Gheorghe Pribeanu
Gheorghe Pribeanu
Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.89/21-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
27-05-2020
20-05-2020 (comună)
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004

16. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului de către deputații:  
  16.4 Gheorghe Pribeanu
 
consultă:

Domnul Constantin Niță:

Pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu răspunde tot domnul secretar de stat Mircea Alexandru.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Este pregătită și pot să dau citire răspunsului la interpelarea domnului deputat Gheorghe Pribeanu, dar mai înainte de aceasta aș vrea să fac o precizare și vă rog în mod respectuos îngăduința ca dumneavoastră, în calitate de președinte, să vă pronunțați, întrucât interpelarea pune în discuție o consultație juridică concretă. Deci, ea este întrebare, nu este interpelare, sună în felul următor: "Ce înțelege ministrul administrației și internelor prin sintagma "proprietatea asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului", citându-se art.9 și 22 din Legea nr.112, și se dă un caz concret, al unui cetățean din Giarmata, județul Timiș, care a cumpărat o casă și terenul este mai mare decât casa.

Deci, fac precizarea că răspunsul este pregătit, este semnat de ministrul delegat, dar în conformitate cu art.155, președintele Camerei are dreptul să nu admită întrebări care urmăresc în exclusivitate obținerea unei consultații juridice; la lit.b), se referă la procese aflate pe rolul instanțelor judecătorești sau pot afecta soluționarea unor cauze aflate în curs de judecată.

Deci, am răspunsul pregătit; dacă îmi dați OK-ul, îl prezint.

Domnul Constantin Niță:

Cred că colegul nostru va înțelege acest lucru, și-i veți da răspunsul în scris.

 

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Nu este în regulă.

Domnul Constantin Niță:

Dacă așa prevede regulamentul, stimate coleg.

 

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Se poate să fie și consultație juridică.

Domnul Constantin Niță:

Poate fi, pentru că este o întrebare, și la întrebarea aceasta regulamentul prevede foarte clar.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Domnule președinte de ședință,

Stimați colegi,

Ce vreau să vă spun: această întrebare are un anumit scop și am formulat-o în următoarea formă. Mă simt obligat să o citesc, pentru că, practic, o să vedeți că nu este numai o întrebare și o consultație juridică.

Domnul Constantin Niță:

Bine, eu o am în față, și nu-i nevoie să mi-o citiți.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Păi, dar vedeți atunci, să se răspundă corect și să nu ocolim subiectul, pentru că în situația acestui cetățean, de exemplu, sunt vreo 80.000 de cazuri în partea de vest a țării. Noi am căutat să rezolvăm această problemă printr-un proiect de lege care a fost respins la tăvălugul acela, în momentul aprobării bugetului, și știți cum a fost răspunsul, și nu este rezolvat acest caz. Or, noi trebuie să rezolvăm cazurile cetățenilor din județul Timiș, din județul Arad și partea de vest a țării. Probabil mai sunt și în alte cazuri. Legea nr.112 a creat foarte multe probleme în acest sens, pentru că s-au văzut clădiri, imobile, terenul de sub ele nu le aparține, deși în CS-ul inițial au aparținut, și am cerut cum se poate rezolva această problemă.

De aceea era acea referință, spune dânsul, la o consultație juridică, pentru că nu este determinat acest caz, și sunt foarte multe cazuri juridice în Timiș nerezolvate. Deci, nu este un caz simplu de o consultație juridică. De aceea s-a pus întrebarea cu tentă, ca să putem rezolva acest caz, care nu este rezolvat. Deci, este clar că este exemplu.

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg, nu ați făcut corect interpelarea. Deci dacă puneați foarte corect întrebarea concretă, era altceva. Însă, dumneavoastră ce cereți acolo, este evident că este o consultație juridică, cum puneți întrebarea. Îmi pare rău, dar așa ați făcut-o, nu este vina mea. Dar, pentru faptul că ...

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Eu pot să vă citesc încă o dată dacă nu înțelegeți. Se înțelege foarte clar că este un caz.

Domnul Constantin Niță:

Domnule deputat, facem teorie aici, zău. Îmi pare rău, dar ...

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Nu este teorie, și să nu scăpăm de răspuns numai cu asta.

Domnul Constantin Niță:

Stimate coleg, v-am propus să preluați răspunsul în scris de la domnul secretar de stat. Dacă doriți câteva cuvinte, mă rog, să vă răspundă.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulțumesc, domnule președinte,

Înțeleg că v-ați dat acordul ca să răspund la această întrebare. Răspuns la interpelarea, că așa este numită, domnului deputat Gheorghe Pribeanu, nr.11502/2004: referitor la înțelesul sintagmei "proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, în accepțiunea Legii nr.122/95 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe trecute în proprietatea statului, precum și a normelor metodologice privind aplicarea legii, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20/96, facem următoarele precizări: sintagma ca atare nu figurează în textul art.9 și 22, citate în enunțul interpelării dumneavoastră, ci la art.21 din Legea nr.112/95, care prevede că: "o dată cu restituirea în natură și dobândirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor, se dobândește și dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului".

Din conținutul art.21, rezultă că dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, așa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, se dobândește nu doar în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor ce nu se restituie în natură, după cum se pare că considerați, domnule deputat, ci și în cazul restituirii apartamentelor în natură foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora.

Prin urmare, trebuie reținut aspectul că, în ceea ce privește terenul aferent apartamentului, legiuitorul nu a făcut distincție între cele două situații prin care se poate dobândi dreptul de proprietate asupra acestuia. Trecând la obiectul propriu-zis al interpelării, dat fiind că legiuitorul nu a considerat necesar să definească în mod expres noțiunea de teren aferent, trebuie avute în vedere referirile corespunzătoare care se fac în normele metodologice privind aplicarea Legii nr.112 aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.20.

Astfel, potrivit art.33 din normele citate, aprobate inițial, se stabilea că în situații de vânzare către chiriași a apartamentelor și, când este cazul, a anexelor gospodărești și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului situat sub aceste construcții, în condițiile art.35 alin.2 din Legea nr.18/91.

Hotărârea Guvernului nr.11/97, modificată, modificând și completând normele metodologice aprobate inițial, a schimbat cuprinsul art.33 în felul următor: în situațiile de vânzare către chiriași a apartamentelor, și când este cazul a anexelor gospodărește și a garajelor aferente, dreptul de proprietate se dobândește și asupra terenului aferent, cu respectarea dispozițiilor art.26 alineatul ultim din lege.

Sub această formă, respectiva dispoziție a devenit art.37 din normele publicate în Monitorul Oficial al României nr.27 din 18.02.

Deoarece nu există deosebiri de esență între formularea inițială și cea modificată a articolului în cauză, coroborând sintagmele "proprietatea asupra terenurilor aferente", din art. 22 al Legii nr. 112 cu expresia "terenul situat sub aceste construcții", se deduce, pe de o parte, că terenurile aferente sunt cele ocupate de construcții la data trecerii lor în proprietatea statului iar, pe de altă parte, că potrivit dispozițiilor art. 26 alineatul ultim din lege "Suprafețele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora și care depășesc suprafața aferentă construcțiilor, rămân în proprietatea statului".

Considerăm că precizările de mai sus sunt de natură să clarifice și cazul concret prezentat în interpelarea dumneavoastră, al cetățeanului din comuna Gearmata, județul Timiș, care, cumpărând apartamentul ocupat în calitate de chiriaș, a dobândit drept de proprietate asupra terenului în suprafață de 600 metri pătrați, aferent apartamentului, și nu asupra întregii curți care are suprafața de peste 3.000 metri pătrați.

 

Domnul Gheorghe Pribeanu (din sală):

Sunt peste 80.000 de cazuri în care pe lângă case au și curți, și oamenii sunt obligați să plătească chiria la teren cu o sumă exorbitantă. Aceste cazuri trebuie rezolvate.

Domnul Mircea Alexandru:

Înțeleg că a fost un comentariu la răspuns?

Domnul Constantin Niță:

Bine.

Dați domnului deputat răspunsul în scris și este suficient. Mergem mai departe.

  ................................................
 

Domnul Constantin Niță:

  ................................................

Mai avem pentru domnul deputat Gheorghe Pribeanu - referitor la art. 61 alin. 6 din Legea nr. 128/1997. Răspunde domnul secretar de stat Radu Damian, de la Ministerul Educației și Cercetării.

Doriți să dezvoltați, domnule deputat? Nu.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Radu Damian (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Domnule președinte,

Domnule deputat,

Am plăcerea să vă dau răspunsul la interpelarea pe care ați adresat-o, înregistrată cu nr. 1.503B/2004 la Camera Deputaților și înaintată Ministerului Educației și Cercetării, înregistrată cu nr. 10.558/03.06.2004.

Criteriile după care se face evaluarea în vederea confirmării titlurilor didactice de conferențiar universitar și profesor universitar sunt cele aprobate prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5723 din 15.03.1994, pe care vi-l transmitem anexat.

Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a adaptat și concretizat aceste criterii, pe domenii, având în vedere trecerea de la grupe de domenii la domenii, în conformitate cu Hotărârea Guvernului nr. 37/1999.

Această activitate care a avut loc în anul 1999 s-a efectuat de către comisii, în limita și spiritul criteriilor adoptate prin Ordinul ministrului învățământului din anul 1994.

Actul normativ menționat prevede și modalitatea de echivalare a activității științifice, concretizată în lucrări de specialitate, studii, articole, comunicări publicate, cu activitatea artistică, exteriorizată prin concerte, spectacole, filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală etc.

Totodată, precizăm că potrivit Ordinului ministrului educației și cercetării nr. 3.300/2003 își desfășoară activitatea Comisia de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie și media, a cărei componență v-o înaintăm alăturat.

În concluzie, comisia de specialitate abilitată să analizeze dosarele de concurs ale cadrelor didactice este formată numai din specialiști în domeniul învățământului superior artistic, aceștia evaluând activitate didactică și artistică, prezentată în dosarul de concurs, conform criteriilor de evaluare aprobate prin Ordinul ministrului învățământului nr. 5723/1994 care permit echivalarea activității științifice cu activitatea artistică.

Cu deosebită stimă, semnat ministrul Alexandru Athanasiu.

Aș dori, dacă-mi permiteți, domnule deputat, să vă citesc componența comisiei - ea este publică - de arte vizuale, muzică, teatru, cinematografie și media.

De la Universitatea Națională de Muzică din București sunt profesorii: Buciu Dan, Cosma Octavian Lazăr.

De la Universitatea Națională de Arte din București: profesorul Dumitrescu Zamfir.

De la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică Ion Luca Caragiale din București: profesorii Nichituș Cristina și Toboșaru Ion.

Este, de asemenea, membru al comisiei domnul academician Theodorescu Răzvan și, de la Universitatea de Muzică Gheorghe Dima din Cluj Napoca, domnul profesor Țăranu Cornel.

Dintre criteriile pentru un post de conferențiar, care se referă la ceea ce dumneavoastră ați spus în interpelare, aș vrea să citez minimum una lucrare de specialitate, carte, partitură muzicală publicată.

Pentru disciplina de profil artistic: muzică, artă, arte plastice, teatru, film, la care activitatea artistică se echivalează cu activitatea științifică, sunt necesare minimum 5 concerte, spectacole și filme, lucrări de pictură, sculptură, artă monumentală, imprimări de discuri, înregistrări audio sau video la radio și televiziune.

Pentru postul de conferențiar, de asemenea, sunt necesare un număr de 20 articole, studii, comunicări. De asemenea, activitate redacțională în comitetele de redacție ale unor publicații de specialitate.

Pentru disciplinele de profil artistic: participarea personală la minimum 10 manifestări artistice, concerte, spectacole de teatru, muzică, filme, expoziții colective, poezie, imprimări muzicale, video, spectacole de televiziune, compoziții muzicale.

Pentru titlul de profesor universitar, sigur că sunt criterii asemănătoare, evident mai exigente, pe care le avem ca și criterii pe care se poate baza activitatea comisiei de specialitate.

Vă mulțumesc foarte mult pentru atenție.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă aveți comentarii, domnule deputat? Vă rog.

Domnul Gheorghe Pribeanu:

Vă mulțumesc pentru răspunsul dat. Aici am detaliat foarte concret și vă spun că în momentul de față facultățile de arte frumoase sunt în situația de a rămâne fără profesori universitari.

Deci, acest doctorat nu este asigurat sau nu se mai știe de această comisie la acest nivel, pentru că în Timișoara, de exemplu, este un caz ca aproape să rămână fără profesori Universitatea de arte vizuale.

Situația este la nivel de țară, după câte am înțeles și acum am înțeles că este această comisie care, totuși, acordă titlurile.

Vă mulțumesc pentru răspuns. Eu am avut cazuri de audiență destule și am formulat această interpelare ca să clarificăm situația.

Cred că va mai trebui și Ministerul Educației și Cercetării să clarifice această comunicare cu cei care sunt în cauză și doresc acest lucru.

Domnul Constantin Niță:

Vă rog, domnule.

Domnul Radu Damian:

Vreau să vă asigur, domnule deputat, că suntem în contact permanent cu reprezentanții învățământului artistic. La sugestia și cu participarea dumnealor suntem pe cale să redactăm un nou set de criterii care să dea un alt conținut noțiunii de doctorat, și ele vor apărea într-o perioadă apropiată.

Vă mulțumesc.

Domnul Constantin Niță:

Și eu vă mulțumesc.

Închidem ședința consacrată interpelărilor.

Mulțumesc.

 

Ședința s-a încheiat la ora 19,00.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București vineri, 29 mai 2020, 14:38
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro