Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.89/21-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004

  Informare privind trimiterea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român. (Comandamentul pentru Operații din Europa - SACO, Comandamentele Forței Multinaționale din Irak și Afganistan).  

Ședința a început la ora 16.15.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Nicolae Leonăchescu și Puiu Hașotti, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

V-aș ruga să vă luați locurile în bancă pentru a putea începe ședința de astăzi. Am plăcerea ca, înainte de a declara deschisă ședința, să vă anunț că unul din colegii noștri, domnul Puiu Hașotti, împlinește astăzi 51 de ani. Vă rog să-i transmitem "La mulți ani!" (Aplauze.) și să avem o ședință scurtă pentru a putea merge la petrecere, pentru că în ultimul timp a postit, a mâncat numai mazăre. (Amuzament în sală.)

Cu aceste precizări, declar deschisă ședința noastră de astăzi, anunțându-vă că, din 345 de deputați și-au înregistrat prezența doar 266, de fapt mulți, nu "doar". Sunt absenți 79, 15 participă la alte acțiuni parlamentare.

Înainte de a trece la dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi, doresc să vă informez că, în conformitate cu prevederile Legii 42/15 martie 2004, președintele României ne informează despre faptul că a aprobat, potrivit legii, participarea forțelor armate la misiuni în afara teritoriului statului român, participarea României la forța de răspuns a NATO cu structurile militare și efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului, după cum urmează:

  1. Oferta României compusă din personal de stat major, o subunitate de decontaminare NBC și trei grupuri de informații militare, a fost acceptată de Comandamentul pentru Operații din Europa (SACO), aceste forțe urmând să fie pregătite prin exerciții în comun cu structuri similare din alte state, inclusiv în afara teritoriului național, pe baza planurilor transmise de comandament, astfel încât, începând cu 1 iulie 2004, să fie în măsură ca, la ordin, să participe la îndeplinirea unor misiuni NATO.
  2. De asemenea, președintele României a aprobat participarea României la Comandamentele forței multinaționale din Irak și Afganistan cu efectivele propuse de primul-ministru al Guvernului.

Participarea României se concretizează în personal de stat major în domeniile operații și logistică, respectiv doi ofițeri și doi subofițeri în Comandamentul forței multinaționale din Afganistan și patru ofițeri în Comandamentul forței multinaționale din Irak, în măsură să se prezinte la misiune, începând cu 30 iunie 2004. Procedura informării Parlamentului de către președintele României este prevăzută în art.7 din Legea 42/2004 privind participarea forțelor armate la misiuni în afara statului român și ea va fi comunicată și Senatului.

 
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnului Acsinte Gaspar, Circumscripția nr. 40 Vâlcea.  

Tot înainte de a începe procedura dezbaterilor parlamentare de pe ordinea de zi de astăzi, vă informez că domnul deputat Acsinte Gaspar, din Circumscripția electorală 40 Vâlcea din partea Partidului Social Democrat, își dă demisia din calitatea de deputat, ca urmare a numirii domniei sale în funcția de judecător la Curtea Constituțională, începând cu data de 8 iunie 2004.

Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Vă informez, de asemenea, că la Biroul permanent al Camerei au fost înregistrate următoarele inițiative legislative:

proiectul de Lege privind organizarea și funcționarea poliției judiciare, primit de la Guvern.

A fost sesizată Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, în fond, iar pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Proiectul va fi dezbătut în procedură de urgență.

raportul urmează a fi depus pe 17 iunie.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Tratatului între România și Ucraina privind asistența juridică și relațiile juridice în cauzele civile, semnat la București la 30 ianuarie 2002, primit de la Guvern.

În fond, a fost sesizată Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Termenul de depunere a raportului: 23 iunie.

Cameră decizională: Senatul.

Propunerea legislativă privind reînființarea comunei Grădina, județul Constanța, inițiată de domnii deputați Tudor Baltă, Liana Naum, Ștefan Giuglea, Marian Motoc, Aurel Daraban, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 25 iunie.

Cameră decizională: Senatul.

Proiectul de Lege privind piața de capital, adoptat de Senat în ședința din data de 8 iunie.

A fost sesizată, în fond, Comisia pentru buget, finanțe și bănci; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 iunie.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentului Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Primul proiect de act normativ înscris pe ordinea de zi de astăzi este de fapt un raport al Comisiei de mediere la Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.8/96 privind dreptul de autor și drepturile conexe. Aveți raportul, vă rog să-l urmăriți cu atenție. (Domnii deputați Alexandru Sassu, Mihai Mălaimare, Márton Árpád Ferenc și Niculae Napoleon Antonescu se consultă la prezidiu cu domnul președinte Dorneanu.)

Stimați colegi,

Vă rog să fiți de acord să amânăm puțin acest raport, pentru că se pare că ar exista câteva dispoziții care sunt interpretabile din punct de vedere al armonizării legislației cu acquis-ul comunitar.

Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2003 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat (amânarea votului final).  

Raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pe aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.77/2003 privind completarea Legii nr.51/95 pentru organizarea și funcționarea profesiei de avocat.

La pct.1, varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pct.2, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pct.3, tot textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.4, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.5, tot varianta Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției Consulare între România și Federația Rusă semnată la Moscova la 4 iulie 2003 (amânarea votului final).  

proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției consulare între România și Federația Rusă, semnată la Moscova la 4 iulie 2003. Din partea inițiatorului cine prezintă proiectul? Poftiți!

   

Domnul Teodor Bobiș (secretar de stat, :

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Convenția consulară între România și Federația Rusă a fost semnată la Moscova la 4 iulie 2003. Convenția conține prevederi ce corespund atât legislației și practicii convenționale române, cât și normelor și principiilor de drept internațional în materie consulară. Dispozițiile acestei Convenții respectă, de asemenea, prevederile Convenției multilaterale de la Viena din 24 aprilie 1963 cu privire la relațiile consulare.

Convenția reglementează modul de înființare, organizare și funcționare a oficiilor consulare între cele două țări, funcțiile consulare, atribuțiile funcționarilor consulari, facilitățile, privilegiile și imunitățile acestora.

Intrarea în vigoare a acestei Convenții va asigura dezvoltarea relațiilor bilaterale pe plan economic, comercial, turistic, cultural, științific dintre cele două țări.

Vă rugăm să fiți de acord cu proiectul de lege pe care vi l-am prezentat în forma recomandată de comisia de specialitate, fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, mulțumesc.

Dacă dintre dumneavoastră dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Nu. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conține dispozițiile de ratificare a Convenției. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului dumneavoastră final în cursul zilei de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege cadru privind descentralizarea (amânarea votului final).  

Proiectul de lege-cadru privind descentralizarea. Rog din partea inițiatorului, vă rog să vă prezentați, stimate coleg, și să vă susțineți argumentele proiectului.

   

Domnul Marius Profiroiu:

Bună ziua! Mă numesc Marius Profiroiu, sunt secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum cunoașteți, unul din obiectivele importante ale reformei administrației publice la nivel central și local îl constituie descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei locale administrative și financiare. Acest obiectiv este inclus și pe agenda de priorități a Executivului, prezentată de Guvernul României pe data de 25 februarie 2004 la Bruxelles.

În acest context este necesară trecerea la o nouă etapă, la fel de importantă pentru cetățeni, și care va stabili o democrație de proximitate, garantată printr-o liberă administrare de către autoritățile administrației publice locale din România.

Pentru realizarea acestor deziderate a fost elaborat proiectul Legii-cadru privind descentralizarea, act normativ care, în deplină concordanță cu noile prevederi ale Constituției României, republicată, și cu cele ale Legii administrației publice locale. Legea-cadru creează baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare care vor fi adoptate în perioada următoare.

Prin prezentul proiect de lege se dorește stabilirea cadrului juridic unitar pentru realizarea unui obiectiv național - descentralizarea. Aceasta are rolul de a întări reglementările existente în domeniu și de a consacra o serie de elemente inovatoare, stabilind totodată principiile și conceptele de bază, regulile generale și cadrul instituțional care vor sprijini continuarea procesului de descentralizare în România.

Proiectul legii-cadru este structurat pe 6 capitole. Capitolul 1 reglementează principiile generale care caracterizează procesul descentralizării, capitolul 2 reglementează repartizarea competențelor la nivelul consiliilor locale și județene, capitolul 3 prevede modalitățile de cooperare a autorităților administrației publice locale, capitolul 4 reglementează regulile care trebuie respectate în derularea procesului de descentralizare și cadrul instituțional care va susține acest proces pentru a se ajunge la o descentralizare completă, pe deplin efectivă. Capitolul 5 cuprinde dispoziții financiare și principiile care guvernează în procesul de descentralizare financiară la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Capitolul 6 cuprinde dispozițiile finale.

Un astfel de proiect de lege ar pierde mult din importanța și impactul său dacă nu ar fi însoțit de dispoziții financiare care să garanteze autorităților locale mijloacele necesare asigurării competențelor care le-au fost încredințate.

Noi considerăm că legea-cadru a descentralizării va asigura un cadru mult mai coerent procesului de descentralizare în România în perspectiva procesului de integrare europeană.

În același timp, suntem de acord cu amendamentele Comisiei pentru administrație publică, iar față de cele expuse de mine vă adresez rugămintea, în numele Ministerului administrației și internelor, să aprobați textul acestei legi. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Domnul Dan Brudașcu și domnul Știrbeț. Poftiți!

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, ideea descentralizării este una dintre ideile esențiale pentru care luptă marea majoritate a forțelor politice conștiente cu privire la necesitatea eliminării monopolului centrului asupra activităților în administrația publică a unităților administrativ-teritoriale.

Este într-adevăr necesară luarea de măsuri concrete pentru materializarea acestui principiu care, de altfel, este prevăzut în Legea administrației publice locale și în alte acte normative.

În ceea ce privește prezenta Lege-cadru privind descentralizarea, dați-mi voie să nu fiu atât de entuziast ca și inițiatorul ei în sensul de a observa că este un text redundant, pe de o parte, copiază sau imită prevederi existente deja în acte normative, iar, pe de altă parte, se observă o anumită nesiguranță în formulările pe care le cuprinde textul acestei legi. O serie de afirmații absolut teoretice care nu vor produce nici un fel de efect pozitiv, m-aș referi în mod concret la art.4, în care sunt evidențiate etape, principii, fără ca ele să conțină elementele absolut necesare privind și materializarea prin restul articolelor a acestor obiective.

În ce privește forma de redactare, îmi voi permite să intervin pe parcurs, spre a încerca, întrucât sunt convins că Guvernul și majoritatea parlamentară va insista ca un asemenea document fără efect în planul administrației publice, totuși să fie adoptat și atunci pentru ca el să elimine, pe cât posibil, incoerențele și inconsistențele de exprimare, voi reveni la momentul potrivit, propunându-vă formule de îmbunătățire, de redactare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Coifan din partea Partidului Național Liberal.

 
   

Domnul Viorel Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai bine mai târziu decât niciodată!

iată că, urmând un vechi proverb românesc "am pus carul înaintea boilor", mai exact, după ce avem o serie de legi precise în ceea ce privește descentralizarea, în fine, dăm o Lege-cadru a descentralizării care este însă foarte vagă și nu urmărește eforturile României de a-și încheia capitolul de negocieri la administrația publică locală.

Doresc să spun că sunt câteva greșeli de redactare, noi le-am discutat în comisie și le-am amendat, sper să putem susține aceste amendamente. Dau un exemplu: un principiu nu se intitulează garantarea egalității, egalitatea este un principiu, nu garantarea egalității un principiu ș.a.m.d., dar sunt câteva chestiuni care trebuiesc discutate. Se vorbește de comune, orașe, municipii, județe, dar nu apare regiunea, or, este știut foarte clar că într-un viitor, mai mult sau mai puțin apropiat, vom discuta și de această formulă administrativ-teritorială.

De asemenea, nu se face referire la posibilitatea de a crea comunități urbane, și anume de a aduce noi forme de cooperare între orașe și între comunele periurbane.

De asemenea, un lucru care este grav și care nu a putut fi îndreptat, se referă la relația dintre primar și poliția comunitară. Atâta timp cât o lege organică, ca Legea 215, obligă primarul să se ocupe de ordinea publică și să supravegheze la această ordine, în această lege, primarul nu face altceva decât îndrumă poliția, or, noi credem că primarul trebuie să conducă poliția comunitară și nu putem accepta argumentul că această relație va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege - cadru, atunci această lege va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege-cadru, atunci, în această lege-cadru, trebuie să fie foarte clar stabilite care sunt principiile după care descentralizarea continuă.

De asemenea, nu există nici un calendar al descentralizării și credem că este important să se indice măcar în termen de ani cât timp va dura acest proces. Noi avem amendamentele, le vom susține și credem că această lege este bună, din păcate tardivă, dar este perfectibilă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Maria Lazăr.

 
   

Doamna Maria Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu aș dori să apreciez faptul că acest proiect de lege este un pas înainte în ce privește reforma în administrație, reformă care, așa cum cunoaștem cu toții, este stringent cerută atât pentru bunul mers al administrației publice în România, dar și pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană, constituind unul din capitolele importante pentru aderare.

Sigur, în afară de faptul că acest proiect de lege dă un cadru unitar privind descentralizarea și reglementează principiile generale ale descentralizării, aș aprecia în mod deosebit ca esențial în conținutul acestei legi faptul că se realizează un echilibru între descentralizarea administrativă și descentralizarea financiară care este un principiu esențial pentru înfăptuirea administrației publice locale în condițiile noii reforme, pe de o parte. Pe de altă parte, acest principiu, alături de altele, și anume acel al transparenței în administrația publică este de natură să stăvilească, ca să spun așa, elemente care îngreunează procesul reformei în administrație, mă refer în special la birocrație, dar și la corupție și cred că cel puțin, din acest punct de vedere, legea merită să fie aprobată în Parlament.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Raportul comisiei. Numai puțin, numai puțin, că mai dorește domnul deputat Márton.

 
   

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această lege este binevenită, în primul rând, pentru că subliniază faptul că, într-adevăr, noi dorim acest proces de descentralizare. Totodată, încearcă să facă cât de cât o lege-cadru pentru această acțiune de descentralizare, chiar dacă, într-adevăr, este prea largă, însă va trebui să avem o consecvență în această inițiativă a noastră de descentralizare și să încercăm să avem legislație cât de cât consecventă în ceea ce dorim. Știți foarte bine, grupul nostru parlamentar are foarte multe probleme cu acel proiect de lege care dorește să reglementeze instituția prefecturii, care, după opinia noastră, este în contradicție cu ideile de bază din această lege.

Noi vom vota pentru această lege tocmai în ideea de a fi pe urmă consecvenți în toată legislația care urmează în domeniu.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați și raportul comisiei. Trebuia de fapt să urmeze expunerii de motive. Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Țibulcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea, în fond, cu proiectul de Lege-cadru privind descentralizarea.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost avizat și dezbătut în fond în ședința din 25 mai. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului general al descentralizării, stabilindu-se limite de competență ale autorităților administrației publice locale și resursele financiare ale acestora.

Proiectul de lege instituie baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare, care vor fi adoptate în perioada următoare. Având în vedere importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, proiectul de lege, de asemenea, potrivit art. 75 din Constituție și art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților este de competența decizională a Senatului. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți în paralel și raportul comisiei, cu amendamentele pe care le-a admis.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1 și art.2.

Votate în unanimitate.

La art.3, urmăriți amendamentul nr.1.

Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriți amendamentul nr.2, cu privire la lit.a).

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat lit.a).

La lit.b), lib.c), lit.d).

Lit. b) și lit.c), nefiind obiecțiuni, adoptate în formula inițiatorului.

Domnul Leonăchescu are un amendament la lit. d) (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Art.4 începe cu un enunț general: "Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele ..." și urmează a), b), c); la d) se enumeră: "exercitarea competențelor de către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean ..." - și acum urmează trei cuvinte pe care eu propun să le discutăm puțin: "potrivit principiului subsidiarității". Deci, enunțăm de la început că înregistrăm o enumerare de principii - și, aici, separat, o propoziție foarte lungă și, în final, "potrivit principiului subsidiarității".

Eu propun fie să scoatem din finalul acestui paragraf d) "potrivit principiului subsidiarității", acest text, sau să-l menținem separat, ca un principiu; iar în ce privește înșiruirea de principii, nu sunt unele mai principii decât altele.

Și, dacă tot sunt la microfon, v-aș ruga să-mi permiteți, domnule președinte, să mă refer și la alin.g) de la acest art.4, unde se menționează: "asigurarea descentralizării financiare, bazată pe reguli clare și transparente".

Eu propun eliminarea acestor trei cuvinte - "clare și transparente" -, pentru că nu am văzut reguli neclare. Înseamnă că cel care le-a redactat, el n-a avut clar în minte ce voia să spună.

De aceea, îmi mențin propunerea, să eliminăm "clare și transparente" și să rămână simplu: "reguli".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb inițiatorul, dacă la lit. d), sunteți de acord să se elimine "principiul subsidiarității"?

Vă rog să veniți la microfon și să spuneți. Deci, inclusiv cu varianta de menționare a lui separată, ca principiul independenței.

 
   

Domnul Marius Profiroiu:

Dacă-mi permiteți, domnul președinte, pentru că colegii mei au făcut anumite remarci, textul de lege nu este redundant și, în fapt, este o lege-cadru. Ce înseamnă o lege-cadru? Înseamnă că reprezintă un cadru la baza căruia se va face, în continuare, descentralizarea în România, un cadru coerent. Și, cum spunea colegul de la Partidul Național Liberal, este o inițiativă bine venită și, în același timp, pot să vă mai spun că nu face parte din acquis-ul comunitar administrația publică locală, dar avem nevoie de o lege-cadru.

Și vreau să mai fac un comentariu: în acest proces de elaborare a legii-cadru privind descentralizarea, am lucrat cot la cot cu experții români și experții străini, au fost organizate forumuri regionale și locale în care au participat toți membrii partidelor politice și eu cred că este bine venită.

În ceea ce privește renunțarea la "potrivit principiului subsidiarității", în fapt, exercitarea competențelor la nivelul cel mai apropiat de cetățean înseamnă subsidiaritate. Și, atunci, putem să renunțăm la sintagma "potrivit principiului subsidiarității".

Deci, putem renunța la "potrivit principiului subsidiarității".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să ne spuneți clar, dacă sunteți de acord cu eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarității".

 
   

Domnul Marius Profiroiu:

"... potrivit principiului subsidiarității", pentru că înainte se spune exact că este "principiul subsidiarității". Deci, suntem de acord cu aceasta.

Iar la lit.g): "asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli", sunt de acord cu "reguli". Aceeași discuție am avut-o cu juriștii. Unii dintre ei au spus că aceste reguli trebuie să fie transparente, pentru că pot fi reguli, dar, în același timp, dacă nu se întărește această transparență, care înseamnă un principiu al spațiului administrativ-european, nu are acea vizibilitate de care este nevoie în cazul unei legi-cadru, "transparente" să rămână.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să interveniți la problema descentralizării? Vă rog.

Doamna Puwak.

 
   

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Eu aș propune reprezentantului Guvernului să înceapă acest punct tocmai prin enunțarea principiului subsidiarității, explicând, apoi, că aceasta înseamnă apropierea de cetățean. Pentru că o lege în care nu regăsim acest principiu al subsidiarității, mi s-ar părea chiar că nu corespunde.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Îmi pare rău că trebuie să revin și să atrag atenția asupra redundanței despre care vorbeam, și pe care distinsul reprezentant al Guvernului a contestat-o, dar, acum, dacă mergem și pe ideea promovată de doamna ministru Puwak, atunci, chiar avem o redundanță și mai inadmisibilă. Explicăm principiile pe baza principiilor. Este normal: nivelul administrativ cel mai apropiat definește subsidiaritatea. Eliminând partea finală a acestei formulări, ajungem la claritatea necesară. Nu putem vorbi: "principiile pe baza cărora (...) se bazează pe principiul cutare..." Păi, definim aceste principii, tocmai prin ce semnificație au.

În ceea ce privește lit.g), eu aș merge puțin mai în adâncime și aș sublinia necesitatea nu numai a asigurării descentralizării financiare, ci și asigurarea transparenței repartizării acestor resurse financiare către unitățile administrativ-teritoriale. Aceasta constituie, de fapt, transparența efectivă pe care probabil că a avut-o în vedere inițiatorul atunci când a gândit acest text.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ați avut un amendament, stimate coleg?

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Mi-am dat cu părerea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La faza asta, nu ne dăm cu părerea cum ar fi mai bine să sune principiul.

Acum putem face cel puțin observații redacționale, discuții pe fond - numai pe baza amendamentelor respinse.

Domnule Coifan, doreați și dumneavoastră? (Domnul deputat Viorel-Gheorghe Coifan face comentarii din bancă.)

Vă rog.

 
   

Domnul Alexandru Țibulcă:

Domnule președinte,

La art.4 lit.d), comisia este de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat doamna ministru Puwak aici. Să începem cu "Potrivit principiului subsidiarității" și să meargă mai departe "exercitarea competenței de către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean".

La lit.g), suntem de acord să dispară cuvântul "clare". Deci, să rămână: "asigurarea descentralizării financiare bazată pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităților administrativ-teritoriale".

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga, stimați colegi, să-mi permiteți să sintetizez propunerile dumneavoastră.

Deci, prima propunere care rezultă din aceste dezbateri la cele două puncte este de a face din principiul subsidiarității o literă separată - prima, lit.a).

De acord?

Deci, "principiul subsidiarității". Așa am înțeles?

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Este amendament de fond!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

S-au făcut propuneri de către doi colegi din sală.

Poftiți la microfon, dacă doriți să ne certăm împreună.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Este amendament de fond, și nu se poate face în plen, ci la comisie. Este valabil pentru toată lumea!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după cum puteți citi foarte clar și transparent, după cum spunea aici un coleg de-al dumneavoastră, la lit.d) sunt două amendamente și s-a propus despărțirea lor, s-a propus de către doi colegi de-ai noștri. Dacă sunteți împotriva acestei propuneri care există în text, atunci sunt de acord să mă criticați.

Deci, s-a propus eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarității" și înscrierea principiului subsidiarității la lit.a), nu prin precizarea principiului, pentru că atunci ar fi o tautologie, într-adevăr.

Deci, "...sunt următoarele principii:", iar primul este "subsidiaritatea".

Cine este pentru?

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Nu mai are rost lit.d); trebuie să eliminăm lit.d).

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine vrea să-i răspundă domnului Dan Brudașcu? Care spune că, dacă eliminăm "principiul subsidiarității", restul precizărilor din lit.d) ar fi inutile. Litera d) nu explică numai principiul subsidiarității, stimate coleg.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Dar se bazează pe principiul subsidiarității.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru înscrierea subsidiarității, ca primul principiu la art.4?

Vă mulțumesc. 55 de voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Bun.

Deci, primul principiu de la lit.a) este subsidiaritatea.

La lit.b), dacă sunteți de acord cu textul care rămâne, oprindu-se la "apropiat de cetățean", care va fi renumerotat, bineînțeles, ca și celelalte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi contra.

Abțineri?

La lit.e) și la lit.f) nu au fost obiecțiuni.

Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

La lit.g), s-a propus eliminarea cuvântului "clare", deci "reguli transparente".

Cine este de acord cu eliminarea cuvântului "clare" din sintagma "reguli clare"?

Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriți amendamentul nr.3.

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Și în formularea din textul inițial, și în amendament, se menține o situație din care ar putea rezulta că unitățile administrativ-teritoriale se administrează atât de către consiliile locale, consiliile județene, cât și de Consiliul General al municipiului București.

Iată de ce, pentru a elimina această posibilitate de interpretare eronată, vă propun să înlocuim cu "sau" - nu cu "și" -, după "consiliile județene", tocmai pentru a rezulta posibilitatea ca aceste unități să intre separat sub incidența sau controlul consiliilor locale, al consiliilor județene sau Consiliului General al municipiului București.

Voi propune, dacă veți fi de acord, comisiei tehnice și câteva alte formulări de punctuație, pe care nu doresc să le folosesc acum, pentru a vă reține atenția, dacă, evident, sunteți de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorii sunt de acord cu mențiunea dumneavoastră în ceea ce privește enumerarea consiliilor județene și a Consiliului General al municipiului București și eu sunt de acord ca să depuneți la aparatul tehnic toate celelalte propuneri cu privire la semnele de punctuație.

Cu aceste observații, amendamentul nr.3, care modifică art.5, a fost adoptat în unanimitate.

Art.6, art.7, art.8 și art.9.

La art.6 și art.7 nu sunt obiecțiuni.

Adoptate în formularea inițiatorului.

La art.8 are domnul Dan Brudașcu o observație.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Având în vedere că ați acceptat propunerea de la art.5, se impune ca, în finalul acestui art.8, să înlocuim cuvântul "acestora" cu "acestuia", tot pe principiul că este vorba individual de consiliul local, consiliul județean, sau de Consiliul General al municipiului București.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul, dacă este de acord cu propunerea formulată? De acord.

Deci, art.8 a fost adoptat, cu această propunere a domnului Dan Brudașcu.

Deși am trecut de art.6, domnul secretar Leonăchescu adresează o întrebare inițiatorului. Vă rog să explicați exact ce înseamnă: "Autoritățile administrației publice locale beneficiază de dreptul la experiment".

Vă rog.

 
   

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule președinte,

Această sintagmă este folosită deja în țări occidentale. Înainte de a începe un proces la nivel național, este nevoie de procese de tip pilot, deci de experiment la nivelul unor județe sau localități, pentru a vedea efectele acestui proces. Asta nu afectează cu nimic, pentru că descentralizarea se bazează pe reguli precise, cu respectarea normelor legale în vigoare, inclusiv a Constituției, în cadrul unui stat unitar, cum este România. Dar, pentru a evita luarea unor decizii la nivel național, fără să se cunoască efectele acestor decizii în planul unor județe sau localități, este această inovare pe care noi o aducem în lege, care este folosită pe scară largă în unele țări din Uniunea Europeană, inclusiv în Franța.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

La art.9, dacă sunt obiecțiuni?

Votat în formularea inițiatorului.

Titlul Capit.II.

Votat în unanimitate.

Art.10, art.11, art.12 și art.13.

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În ce privește redactarea art.2, mi se pare că este mai corectă formularea următoare a părții finale a acestuia, și anume: "... soluționând operativ probleme curente ale colectivității care l-a ales", nu "în cadrul căreia este ales". Colectivitatea l-a ales; nu "în cadrul ei", ci ea l-a ales.

În ceea ce privește art.13 alin.1 și alin.2, insist pe observația făcută de către distinsul meu coleg de la Partidul Național Liberal privind această inadvertență între competențele conferite primarului și posibilitatea efectivă de control a activității poliției comunitare. Cred că, din acest punct de vedere, această lege este imperfectă. Chiar dacă ea pornește cu bune intenții, nu rezolvă o problemă fundamentală a raporturilor exacte între șeful executivului local și conducerea poliției.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă la a doua obiecțiune.

În ceea ce privește prima propunere sunteți de acord, este mai clară; deci, "în cadrul colectivității care l-a ales".

 
   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Da. Este mai corectă și din punct de vedere lingvistic formularea domnului deputat Brudașcu.

În ceea ce privește faptul că "Primarul îndrumă, supraveghează și controlează activitatea poliției comunitare, în condițiile legii", vă propun să fiți de acord cu textul Guvernului, deci cu textul inițiatorului, așa cum a fost admis și de către comisie, pentru că poliția comunitară se preconizează a fi o unitate care este condusă de un șef al poliției locale. În prerogativele sale, primarul va numi, va avea dreptul de decizie în ceea ce privește poliția respectivă, dar nu primarul va fi cel care merge să efectueze activitățile sau să dispună activitățile care se impun în plan operativ. Orice unitate de poliție, fie că este comunitară, sau de alt fel, este condusă de un șef al poliției, nu de primar.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan, și apoi domnul deputat Leonăchescu.

 
   

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Stimați colegi,

Punctul acesta este un punct nevralgic, care trebuie discutat serios.

În Legea nr.215, lege organică, o competență expresă conferită primarului este aceea de a asigura ordinea publică. Pe de altă parte, în această lege organică, care este legea-cadru, i se dă primarului posibilitatea de a îndruma. Păi, "a îndruma" înseamnă că eu știu atât de bine, că pot să dau sfaturi celui care se ocupă. Or, primarul poate să fie orice om ales prin vot democratic. Aici, noi trebuie să spunem foarte clar: "Primarul conduce poliția comunitară", cu toate atributele care provin din verbul "a conduce", care înseamnă "a controla" și "a supraveghea".

Haideți să terminăm odată cu această dihotomie, că poliția se face că este sub autoritatea civilă, dar ea, de fapt, are un chestor care se pricepe să-și facă treaba. Eu cred că dacă facem o reformă autentică a poliției și separăm poliția comunitară de poliția națională, ca în Franța, apropo de experți, atunci, poliția comunitară, cu sarcini precise, este în subordinea primarului, nu sub îndrumarea primarului. Și Legea poliției comunitare va trebui să urmărească legea-cadru, că de aceea este lege-cadru, ca din ea să derive celelalte legi, nu să fie o lege paralelă cu alte legi.

Prin urmare, susțin amendamentul care se referă la faptul că primarul conduce poliția comunitară.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu asistați, stimați colegi, doar la o dezbatere teoretică în această privință. Asistați la ultimele manifestări ale acestei duplicități. Pe de o parte, ni s-a spus de mai multă vreme că poliția s-a demilitarizat și că ea se conduce după principiile statului de drept, iar, pe de altă parte, există aceste zvâcniri de scoatere a poliției de sub controlul puterilor alese.

Eu aș dori ca în această lege, ca și în toate legile care urmează, să existe această exprimare cât se poate de clară, eliminându-se orice tendință duplicitară de interpretare și de stabilire a unor competențe în afara celor care sunt stabilite printr-un stat de drept.

Dacă este adevărat că poliția este demilitarizată, atunci, nu văd de ce un primar ales să aibă posibilitatea să exercite efectiv controlul asupra activității poliției, pentru că el este responsabil față de tot ce se întâmplă în perimetrul unității administrativ-teritoriale respective. Și, în perspectivă, eu consider că va trebui ca aceste unități de poliție să fie chiar finanțate de comunitatea locală, care-și cunoaște cu exactitate necesitățile și, prin urmare, își stabilește și efectivele necesare pentru activitățile de poliție.

Prin urmare, susțin acest punct de vedere privind necesitatea efectuării corecției necesare, de unde să rezulte, indubitabil, posibilitatea ca primarii, indiferent de culoarea lor politică, să fie cei care controlează activitatea poliției de vreme ce ...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Asta scrie expres în text, domnule coleg, că "supraveghează și controlează activitatea poliției".

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, formularea din text este destul de vagă, să știți. Nu asigură aplicarea principiului la care s-a făcut trimitere în intervențiile anterioare.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, citiți la alin.2: "Primarul îndrumă, supraveghează și controlează ..."

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, atâta vreme cât primarul nu are nici un fel de cuvânt de spus, nu este consultat atunci când este numit un șef al unei unități de poliție, activitatea de control este o activitate pe hârtie. Nu are cum să controleze alt fel, dacă nu are putere de decizie la numirea celor care conduc organele de poliție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne menținem în mod categoric punctul de vedere pe care l-am formulat în propunerea legislativă și vreau să fac această precizare, că această chestiune nu are nici o legătură cu faptul că în continuare poliția ar fi militarizată și așa mai departe. Deci, primarul este cel care, prin prerogativele sale, îndrumă, controlează și supraveghează activitatea poliției comunitare, așa cum face de exemplu și cu alte domenii ale vieții sociale din localitatea respectivă. Primarul nu conduce activitatea sanitară dintr-o localitate, ci își are atributele lui legate de activitatea respectivă. Primarul nu poate fi cel care conduce operațiunile poliției, ci asta este treaba celui care este desemnat, de primar, până la urmă, să conducă activitatea poliției, dar nu primarul însuși. Și, cu aceasta, cred că am lămurit problema.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Luăm pe rând, în primul rând art.12, unde vă propun votarea acestuia, prin eliminarea sintagmei "în cadrul căreia este ales".

Vă rog. Mai există o intervenție, a domnului secretar Leonăchescu. (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru răbdare și înțelegere. Sunt elemente-cheie în obținerea unei redactări mai bune a acestei legi.

Art.12 are o formulare pe care merită să o aprofundăm. "Primarul aplică hotărârile consiliului local și îndeplinește atribuțiile ce-i revin potrivit legii". N-am spus nimic nou în această formulare. În Legea administrației publice locale nr.215/2001 precizăm acest lucru: "potrivit legii, își îndeplinește atribuțiile ..." și aplică hotărârile consiliului local, evident.

Partea a doua este absolut inutilă: "...soluționând operativ problemele curente ale colectivității în cadrul căreia este ales" - frază în plus, text în plus, absolut inutil.

Deci, dacă vreți, mențineți textul, dacă vreți, adoptați și propunerea făcută de domnul Dan Brudașcu. Tot art.12 este inutil, până la urmă. Oricum, ar merita să ne oprim măcar la virgulă, să punem punct după "legi". Restul, este o explicație a ceea ce trebuie și cum să facă primarul.

De altfel, repet, art.12, în redactarea aceasta, este inutil. Sunt foarte multe elemente de îmbunătățit în acest proiect de lege. Chiar la nivelul acestei discuții, eu constat, iertați-mă, la art. 16 alin. 4, "Legea Capitalei și a marilor aglomerări urbane", care n-a venit până acum. Facem raportare la o lege care nu știm ce titlu va purta și ce conținut va avea.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cred că ați venit cu un surplus de încărcătură electorală și, fiind vorba de primari pe care-i alegem acum, disecați firul în patru, chiar dacă nu este nevoie.

La art.12, s-au ridicat aceste întrebări de către domnul Leonăchescu. În afară de acestea, este acea propunere de redactare. Eu aș zice să luăm întâi textul pe fond și, dacă el va fi adoptat, atunci vom lua în discuție și corectura de exprimare.

Dacă sunteți de acord cu textul art.12 al Guvernului, în gândirea sa inițială - vorbesc de fondul soluției.

Cine este pentru?

Vă rog să îmi permiteți să supun din nou textul votului dumneavoastră, pentru a nu exista dubii.

Cine este pentru art.12, în formularea Guvernului? (Domnul deputat Raduly Robert Kalman comentează în bancă.)

Domnule Raduly, campanie electorală, la Miercurea-Ciuc. Aici, dezbatem un proiect de lege. Vedeți să nu pierdeți acolo, că aveți probleme serioase, că dumneavoastră vorbiți aici inutil și acolo lumea votează împotriva dumneavoastră.

37 de voturi pentru.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Textul art.12 a fost votat cu 37 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă.

Vă supun, totuși, aprobării dumneavoastră propunerea de redactare, în sensul de a se înlocui sintagma "în cadrul căruia este ales" cu "ale colectivității care l-a ales..."

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.13, supun votului dumneavoastră textul Guvernului.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat textul Guvernului cu 43 de voturi pentru și 23 împotrivă, o abținere.

Art.14 și 15 din Secțiunea a II-a. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.16 din Secțiunea a III-a. Votat în unanimitate.

Art.17 și 18 din Capitolul III.

La art.16, domnul Leonăchescu are o observație. Art.16 alin.4, până acolo a fost adoptat în unanimitate.

Întreb inițiatorul, la art.16 alin.4 ce a avut în vedere când a spus că atribuțiile consiliilor locale ale sectoarelor și ale municipiilor vor fi revizuite prin Legea capitalei și a marilor aglomerări urbane.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Experții europeni, inclusiv cei de la congresul puterilor locale și regionale, de vreo 4 ani au atras atenția că noi suntem singura capitală europeană care nu avem o lege a capitalei și a marilor aglomerări urbane, pentru că, capitala unei țări este foarte importantă în sensul că reprezintă un punct de interes major pentru orice înseamnă administrația la nivel local. Și, atunci în ceea ce am gândit noi în strategia de reformă în administrația publică locală, un element important în constituie și Legea privind capitala și marile aglomerări urbane.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Care nu există.

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Care nu există, dar, conform planului de acțiune pe care l-am gândit, va trebui să o realizăm până în 2007.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este un fel de delegare legislativă viitoare. O lege a capitalei, dacă va fi adoptată, va stabili alte atribuții cu privire la cele actuale.

Domnul Alexandru Sassu are o propunere cu privire la alin.4.

 
   

Domnul Alexandru Sassu:

Este evident faptul că o lege nu se poate referi la o lege care nu există. Eu propun eliminarea acestei chestiuni. legea, când va apare, va face modificările respective fără nici un fel de problemă. Nu trebuie să spunem acum că ele vor fi modificate. Se vor modifica atunci când legea va apare. Nu putem face o astfel de referire la ceva ce nu există.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Este perfect logic ceea ce spune domnul deputat Sassu, dar, în aceste condiții, va mai trebui să mai eliminăm niște articole, pentru că eu nu știu să existe nici Legea descentralizării privind responsabilitățile locale. Și aici, și în acest caz ne referim la ceva ce va fi. Deci, ceea ce spuneam anterior, că este o lege insuficient gândită și redundantă în marea ei majoritate, iată că se confirmă și rezultă și din punctul de vedere al majorității.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am rugămintea să nu ne creați greutăți în dezbatere și când vorbim de un text, dumneavoastră să vă aduceți aminte că ați propus ceva care se va regăsi în alt undeva. Când vom ajunge la acel text o să-l discutăm. Deocamdată s-a propus eliminarea alin.4.

 
     

Domnul Dan Brudașcu:

Uitați am aici materialul clientului, eu pe el urmăresc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsați materialul clientului și spuneți-mi dacă la alin.4 aveți vreo problemă. Bun. Când veți avea în altă parte, atunci vă rog să interveniți și vă rog să nu ne mai conturbați cu trimiteri inutile la texte pe care nu le discutăm acum...

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu vă supărați, înseamnă că dumneavoastră nu urmăriți atent ce se întâmplă. Este vorba de Secțiunea a II-a, art.14, este vorba apoi de Secțiunea I, art.10 alin.3, unde se vorbește despre Legea descentralizării privind responsabilitățile locale. Adică vindem pielea lupului din pădure! Asta este. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuia să-l aplaudați în momentul în care am trecut peste aceste texte și n-ați spus nimic, domnule coleg. Deci textele au fost votate și veți putea să atacați legea.

Cine este pentru eliminarea alin.4 din art.16? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Am rugămintea, de principiu, pe care o adresez colegilor mei, noi suntem prima Cameră sesizată, dacă mai aveți alte idei, foarte multe, pe care nu le-ați prezentat comisiei sub forma unor amendamente, prin colegii dumneavoastră de la Senat, să semnalați eventualele imperfecțiuni.

La art.17 și 18 întreb dacă aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.19 din Capitolul IV? Votat în unanimitate.

Art.20.

Vă rog. Mă uitam îngrijorat la dumneavoastră că nu mai aveți observații.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, ca să vă spulber această îngrijorare care nu stă bine unui președinte de Cameră, iată că m-am prezentat. Este vorba de alin.c) unde este din nou o formulare din aceasta care mie mi se pare mai puțin fericită: "Comitetul tehnic județean pentru descentralizare, constituit la nivelul fiecărui județ... eu aș zice "comitetul tehnic județean pentru descentralizarea, (ar trebui să fie o virgulă,) constituit la nivelul fiecărui județ, care va efectua ".."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, mi-ați promis că virgulele le depuneți direct la comisia tehnică.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Am înțeles, dar am vrut să atrag atenția că ele există. "Care va efectua analiză de impact și propuneri". Nu prea se pot efectua propuneri, se pot înainta propuneri, domnule președinte. Deci, eu aș ruga pe distinșii membri ai Guvernului, inițiatorii acestui text, să gândească o formulă, care pe mine mă depășește în acest moment, care să fie mai fericit înțeleasă de către beneficiari.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga sectorul tehnic ca, în afara virgulelor furnizate de domnul Brudașcu, să înlocuiască și termenii aceștia care îi sunt destinați. A înțeles compartimentul tehnic.

Alte observații, dacă mai sunt? La art.20, dacă mai aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.24,25, 26 din Capitolul V. Votate în unanimitate.

La art.27 urmăriți amendamentul 4. Dacă la amendamentul 4 aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.28, 29. Votate în unanimitate.

Art.30, 31. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului VII și art.32? Domnul Dan Brudașcu mi-a făcut o concesie și n-a mai avut observații la articolul ultim.

Vă mulțumesc.

Dacă la nr.12 a mers așa încet, înseamnă că la nr.13, care e cu ghinion, ne vom împotmoli.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Național de Management al Situațiilor de Urgență (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004 privind sistemul național de Management al Situațiilor de Urgență.

   

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul actului normativ propune validarea unui concept nou...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stați puțin, procedură de urgență, eu am zis că urmează proiectul, dar nu v-am dat cuvântul. Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic? Vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

 
   

Domnul Ion Florescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Deci un minut pentru fiecare articol, 10 minute în total.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Fiind în procedură de urgență, trecem direct la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic urmăriți amendamentul 1. Admis amendamentul 1, modificat textul art.unic.

La pct. 1 dacă aveți obiecțiuni din legea adoptată de Senat? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La pct.2 cel cu privire la art.4 alin.2 dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.3 din Legea Senatului? Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

După pct. 3, urmăriți, vă rog în raport, la pag.7, prin amendamentul 6, comisia propune introducerea unui art.II în care se propune înlocuirea sintagmei "Inspectoratul general" cu "Inspectoratul general pentru situații de urgență". Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Trecem la ordonanța de urgență. Preambulul. Dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

La Capitolul I art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, domnul deputat Leonăchescu? Până la lit.d) dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votate textele din ordonanță.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, și pentru răbdarea pe care o aveți cu subsemnatul. Și pentru asta vă rămân dator.

La art.2 alin.d) e menționată o expresie: "starea- potențial generator de situații de urgență". stare în sine, nu, potențialul poate genera, deci eu propun "potențial generator de situații de urgență".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Alexandru?

 
   

Domnul Alexandru Mircea:

Cred că este mai degrabă o problemă de limba română, de lingvistică. abordarea este o problemă lingvistică și nu una juridică. Deci este vorba că "starea este potențial generatoare," starea este cea care este generatoare. Dacă am înțeles bine observația domnului deputat.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră lit.d) în formularea inițiatorului. Ați auzit explicația domniei sale.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă.

Abțineri?

S-a adoptat.

La celelalte, lit.e), f), g) până la m), dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votat textul articolului 2 în formularea inițiatorului în întregime.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Capitolul II, art.6, 7, 8, 9, votate în unanimitate.

Art.10 și 11. Votate în unanimitate.

La art.12 există un amendament 2 în raport. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 2? Nu sunt. Admis amendamentul, modificat alin.2 de la art.12. Restul textelor, mai exact alin.1 și 3, votate în unanimitate în formularea inițiatorului.

La art.13, urmăriți amendamentul 3. Dacă sunt observații? Admis amendamentul, modificat art.13, alin.1, celelalte 4 alineate, de la 2 până la 5 rămân în formularea inițiatorului.

La art.14. Votat în unanimitate.

La art.14 urmăriți în continuare amendamentul 4 care vizează art.15 alin.1. Îmi cer scuze. Nu are legătură cu art.14. Dacă aveți obiecțiuni la amendamentul 4. Admis amendamentul, modificat art.15 alin.1.

La celelalte 4 alineate de la art.15, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate, în formularea inițiatorului.

De la art.16 la art.19, dacă sunt obiecțiuni? Nu sunt. Votate în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art.20, 21, 22. Votate în unanimitate.

Art.23, 24, 25. Votate în unanimitate.

Art.26. Votat în unanimitate.

Art.27. Votat în unanimitate.

Art.28, 29. Votate în unanimitate.

Capitolul IV, art.30 și 31. Votate în unanimitate.

Art.32, 33, 34, 35. Votate în unanimitate.

Art.36, 37. Votate în unanimitate.

Art.38, 39. Votate în unanimitate.

Art.40. Urmăriți amendamentul 5. Admis amendamentul, modificat art.40.

Titlul Capitolului VI. Art.41, 42, 43. Votate în unanimitate.

De la art.44 până la art.47, care e și ultimul, votate toate, în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate

Anexa 2 a fost și ultima, vă rog să constatați că am parcurs textele legii de aprobare și ale ordonanței, îl vom supune proiectul de lege votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2004 pentru abrogarea alineatului (5) al art. 1 din Ordonanța Guvernului nr. 70/2002 privind administrarea unităților sanitare publice de interes județean și local (amânarea votului final).  

La pct.14, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 27/2004.

Comisia pentru sănătate, să vină și să ne propună timpii de dezbatere, fiind în procedură de urgență.

Poftiți, domnule profesor.

   

Domnul Mircea Ifrim:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Propun ca timp de dezbatere 5 minute.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și pe texte?

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Și pe texte maximum 1 minut.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunteți de acord? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Domnule președinte,

Deci față de amendamentul propus, Ministerul Sănătății și Familiei...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Ce amendament, stimate coleg?

Vă rog să interveniți atunci când ajungem la un amendament, deocamdată nu am început nici dezbaterea. Suntem în procedură de urgență, stimate coleg.

La titlul legii, dacă aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Textul art.unic. Urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul, modificat textul art.unic.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Pardon, la titlul ordonanței de urgență, observați textul amendamentului.

Aici aveți observații, domnule? Poftiți.

 
   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății și Familiei):

Alin.5 din art.1 terenurile să aibă următoarea formulare: "Terenurile și clădirile în care își desfășoară activitatea spitalele clinice și spitalele universitare sunt proprietate publică...."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, serios, vă rog eu frumos, când mai veniți vedeți cum sunt textele regulamentului nostru, ca să nu ne încurcați de fiecare dată când interveniți.

Eu eram la titlul ordonanței. Aveți vreun amendament? Nu? Poftiți? Nu. Bun, atunci stați cuminte. Votat în unanimitate.

La cuprinsul art.unic întâi la preambul dacă există vreo obiecție. La preambul nu există. La textul alin.5, dacă aveți observații?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Acum, domnule președinte.

Deci din textul propus să se elimine "schimbarea destinației acestor unități sanitare publice, se face în condițiile prevăzute la alin.2, numai cu aprobarea consiliului de administrație."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Deci să se elimine toată această frază?

 
   

Domnul George Pavelescu:

Da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, explicați și de ce, ca să înțeleagă colegii noștri.

 
   

Domnul George Pavelescu:

Pentru că modul de schimbare a destinației unităților sanitare este prevăzut la art.2 alin.1.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Domnul profesor Ifrim.

 
   

Domnul Mircea Ifrim:

Propunerea este foarte pertinentă, întrucât acest text este cuprins în alin.2 și deci se scoate "schimbarea destinației se face în condițiile prevăzute la alin.2 numai cu aprobarea consiliului de administrație." Acest paragraf dispare, rămânând restul: "consiliile județene, respectiv consiliul general, nu pot percepe taxe, chirii asupra terenurilor și clădirile în care se desfășoară activitatea spitalele clinice și universitare." Comisia este de acord cu acest amendament al Ministerului Sănătății.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Urmăriți, vă rog, amendamentul care vizează alin.5 de la art.1 al ordonanței 70/2002, amendament care va avea alcătuirea rezultată din eliminarea frazei care începe cu schimbarea destinației. Dacă sunteți de acord.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? O abținere.

Adoptat.

Vom supune proiectul de lege votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole (amânarea votului final).  

La pct.15, proiectul de Lege privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole.

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și din partea inițiatorului?

Vă rog, domnule ministru?

   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii):

Domnule președinte,

Acest proiect de lege privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole este menit să ne ajute să constituim, să construim structuri similare și competitive cu cele din Uniunea Europeană, de altfel o cerință formulată a Uniunii Europene pentru a adopta acest document.

Această lege creează cadrul propice pentru ca producătorii agricoli, silvici și piscicoli, la libera lor inițiativă, să se poată asocia și să constituie aceste grupuri cu personalitate juridică, bazată pe unitate de interes și acțiune a grupului și pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole. Statul sprijină aceste activități de constituire și funcționare a grupurilor de producători prin surse financiare interne și externe. În lege mai sunt prevăzute și îndatoririle unui membru al grupului de producători și cum poate fi dobândită sau retrasă calitatea de membru al acestui grup de producători.

Recunoașterea grupurilor de producători se face de organele abilitate, respectiv direcțiile teritoriale de agricultură, de regim silvic și vânătoare sau filialele teritoriale ale inspecțiilor piscicole din subordinea Ministerului Agriculturii în a cărui rază de competență își au sediul aceste noi structuri pe care le creăm. Avizele de recunoaștere pentru grupurile de producători se înscriu într-un registru special deschis de către autoritatea desemnată, în conformitate cu specificul fiecăruia.

De asemenea, se stabilesc și condițiile de recunoaștere în corpul legii. Pentru implementarea prevederilor acestei legi, sunt pregătite deja ordine ale ministrului la direcția noastră de specialitate pentru a se preciza normele cu privire la modul de constituire al acestor grupuri de producători și aplicarea prevederilor legii.

Eu vreau să vă spun că aceste grupuri funcționează mai de mulți ani în Uniunea Europeană pentru că și ei s-au întâlnit cu ce avem noi astăzi, o structură funciară mai mică decât există astăzi și acestea au fost primele nuclee care au permis asocierea producătorilor și de la ei pentru valorificarea în mod superior a producției. Această lege asigură și implementarea măsurii 3-2, constituirea grupului de producători, dispunând un buget de 30.857.000 de euro, din care 23 de milioane îi pune la dispoziția noastră Uniunea Europeană, o sumă nerambursabilă pentru a sprijini constituirea acestor grupuri.

Față de cele spuse vă adresez rugămintea să acordăm votul așa cum este prezentat de la Senat, întrucât joi ne-am însușit toate amendamentele acolo.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Nicolescu, vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați invitați,

Stimați colegi,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare cu proiectul de Lege privind constituirea, recunoașterea și funcționarea grupurilor de producători pentru comercializarea produselor agricole, silvice și piscicole pentru care s-a întocmit raportul.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. Raportul Comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 8 iunie 2004. În urma dezbaterii, în ședința din 19 mai 2004 comisia propune adoptarea proiectului de lege în forma prezentată de Senat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem, stimați colegi, la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Nu. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3. Votate în unanimitate.

Art.4, 5, 6, 7. Votate în unanimitate.

Art.8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10, 11, 12. Votate în unanimitate.

Art.13, 14, 15, 16, 17. Votate în unanimitate.

Art.17 a fost ultimul.

Am parcurs textele proiectului. Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit (amânarea votului final).  

La pct.16: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței nr.10/2004 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Actul normativ pe care vi-l supunem aprobării realizează armonizarea prevederilor existente în societatea românească cu prevederile Directivei 2001 a Parlamentului European și a Consiliului acestuia.

În principal, reglementarea stabilește participanții la procedura reorganizării judiciare și a falimentului instituțiilor de credit, deschiderea procedurii și efectele acesteia, reorganizarea instituțiilor de credit pe baza unui plan întocmit în acest scop, tranzacțiile privind cumpărarea de active și asumarea de pasive, răspunderea organelor de conducere, a cenzorilor și a personalului de execuție sau cu atribuții de control din instituția de credit ajunsă în stare de dizolvabilitate.

Totodată, actul normativ reglementează măsurile de reorganizare și procedurile de lichidare a instituțiilor de credit, cu sediul social în România și care au sucursalele autorizate în Uniunea Europeană, precum și a instituțiilor de credit cu sediul social în Uniunea Europeană și care au sucursale acreditate în România.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat, iar comisia de specialitate a Camerei Deputaților propune aprobarea fără amendamente.

Vă rog să fiți de acord cu propunerea formulată.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Nefiind amendamente de la comisie, trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Textul articolului unic. Nu sunt observații. Votat în unanimitate.

Urmăm, stimați colegi, textul Senatului pe care și l-a însușit și comisia.

La pct.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.3, 4, 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.6, 7, 8, 9. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.10 și 11 din legea Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.12, 13. Votate în unanimitate.

Pct.14, 15, 16, 17, 18. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Pct.19. Votat în unanimitate.

Pct.20, 21, 22, 23. Votate în unanimitate.

Pct.24. Votat în unanimitate.

Pct.25, 26, 27. Votate în unanimitate.

Pct.28, 29, 30, 31. Votate în unanimitate.

Pct.32, 33, 34, 35. Votate în unanimitate.

Pct.36, 37, 38, 39, 40, 41. Votate în unanimitate.

Pct.42, 43. Votate în unanimitate.

Pct.44, 45, 46. Votate în unanimitate.

Pct.47, 48, 49, 50, 51, 52. Votate în unanimitate.

Pct.53, 54. Votate în unanimitate.

Pct.55, 56, 57, 58, 59. Votate în unanimitate.

Trecem la ordonanță, stimați colegi. La ordonanță vă semnalez acolo unde au fost texte modificatoare în legea de aprobare pe care am votat-o și pe care și Senatul a votat-o. Vor opera deci modificările aduse în lege.

Cu această observație, trecem la prezentarea articolelor din ordonanță.

La art. 1, 2 nu sunt obiecțiuni.

Art.3, 4, 5. Votate în unanimitate.

Art.6, 7, 8, 9. Votate în unanimitate.

Art.10. Votat în unanimitate.

Art.11, 12. Votate în unanimitate.

De la art.13 până la 16. Votate în unanimitate.

Art.17 până la 20. Votate în unanimitate.

De la art.21 la art.25. Votate în unanimitate.

De la art.26 până la art.38, inclusiv. Votate în unanimitate.

De la art.39 până la art.45. Votate în unanimitate.

Art.46, 47, 48. Votate în unanimitate.

Art.49, 50, 51, 52. Votate în unanimitate.

Art.53, 54. Votate în unanimitate.

Art.55, 56. Votate în unanimitate.

De la art.57 la art.61, inclusiv. Votate în unanimitate.

Art.62, 63, 64. Votate în unanimitate.

Art.65. Votat în unanimitate.

Art.65 a fost și ultimul.

Vă rog să constatați, stimați colegi, că am parcurs textele proiectului de lege și ale ordonanței de urgență.

Vom supune proiectul de lege votului final, mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată limitată a unor bunuri imobiliare (amânarea votului final).  

Pct.17. Proiectul de Lege privind protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durata limitată a unor bunuri imobiliare.

Inițiatorul. Vă rog, domnule ministru, pe scurt, să prezentați proiectul de lege.

   

Domnul Eduard Gabriel Matei (secretar de stat, Agenția Națională pentru Protecția Consumatorului):

Bună ziua, domnule președinte!

Stimate doamne și stimați domni deputați,

Mă numesc Eduard Gabriel Matei și vin în fața dumneavoastră să propun spre aprobare proiectul de Lege privind protecția consumatorilor, de fapt, protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare.

În ciuda unui titlu foarte sofisticat, se referă de fapt la ceea ce cunoaștem toți sub denumirea de "time sharing".

În vederea respectării angajamentelor asumate în cadrul negocierilor pentru aderarea României la Uniunea Europeană, la Cap.23, "Protecția consumatorilor și sănătății", se continuă procesul de armonizare a legislației naționale cu prevederile comunitare.

Astfel, prevederile Directivei 94/47 a Comisiei Europene a Parlamentului European și a Consiliului din 26 octombrie 1994 privind protecția dobânditorilor cu privire la unele aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare au fost transpuse prin prezentul proiect de lege.

Prin prezentul proiect de lege, Guvernul urmărește creșterea nivelului de protecție a consumatorilor la încheierea unor contracte purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare, prin asigurarea completă și corectă a informațiilor ce sunt oferite consumatorilor care au calitatea de dobânditori de către agenții economici, înainte și după momentul semnării contractului.

Protejarea consumatorilor români la semnarea de astfel de contracte prin transpunerea în legislația românească a dispozițiilor comunitare în domeniu, va conduce la diversificarea modului de comercializare a serviciilor turistice și la deschiderea României spre noi piețe de producție și servicii.

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind protecția dobânditorilor privind anumite aspecte ale contractelor purtând asupra dobândirii unui drept de utilizare pe durată determinată a unor bunuri imobiliare, pe care o supunem Parlamentului spre adoptare.

Menționez că susținem amendamentele propuse de comisia de specialitate.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică, vă rog să prezentați raportul.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia juridică, de disciplină și imunități a dezbătut în plenul său proiectul de lege în ședința din 10 mai 2004. Membrii comisiei au examinat expunerea de motive, textul proiectului de lege adoptat de Senat, tabelul de concordanță cuprinzând Directiva 94 a Parlamentului European și a Consiliului și avizul favorabil al Consiliului Legislativ.

Și, în plenul său, Comisia juridică, de disciplină și imunități a hotărât cu unanimitate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților, spre dezbatere și adoptare, prezentul proiect de lege, cu amendamentele admise, așa cum rezultă din anexa la prezentul raport.

Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect.

La titlu dacă aveți obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.1. Votat în unanimitate.

La art.2, urmăriți, vă rog, amendamentul 1. Nu sunt obiecțiuni. Admis amendamentul 1, modificat art.2, alin.1 lit.a). Celelalte texte rămân în formularea adoptată de către Senat.

Art.3 și 4. Votate în unanimitate, în forma Senatului.

Art.5, 6. Votate în unanimitate.

Art.7, 8. Votate în unanimitate.

La art.9, urmăriți amendamentul 2. Admis amendamentul 2, modificat art.9.

La art.10, urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.10.

Art.11, 12. Votate în unanimitate.

Art.13, 14. Votate în unanimitate.

Art.15, 16 și 17, care este și ultimul. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

La anexă dacă aveți obiecțiuni.

Domnul secretar Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La art.5, am semnalat că urmează o anexă. Eu propun o îmbunătățire a titlului acestei anexe care, de inițiator, este redactată în felul următor: "Elementele obligatorii minimale ale contractelor reglementate de prezenta lege prevăzute la art.5." Este absolut inutilă o asemenea formulare. Repet, am zis, la art.5, că urmează o anexă și propun următorul titlu: "Elementele obligatorii ale contractelor".

Este prezenta lege, este art.5, așa că nu mai e nevoie de complicarea titlului anexei cu elemente secundare.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru!

 
   

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Prevederea comisiilor de specialitate și din cadrul Comisiei Europene menționează expres, așa cum am menționat și noi, anumite prevederi. Deci, ei vor să fie cel puțin referitor la acest articol, să aibă cel puțin o trimitere în textul legii.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, eu propun să fie "elemente obligatorii minimale ale contractelor". "Minime".

 
   

Domnul Eduard Gabriel Matei:

E ok! Suntem de acord.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

"Elemente obligatorii minime ale contractelor". "Minime" trebuie să fie. Și nu mai spunem "reglementate de prezenta lege", că e clar. Are dreptate domnul Leonăchescu.

Stimați colegi,

La anexă, la propunerea domnului deputat Leonăchescu, vă propunem ca titlul acesteia să fie: "Elementele obligatorii minime ale contractelor".

Cine este pentru? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă mulțumesc.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind cazierul judiciar (amânarea votului final).  

Trecem la următorul proiect înscris pe ordinea de zi de astăzi, cel de la pct.18: Proiectul de Lege privind cazierul judiciar.

Suntem în procedură de urgență. Rog Comisia juridică. Domnule Florin Iordache, vă rog să propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Propun ca timp de dezbatere cinci minute, câte un minut pentru fiecare intervenție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu acești timpi. Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți în paralel raportul cu textul proiectului.

La titlul acestuia, în formularea Senatului, dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

La art.6, urmăriți amendamentul 1. Votat în unanimitate. Modificat art.6 alin.1. Alin.2 rămâne în formularea Senatului.

Art.7 și 8. Votate în unanimitate.

Titlul Cap.III și art.9, 10, 11. Votate în unanimitate, în formularea Senatului.

Art.12, urmăriți amendamentul 2 de la pag.3 care se referă la alin.1. Admis amendamentul, modificat alin.1, restul alineatelor rămânând în formularea Senatului.

Art.13. Votat în unanimitate.

Art.14, urmăriți amendamentul 3. Admis amendamentul 3, modificat art.14.

Art.15. Amendamentul 4. Vă rog! Vă rog să precizați, domnule secretar Leonăchescu, la care din literele art.15 vă referiți.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mă refer la art.15 alin.a), domnule președinte, și vă mulțumesc pentru amabilitate.

Este o redactare care lasă loc la interpretări. "Condamnările pronunțate pentru fapte săvârșite în timpul minorității". "Minoritate" are alt sens. "Minoritate" de o anumită factură, într-un colectiv dat. Cred că aici e perioada de, nu știu cum să-i zicem, sub 18 ani, "săvârșite până la majorat".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, dumneavoastră de unde citiți articolul 15, alin.a)?

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Art.15 de la pag.6, din lege...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

nu! Urmăriți amendamentul 4 al comisiei care a schimbat acest text. În formularea comisiei "sancțiunile penale pronunțate pentru fapte săvârșite în timpul minorității". Nu, ăsta este un termen penal consacrat. Nu există nici o confuzie.

Dacă mai sunt obiecțiuni la amendamentul 4 de la art.15. Admis amendamentul, modificat art.15.

La art.16, urmăriți amendamentul 5. Admis amendmentul, modificat art.16.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.17, urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul, modificat art.17.

Art.18. Votat în formularea Senatului.

Art.19, urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul, modificat alin.1.

Celelalte alineate de la art.19 rămân în formularea Senatului.

Art.20. Admis în unanimitate.

Art.21. Urmăriți amendamentul 8. Admis amendamentul, modificat corespunzător art.21.

Art.22. Urmăriți amendamentul 9. Admis amendamentul, modificat art.22.

Art.23. Votat în formula Senatului.

Art.24. Urmăriți amendamentul 10. Admis amendamentul, modificat art.24.

Art.25, 26, 27, care este și ultimul. Admis toate aceste texte în formularea Senatului.

Vă mulțumesc pentru atenția la acest proiect.

Îl vom supune votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice (amânarea votului final).  

La pct.19: Proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor. Prioritate legislativă.

Comisia de buget o rog să se pregătească și rog inițiatorul de la acest proiect de lege să-l prezinte foarte succint. Mai succint decât titlul legii pe care am adoptat-o data trecută.

   

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Bună ziua!

Stimate domnule președinte,

Stimate doamne și stimați domni deputați,

În cadrul procesului de armonizare a legislației naționale cu cea comunitară, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate pentru aderarea la Uniunea Europeană, se prevede transpunerea în legislația românească a Directivei nr.87/102 a Comisiei Europene din 22.XII.1986 privind creditul pentru consum, modificată de Directivele nr.90/88 a C.E.E. din 1990 și 98/7 a Comisiei Europene din 16.II.1998.

Având în vedere modul european de abordare a problematicii, bazat pe experiența economiei de piață avansată în care sunt stabilite răspunderile ce decurg din contractele de vânzare cu plată eșalonată, reglementate ca vânzare de produse în baza unui contract de credit, prezenta reglementare contribuie la organizarea mai eficientă a mediului economic în România.

În condițiile în care consumatorii se vor simți mai protejați față de situațiile neplăcute care pot apărea pe parcursul întrebuințării produselor, inclusiv a celor folosite, încrederea lor în produse, în producători și în vânzători va crește, dezvoltându-se în acest fel o relație cu efecte benefice asupra evoluției pieței.

Prin adoptarea acestei legi, se creează un echilibru bine stabilit pentru drepturile și obligațiile consumatorului și ale agentului economic ce acordă credite de consum, consumatorii putând face o alegere în conformitate cu posibilitățile lor financiare.

Față de cele prezentate, a fost elaborat proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, pe care îl supunem Parlamentului spre adoptare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Comisia de buget.

 
   

Domnul Aurel Gubandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților a examinat proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consum destinate consumatorilor, persoane fizice, în ședința din 8 iunie 2004.

Comisia a hotărât cu majoritate de voturi supunerea spre dezbaterea și adoptarea plenului a proiectului de lege în forma adoptată de Senat.

Prin natura reglementărilor promovate, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea acestui proiect.

La titlul acestuia în forma adoptată de Senat.

Domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Eu observ elementul redundant în această exprimare. Nu am pregătirea economică necesară. De aceea, cer să mi se explice dacă n-ar fi mai bună următoarea reformulare: "Proiectul de Lege privind regimul juridic al contractelor de credit pentru consumul persoanelor fizice". Pentru că "consum destinat consumatorilor", mie mi se pare că este o chestiune care oarecum se repetă și lasă impresia că este redundantă formular.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Estetic, am și eu poziții favorabile dumneavoastră, dar aștept punctul de vedere al specialiștilor.

 
   

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Dacă-mi permiteți să precizez. Este vorba deci de contractele de credit pentru consum destinate consumatorilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

E titlul unei forme de contract.

 
   

Domnul Eduard Gabriel Matei:

Exact. Este contractul de credit pentru consum. Există și credite care nu sunt destinate consumului, precum există și credite care sunt destinate consumului dar nu persoanelor fizice.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, eu m-am asociat opiniei dumneavoastră, dar ne-a învins specialistul.

Dacă sunt și alte obiecțiuni la titlul legii. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.1, 2. Votate în unanimitate.

Art.3. Votat în unanimitate.

Art.4. Votat în unanimitate.

Art.5, 6. Votate în unanimitate.

Art.7, 8. Votate în unanimitate.

Art.9. Votat în unanimitate.

De la art.10 până la art.14. Votate în unanimitate.

De la art.15 până la art.17. Votate în unanimitate.

De la art.18 până la art.20. Votate în unanimitate.

De la art.21 la art.24, care este și ultimul. Votate în unanimitate.

Anexa 1. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Votată în unanimitate.

Anexa 3. Votată în unanimitate.

Anexa 3 a fost ultima. Am parcurs textele acestui proiect de lege. Îl vom supune mâine votului final.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 29/2004 pentru completarea Legii nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții (amânarea votului final).  

Mai sunt două proiecte în seara aceasta: proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.29/2004 pentru completarea Legii nr.138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar din instituțiile publice de apărare națională, ordine publică și siguranță națională, precum și acordarea unor drepturi salariale personalului civil din aceste instituții. Suntem în procedură de urgență.

Comisia pentru probleme de muncă. Doamna președintă Smaranda Dobrescu, vă rog să ne propuneți timpii de dezbatere.

   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Stimați colegi,

Vă propunem cinci minute și un minut luări de cuvânt.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cine e de acord? Mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

La titlul proiectului dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt. Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conține dispozițiile de aprobarea ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență. Votat în unanimitate.

Preambulul acesteia. Votat în unanimitate.

Art.I. Votat în unanimitate.

Art.II. Votat în unanimitate.

Art.III. Votat în unanimitate.

Am parcurs textele acestui proiect de lege. Vom supune votului final proiectul, mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru completarea articolului 169 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale (amânarea votului final).  

Ultimul proiect pe care-l vom dezbate în această seară este proiectul de Lege pentru completarea art.169 din Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.

Rog inițiatorul să prezinte foarte pe scurt acest proiect.

Poftiți, domnule ministru!

   

Domnul Teodor Bobiș:

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

Guvernul a analizat această inițiativă legislativă și a constatat că prin conținutul său, ea completează dispozițiile art.169 din Legea 19/2000 în sensul de recalculare prin adăugarea unui punctaj corespunzător a perioadei asimilate stagiului prevăzut la art.38 alin.1 lit.b) și se face și în cadrul pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi. Deci, urmează să se aplice retroactiv.

Guvernul a formulat un amendament la art.11 care a fost însușit de comisia de specialitate.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma propusă de comisie.

Vă mulțumim.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Doamna președintă Smaranda Dobrescu, vă rog să prezentați raportul comisiei dumneavoastră.

 
   

Doamna Smaranda Dobrescu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Aș face o scurtă remarcă, dacă-mi permiteți. Avem bucuria, cum Comisia de învățământ a avut-o în ultimii ani, să vă propunem dumneavoastră o inițiativă legislativă semnată de către toți și însușită de către toți membrii comisiei noastre. Ea se referă la faptul că acei pensionari în plată, pensionari înainte de 1 aprilie 2001, cu studii superioare care nu s-au putut bucura până în prezent de asimilarea studiilor superioare ca stagiu de cotizare, o vor putea face imediat după promulgarea acestei legi, eliminându-se în acest fel discriminarea față de actualii pensionari care se pensionează pe rigorile Legii nr.19/2000.

Vă propunem și dumneavoastră să votați această inițiativă legislativă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă dorește cineva să mai intervină. Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate în forma adoptată de către Senat.

La articolul unic, preambul, dacă aveți obiecțiuni. Nu aveți. Votat în unanimitate.

Textul practic al articolului unic, cel care se referă la pct.11, urmăriți vă rog amendamentul 1 al comisiei. Îl găsiți în raportul prezentat de către doamna Smaranda Dobrescu.

Nu sunt obiecțiuni la amendament. Modificat cuprinsul art.11. De fapt, la textul numerotat l1.

Acesta este singurul text al acestui proiect. În consecință, vom supune votului dumneavoastră final în ansamblu, mâine.

Vă mulțumesc.

 
Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

Trecem la următoarea etapă a ședinței de astăzi, cea destinată răspunsurilor la interpelări. Îl rog pe domnul vicepreședinte Constantin Niță să preia conducerea.

     

(În continuare, conducerea ședinței este preluată de domnul vicepreședinte Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților)

 
  Gheorghe Dinu

Domnul Constantin Niță:

Domnul deputat Gheorghe Dinu este în sală? Pentru domnia sa, referitor la salariații și pensionarii CFR, răspunde domnul secretar de stat Marius Sorin Ovidiu Bota.

Doriți să vă completați interpelarea? Nu.

Domnule secretar de stat, vă rog!

   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea făcută de domnul deputat Gheorghe Dinu, vă comunicăm următoarele.

O parte din salariații feroviari și ai societăților desprinse din structurile feroviare au dreptul de a călători gratuit cu trenurile intercity, fiind posesori ai autorizațiilor de călătorie gratuită pe calea ferată la toate categoriile de trenuri.

Societățile desprinse din structura feroviară plătesc pentru salariații proprii autorizațiile de călătorie la valoarea stabilită pentru valabilitatea la trenurile intercity.

Posesorii de autorizație de călătorie gratuită pe calea ferată, valabilă la trenurile de persoane (accelerate și rapide, clasa I-a), au dreptul, conform contractului colectiv de muncă 2004-2005, să călătorească gratuit cu trenurile intercity clasa a II-a, fără plata diferențelor, iar salariații posesori de autorizație de călătorie gratuită clasa a II-a pot călători cu trenurile intercity cu plata diferenței între suplimentul de tren intercity și suplimentul de tren rapid.

Categoriile sociale: veterani de război, revoluționari, persoane persecutate din motive politice și etnice etc., pe care le-ați amintit în interpelarea dumneavoastră, au gratuitate la transportul cu toate categoriile de trenuri, în condițiile în care călătoriile efectuate sunt decontate la CFR "CĂLĂTORI" S.A. din bugetul unor ministere, conform normativelor în vigoare.

Călătoriile efectuate de către salariații și pensionarii CFR sunt suportate din fondurile societăților companiilor feroviare unde au lucrat respectivii pensionari sau din fondurile Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Pentru acordarea dreptului de a călători gratuit cu trenurile intercity pentru pensionarii CFR, societățile sau companiile cu profil feroviar trebuie să dispună de un fond suplimentar. Menționăm că numărul trenurilor intercity care circulă pe rețeaua feroviară este relativ mic, asigurându-se un număr de 14.600 locuri/zi, în timp ce numărul celor care au permise de călătorie gratuită pe calea ferată pe anul 2004 este de 375.000.

În cazul călătoriei pe liniile de cale ferată neinteroperabile, care vor fi închiriate unor agenți economici privați, se vor respecta toate reglementările în vigoare referitoare la categoriile sociale care beneficiază de facilități la transportul pe calea ferată.

Precizăm că propunerea dumneavoastră referitoare la circulația cu trenurile intercity a salariaților CF, a fost reglementată prin contractul colectiv de muncă 2004-2005. Astfel, acest personal poate circula gratuit cu trenul intercity, mai puțin posesorii autorizațiilor gratuite de călătorie clasa a II-a, care plătesc diferența între suplimentul de tren intercity și tren rapid.

În ceea ce privește propunerea referitoare la călătoria gratuită a pensionarilor cu trenul intercity, aceasta nu se poate pune în aplicare în prezent, datorită lipsei fondurilor necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți comentarii la interpelare? Vă rog, domnule deputat Dinu.

 
   

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar câteva lucruri să mai spun domnului secretar de stat, și anume faptul că pensionarii de la calea ferată sunt și ei, într-un fel, veterani la activitatea de cale ferată. Au muncit o viață întreagă acolo, și nu văd de ce sunt discriminați față de ceilalți veterani, care - practic - cu calea ferată n-au avut mai nimic - pe de o parte.

Pe de altă parte, în traficul internațional, când pleci ca și ceferist afară, și ai nevoie să circuli cu un intercity expres sau un intercity, plătești doar diferența, modică de altminteri, între calitatea sau trenul de rapid și trenul de intercity, nu ca la noi, la calea ferată, unde pensionarul care are drept de călătorie gratuită cu trenul trebuie să o ia de la zero, adică să-și plătească toate, absolut toate diferențele de la trenul de persoane până la trenul intercity.

Nu era mai corect ca de la trenul rapid, unde are gratuitate, la trenul intercity să i se dea doar acolo dreptul să plătească sau obligația de a plăti diferența între tren rapid și trenul intercity? Așa mi se pare moral și normal și așa este în toată lumea reglementarea. De ce noi om fi întotdeauna altfel decât în lume?!

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule Bota, mai aveți ceva comentarii? Nu.

 
  Viorel Coifan

Pentru domnul deputat Viorel Coifan, tema interpelării: corectarea unor sume prin Hotărârea de Guvern nr.514/7.04.2004.

Domnule deputat, doriți să vă dezvoltați interpelarea sau așteptați răspunsul?

Vă rog, domnule secretar de stat Sorin-Ovidiu Bota.

   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Întrebarea a fost adresată domnului secretar de stat Sergiu Sechelariu și vă comunic răspunsul referitor la întrebarea domnului deputat.

Sumele suplimentare aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.514/2004 din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului au fost repartizate pentru realizarea unor obiective de investiții punctuale noi sau aflate în curs de execuție, pe baza solicitărilor autorităților administrației publice locale, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nefiind implicat în elaborarea și aprobarea actului normativ menționat, motiv pentru care nu contrasemnează. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Viorel Coifan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Eu am pus două întrebări foarte clare. La una am primit răspuns, și anume că autoritățile locale, care, de fapt, în urma scrutinului, nu mai există la ora actuală în Timiș, și probabil că asta a fost o cauză, au solicitat ... și am aflat că n-au solicitat; sunt aici doi deputați de Timiș care pot confirma ceea ce spun eu acum, că vom transmite la Timișoara.

Întrebarea a doua era: Când se va repara această nedreptate? Pentru că am în față situația pe 3 ani de zile, în care banii pentru pietruire au fost repartizați direct consiliilor municipale.

Doresc să vă spun că Bacăul a luat în mod constant - în perioada 2001 - 2002 - 2003 - câte 30 miliarde de lei, având pe 3 ani suma de 90.761.145.000 pentru pietruire de drumuri în municipiul Bacău. Asta înseamnă că ori nu s-a reparat nimic, ori s-au dat bani în plus, pentru că nu pot să înțeleg să se repare ceva și apoi să primești aceeași sumă.

În aceeași perioadă, în municipiul Timișoara, în 2001 s-au alocat 11 miliarde; în 2002 zero miliarde; iar în 2003 - 3,5 miliarde. Domnul secretar de stat Sechelariu, fratele primarului din Bacău, a promis în fața opiniei publice, la o conferință de presă, că va corecta, spunând că a fost o eroare. Deci, repet, dânsul și-a asumat eroarea faptului că toate cele 41 de județe au luat câte 22 miliarde de lei, mai puțin Timișul, care a luat 7,2 miliarde.

Și atunci am pus întrebarea a doua: Când se repară această eroare? Nu pentru alegeri, că au pierdut băieții într-o voioșie, ci pentru oamenii aceia care ... Sunt 100 de străzi de pământ în municipiul Timișoara, care are 900 km. de stradă.

V-aș ruga frumos să-mi răspundeți la a doua întrebare: dacă se intenționează repararea acestei erori asumate de secretarul de stat Sechelariu.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da, sigur că da.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Răspunsul este: cu ocazia rectificării bugetare din acest an. Mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Da, corect.

La cea de a treia interpelare depusă de domnul deputat Viorel Coifan privind presiuni din partea autorității rutiere române.

 
   

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Răspunsul pentru această interpelare este următorul.

Din verificările efectuate de către reprezentanții Autorității Rutiere Române la Agenția ARR-Timiș, precum și din declarațiile date de către reprezentanți ai societăților comerciale VT "Tudor" SRL, "Super Radio Taxi" SRL și "Extra Radio Taxi" SRL, care dețin împreună 70% din numărul taximetrelor din municipiul Timișoara, a rezultat că șeful Agenției ARR-Timiș nu a obligat sau exercitat presiuni asupra acestora pentru afișarea pe taximetre a unor materiale electorale.

Din declarațiile reprezentanților societăților enumerate reiese că aceștia, din proprie voință, ca persoane fizice au afișat materiale electorale pe taximetrele proprietate a societăților respective, precum și pe cele ale colaboratorilor acestora.

De asemenea, agenția Timiș a Autorității Rutiere Române nu a efectuat în ultima lună nici un control care să aibă ca tematică activitatea de taximetrie și nu a întocmit nici un proces verbal de contravenție.

Față de cele precizate anterior, considerăm că afirmațiile dumneavoastră, respectiv că s-ar fi exercitat presiuni asupra unor taximetriști din municipiul Timișoara, în vederea antrenării acestora în campaniile electorale, nu se justifică. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, vă rog.

 
   

Domnul Viorel Coifan:

Domnule președinte,

Îmi pare rău pentru zelul manifestat de voluntari. Oricum, alegerile au fost pierdute copios în Timișoara de către partidul de guvernământ.

Problema, însă, este alta: avem și noi declarații ale unor șoferi, nu a unor șefi de rețele de taximetriști, care spun că li s-a spus textual: "Dacă nu doriți să depuneți acea vignietă cu "I love Timișoara Ciocârlie", am aici doi colegi care pot să confirme, "atunci o să aveți probleme la verificarea tehnică".

Dar, sigur că nu este Parlamentul României locul unde să facem astfel de diferențe, dar vreau să spun că se justifică interpelarea mea, și scorul electoral justifică și mai mult că am avut dreptate.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Lăsați, domnule deputat, asta este o interpelare politică ceea ce faceți dumneavoastră, n-are treabă ... Dar, este bine că ați făcut-o. La Timișoara tot ați pierdut alegerile, așa că nu vă plângeți.

 
     

Domnul Viorel Coifan (din sală):

Voi ați pierdut peste tot.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Lasă, nu plângeți pe umărul nostru, că vedem noi ce facem. Încă nu am pierdut.

 
  Costache Mircea

Pentru domnul deputat Mircea Costache răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, referitor la Școala specială nr.1 - Buzău.

Este aici domnul secretar de stat.

Vă rog, nu dezvoltați interpelarea, nu? Mulțumesc.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

Din analiza de fond a situației expuse rezultă că între conducerea Școlii speciale nr.1 Buzău și Consiliul județean Buzău există o divergență în legătură cu decizia de a se muta școala din locația actuală, respectiv din str. Marghiloman în imobilul din str. Horticolului nr.52-54.

Ambele instituții, deci atât școala cât și consiliul județean au argumente cu privire la atitudinea pe care o au în legătură cu această poziție.

Poziția și argumentele cadrelor didactice, inclusiv ale părinților, care nu sunt de acord cu mutarea școlii, au fost anexate interpelării. De asemenea, există și documente care motivează hotărârea consiliului județean.

Din analiza documentației rezultă că "părțile" și-au comunicat între ele atât poziția față de demers, cât și argumentele. Referitor la aspectele semnalate, precizăm următoarele.

Cu privire la aspectul de legalitate a actului în sine privind mutarea școlii dintr-o locație în alta, precizăm că ambele imobile fiind în administrarea consiliului județean, iar hotărârea fiind adoptată cu majoritate de voturi, rezultă că aceasta este legală.

În ceea ce privește aspectul de oportunitate, ministrul Administrației și Internelor nu are calitatea să se pronunțe. În acest context, invocăm prevederile art.120 alin.1 din Constituția României, conform cărora administrația publică din unitățile administrativ- teritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării și autonomiei locale.

De asemenea, invocăm și prevederile art.121 alin.2 din Constituția României, precum și prevederile art.2 din Legea nr.215 privind administrația publică locală, texte de lege care statuează că administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează pe principiul autonomiei locale, iar între puterea centrală executivă și administrația locală nu există raport de subordonare.

Mai mult decât atât, Constituția, în art.123 alin.4, consacră acest principiu și prin prevederea că între prefect, care este reprezentantul Guvernului pe plan local, și consiliile locale nu există raportul de subordonare.

Prin urmare, decizia în cauzele de genul celei prezentate revine reprezentanților mandatați ai comunității aleși prin vot în consiliul județean. Prin urmare, "ministrul Administrației și Internelor nu are competența să întreprindă măsuri corespunzătoare, am citat, prin care să anuleze hotărârea consiliului județean". Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comentarii, domnule deputat Costache.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

La răspunsul primit de la domnul ministru secretar de stat, am de făcut câteva precizări.

Ne putem deroba cu toții de răspunderi și ne putem exonera cât poftim, în baza autonomiei în administrația publică locală și dacă mergem tot pe drumul ăsta, ajungem la concluzia că nici nu avem nevoie de un minister în cazul ăsta. Face fiecare ce vrea în județul lui și cu asta am rezolvat toate problemele.

Chestiunea, însă, este ceva mai sensibilă. Din răspunsul primit lipsește precizarea că nu e vorba de o școală obișnuită, al cărei imobil poate să funcționeze oriunde, ci de o școală specială pentru copii cu dizabilități, cu retard mintal, cu tot felul de probleme. Și regimul școlilor speciale - pentru orice om normal, dar cu atât mai mult pentru specialiști în materie - duce la concluzia că imobilul în care funcționează în momentul de față școala specială nr.1 din Buzău este corespunzător, mai ales că în acest imobil s-au făcut investiții importante de către organisme și asociații internaționale. Când vor veni olandezii, când vor veni elvețienii, când vor veni englezii și toți cei care au contribuit la dotarea, la repararea, la aducerea la standarde a acestei școli speciale, și o vor găsi pe str. Horticolei, în periferia orașului, unde copiii cu dizabilități pot să aibă mari probleme în a frecventa și în a fi supravegheați, în a se putea deplasa ușor la cămin pentru cazare. există o situație specială a unei școli speciale pentru niște copii cu probleme, și în cazul acesta consiliul județean, cu toată independența lui din administrația publică locală, cu toată capacitatea lui de a lua hotărâri legale, pentru că noi, nu legalitatea acestei decizii am contestat-o, ci faptul că nu s-a analizat corect, ținând cont de specificul școlii, care nu poate să funcționeze oriunde în oraș, în orice tip de imobil.

Deci, precizările în acest sens erau în interpelare, și tocmai acestea lipsesc din răspuns.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Doriți să mai interveniți, domnule secretar de stat?

Da, dar pe scurt, vă rog.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, cu tot respectul fac precizarea că nu putem să ne "derobăm", ca să folosesc termenul domnului deputat, de la prevederile constituționale. Suntem într-un stat care funcționează pe principiile statului de drept.

În conformitate cu prevederile pe care cred că le-am citat, le-am indicat foarte corect, zic eu, asta este situația în momentul de față. problema, totuși, ridicată de domnul deputat, poate face obiectul unei analize la nivelul autorității naționale pentru persoanele cu handicap fizic.

Există în România o asemenea autoritate, dar interpelarea - oricum - a fost adresată altcuiva, și nu autorității în materie, susținând încă o dată că Ministerul Administrației și Internelor nu este un minister care este o autoritate atotputernică și atotcuprinzătoare.

Dar, dincolo de toate aceste chestiuni, mergând pe principiul descentralizării, despre care și astăzi am vorbit în Parlament în mod suficient, zic eu, și mergând, în primul rând, pe prevederile constituționale, autoritatea competentă să se pronunțe, inclusiv pe aspectul de oportunitate, este autoritatea locală; acolo sunt aleșii comunității și ei trebuie să decidă în conformitate cu interesele, în primul rând, ale comunității.

Am spus la început, și cu aceasta închei, că în legătură cu această decizie sunt argumente foarte pertinente și de bun simț ale părinților și ale cadrelor didactice. Le-am văzut, există liste legat de treaba asta, dar în același timp există și argumente ale consiliului județean în, să-i zicem, "conflictul" între aceste părți; ministrul administrației și internelor nu are competența să se pronunțe și vă rog să nu-i cereți să-și depășească competențele. Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

 
   

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte.

Întrucât imobilul urmează să fie trecut sub autoritatea Consiliului local Buzău, cu destinația "cantina săracilor", eu nu cred că organismele internaționale, asociațiile și ligile, care au investit sume importante în acest imobil, vor fi foarte satisfăcute atunci când vor vedea că a căpătat o asemenea destinație, când el era pregătit și s-a investit pentru copiii cu dizabilități și cu retard mintal, pentru copii cu probleme speciale.

Deci, aici era problema. Și dacă mutăm decizia de la consiliul județean, pentru că imobilul va ajunge la consiliul municipal, deci la primăria municipiului, tot în sfera administrației publice locale rămâne și nu ne putem exonera de orice răspundere din acest punct de vedere.

În al doilea rând, facem adeseori și foarte des și repetat referire la alinierea la standardele europene. La standardele europene, orice petiție și orice plângere adresată ombudsman-ului, cum i se spune în termeni europeni, care ajunge în altă parte decât trebuie, nu se întoarce înapoi fără răspuns, sau se dă răspuns formal și parțial, ci se trimite acolo unde trebuia să ajungă de fapt. Și puteați s-o faceți și dumneavoastră să ajungă interpelarea, problema în speță, care nu-i a mea și nu este a dumneavoastră, dar este a noastră, a tuturor, să ajungă la autoritatea națională în materie.

 
  Gheorghe Pribeanu

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu răspunde tot domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Este pregătită și pot să dau citire răspunsului la interpelarea domnului deputat Gheorghe Pribeanu, dar mai înainte de aceasta aș vrea să fac o precizare și vă rog în mod respectuos îngăduința ca dumneavoastră, în calitate de președinte, să vă pronunțați, întrucât interpelarea pune în discuție o consultație juridică concretă. Deci, ea este întrebare, nu este interpelare, sună în felul următor: "Ce înțelege ministrul administrației și internelor prin sintagma "proprietatea asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului", citându-se art.9 și 22 din Legea nr.112, și se dă un caz concret, al unui cetățean din Giarmata, județul Timiș, care a cumpărat o casă și terenul este mai mare decât casa.

Deci, fac precizarea că răspunsul este pregătit, este semnat de ministrul delegat, dar în conformitate cu art.155, președintele Camerei are dreptul să nu admită întrebări care urmăresc în exclusivitate obținerea unei consultații juridice; la lit.b), se referă la procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau pot afecta soluționarea unor cauze aflate în curs de judecată.

Deci, am răspunsul pregătit; dacă îmi dați OK-ul, îl prezint.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cred că colegul nostru va înțelege acest lucru, și-i veți da răspunsul în scris.

 
     

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Nu este în regulă.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Dacă așa prevede regulamentul, stimate coleg.

 
     

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Se poate să fie și consultație juridică.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Poate fi, pentru că este o întrebare, și la întrebarea aceasta regulamentul prevede foarte clar.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ce vreau să vă spun: această întrebare are un anumit scop și am formulat-o în următoarea formă. Mă simt obligat să o citesc, pentru că, practic, o să vedeți că nu este numai o întrebare și o consultație juridică.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bine, eu o am în față, și nu-i nevoie să mi-o citiți.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Păi, dar vedeți atunci, să se răspundă corect și să nu ocolim subiectul, pentru că în situația acestui cetățean, de exemplu, sunt vreo 80.000 de cazuri în partea de vest a țării. Noi am căutat să rezolvăm această problemă printr-un proiect de lege care a fost respins la tăvălugul acela, în momentul aprobării bugetului, și știți cum a fost răspunsul, și nu este rezolvat acest caz. Or, noi trebuie să rezolvăm cazurile cetățenilor din județul Timiș, din județul Arad și partea de vest a țării. Probabil mai sunt și în alte cazuri. Legea nr.112 a creat foarte multe probleme în acest sens, pentru că s-au văzut clădiri, imobile, terenul de sub ele nu le aparține, deși în CS-ul inițial au aparținut, și am cerut cum se poate rezolva această problemă.

De aceea era acea referință, spune dânsul, la o consultație juridică, pentru că nu este determinat acest caz, și sunt foarte multe cazuri juridice în Timiș nerezolvate. Deci, nu este un caz simplu de o consultație juridică. De aceea s-a pus întrebarea cu tentă, ca să putem rezolva acest caz, care nu este rezolvat. Deci, este clar că este exemplu.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg, nu ați făcut corect interpelarea. Deci dacă puneați foarte corect întrebarea concretă, era altceva. Însă, dumneavoastră ce cereți acolo, este evident că este o consultație juridică, cum puneți întrebarea. Îmi pare rău, dar așa ați făcut-o, nu este vina mea. Dar, pentru faptul că ...

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu pot să vă citesc încă o dată dacă nu înțelegeți. Se înțelege foarte clar că este un caz.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, facem teorie aici, zău. Îmi pare rău, dar ...

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Nu este teorie, și să nu scăpăm de răspuns numai cu asta.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg, v-am propus să preluați răspunsul în scris de la domnul secretar de stat. Dacă doriți câteva cuvinte, mă rog, să vă răspundă.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Înțeleg că v-ați dat acordul ca să răspund la această întrebare. Răspuns la interpelarea, că așa este numită, domnului deputat Gheorghe Pribeanu, nr.11502/2004: referitor la înțelesul sintagmei "proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, în accepțiunea Legii nr.122/95 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, precum și a normelor metodologice privind aplicarea legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/96, facem următoarele precizări: sintagma ca atare nu figurează în textul art.9 și 22, citate în enunțul interpelării dumneavoastră, ci la art.21 din Legea nr.112/95, care prevede că: "o dată cu restituirea în natură și dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dobândește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului".

Din conținutul art.21, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, se dobândește nu doar în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor ce nu se restituie în natură, după cum se pare că considerați, domnule deputat, ci și în cazul restituirii apartamentelor în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.

Prin urmare, trebuie reținut aspectul că, în ceea ce privește terenul aferent apartamentului, legiuitorul nu a făcut distincție între cele două situații prin care se poate dobândi dreptul de proprietate asupra acestuia. Trecând la obiectul propriu-zis al interpelării, dat fiind că legiuitorul nu a considerat necesar să definească în mod expres noțiunea de teren aferent, trebuie avute în vedere referirile corespunzătoare care se fac în normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20.

Astfel, potrivit art.33 din normele citate, aprobate inițial, se stabilea că în situații de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului situat sub aceste construcții, în condițiile art.35 alin.2 din Legea nr.18/91.

Hotărârea Guvernului nr.11/97, modificată, modificând și completând normele metodologice aprobate inițial, a schimbat cuprinsul art.33 în felul următor: în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor, și când este cazul a anexelor gospodărește și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art.26 alineatul ultim din lege.

Sub această formă, respectiva dispoziție a devenit art.37 din normele publicate în Monitorul Oficial al României nr.27 din 18.02.

Deoarece nu există deosebiri de esență între formularea inițială și cea modificată a articolului în cauză, coroborând sintagmele "proprietatea asupra terenurilor aferente", din art. 22 al Legii nr. 112 cu expresia "terenul situat sub aceste construcții", se deduce, pe de o parte, că terenurile aferente sunt cele ocupate de construcții la data trecerii lor în proprietatea statului iar, pe de altă parte, că potrivit dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege "Suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului".

Considerăm că precizările de mai sus sunt de natură să clarifice și cazul concret prezentat în interpelarea dumneavoastră, al cetățeanului din comuna Gearmata, județul Timiș, care, cumpărând apartamentul ocupat în calitate de chiriaș, a dobândit drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 600 metri pătrați, aferent apartamentului, și nu asupra întregii curți care are suprafața de peste 3.000 metri pătrați.

 
     

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Sunt peste 80.000 de cazuri în care pe lângă case au și curți, și oamenii sunt obligați să plătească chiria la teren cu o sumă exorbitantă. Aceste cazuri trebuie rezolvate.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Înțeleg că a fost un comentariu la răspuns?

 
   

Domnul Constantin Niță:

Bine.

Dați domnului deputat răspunsul în scris și este suficient. Mergem mai departe.

 
  Ludovic Mardari

Pentru domnul deputat Ludovic Mardari răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Doriți să dezvoltați interpelarea? Vă rog. Numai puțin, doamna secretar de stat. Conform Regulamentului, trei minute aveți.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută eu am prezentat o singură frază și, ca urmare, am dreptul, conform Regulamentului, să dezvolt interpelarea. Este adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiției, și are următorul conținut.

În aprilie a.c. am fost solicitat, în scris, de mai mulți deținuți din Penitenciarul Timișoara, să le acord audiență. Nu puteam să-i refuz, deoarece, în calitatea de parlamentar sunt la dispoziția cetățenilor, chiar dacă unii dintre aceștia se află într-o situația privativă de libertate. Acordarea audienței a fost posibilă numai prin intrarea mea în pușcărie timp de două ore.

Unii dintre ei au declarat că sunt nevinovați și că argumentele lor n-au fost luate în considerare de reprezentantul Parchetului care a semnat actul de reținere. Toți au afirmat că ar fi posibilă judecarea lor în libertate, așa cum se procedează frecvent în cazul marilor infractori, cu atât mai mult cu cât acuzațiile care li se aduc nu se compară, de exemplu, cu infracțiunea comisă de Gabriel Bivolaru.

Nu este de competența mea să mă pronunț în legătură cu vinovăția sau nevinovăția vreunui deținut. Am constatat însă, că se reclamau următoarele: durata excesivă a arestului preventiv, în contradicție cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România în anul 1994; superficialitatea analizării cererilor de punere în libertate pe cauțiune care, potrivit aceluiași art. 5, pot fi formulate de orice persoană acuzată într-o procedură judiciară, fără a fi necesară îndeplinirea altor condiții, vizând încadrarea dată de către acuzare, lipsa antecedentelor penale ale persoanei acuzate etc.

Se poate constata că există o contradicție între norma internă, Codul de procedură penală, și norma internațională, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, contradicție ce se impune a fi soluționată în conformitate cu art. 20 din Constituția României, care statuează că în situația unor nonconcordanțe între legislația internă și cea internațională, în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale ale omului, au prioritate în aplicare prevederile internaționale.

În consecință, vă solicit, domnule ministru, să dispuneți verificarea situației în care se află următorii deținuți din Penitenciarul Timișoara: Istvan Gheorghe, Istvan Antonio, Florea Petru, Istvan Radu, Slaina Nicolas Nick și Niță Gheorghe.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, la interpelarea înregistrată de dumneavoastră la Camera Deputaților cu nr. 1.499/2004, adresată domnului ministru al justiției și dezvoltată acum, referitoare la situația unor deținuți încarcerați în Penitenciarul Timișoara care pretind că sunt nevinovați și ar putea fi judecați în stare de libertate, cu respectul cuvenit prezumției de nevinovăție, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse și datele comunicate de către Direcția Generală a Penitenciarelor rezultă situația prezentă a celor șase deținuți, astfel: Istvan Antonio Alsaide a fost arestat la data de 11 iulie 2002, conform mandatului de arestare preventivă nr. 30, emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și fals intelectual, și depus în Penitenciarul Timișoara la 26 noiembrie 2002.

Fapta care se pretinde că a fost comisă constă în aceea că, în calitate de angajat al Societății Comerciale Holding Group Star Timișoara, împreună cu alte persoane au efectuat activități comerciale cu produse petroliere, fără să le înregistreze în contabilitate, prejudiciind bugetul de stat cu peste 6 miliarde lei.

Prin sentința penală nr. 183/2004 pronunțată de Tribunalul Timiș, a fost condamnat la 5 ani închisoare. În prezent se află la dispoziția Curții de Apel Timișoara în dosarul nr. 3.339/2004, având ca obiect apelul împotriva sentinței penale menționate, cu termen la 10 iunie 2004, și a fost citat de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2.898/2004, având ca obiect recursul împotriva încheierii de menținere a arestării preventive, cu termen la 15 iunie 2004.

Deținutul Istvan Gheorghe a fost arestat la data de 11.07.2002, prin mandatul emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și fals intelectual, și depus în Penitenciarul Timișoara la 26.11.2002. Situația, de fapt, reținută în sarcina acestui este similară cu cea descrisă anterior pentru Istvan Antonio Alsaide. Prin sentința penală nr. 183/2004, pronunțată de Tribunalul Timiș, a fost condamnat la 6 ani închisoare.

În prezent este la dispoziția Curții de Apel Timișoara, în dosarul cu același număr, având ca obiect apelul împotriva sentinței penale nr. 183/2004, cu termen la 10 iunie 2004 și, de asemenea, a fost citat de Înalta Curte pentru termenul din 15 iunie 2004, în scopul soluționării recursului împotriva încheierii de menținere a arestării preventive.

Deținutul Istvan Radu a fost arestat la 15 ianuarie 2004, conform mandatului de arestare preventivă nr. 8 din 16 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Timiș, pentru luare de mită și depus în Penitenciarul Timișoara la 23 ianuarie 2004.

Fapta pretinsă constă în aceea că împreună cu alți coinculpați au pretins și primit de la Peter Viorel, administratorul unei agenții de turism, vauchere de rezervare pentru câte un sejur de două persoane pentru fiecare inculpat, în stațiuni de la Marea Adriatică, în Croația și Muntenegru, în perioada august-septembrie 2003.

Este arestat preventiv, este trimis în judecată la Tribunalul Timiș în dosarul nr. 1.074/2004, menținerea arestării preventive urmând să expire la 17 iulie anul acesta.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, în dosarul 1.074 cu termen la 17 iulie 2004.

Deținutul Niță Gheorghe, de asemenea a fost arestat la 15 ianuarie 2004, conform mandatului de arestare preventivă nr. 10 din 16 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Timiș, pentru luare de mită, și depus în Penitenciarul Timișoara la 23 ianuarie 2004.

Fapta are aceeași latură obiectivă ca și cea descrisă anterior. Este arestat preventiv, trimis în judecată la Tribunalul Timiș în dosarul nr. 1074, menținerea arestării preventive urmând să expire la 17 iulie 2004.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, în dosarul menționat, 1074/2004, cu termen la 16 iulie 2004.

Deținutul Florea Petru a fost arestat la 17 noiembrie 2003, cofnorm mandatului de arestare preventivă nr. 49, emis de Tribunalul Timiș pentru tentativă de omor calificat, și depus în Penitenciarul Timișoara la 6 ianuarie 2004.

Este arestat preventiv și trimis în judecată la Tribunalul Timiș în dosarul nr. 323/2004, menținerea arestării preventive urmând să expire la 15 iulie 2004.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, în acest dosar, cu ultim termen la 17 mai 2004.

Deținutul Slaina Nicolas Nick a fost arestat la 27 octombrie 2003, conform mandatului nr. 42 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pentru deținere de droguri și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, și depus în Spitalul Penitenciar București, Jilava, la 28 octombrie 2003.

Fapta care i se reține în sarcină este aceea că a introdus în România, prin Aeroportul Timișoara, ascunse în bagaje, două pistoale, 65 de cartușe și 250 grame canabis.

Din data de 5 noiembrie 2003 se află în Penitenciarul Timișoara. Este arestat preventiv și trimis în judecată la Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 662/2004, menținerea arestării preventive urmând să expire la 20 iunie 2004.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, cu termen în dosar la 11 iunie 2004.

Având în vedere cele de mai sus, precizăm că aprecierea cu privire la măsura arestării preventive aparține în exclusivitate instanțelor de judecată, pe baza probelor existente la dosarul fiecărei cauze.

Ministerul Justiției, firește, în calitatea sa de instituție a administrației publice centrale, nu se poate pronunța asupra problemelor de drept sau cu privire la situația de fapt din cauzele deduse judecății și nici nu poate face recomandări instanțelor de judecată, cu privire la modul de soluționare a cauzelor cu care au fost investite.

Punerea în libertate pe cauțiune poate fi dispusă în condiții expres prevăzute de Codul de procedură penală, respectiv dispozițiile articolelor 1604, 1605, în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă și în cazul infracțiunilor intenționate, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, ce nu depășește 12 ani. Ea nu se acordă în cazul în care învinuitul sau inculpatul este recidivist, ori când există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În cazul de față, doi dintre deținuți sunt condamnați la pedepse cu închisoarea și dosarele se află în curs de soluționare în căile ordinare de atac.

Potrivit art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală, "Instanța de judecată are obligația ca prin hotărâre să se pronunțe cu privire la luarea, menținerea sau revocarea măsurii arestării inculpatului".

Pe de altă parte, căile de atac exercitate împotriva măsurilor preventive pronunțate de instanță în cursul judecății nu sunt suspensive de executare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Cam lung răspunsul, dar îl acceptăm ca atare.

 
     

Doamna Rodica Constantinovici:

Îmi cer scuze, dar au fost 6 deținuți.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Pe scurt. Vă rog, domnule deputat.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comentariul meu va fi mult mai scurt.

Îi mulțumesc pentru prezentarea situației celor 6 deținuți. După părerea mea, trebuia să se insiste mai mult pe cele două aspecte prezentate în interpelare, și anume: durata excesivă a arestului preventiv. Nu este normal, dacă sunt probe clare, ca justiția din Timișoara să meargă cu acest arest preventiv până la limita maximă de 180 de zile, cum este prevăzut în Constituție.

De asemenea, revin asupra superficialității analizării cererilor de punere în libertate pe cauțiune și asupra nerespectării art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România în anul 1994.

Deci, pe aceste aspecte trebuia să se insiste mai mult, și atunci aș fi putut spune că răspunsul ar fi fost complet.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Pentru domnul deputat Ioan Onisei, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Domnul Onisei lipsește.

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, două interpelări: "Medicina rurală la granița dintre realitate și promisiuni" și "Sistemul îngrijirilor la domiciliu". A răspuns domnul secretar de stat Iulian Popescu în scris. Domnul deputat a fost mulțumit cu acest lucru.

 
  Gheorghe Pribeanu

Mai avem pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu - referitor la art. 61 alin. 6 din Legea nr. 128/1997. Răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, de la Ministerul Educației și Cercetării.

Doriți să dezvoltați, domnule deputat? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

   

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Am plăcerea să vă dau răspunsul la interpelarea pe care ați adresat-o, înregistrată cu nr. 1.503B/2004 la Camera Deputaților și înaintată Ministerului Educației și Cercetării, înregistrată cu nr. 10.558/03.06.2004.

Criteriile după care se face evaluarea în vederea confirmării titlurilor didactice de conferențiar universitar și profesor universitar sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5723 din 15.03.1994, pe care vi-l transmitem anexat.

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a adaptat și concretizat aceste criterii, pe domenii, având în vedere trecerea de la grupe de domenii la domenii, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 37/1999.

Această activitate care a avut loc în anul 1999 s-a efectuat de către comisii, în limita și spiritul criteriilor adoptate prin Ordinul ministrului învățământului din anul 1994.

Actul normativ menționat prevede și modalitatea de echivalare a activității științifice, concretizată în lucrări de specialitate, studii, articole, comunicări publicate, cu activitatea artistică, exteriorizată prin concerte, spectacole, filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală etc.

Totodată, precizăm că potrivit Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.300/2003 își desfășoară activitatea Comisia de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie și media, a cărei componență v-o înaintăm alăturat.

În concluzie, comisia de specialitate abilitată să analizeze dosarele de concurs ale cadrelor didactice este formată numai din specialiști în domeniul învățământului superior artistic, aceștia evaluând activitate didactică și artistică, prezentată în dosarul de concurs, conform criteriilor de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5723/1994 care permit echivalarea activității științifice cu activitatea artistică.

Cu deosebită stimă, semnat ministrul Alexandru Athanasiu.

Aș dori, dacă-mi permiteți, domnule deputat, să vă citesc componența comisiei - ea este publică - de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie și media.

De la Universitatea Națională de Muzică din București sunt profesorii: Buciu Dan, Cosma Octavian Lazăr.

De la Universitatea Națională de Arte din București: profesorul Dumitrescu Zamfir.

De la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București: profesorii Nichituș Cristina și Toboșaru Ion.

Este, de asemenea, membru al comisiei domnul academician Theodorescu Răzvan și, de la Universitatea de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, domnul profesor Țăranu Cornel.

Dintre criteriile pentru un post de conferențiar, care se referă la ceea ce dumneavoastră ați spus în interpelare, aș vrea să citez minimum una lucrare de specialitate, carte, partitură muzicală publicată.

Pentru disciplina de profil artistic: muzică, artă, arte plastice, teatru, film, la care activitatea artistică se echivalează cu activitatea științifică, sunt necesare minimum 5 concerte, spectacole și filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală, imprimări de discuri, înregistrări audio sau video la radio și televiziune.

Pentru postul de conferențiar, de asemenea, sunt necesare un număr de 20 articole, studii, comunicări. De asemenea, activitate redacțională în comitetele de redacție ale unor publicații de specialitate.

Pentru disciplinele de profil artistic: participarea personală la minimum 10 manifestări artistice, concerte, spectacole de teatru, muzică, filme, expoziții colective, poezie, imprimări muzicale, video, spectacole de televiziune, compoziții muzicale.

Pentru titlul de profesor universitar, sigur că sunt criterii asemănătoare, evident mai exigente, pe care le avem ca și criterii pe care se poate baza activitatea comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți comentarii, domnule deputat? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Vă mulțumesc pentru răspunsul dat. Aici am detaliat foarte concret și vă spun că în momentul de față facultățile de arte frumoase sunt în situația de a rămâne fără profesori universitari.

Deci, acest doctorat nu este asigurat sau nu se mai știe de această comisie la acest nivel, pentru că în Timișoara, de exemplu, este un caz ca aproape să rămână fără profesori Universitatea de arte vizuale.

Situația este la nivel de țară, după câte am înțeles și acum am înțeles că este această comisie care, totuși, acordă titlurile.

Vă mulțumesc pentru răspuns. Eu am avut cazuri de audiență destule și am formulat această interpelare ca să clarificăm situația.

Cred că va mai trebui și Ministerul Educației și Cercetării să clarifice această comunicare cu cei care sunt în cauză și doresc acest lucru.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule.

 
   

Domnul Radu Damian:

Vreau să vă asigur, domnule deputat, că suntem în contact permanent cu reprezentanții învățământului artistic. La sugestia și cu participarea dumnealor suntem pe cale să redactăm un nou set de criterii care să dea un alt conținut noțiunii de doctorat, și ele vor apărea într-o perioadă apropiată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Închidem ședința consacrată interpelărilor.

Mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 2 iulie 2020, 19:27
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro