folosite mereu ca element de presiune și de șantaj.

Dar astăzi, "Evenimentul Zilei", dacă are temeiurile până la capăt să facă lucrul pe care l-a făcut, a făcut un lucru care, cu tristețe trebuie să spun, trebuia făcut. Nu mă poate bănui nimeni - sper - de prietenie cu ziarul care mă înjură cu toate ocaziile.

Aș vrea, pe de altă parte, să vă pun o problemă: sâmbătă, la Odorheiul Secuiesc, primarul radical Szasz Ernö a dezvelit, în Parcul Comemorării, statui a 13 personalități culturale, mă rog, nu mai insist asupra datelor problemei.

Eu aflu un lucru pe care nu-l înțeleg și nu știu cât de european e și, de aceea, vreau să întreb pe mai marii noștri și pe specialiștii noștri: e normal ca președintele FIDESZ - FIDESZ e un partid din Ungaria, care a condus Ungaria în perioada trecută -, ca președintele FIDESZ să vină în România și să păstorească diverse lansări de primari? Acum, se întâmplă ca eu să devin, prin ceea ce spun, cumva apărător al U.D.M.R., ceea ce n-aș vrea să-mi fie luat în nume de rău, se întâmplă, e o intersecție nefericită de destine, dar mă irită și mă tulbură faptul că domnul Orban vine în România, și anume în partea ei numită Transilvania, și face dânsul ce crede pe-acolo. Prefecții n-au voie să facă, prefecții români n-au voie, trebuie să stea cuminți. Bun, foarte corect, dar președintele FIDESZ are dreptul să facă toate păstoriile astea? Cine - ca să zic așa - e dânsul? Că puteam invoca și o sărbătoare religioasă. Cine e dânsul și cu ce ocazie? Ce este dânsul? Este responsabil de regiune subcarpatică? Nu poate fi trimis acasă, să-și vadă de treburile dumnealui? Politica asta arogantă, politica asta de tropăit prin ogrăzile altora trebuie să înceteze, după părerea mea. Sau, dacă vrea să rămână, să fie plantat, că punem puțină apă, puțin pământ la rădăcină și crește, facem o plantație de orbani. E neînchipuit ceea ce se întâmplă și totul cu un aer profund firesc. Și nu e singurul care face asta, dar este cel mai mare dintre incendiatorii liniștii europene.

 
 

Domnul Dumitru Petru Pop (din sală):

Protocolul!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Nu e nici un protocol în chestiunea aceasta. Eh, sare domnu' Nae din baie.

Nu e nici un protocol, nu i-a dat nimeni nici o semnătură să circule prin România și să facă ungeri de primari, mai ales că protocolul, dacă vreți să fiu cinic, protocolul e cu U.D.M.R.-ul, pe care FIDESZ-ul nu-l suportă.(Discuții în Grupul parlamentar al P.R.M.)

Vorbiți cam "fi des" din bancă.

Ei bine, o problemă este cea ridicată, aici, de colegul de la P.R.M., o problemă corect pusă, legată de intenția Ucrainei de a-și face canalele pe undeva, pe unde nu e locul ei. Și în această chestiune cred că puțină ofensivă din partea Guvernului român ar fi mai bună decât expectativa asta în care intervine Guvernul american, promite să afle adevărul, dar noi parcă suntem prea liniștiți, ca și când ar deranja cu ceva faptul de a ne delimita de nefericiții care nu respectă drepturile pe care le au clarificate în acordurile bilaterale și nu respectă, în fond, ceea ce ar însemna atmosfera europeană care trebuie să se instaureze definitiv în Răsăritul continentului. E o vecinătate nefericită, o vecinătate pe care am dori să o vedem rezolvată și pusă în condiția de a lucra, nu în condiția de a întărâta cele două popoare.

Experți ai Uniunii Europene și ai UNESCO încearcă să clarifice problema cu oficiali din Ucraina. Acești oficiali din Ucraina s-au obișnuit, de când aveau bomba atomică, să fie rugați. E o anumită psihologie de purtători de armă atomică. Oricât de mică e țara, oricât de neputincioasă în multe privințe, dacă are bomba atomică, ea pune condițiile.

Ei bine, suntem membri ai NATO și entuziasmul nostru că suntem membri ai NATO se întemeia și pe speranța că, în asemenea situații, NATO va interveni cu hotărâre pentru dreptatea acestui popor și pentru dreptatea acestui stat. Eu am crezut că nu vom mai fi singuri pe lume, să facă nu știu ce cușmă haz de capul pe care se așază.

Se pare că la Craiova, printr-o hotărâre de Guvern, pe care o cerem de mai mult timp, problema dificilă a S.C. "Avioane" -Craiova, prin transformarea întreprinderii în parc industrial, se apropie de o rezolvare. Aș spera să fie hotărârea cea mai înțeleaptă.

Iată, tot aici, s-a spus câte ceva despre Canalul Dunăre-Marea Neagră, de la a cărui inaugurare se împlinesc, pe 26 mai, 20 de ani. Iată o vecinătate care - cum spunea Iorga, mi se pare - s-a dovedit pozitivă, vecinătatea cu Marea Neagră, cu excepția momentelor când se înfurie. Ceea ce putem noi cere, în legătură cu acest canal, e ca, prin toate mijloacele, să-l facem profitabil, la modul concret și direct. El nu funcționează, acum, decât cu 40% din capacitate.

Domnilor colegi și, mai ales, domnilor adversari,

Azi-dimineață am trecut pe șoseaua FocșaniBucurești, am trecut prin locul unde, peste o oră și ceva, avea să izbucnească incendiul aberant, incendiul înfiorător care s-a petrecut.

Aș vrea să-mi cer iertare de la adversari că m-a ratat acest incendiu. E una dintre numeroasele ocazii rele de viață în care am norocul să particip la ceva din care am ieșit, totuși, viu.

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Și la New York ați scăpat!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Poftiți?

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

Și la New York ați scăpat.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Și la...?

 
 

Domnul Ioan Aurel Rus (din sală):

La New York.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Da, am fost și la New York și mărturisesc, în continuare, că n-am nici o legătură cu ceea ce s-a întâmplat în 11... Aproape ca Irakul. Am văzut acel pârjol și venisem, dacă nu interveneau cele câteva atacuri, care mi s-au părut nedrepte, venisem hotărât să vă spun din adâncul sufletului cât de importantă e fiecare clipă de viață.

Și cum vom face noi - ca șahiștii amatori, care risipesc toate piesele la începutul partidei și la urmă au nevoie de un singur pion, pentru a-l vedea transformându-se în regină -, cum vom face noi rost de pionul ăla nenorocit, pe care-l lăsăm să se ducă, să se piardă, împreună cu alte piese. Sigur că bătălia politică e bătălie politică și ea trebuie înțeleasă, dar cine, în condițiile bătăliei politice, mai are și morală, acela va fi învingător, chiar dacă nu din primul tur.

 
 

Domnul Radu Alexandru Feldman (din sală):

"Regina nopții", Adrian!

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

"Regina nopții"? Frumos, când un coleg, mai ales adversar politic, spune un lucru frumos, nu pot decât să repet: "Regina nopții", Adrian! Așa era, "Regina nopții".

Fac socoteala ultimului an al Cenaclului Flacăra - Totuși Iubirea și am fost în 30 și ceva de locuri importante, în 40, momente extraordinare, la Chișinău, în 31 august 2003, sau la Toplița, în urmă cu două zile, la Ziua Eroilor, cu 10.000 de oameni, cu 10.000 de români din toate ținuturile de lângă Munții Călimani. Și vreau să vă spun un lucru, pe care l-aș fi considerat și un final bun, în cazul în care m-aș fi referit numai la dreptul de a ne folosi fiecare secundă pentru binele tuturor și al nostru. Vreau să vă spun că, în ciuda tuturor pierderilor, în ciuda tuturor înstrăinărilor, în ciuda tuturor atacurilor prostului gust, cultura continuă să fie o soluție. Tânăra generație nu este pervertită, tânăra generație este doar ușor zăpăcită, ușor amețită, dar nu este pervertită.

Am asistat și am condus, în fapt, aseară, la Focșani, o minune de artă vie, într-o sală a sporturilor, cu 1.000 de oameni, am asistat la ridicarea de la condiția de neutralitate față de cultură, la condiția de participare la cultură. Și parcă ideea aceea veche, exprimată latinește de marii iubitori de înțelepciune latină: "Am spus și mi-am salvat sufletul!", parcă se petrecea sub ochii mei. De aceea, eu cred că vecinătatea cea mai fertilă la care putem râvni este vecinătatea cu spiritul.

Închei cu acele patru versuri extraordinare ale lui Lucian Blaga, care sunt un elogiu la adresa artistului și a artei: "Ușor nu e nici cântecul. Zi/ Și noapte nimic nu e ușor pe pământ,/ Căci roua e sudoarea privighetorilor/Care au ostenit toată noaptea cântând".(Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Mulțumim, domnule senator.

 
Eugen Marius Constantinescu

Invit la tribună pe domnul senator Eugen Marius Constantinescu - Grupul parlamentar P.R.M.

Aveți cuvântul!

 

Domnul Eugen Marius Constantinescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Onorat Senat,

Câteva evenimente care au avut loc în județul Buzău, mă aduc acum în fața dumneavoastră.

Primul, în ordine cronologică, și cel mai grav dintre aceste evenimente, s-a petrecut în noaptea de 19 mai 2004, în comuna Calvini, din județul Buzău.

În acea noapte liniștită care nu anunța nimic deosebit, în jurul orei 23,00, candidatul Partidului România Mare la funcția de primar, tehnicianul silvic Gogean Gheorghe Teodor, se întorcea acasă cu autoturismul propriu.

În afara localității a fost ajuns din urmă de un alt autoturism care l-a acroșat intenționat și l-a răsturnat în șanț. Din autoturismul agresor au coborât doi tineri, unul dintre ei, Florin Bâtu, nepotul primarului, și un alt prieten de pahar al acestuia. Cei doi l-au agresat cu pumnii și picioarele pe Gogean, i-au adresat urări imposibil de reprodus aici, au turnat pe fața lui, pe haine și în mașina lui țuică și votcă, după care au dispărut.

După circa 20 de minute, la fața locului a apărut un alt autoturism din care a coborât însuși primarul în funcție și candidatul P.S.D. la funcția de primar la alegerile din 6 iunie, Valeriu Bâtu, însoțit de alți patru tineri care l-au molestat pe Gogean, până și-a pierdut conștiința, după care au dispărut și ei în trombă.

După un alt timp, greu de precizat, deoarece Gogean era inconștient, la locul accidentului și al evenimentelor prezentate au apărut viceprimarul comunei Calvini și șeful postului de poliție.

Acesta din urmă a întocmit un proces - verbal, constatând cinic că autoturismul lui Gogean a suferit avarii minime, de numai 5%. Lui Gogean Gheorghe Teodor i s-au recoltat probe biologice la Spitalul din Pătârlagele, după care acesta a fost internat în Spitalul orășenesc Nehoiu, unde a stat timp de 5 zile.

Tânărul care l-a accidentat pe Gogean a fost testat cu fiola alcoolscopică, după multe ore de la eveniment.

Rezultatul îl bănuiți, desigur.

În funcție de constatările Laboratorului de Medicină Legală din Buzău, se va stabili cum și de către cine va fi continuată ancheta în acest caz.

Fapta este, însă, extrem de gravă: un candidat al Partidului Social Democrat la alegerile din 6 iunie - care este, în același timp, și primar în funcție - Valeriu Bâtu, încearcă să își elimine contracandidații prin violență, înainte de confruntarea electorală. Astfel de fapte depășesc orice margini ale imaginabilului și compromit, iremediabil, imaginea actualei puteri.

Acționând în aceeași manieră, primarul pesedist al comunei Zărnești a făcut presiuni asupra mai multor candidați ai Partidului România Mare la funcția de consilier, inclusiv a celor aflați pe locurile 4 și 5, pe lista noastră, amenințându-i că își vor pierde locurile de muncă dacă nu își retrag candidaturile. Oamenii au avut, însă, suficientă tărie să își păstreze locurile și opțiunile.

Aceeași atitudine a adoptat și primarul Stochiță din comuna Gura Teghii, tot pesedist, care îi terorizează pe membrii filialei locale a Partidului România Mare, încercând să îi intimideze înainte de alegeri.

Aceste fapte nu sunt singulare și nu se întâmplă numai în județul Buzău. Așa cum deja știți, asemenea fapte s-au întâmplat și la Voluntari, la doi pași de București, și în județul Botoșani, și în județul Constanța, și în județul Brăila, și în alte județe.

Că, prin astfel de fapte, pesediștii îl mânie până și pe Dumnezeu este demonstrat de o serie de întâmplări pe care presa le consemnează zilnic.

O astfel de întâmplare s-a petrecut și în județul Buzău, la Râmnicu-Sărat, ieri, după-amiază. Conducerea filialei județene P.S.D. -Buzău a hotărât să împrăștie fluturași și manifeste pesediste din aer, mai exact, folosind un parapantist, și la Buzău și la Râmnicu-Sărat.

Ieri, după-amiază, în timp ce "bombarda" orașul Râmnicu-Sărat, din aer, cu fluturași și manifeste pesediste, acest parapantist s-a prăbușit în fața sediului filialei Partidului România Mare din acest oraș.

Întâmplare! (Sala se amuză.)

Declar aici că membrii și simpatizanții noștri nu au avut nici o intervenție de natură să provoace acest trist eveniment. Puțin noroc a avut, totuși, parapantistul în cauză, căci prăbușirea i-a fost amortizată de crengile unui copac și astfel a scăpat cu viață, doar cu grave contuzii.

Dacă nu ar fi vorba de viața unui om, întâmplarea ar putea fi comică. Iată, însă, unde poate duce inconștiența unor capete înfierbântate, când simt că pierd alegerile.

Faptul este semnificativ, P.S.D.-ul se prăbușește în fața P.R.M.-ului! (Sala se amuză.)

Noi am prezis de mult acest lucru, dar nu ne-am gândit că faptele pot îmbrăca forme de o asemenea gravitate.

Fără legătură cu alegerile din 6 iunie, amintesc și eu, aici, că astăzi, în zori, în marginea localității Mihăilești din județul Buzău, a avut loc un grav accident rutier, urmat de explozia a câteva tone de azotat de amoniu, care a provocat moartea a 17 oameni, printre care șase pompieri militari și șeful postului de poliție din comună și rănirea gravă a altor nouă persoane. Dumnezeu să îi primească la El pe cei decedați!

De la acest microfon adresez un gând de compasiune și de îmbărbătare familiilor victimelor acestui nefast accident. Dumnezeu să ne ajute!

Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Vă mulțumesc.

 
Constantin Toma

Pe această ultimă chestiune, am înțeles că solicita cuvântul, de asemenea, un senator de Buzău, domnul senator Toma Constantin.

Vă rog!

 

Domnul Constantin Toma:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor senatori,

Ca senator de Buzău și în numele Senatului României, vă solicit să transmitem condoleanțe și încurajări familiilor care au trecut prin această catastrofă.

Am vorbit adineauri cu șeful pompierilor din Buzău, are șapte morți, în acest moment, încă patru oameni între viață și moarte, șeful de post este tot între viață și moarte, încă nu a murit, domnule senator.

Vă solicit ca pentru acești eroi, am putea să le spunem, deci pompieri și polițiști care...

 
 

Domnul Adrian Păunescu (din sală):

Și ziariști!

 
 

Domnul Constantin Toma:

Și doi ziariști - aveți dreptate, domnule Adrian Păunescu - au murit la datorie.

Vă solicit un moment de reculegere.

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Da, vă rog, stimați colegi.(Se păstrează un moment de reculegere.)

 
 

Domnul Constantin Toma:

Vă mulțumesc.

 
George Mihail Pruteanu

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Ultimul coleg înscris la cuvânt, domnul senator George Pruteanu- senator independent.

Aveți cuvântul!

 

Domnul George Mihail Pruteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, flancat de secretar.

Stimate colege și stimați colegi,

Nu eram înscris la cuvânt, dar intervenția mea a fost provocată, ca să spun așa, de cuvântul senatorului Adrian Păunescu.

Nu este ușor să i te opui lui Adrian Păunescu, în primul rând, pentru că Adrian Păunescu este foarte talentat, în al doilea rând, pentru că Adrian Păunescu este foarte iscusit, în al treilea rând, pentru că Adrian Păunescu este tunător. Dar cu toate aceste calități, un mare talent, multă iscusință și tunet în voce, Adrian Păunescu a derapat, astăzi, de la adevăr. Ironiile sale la adresa colegului meu, senatorul P.R.M. Rus, au fost absolut gratuite.

Adrian Păunescu a bătut monedă mai ales pe faptul că senatorul Rus este preot. La fel de gratuit ar fi fost ca senatorul Rus să îl ironizeze pe poetul Adrian Păunescu că nu vorbește în versuri.

Vorbitorul Rus era la această tribună în calitate de senator, de exponent al unor idei politice, nu era la un amvon și își făcea datoria de senator. Poate a făcut-o prea vehement, poate unele din faptele pe care le-a expus nu erau adevărate; de acestea trebuia să se lege senatorul Adrian Păunescu și să releve lipsa de adevăr din spuse.

Încolo, ironiile pe care a pedalat obținând, firește, succes, pentru că e talentat, fiindcă are carismă, erau nelalocul lor.

Adrian Păunescu în cuvântul său amplu, foarte amplu, cum este și omul însuși, el se comportă, de altfel, în fața noastră, ca un rezoneur, ca un cor antic - vă amintiți, era un dicton, un catren al unui poet francez, îmi scapă numele, "Le choeur antique en confidences / Se charge d'expliquer aux gens / Ce qu'ils avaient compris d'avant /Lorsqu'ils étaient intelligents.", care într-o traducere, puțin liberă ar suna așa: "Corul antic în confidențe / Le explica celor prezenți / Ceea ce înțeleg și singuri / Fiindcă sunt inteligenți".

Adrian Păunescu, în această postură de rezoneur general al tuturor evenimentelor, din toate timpurile și din toate locurile, și din toate partidele, își exercită, uneori, misia aceasta de scoțător de castane din foc, într-un mod incorect. Și am vrut să punctez acest lucru.

Ceea ce a spus senatorul Rus a fost, în linii mari, corect, este un rechizitoriu pe care și alte partide de opoziție și presa îl face de multă vreme cusururilor, gravelor tare, gravelor nelegiuiri pe care le face partidul de guvernământ și, dacă tonul său a fost, poate, prea vehement, trebuia discutat la obiect.

Deci el a avut dreptate.

Vă mulțumesc pentru atenție. (Aplauze.)

 
 

Domnul Doru Ioan Tărăcilă:

Aveți cuvântul, domnule senator Adrian Păunescu, drept la replică.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Nu am să merg până la microfonul central, o să o fac din apropierea celui care m-a atacat.

Eu aș vrea să îi spun că a căzut exact în greșeala pe care crede că a observat-o la mine (Sala se amuză.), și anume ce legătură are ce am spus cu faptul că am glas tunător?! Ce legătură crede dumnealui că e între faptul că eu mă comport ca un cor antic, dacă respectivul cor antic - care crede dumnealui că aș fi eu - spune un adevăr?!

Eu cred că, recunoscând că unele lucruri spuse de colegul său, sunt excesiv de vehemente, dumnealui a spus exact ce am spus și eu. Eu nu am spus că...(Replică neinteligibilă din partea senatorului George Mihail Pruteanu.)

Domnule coleg, pot să vorbesc și eu?!

 
 

Domnul George Mihail Pruteanu:

Am comentat în sinea mea.

 
 

Domnul Adrian Păunescu:

Sinea dumneavoastră e cam zgomotoasă, s-a auzit. (Sala se amuză.)

Deci, dacă avem nevoie să ne certăm, o putem face la obiect. Eu am recunoscut, de exemplu, aici, ceea ce mi s-a părut că e un subiect interesant pentru noi, ca partid de guvernământ, din cele spuse de domnul Păun Otiman.

De asemenea, cred că unele lucruri spuse de colegul senator preot sunt lucruri la care trebuie să medităm, dar nu putem, totuși, să acceptăm să fim bătuți în fiecare săptămână în cap, să ne jignească, să ne globalizeze.

Noi vrem fapte!

Cum zicea dumnealui că la ora de față sunt lozinci paralele, și am dat exemplu cu Ilie Ilașcu. îmi pare rău că senatorul Ilașcu nu dorește să intervină în chestiunea asta. E normal să îi reproșezi partidului de guvernământ că a participat corect, prin Guvernul său, alături de celelalte forțe, inclusiv și mai ales, de partidul din care face parte Ilie Ilașcu, la eliberarea și găsirea unei situații normale pentru Ilie Ilașcu în România?! Asta am spus.

Dar nevoia de a-l înjura pe Adrian Păunescu se pare că face parte din respirația unor foști colegi de partid. (Aplauze.)

 
   

Adresa postala: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucuresti miercuri, 26 ianuarie 2022, 14:33
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro