Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.89/21-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
30-06-2020 (comună)
30-06-2020
24-06-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004

16. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Trecem la următoarea etapă a ședinței de astăzi, cea destinată răspunsurilor la interpelări. Îl rog pe domnul vicepreședinte Constantin Niță să preia conducerea.

 
   

(În continuare, conducerea ședinței este preluată de domnul vicepreședinte Constantin Niță, vicepreședinte al Camerei Deputaților)

 
Gheorghe Dinu

Domnul Constantin Niță:

Domnul deputat Gheorghe Dinu este în sală? Pentru domnia sa, referitor la salariații și pensionarii CFR, răspunde domnul secretar de stat Marius Sorin Ovidiu Bota.

Doriți să vă completați interpelarea? Nu.

Domnule secretar de stat, vă rog!

 

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea făcută de domnul deputat Gheorghe Dinu, vă comunicăm următoarele.

O parte din salariații feroviari și ai societăților desprinse din structurile feroviare au dreptul de a călători gratuit cu trenurile intercity, fiind posesori ai autorizațiilor de călătorie gratuită pe calea ferată la toate categoriile de trenuri.

Societățile desprinse din structura feroviară plătesc pentru salariații proprii autorizațiile de călătorie la valoarea stabilită pentru valabilitatea la trenurile intercity.

Posesorii de autorizație de călătorie gratuită pe calea ferată, valabilă la trenurile de persoane (accelerate și rapide, clasa I-a), au dreptul, conform contractului colectiv de muncă 2004-2005, să călătorească gratuit cu trenurile intercity clasa a II-a, fără plata diferențelor, iar salariații posesori de autorizație de călătorie gratuită clasa a II-a pot călători cu trenurile intercity cu plata diferenței între suplimentul de tren intercity și suplimentul de tren rapid.

Categoriile sociale: veterani de război, revoluționari, persoane persecutate din motive politice și etnice etc., pe care le-ați amintit în interpelarea dumneavoastră, au gratuitate la transportul cu toate categoriile de trenuri, în condițiile în care călătoriile efectuate sunt decontate la CFR "CĂLĂTORI" S.A. din bugetul unor ministere, conform normativelor în vigoare.

Călătoriile efectuate de către salariații și pensionarii CFR sunt suportate din fondurile societăților companiilor feroviare unde au lucrat respectivii pensionari sau din fondurile Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Pentru acordarea dreptului de a călători gratuit cu trenurile intercity pentru pensionarii CFR, societățile sau companiile cu profil feroviar trebuie să dispună de un fond suplimentar. Menționăm că numărul trenurilor intercity care circulă pe rețeaua feroviară este relativ mic, asigurându-se un număr de 14.600 locuri/zi, în timp ce numărul celor care au permise de călătorie gratuită pe calea ferată pe anul 2004 este de 375.000.

În cazul călătoriei pe liniile de cale ferată neinteroperabile, care vor fi închiriate unor agenți economici privați, se vor respecta toate reglementările în vigoare referitoare la categoriile sociale care beneficiază de facilități la transportul pe calea ferată.

Precizăm că propunerea dumneavoastră referitoare la circulația cu trenurile intercity a salariaților CF, a fost reglementată prin contractul colectiv de muncă 2004-2005. Astfel, acest personal poate circula gratuit cu trenul intercity, mai puțin posesorii autorizațiilor gratuite de călătorie clasa a II-a, care plătesc diferența între suplimentul de tren intercity și tren rapid.

În ceea ce privește propunerea referitoare la călătoria gratuită a pensionarilor cu trenul intercity, aceasta nu se poate pune în aplicare în prezent, datorită lipsei fondurilor necesare pentru acoperirea acestor cheltuieli. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Aveți comentarii la interpelare? Vă rog, domnule deputat Dinu.

 
 

Domnul Gheorghe Dinu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Aș vrea doar câteva lucruri să mai spun domnului secretar de stat, și anume faptul că pensionarii de la calea ferată sunt și ei, într-un fel, veterani la activitatea de cale ferată. Au muncit o viață întreagă acolo, și nu văd de ce sunt discriminați față de ceilalți veterani, care - practic - cu calea ferată n-au avut mai nimic - pe de o parte.

Pe de altă parte, în traficul internațional, când pleci ca și ceferist afară, și ai nevoie să circuli cu un intercity expres sau un intercity, plătești doar diferența, modică de altminteri, între calitatea sau trenul de rapid și trenul de intercity, nu ca la noi, la calea ferată, unde pensionarul care are drept de călătorie gratuită cu trenul trebuie să o ia de la zero, adică să-și plătească toate, absolut toate diferențele de la trenul de persoane până la trenul intercity.

Nu era mai corect ca de la trenul rapid, unde are gratuitate, la trenul intercity să i se dea doar acolo dreptul să plătească sau obligația de a plăti diferența între tren rapid și trenul intercity? Așa mi se pare moral și normal și așa este în toată lumea reglementarea. De ce noi om fi întotdeauna altfel decât în lume?!

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule Bota, mai aveți ceva comentarii? Nu.

 
Viorel Coifan

Pentru domnul deputat Viorel Coifan, tema interpelării: corectarea unor sume prin Hotărârea de Guvern nr.514/7.04.2004.

Domnule deputat, doriți să vă dezvoltați interpelarea sau așteptați răspunsul?

Vă rog, domnule secretar de stat Sorin-Ovidiu Bota.

 

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Întrebarea a fost adresată domnului secretar de stat Sergiu Sechelariu și vă comunic răspunsul referitor la întrebarea domnului deputat.

Sumele suplimentare aprobate prin Hotărârea de Guvern nr.514/2004 din fondul de rezervă la dispoziția Guvernului au fost repartizate pentru realizarea unor obiective de investiții punctuale noi sau aflate în curs de execuție, pe baza solicitărilor autorităților administrației publice locale, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului nefiind implicat în elaborarea și aprobarea actului normativ menționat, motiv pentru care nu contrasemnează. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Viorel Coifan:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Eu am pus două întrebări foarte clare. La una am primit răspuns, și anume că autoritățile locale, care, de fapt, în urma scrutinului, nu mai există la ora actuală în Timiș, și probabil că asta a fost o cauză, au solicitat ... și am aflat că n-au solicitat; sunt aici doi deputați de Timiș care pot confirma ceea ce spun eu acum, că vom transmite la Timișoara.

Întrebarea a doua era: Când se va repara această nedreptate? Pentru că am în față situația pe 3 ani de zile, în care banii pentru pietruire au fost repartizați direct consiliilor municipale.

Doresc să vă spun că Bacăul a luat în mod constant - în perioada 2001 - 2002 - 2003 - câte 30 miliarde de lei, având pe 3 ani suma de 90.761.145.000 pentru pietruire de drumuri în municipiul Bacău. Asta înseamnă că ori nu s-a reparat nimic, ori s-au dat bani în plus, pentru că nu pot să înțeleg să se repare ceva și apoi să primești aceeași sumă.

În aceeași perioadă, în municipiul Timișoara, în 2001 s-au alocat 11 miliarde; în 2002 zero miliarde; iar în 2003 - 3,5 miliarde. Domnul secretar de stat Sechelariu, fratele primarului din Bacău, a promis în fața opiniei publice, la o conferință de presă, că va corecta, spunând că a fost o eroare. Deci, repet, dânsul și-a asumat eroarea faptului că toate cele 41 de județe au luat câte 22 miliarde de lei, mai puțin Timișul, care a luat 7,2 miliarde.

Și atunci am pus întrebarea a doua: Când se repară această eroare? Nu pentru alegeri, că au pierdut băieții într-o voioșie, ci pentru oamenii aceia care ... Sunt 100 de străzi de pământ în municipiul Timișoara, care are 900 km. de stradă.

V-aș ruga frumos să-mi răspundeți la a doua întrebare: dacă se intenționează repararea acestei erori asumate de secretarul de stat Sechelariu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da, sigur că da.

 
 

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Răspunsul este: cu ocazia rectificării bugetare din acest an. Mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Da, corect.

La cea de a treia interpelare depusă de domnul deputat Viorel Coifan privind presiuni din partea autorității rutiere române.

 
 

Domnul Marius Sorin-Ovidiu Bota:

Răspunsul pentru această interpelare este următorul.

Din verificările efectuate de către reprezentanții Autorității Rutiere Române la Agenția ARR-Timiș, precum și din declarațiile date de către reprezentanți ai societăților comerciale VT "Tudor" SRL, "Super Radio Taxi" SRL și "Extra Radio Taxi" SRL, care dețin împreună 70% din numărul taximetrelor din municipiul Timișoara, a rezultat că șeful Agenției ARR-Timiș nu a obligat sau exercitat presiuni asupra acestora pentru afișarea pe taximetre a unor materiale electorale.

Din declarațiile reprezentanților societăților enumerate reiese că aceștia, din proprie voință, ca persoane fizice au afișat materiale electorale pe taximetrele proprietate a societăților respective, precum și pe cele ale colaboratorilor acestora.

De asemenea, agenția Timiș a Autorității Rutiere Române nu a efectuat în ultima lună nici un control care să aibă ca tematică activitatea de taximetrie și nu a întocmit nici un proces verbal de contravenție.

Față de cele precizate anterior, considerăm că afirmațiile dumneavoastră, respectiv că s-ar fi exercitat presiuni asupra unor taximetriști din municipiul Timișoara, în vederea antrenării acestora în campaniile electorale, nu se justifică. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, vă rog.

 
 

Domnul Viorel Coifan:

Domnule președinte,

Îmi pare rău pentru zelul manifestat de voluntari. Oricum, alegerile au fost pierdute copios în Timișoara de către partidul de guvernământ.

Problema, însă, este alta: avem și noi declarații ale unor șoferi, nu a unor șefi de rețele de taximetriști, care spun că li s-a spus textual: "Dacă nu doriți să depuneți acea vignietă cu "I love Timișoara Ciocârlie", am aici doi colegi care pot să confirme, "atunci o să aveți probleme la verificarea tehnică".

Dar, sigur că nu este Parlamentul României locul unde să facem astfel de diferențe, dar vreau să spun că se justifică interpelarea mea, și scorul electoral justifică și mai mult că am avut dreptate.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Lăsați, domnule deputat, asta este o interpelare politică ceea ce faceți dumneavoastră, n-are treabă ... Dar, este bine că ați făcut-o. La Timișoara tot ați pierdut alegerile, așa că nu vă plângeți.

 
   

Domnul Viorel Coifan (din sală):

Voi ați pierdut peste tot.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Lasă, nu plângeți pe umărul nostru, că vedem noi ce facem. Încă nu am pierdut.

 
Costache Mircea

Pentru domnul deputat Mircea Costache răspunde domnul secretar de stat Mircea Alexandru, referitor la Școala specială nr.1 - Buzău.

Este aici domnul secretar de stat.

Vă rog, nu dezvoltați interpelarea, nu? Mulțumesc.

 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

Din analiza de fond a situației expuse rezultă că între conducerea Școlii speciale nr.1 Buzău și Consiliul județean Buzău există o divergență în legătură cu decizia de a se muta școala din locația actuală, respectiv din str. Marghiloman în imobilul din str. Horticolului nr.52-54.

Ambele instituții, deci atât școala cât și consiliul județean au argumente cu privire la atitudinea pe care o au în legătură cu această poziție.

Poziția și argumentele cadrelor didactice, inclusiv ale părinților, care nu sunt de acord cu mutarea școlii, au fost anexate interpelării. De asemenea, există și documente care motivează hotărârea consiliului județean.

Din analiza documentației rezultă că "părțile" și-au comunicat între ele atât poziția față de demers, cât și argumentele. Referitor la aspectele semnalate, precizăm următoarele.

Cu privire la aspectul de legalitate a actului în sine privind mutarea școlii dintr-o locație în alta, precizăm că ambele imobile fiind în administrarea consiliului județean, iar hotărârea fiind adoptată cu majoritate de voturi, rezultă că aceasta este legală.

În ceea ce privește aspectul de oportunitate, ministrul Administrației și Internelor nu are calitatea să se pronunțe. În acest context, invocăm prevederile art.120 alin.1 din Constituția României, conform cărora administrația publică din unitățile administrativ- teritoriale se întemeiază pe principiul descentralizării și autonomiei locale.

De asemenea, invocăm și prevederile art.121 alin.2 din Constituția României, precum și prevederile art.2 din Legea nr.215 privind administrația publică locală, texte de lege care statuează că administrația publică locală din unitățile administrativ-teritoriale se organizează și funcționează pe principiul autonomiei locale, iar între puterea centrală executivă și administrația locală nu există raport de subordonare.

Mai mult decât atât, Constituția, în art.123 alin.4, consacră acest principiu și prin prevederea că între prefect, care este reprezentantul Guvernului pe plan local, și consiliile locale nu există raportul de subordonare.

Prin urmare, decizia în cauzele de genul celei prezentate revine reprezentanților mandatați ai comunității aleși prin vot în consiliul județean. Prin urmare, "ministrul Administrației și Internelor nu are competența să întreprindă măsuri corespunzătoare, am citat, prin care să anuleze hotărârea consiliului județean". Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Comentarii, domnule deputat Costache.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc, domnule președinte.

La răspunsul primit de la domnul ministru secretar de stat, am de făcut câteva precizări.

Ne putem deroba cu toții de răspunderi și ne putem exonera cât poftim, în baza autonomiei în administrația publică locală și dacă mergem tot pe drumul ăsta, ajungem la concluzia că nici nu avem nevoie de un minister în cazul ăsta. Face fiecare ce vrea în județul lui și cu asta am rezolvat toate problemele.

Chestiunea, însă, este ceva mai sensibilă. Din răspunsul primit lipsește precizarea că nu e vorba de o școală obișnuită, al cărei imobil poate să funcționeze oriunde, ci de o școală specială pentru copii cu dizabilități, cu retard mintal, cu tot felul de probleme. Și regimul școlilor speciale - pentru orice om normal, dar cu atât mai mult pentru specialiști în materie - duce la concluzia că imobilul în care funcționează în momentul de față școala specială nr.1 din Buzău este corespunzător, mai ales că în acest imobil s-au făcut investiții importante de către organisme și asociații internaționale. Când vor veni olandezii, când vor veni elvețienii, când vor veni englezii și toți cei care au contribuit la dotarea, la repararea, la aducerea la standarde a acestei școli speciale, și o vor găsi pe str. Horticolei, în periferia orașului, unde copiii cu dizabilități pot să aibă mari probleme în a frecventa și în a fi supravegheați, în a se putea deplasa ușor la cămin pentru cazare. există o situație specială a unei școli speciale pentru niște copii cu probleme, și în cazul acesta consiliul județean, cu toată independența lui din administrația publică locală, cu toată capacitatea lui de a lua hotărâri legale, pentru că noi, nu legalitatea acestei decizii am contestat-o, ci faptul că nu s-a analizat corect, ținând cont de specificul școlii, care nu poate să funcționeze oriunde în oraș, în orice tip de imobil.

Deci, precizările în acest sens erau în interpelare, și tocmai acestea lipsesc din răspuns.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Doriți să mai interveniți, domnule secretar de stat?

Da, dar pe scurt, vă rog.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Deci, cu tot respectul fac precizarea că nu putem să ne "derobăm", ca să folosesc termenul domnului deputat, de la prevederile constituționale. Suntem într-un stat care funcționează pe principiile statului de drept.

În conformitate cu prevederile pe care cred că le-am citat, le-am indicat foarte corect, zic eu, asta este situația în momentul de față. problema, totuși, ridicată de domnul deputat, poate face obiectul unei analize la nivelul autorității naționale pentru persoanele cu handicap fizic.

Există în România o asemenea autoritate, dar interpelarea - oricum - a fost adresată altcuiva, și nu autorității în materie, susținând încă o dată că Ministerul Administrației și Internelor nu este un minister care este o autoritate atotputernică și atotcuprinzătoare.

Dar, dincolo de toate aceste chestiuni, mergând pe principiul descentralizării, despre care și astăzi am vorbit în Parlament în mod suficient, zic eu, și mergând, în primul rând, pe prevederile constituționale, autoritatea competentă să se pronunțe, inclusiv pe aspectul de oportunitate, este autoritatea locală; acolo sunt aleșii comunității și ei trebuie să decidă în conformitate cu interesele, în primul rând, ale comunității.

Am spus la început, și cu aceasta închei, că în legătură cu această decizie sunt argumente foarte pertinente și de bun simț ale părinților și ale cadrelor didactice. Le-am văzut, există liste legat de treaba asta, dar în același timp există și argumente ale consiliului județean în, să-i zicem, "conflictul" între aceste părți; ministrul administrației și internelor nu are competența să se pronunțe și vă rog să nu-i cereți să-și depășească competențele. Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Mulțumesc.

 
 

Domnul Costache Mircea:

Mulțumesc pentru înțelegere, domnule președinte.

Întrucât imobilul urmează să fie trecut sub autoritatea Consiliului local Buzău, cu destinația "cantina săracilor", eu nu cred că organismele internaționale, asociațiile și ligile, care au investit sume importante în acest imobil, vor fi foarte satisfăcute atunci când vor vedea că a căpătat o asemenea destinație, când el era pregătit și s-a investit pentru copiii cu dizabilități și cu retard mintal, pentru copii cu probleme speciale.

Deci, aici era problema. Și dacă mutăm decizia de la consiliul județean, pentru că imobilul va ajunge la consiliul municipal, deci la primăria municipiului, tot în sfera administrației publice locale rămâne și nu ne putem exonera de orice răspundere din acest punct de vedere.

În al doilea rând, facem adeseori și foarte des și repetat referire la alinierea la standardele europene. La standardele europene, orice petiție și orice plângere adresată ombudsman-ului, cum i se spune în termeni europeni, care ajunge în altă parte decât trebuie, nu se întoarce înapoi fără răspuns, sau se dă răspuns formal și parțial, ci se trimite acolo unde trebuia să ajungă de fapt. Și puteați s-o faceți și dumneavoastră să ajungă interpelarea, problema în speță, care nu-i a mea și nu este a dumneavoastră, dar este a noastră, a tuturor, să ajungă la autoritatea națională în materie.

 
Gheorghe Pribeanu

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu răspunde tot domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Este pregătită și pot să dau citire răspunsului la interpelarea domnului deputat Gheorghe Pribeanu, dar mai înainte de aceasta aș vrea să fac o precizare și vă rog în mod respectuos îngăduința ca dumneavoastră, în calitate de președinte, să vă pronunțați, întrucât interpelarea pune în discuție o consultație juridică concretă. Deci, ea este întrebare, nu este interpelare, sună în felul următor: "Ce înțelege ministrul administrației și internelor prin sintagma "proprietatea asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului", citându-se art.9 și 22 din Legea nr.112, și se dă un caz concret, al unui cetățean din Giarmata, județul Timiș, care a cumpărat o casă și terenul este mai mare decât casa.

Deci, fac precizarea că răspunsul este pregătit, este semnat de ministrul delegat, dar în conformitate cu art.155, președintele Camerei are dreptul să nu admită întrebări care urmăresc în exclusivitate obținerea unei consultații juridice; la lit.b), se referă la procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau pot afecta soluționarea unor cauze aflate în curs de judecată.

Deci, am răspunsul pregătit; dacă îmi dați OK-ul, îl prezint.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Cred că colegul nostru va înțelege acest lucru, și-i veți da răspunsul în scris.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Nu este în regulă.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Dacă așa prevede regulamentul, stimate coleg.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Se poate să fie și consultație juridică.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Poate fi, pentru că este o întrebare, și la întrebarea aceasta regulamentul prevede foarte clar.

 
 

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ce vreau să vă spun: această întrebare are un anumit scop și am formulat-o în următoarea formă. Mă simt obligat să o citesc, pentru că, practic, o să vedeți că nu este numai o întrebare și o consultație juridică.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Bine, eu o am în față, și nu-i nevoie să mi-o citiți.

 
 

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Păi, dar vedeți atunci, să se răspundă corect și să nu ocolim subiectul, pentru că în situația acestui cetățean, de exemplu, sunt vreo 80.000 de cazuri în partea de vest a țării. Noi am căutat să rezolvăm această problemă printr-un proiect de lege care a fost respins la tăvălugul acela, în momentul aprobării bugetului, și știți cum a fost răspunsul, și nu este rezolvat acest caz. Or, noi trebuie să rezolvăm cazurile cetățenilor din județul Timiș, din județul Arad și partea de vest a țării. Probabil mai sunt și în alte cazuri. Legea nr.112 a creat foarte multe probleme în acest sens, pentru că s-au văzut clădiri, imobile, terenul de sub ele nu le aparține, deși în CS-ul inițial au aparținut, și am cerut cum se poate rezolva această problemă.

De aceea era acea referință, spune dânsul, la o consultație juridică, pentru că nu este determinat acest caz, și sunt foarte multe cazuri juridice în Timiș nerezolvate. Deci, nu este un caz simplu de o consultație juridică. De aceea s-a pus întrebarea cu tentă, ca să putem rezolva acest caz, care nu este rezolvat. Deci, este clar că este exemplu.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg, nu ați făcut corect interpelarea. Deci dacă puneați foarte corect întrebarea concretă, era altceva. Însă, dumneavoastră ce cereți acolo, este evident că este o consultație juridică, cum puneți întrebarea. Îmi pare rău, dar așa ați făcut-o, nu este vina mea. Dar, pentru faptul că ...

 
 

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu pot să vă citesc încă o dată dacă nu înțelegeți. Se înțelege foarte clar că este un caz.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, facem teorie aici, zău. Îmi pare rău, dar ...

 
 

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Nu este teorie, și să nu scăpăm de răspuns numai cu asta.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg, v-am propus să preluați răspunsul în scris de la domnul secretar de stat. Dacă doriți câteva cuvinte, mă rog, să vă răspundă.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Înțeleg că v-ați dat acordul ca să răspund la această întrebare. Răspuns la interpelarea, că așa este numită, domnului deputat Gheorghe Pribeanu, nr.11502/2004: referitor la înțelesul sintagmei "proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, în accepțiunea Legii nr.122/95 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, precum și a normelor metodologice privind aplicarea legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/96, facem următoarele precizări: sintagma ca atare nu figurează în textul art.9 și 22, citate în enunțul interpelării dumneavoastră, ci la art.21 din Legea nr.112/95, care prevede că: "o dată cu restituirea în natură și dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dobândește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului".

Din conținutul art.21, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, se dobândește nu doar în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor ce nu se restituie în natură, după cum se pare că considerați, domnule deputat, ci și în cazul restituirii apartamentelor în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.

Prin urmare, trebuie reținut aspectul că, în ceea ce privește terenul aferent apartamentului, legiuitorul nu a făcut distincție între cele două situații prin care se poate dobândi dreptul de proprietate asupra acestuia. Trecând la obiectul propriu-zis al interpelării, dat fiind că legiuitorul nu a considerat necesar să definească în mod expres noțiunea de teren aferent, trebuie avute în vedere referirile corespunzătoare care se fac în normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20.

Astfel, potrivit art.33 din normele citate, aprobate inițial, se stabilea că în situații de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului situat sub aceste construcții, în condițiile art.35 alin.2 din Legea nr.18/91.

Hotărârea Guvernului nr.11/97, modificată, modificând și completând normele metodologice aprobate inițial, a schimbat cuprinsul art.33 în felul următor: în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor, și când este cazul a anexelor gospodărește și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art.26 alineatul ultim din lege.

Sub această formă, respectiva dispoziție a devenit art.37 din normele publicate în Monitorul Oficial al României nr.27 din 18.02.

Deoarece nu există deosebiri de esență între formularea inițială și cea modificată a articolului în cauză, coroborând sintagmele "proprietatea asupra terenurilor aferente", din art. 22 al Legii nr. 112 cu expresia "terenul situat sub aceste construcții", se deduce, pe de o parte, că terenurile aferente sunt cele ocupate de construcții la data trecerii lor în proprietatea statului iar, pe de altă parte, că potrivit dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege "Suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului".

Considerăm că precizările de mai sus sunt de natură să clarifice și cazul concret prezentat în interpelarea dumneavoastră, al cetățeanului din comuna Gearmata, județul Timiș, care, cumpărând apartamentul ocupat în calitate de chiriaș, a dobândit drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 600 metri pătrați, aferent apartamentului, și nu asupra întregii curți care are suprafața de peste 3.000 metri pătrați.

 
   

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Sunt peste 80.000 de cazuri în care pe lângă case au și curți, și oamenii sunt obligați să plătească chiria la teren cu o sumă exorbitantă. Aceste cazuri trebuie rezolvate.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Înțeleg că a fost un comentariu la răspuns?

 
 

Domnul Constantin Niță:

Bine.

Dați domnului deputat răspunsul în scris și este suficient. Mergem mai departe.

 
Ludovic Mardari

Pentru domnul deputat Ludovic Mardari răspunde doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Doriți să dezvoltați interpelarea? Vă rog. Numai puțin, doamna secretar de stat. Conform Regulamentului, trei minute aveți.

 

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Săptămâna trecută eu am prezentat o singură frază și, ca urmare, am dreptul, conform Regulamentului, să dezvolt interpelarea. Este adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiției, și are următorul conținut.

În aprilie a.c. am fost solicitat, în scris, de mai mulți deținuți din Penitenciarul Timișoara, să le acord audiență. Nu puteam să-i refuz, deoarece, în calitatea de parlamentar sunt la dispoziția cetățenilor, chiar dacă unii dintre aceștia se află într-o situația privativă de libertate. Acordarea audienței a fost posibilă numai prin intrarea mea în pușcărie timp de două ore.

Unii dintre ei au declarat că sunt nevinovați și că argumentele lor n-au fost luate în considerare de reprezentantul Parchetului care a semnat actul de reținere. Toți au afirmat că ar fi posibilă judecarea lor în libertate, așa cum se procedează frecvent în cazul marilor infractori, cu atât mai mult cu cât acuzațiile care li se aduc nu se compară, de exemplu, cu infracțiunea comisă de Gabriel Bivolaru.

Nu este de competența mea să mă pronunț în legătură cu vinovăția sau nevinovăția vreunui deținut. Am constatat însă, că se reclamau următoarele: durata excesivă a arestului preventiv, în contradicție cu art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România în anul 1994; superficialitatea analizării cererilor de punere în libertate pe cauțiune care, potrivit aceluiași art. 5, pot fi formulate de orice persoană acuzată într-o procedură judiciară, fără a fi necesară îndeplinirea altor condiții, vizând încadrarea dată de către acuzare, lipsa antecedentelor penale ale persoanei acuzate etc.

Se poate constata că există o contradicție între norma internă, Codul de procedură penală, și norma internațională, Convenția Europeană a Drepturilor Omului, contradicție ce se impune a fi soluționată în conformitate cu art. 20 din Constituția României, care statuează că în situația unor nonconcordanțe între legislația internă și cea internațională, în ceea ce privește drepturile și libertățile fundamentale ale omului, au prioritate în aplicare prevederile internaționale.

În consecință, vă solicit, domnule ministru, să dispuneți verificarea situației în care se află următorii deținuți din Penitenciarul Timișoara: Istvan Gheorghe, Istvan Antonio, Florea Petru, Istvan Radu, Slaina Nicolas Nick și Niță Gheorghe.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, doamna secretar de stat.

 
 

Doamna Rodica Constantinovici (secretar de stat, Ministerul Justiției):

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule deputat, la interpelarea înregistrată de dumneavoastră la Camera Deputaților cu nr. 1.499/2004, adresată domnului ministru al justiției și dezvoltată acum, referitoare la situația unor deținuți încarcerați în Penitenciarul Timișoara care pretind că sunt nevinovați și ar putea fi judecați în stare de libertate, cu respectul cuvenit prezumției de nevinovăție, vă comunicăm următoarele.

Din verificările dispuse și datele comunicate de către Direcția Generală a Penitenciarelor rezultă situația prezentă a celor șase deținuți, astfel: Istvan Antonio Alsaide a fost arestat la data de 11 iulie 2002, conform mandatului de arestare preventivă nr. 30, emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și fals intelectual, și depus în Penitenciarul Timișoara la 26 noiembrie 2002.

Fapta care se pretinde că a fost comisă constă în aceea că, în calitate de angajat al Societății Comerciale Holding Group Star Timișoara, împreună cu alte persoane au efectuat activități comerciale cu produse petroliere, fără să le înregistreze în contabilitate, prejudiciind bugetul de stat cu peste 6 miliarde lei.

Prin sentința penală nr. 183/2004 pronunțată de Tribunalul Timiș, a fost condamnat la 5 ani închisoare. În prezent se află la dispoziția Curții de Apel Timișoara în dosarul nr. 3.339/2004, având ca obiect apelul împotriva sentinței penale menționate, cu termen la 10 iunie 2004, și a fost citat de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. 2.898/2004, având ca obiect recursul împotriva încheierii de menținere a arestării preventive, cu termen la 15 iunie 2004.

Deținutul Istvan Gheorghe a fost arestat la data de 11.07.2002, prin mandatul emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală și fals intelectual, și depus în Penitenciarul Timișoara la 26.11.2002. Situația, de fapt, reținută în sarcina acestui este similară cu cea descrisă anterior pentru Istvan Antonio Alsaide. Prin sentința penală nr. 183/2004, pronunțată de Tribunalul Timiș, a fost condamnat la 6 ani închisoare.

În prezent este la dispoziția Curții de Apel Timișoara, în dosarul cu același număr, având ca obiect apelul împotriva sentinței penale nr. 183/2004, cu termen la 10 iunie 2004 și, de asemenea, a fost citat de Înalta Curte pentru termenul din 15 iunie 2004, în scopul soluționării recursului împotriva încheierii de menținere a arestării preventive.

Deținutul Istvan Radu a fost arestat la 15 ianuarie 2004, conform mandatului de arestare preventivă nr. 8 din 16 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Timiș, pentru luare de mită și depus în Penitenciarul Timișoara la 23 ianuarie 2004.

Fapta pretinsă constă în aceea că împreună cu alți coinculpați au pretins și primit de la Peter Viorel, administratorul unei agenții de turism, vauchere de rezervare pentru câte un sejur de două persoane pentru fiecare inculpat, în stațiuni de la Marea Adriatică, în Croația și Muntenegru, în perioada august-septembrie 2003.

Este arestat preventiv, este trimis în judecată la Tribunalul Timiș în dosarul nr. 1.074/2004, menținerea arestării preventive urmând să expire la 17 iulie anul acesta.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, în dosarul 1.074 cu termen la 17 iulie 2004.

Deținutul Niță Gheorghe, de asemenea a fost arestat la 15 ianuarie 2004, conform mandatului de arestare preventivă nr. 10 din 16 ianuarie 2004, emis de Tribunalul Timiș, pentru luare de mită, și depus în Penitenciarul Timișoara la 23 ianuarie 2004.

Fapta are aceeași latură obiectivă ca și cea descrisă anterior. Este arestat preventiv, trimis în judecată la Tribunalul Timiș în dosarul nr. 1074, menținerea arestării preventive urmând să expire la 17 iulie 2004.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, în dosarul menționat, 1074/2004, cu termen la 16 iulie 2004.

Deținutul Florea Petru a fost arestat la 17 noiembrie 2003, cofnorm mandatului de arestare preventivă nr. 49, emis de Tribunalul Timiș pentru tentativă de omor calificat, și depus în Penitenciarul Timișoara la 6 ianuarie 2004.

Este arestat preventiv și trimis în judecată la Tribunalul Timiș în dosarul nr. 323/2004, menținerea arestării preventive urmând să expire la 15 iulie 2004.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, în acest dosar, cu ultim termen la 17 mai 2004.

Deținutul Slaina Nicolas Nick a fost arestat la 27 octombrie 2003, conform mandatului nr. 42 emis de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, pentru deținere de droguri și nerespectarea regimului armelor și munițiilor, și depus în Spitalul Penitenciar București, Jilava, la 28 octombrie 2003.

Fapta care i se reține în sarcină este aceea că a introdus în România, prin Aeroportul Timișoara, ascunse în bagaje, două pistoale, 65 de cartușe și 250 grame canabis.

Din data de 5 noiembrie 2003 se află în Penitenciarul Timișoara. Este arestat preventiv și trimis în judecată la Tribunalul Timiș, în dosarul nr. 662/2004, menținerea arestării preventive urmând să expire la 20 iunie 2004.

În prezent este la dispoziția Tribunalului Timiș, cu termen în dosar la 11 iunie 2004.

Având în vedere cele de mai sus, precizăm că aprecierea cu privire la măsura arestării preventive aparține în exclusivitate instanțelor de judecată, pe baza probelor existente la dosarul fiecărei cauze.

Ministerul Justiției, firește, în calitatea sa de instituție a administrației publice centrale, nu se poate pronunța asupra problemelor de drept sau cu privire la situația de fapt din cauzele deduse judecății și nici nu poate face recomandări instanțelor de judecată, cu privire la modul de soluționare a cauzelor cu care au fost investite.

Punerea în libertate pe cauțiune poate fi dispusă în condiții expres prevăzute de Codul de procedură penală, respectiv dispozițiile articolelor 1604, 1605, în cazul infracțiunilor săvârșite din culpă și în cazul infracțiunilor intenționate, pentru care legea prevede pedeapsa închisorii, ce nu depășește 12 ani. Ea nu se acordă în cazul în care învinuitul sau inculpatul este recidivist, ori când există date din care rezultă necesitatea de a-l împiedica să săvârșească alte infracțiuni sau că ar încerca să zădărnicească aflarea adevărului.

În cazul de față, doi dintre deținuți sunt condamnați la pedepse cu închisoarea și dosarele se află în curs de soluționare în căile ordinare de atac.

Potrivit art. 350 alin. 1 din Codul de procedură penală, "Instanța de judecată are obligația ca prin hotărâre să se pronunțe cu privire la luarea, menținerea sau revocarea măsurii arestării inculpatului".

Pe de altă parte, căile de atac exercitate împotriva măsurilor preventive pronunțate de instanță în cursul judecății nu sunt suspensive de executare.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Cam lung răspunsul, dar îl acceptăm ca atare.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici:

Îmi cer scuze, dar au fost 6 deținuți.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Pe scurt. Vă rog, domnule deputat.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte.

Comentariul meu va fi mult mai scurt.

Îi mulțumesc pentru prezentarea situației celor 6 deținuți. După părerea mea, trebuia să se insiste mai mult pe cele două aspecte prezentate în interpelare, și anume: durata excesivă a arestului preventiv. Nu este normal, dacă sunt probe clare, ca justiția din Timișoara să meargă cu acest arest preventiv până la limita maximă de 180 de zile, cum este prevăzut în Constituție.

De asemenea, revin asupra superficialității analizării cererilor de punere în libertate pe cauțiune și asupra nerespectării art. 5 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ratificată de România în anul 1994.

Deci, pe aceste aspecte trebuia să se insiste mai mult, și atunci aș fi putut spune că răspunsul ar fi fost complet.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Pentru domnul deputat Ioan Onisei, doamna secretar de stat Rodica Constantinovici. Domnul Onisei lipsește.

Pentru domnul deputat Ștefan Baban, două interpelări: "Medicina rurală la granița dintre realitate și promisiuni" și "Sistemul îngrijirilor la domiciliu". A răspuns domnul secretar de stat Iulian Popescu în scris. Domnul deputat a fost mulțumit cu acest lucru.

 
Gheorghe Pribeanu

Mai avem pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu - referitor la art. 61 alin. 6 din Legea nr. 128/1997. Răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, de la Ministerul Educației și Cercetării.

Doriți să dezvoltați, domnule deputat? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Am plăcerea să vă dau răspunsul la interpelarea pe care ați adresat-o, înregistrată cu nr. 1.503B/2004 la Camera Deputaților și înaintată Ministerului Educației și Cercetării, înregistrată cu nr. 10.558/03.06.2004.

Criteriile după care se face evaluarea în vederea confirmării titlurilor didactice de conferențiar universitar și profesor universitar sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5723 din 15.03.1994, pe care vi-l transmitem anexat.

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a adaptat și concretizat aceste criterii, pe domenii, având în vedere trecerea de la grupe de domenii la domenii, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 37/1999.

Această activitate care a avut loc în anul 1999 s-a efectuat de către comisii, în limita și spiritul criteriilor adoptate prin Ordinul ministrului învățământului din anul 1994.

Actul normativ menționat prevede și modalitatea de echivalare a activității științifice, concretizată în lucrări de specialitate, studii, articole, comunicări publicate, cu activitatea artistică, exteriorizată prin concerte, spectacole, filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală etc.

Totodată, precizăm că potrivit Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.300/2003 își desfășoară activitatea Comisia de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie și media, a cărei componență v-o înaintăm alăturat.

În concluzie, comisia de specialitate abilitată să analizeze dosarele de concurs ale cadrelor didactice este formată numai din specialiști în domeniul învățământului superior artistic, aceștia evaluând activitate didactică și artistică, prezentată în dosarul de concurs, conform criteriilor de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5723/1994 care permit echivalarea activității științifice cu activitatea artistică.

Cu deosebită stimă, semnat ministrul Alexandru Athanasiu.

Aș dori, dacă-mi permiteți, domnule deputat, să vă citesc componența comisiei - ea este publică - de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie și media.

De la Universitatea Națională de Muzică din București sunt profesorii: Buciu Dan, Cosma Octavian Lazăr.

De la Universitatea Națională de Arte din București: profesorul Dumitrescu Zamfir.

De la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București: profesorii Nichituș Cristina și Toboșaru Ion.

Este, de asemenea, membru al comisiei domnul academician Theodorescu Răzvan și, de la Universitatea de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, domnul profesor Țăranu Cornel.

Dintre criteriile pentru un post de conferențiar, care se referă la ceea ce dumneavoastră ați spus în interpelare, aș vrea să citez minimum una lucrare de specialitate, carte, partitură muzicală publicată.

Pentru disciplina de profil artistic: muzică, artă, arte plastice, teatru, film, la care activitatea artistică se echivalează cu activitatea științifică, sunt necesare minimum 5 concerte, spectacole și filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală, imprimări de discuri, înregistrări audio sau video la radio și televiziune.

Pentru postul de conferențiar, de asemenea, sunt necesare un număr de 20 articole, studii, comunicări. De asemenea, activitate redacțională în comitetele de redacție ale unor publicații de specialitate.

Pentru disciplinele de profil artistic: participarea personală la minimum 10 manifestări artistice, concerte, spectacole de teatru, muzică, filme, expoziții colective, poezie, imprimări muzicale, video, spectacole de televiziune, compoziții muzicale.

Pentru titlul de profesor universitar, sigur că sunt criterii asemănătoare, evident mai exigente, pe care le avem ca și criterii pe care se poate baza activitatea comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți comentarii, domnule deputat? Vă rog.

 
 

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Vă mulțumesc pentru răspunsul dat. Aici am detaliat foarte concret și vă spun că în momentul de față facultățile de arte frumoase sunt în situația de a rămâne fără profesori universitari.

Deci, acest doctorat nu este asigurat sau nu se mai știe de această comisie la acest nivel, pentru că în Timișoara, de exemplu, este un caz ca aproape să rămână fără profesori Universitatea de arte vizuale.

Situația este la nivel de țară, după câte am înțeles și acum am înțeles că este această comisie care, totuși, acordă titlurile.

Vă mulțumesc pentru răspuns. Eu am avut cazuri de audiență destule și am formulat această interpelare ca să clarificăm situația.

Cred că va mai trebui și Ministerul Educației și Cercetării să clarifice această comunicare cu cei care sunt în cauză și doresc acest lucru.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule.

 
 

Domnul Radu Damian:

Vreau să vă asigur, domnule deputat, că suntem în contact permanent cu reprezentanții învățământului artistic. La sugestia și cu participarea dumnealor suntem pe cale să redactăm un nou set de criterii care să dea un alt conținut noțiunii de doctorat, și ele vor apărea într-o perioadă apropiată.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Închidem ședința consacrată interpelărilor.

Mulțumesc.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București joi, 2 iulie 2020, 19:18
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro