Plen
Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.89/21-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
28-07-2020
27-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 14-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 14 iunie 2004

6. Dezbaterea Proiectului de Lege cadru privind descentralizarea (amânarea votului final).
 
consultă fișa PL nr. 316/2004

 

Domnul Valer Dorneanu:

  ................................................

Proiectul de lege-cadru privind descentralizarea. Rog din partea inițiatorului, vă rog să vă prezentați, stimate coleg, și să vă susțineți argumentele proiectului.

Domnul Marius Profiroiu:

Bună ziua! Mă numesc Marius Profiroiu, sunt secretar de stat în Ministerul Administrației și Internelor.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

După cum cunoașteți, unul din obiectivele importante ale reformei administrației publice la nivel central și local îl constituie descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei locale administrative și financiare. Acest obiectiv este inclus și pe agenda de priorități a Executivului, prezentată de Guvernul României pe data de 25 februarie 2004 la Bruxelles.

În acest context este necesară trecerea la o nouă etapă, la fel de importantă pentru cetățeni, și care va stabili o democrație de proximitate, garantată printr-o liberă administrare de către autoritățile administrației publice locale din România.

Pentru realizarea acestor deziderate a fost elaborat proiectul Legii-cadru privind descentralizarea, act normativ care, în deplină concordanță cu noile prevederi ale Constituției României, republicată, și cu cele ale Legii administrației publice locale. Legea-cadru creează baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare care vor fi adoptate în perioada următoare.

Prin prezentul proiect de lege se dorește stabilirea cadrului juridic unitar pentru realizarea unui obiectiv național - descentralizarea. Aceasta are rolul de a întări reglementările existente în domeniu și de a consacra o serie de elemente inovatoare, stabilind totodată principiile și conceptele de bază, regulile generale și cadrul instituțional care vor sprijini continuarea procesului de descentralizare în România.

Proiectul legii-cadru este structurat pe 6 capitole. Capitolul 1 reglementează principiile generale care caracterizează procesul descentralizării, capitolul 2 reglementează repartizarea competențelor la nivelul consiliilor locale și județene, capitolul 3 prevede modalitățile de cooperare a autorităților administrației publice locale, capitolul 4 reglementează regulile care trebuie respectate în derularea procesului de descentralizare și cadrul instituțional care va susține acest proces pentru a se ajunge la o descentralizare completă, pe deplin efectivă. Capitolul 5 cuprinde dispoziții financiare și principiile care guvernează în procesul de descentralizare financiară la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Capitolul 6 cuprinde dispozițiile finale.

Un astfel de proiect de lege ar pierde mult din importanța și impactul său dacă nu ar fi însoțit de dispoziții financiare care să garanteze autorităților locale mijloacele necesare asigurării competențelor care le-au fost încredințate.

Noi considerăm că legea-cadru a descentralizării va asigura un cadru mult mai coerent procesului de descentralizare în România în perspectiva procesului de integrare europeană.

În același timp, suntem de acord cu amendamentele Comisiei pentru administrație publică, iar față de cele expuse de mine vă adresez rugămintea, în numele Ministerului administrației și internelor, să aprobați textul acestei legi. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc. Dorește cineva să intervină în dezbateri generale? Domnul Dan Brudașcu și domnul Știrbeț. Poftiți!

Domnul Dan Brudașcu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, ideea descentralizării este una dintre ideile esențiale pentru care luptă marea majoritate a forțelor politice conștiente cu privire la necesitatea eliminării monopolului centrului asupra activităților în administrația publică a unităților administrativ-teritoriale.

Este într-adevăr necesară luarea de măsuri concrete pentru materializarea acestui principiu care, de altfel, este prevăzut în Legea administrației publice locale și în alte acte normative.

În ceea ce privește prezenta Lege-cadru privind descentralizarea, dați-mi voie să nu fiu atât de entuziast ca și inițiatorul ei în sensul de a observa că este un text redundant, pe de o parte, copiază sau imită prevederi existente deja în acte normative, iar, pe de altă parte, se observă o anumită nesiguranță în formulările pe care le cuprinde textul acestei legi. O serie de afirmații absolut teoretice care nu vor produce nici un fel de efect pozitiv, m-aș referi în mod concret la art.4, în care sunt evidențiate etape, principii, fără ca ele să conțină elementele absolut necesare privind și materializarea prin restul articolelor a acestor obiective.

În ce privește forma de redactare, îmi voi permite să intervin pe parcurs, spre a încerca, întrucât sunt convins că Guvernul și majoritatea parlamentară va insista ca un asemenea document fără efect în planul administrației publice, totuși să fie adoptat și atunci pentru ca el să elimine, pe cât posibil, incoerențele și inconsistențele de exprimare, voi reveni la momentul potrivit, propunându-vă formule de îmbunătățire, de redactare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Viorel Coifan din partea Partidului Național Liberal.

Domnul Viorel Coifan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mai bine mai târziu decât niciodată!

iată că, urmând un vechi proverb românesc "am pus carul înaintea boilor", mai exact, după ce avem o serie de legi precise în ceea ce privește descentralizarea, în fine, dăm o Lege-cadru a descentralizării care este însă foarte vagă și nu urmărește eforturile României de a-și încheia capitolul de negocieri la administrația publică locală.

Doresc să spun că sunt câteva greșeli de redactare, noi le-am discutat în comisie și le-am amendat, sper să putem susține aceste amendamente. Dau un exemplu: un principiu nu se intitulează garantarea egalității, egalitatea este un principiu, nu garantarea egalității un principiu ș.a.m.d., dar sunt câteva chestiuni care trebuiesc discutate. Se vorbește de comune, orașe, municipii, județe, dar nu apare regiunea, or, este știut foarte clar că într-un viitor, mai mult sau mai puțin apropiat, vom discuta și de această formulă administrativ-teritorială.

De asemenea, nu se face referire la posibilitatea de a crea comunități urbane, și anume de a aduce noi forme de cooperare între orașe și între comunele periurbane.

De asemenea, un lucru care este grav și care nu a putut fi îndreptat, se referă la relația dintre primar și poliția comunitară. Atâta timp cât o lege organică, ca Legea 215, obligă primarul să se ocupe de ordinea publică și să supravegheze la această ordine, în această lege, primarul nu face altceva decât îndrumă poliția, or, noi credem că primarul trebuie să conducă poliția comunitară și nu putem accepta argumentul că această relație va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege - cadru, atunci această lege va fi stabilită printr-o lege ulterioară. Dacă este o lege-cadru, atunci, în această lege-cadru, trebuie să fie foarte clar stabilite care sunt principiile după care descentralizarea continuă.

De asemenea, nu există nici un calendar al descentralizării și credem că este important să se indice măcar în termen de ani cât timp va dura acest proces. Noi avem amendamentele, le vom susține și credem că această lege este bună, din păcate tardivă, dar este perfectibilă.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Maria Lazăr.

Doamna Maria Lazăr:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Eu aș dori să apreciez faptul că acest proiect de lege este un pas înainte în ce privește reforma în administrație, reformă care, așa cum cunoaștem cu toții, este stringent cerută atât pentru bunul mers al administrației publice în România, dar și pentru integrarea noastră în Uniunea Europeană, constituind unul din capitolele importante pentru aderare.

Sigur, în afară de faptul că acest proiect de lege dă un cadru unitar privind descentralizarea și reglementează principiile generale ale descentralizării, aș aprecia în mod deosebit ca esențial în conținutul acestei legi faptul că se realizează un echilibru între descentralizarea administrativă și descentralizarea financiară care este un principiu esențial pentru înfăptuirea administrației publice locale în condițiile noii reforme, pe de o parte. Pe de altă parte, acest principiu, alături de altele, și anume acel al transparenței în administrația publică este de natură să stăvilească, ca să spun așa, elemente care îngreunează procesul reformei în administrație, mă refer în special la birocrație, dar și la corupție și cred că cel puțin, din acest punct de vedere, legea merită să fie aprobată în Parlament.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Raportul comisiei. Numai puțin, numai puțin, că mai dorește domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

Această lege este binevenită, în primul rând, pentru că subliniază faptul că, într-adevăr, noi dorim acest proces de descentralizare. Totodată, încearcă să facă cât de cât o lege-cadru pentru această acțiune de descentralizare, chiar dacă, într-adevăr, este prea largă, însă va trebui să avem o consecvență în această inițiativă a noastră de descentralizare și să încercăm să avem legislație cât de cât consecventă în ceea ce dorim. Știți foarte bine, grupul nostru parlamentar are foarte multe probleme cu acel proiect de lege care dorește să reglementeze instituția prefecturii, care, după opinia noastră, este în contradicție cu ideile de bază din această lege.

Noi vom vota pentru această lege tocmai în ideea de a fi pe urmă consecvenți în toată legislația care urmează în domeniu.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Vă rog să prezentați și raportul comisiei. Trebuia de fapt să urmeze expunerii de motive. Vă rog.

Domnul Alexandru Țibulcă:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată cu dezbaterea și avizarea, în fond, cu proiectul de Lege-cadru privind descentralizarea.

La întocmirea raportului s-a avut în vedere: avizul Consiliului Legislativ, avizul Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, avizul Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, avizul Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Proiectul de lege a fost avizat și dezbătut în fond în ședința din 25 mai. Acest proiect de lege are ca obiect de reglementare crearea cadrului general al descentralizării, stabilindu-se limite de competență ale autorităților administrației publice locale și resursele financiare ale acestora.

Proiectul de lege instituie baza legală pentru continuarea procesului de descentralizare în România, urmând ca ea să fie detaliată în acte normative de aplicare, care vor fi adoptate în perioada următoare. Având în vedere importanța acestui proiect de lege, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic propune plenului Camerei Deputaților aprobarea proiectului de lege cu amendamentele admise.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice, proiectul de lege, de asemenea, potrivit art. 75 din Constituție și art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților este de competența decizională a Senatului. Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Vă rog să urmăriți în paralel și raportul comisiei, cu amendamentele pe care le-a admis.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni?

Votat în unanimitate.

Art.1 și art.2.

Votate în unanimitate.

La art.3, urmăriți amendamentul nr.1.

Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4, urmăriți amendamentul nr.2, cu privire la lit.a).

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat amendamentul, modificat lit.a).

La lit.b), lib.c), lit.d).

Lit. b) și lit.c), nefiind obiecțiuni, adoptate în formula inițiatorului.

Domnul Leonăchescu are un amendament la lit. d) (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Art.4 începe cu un enunț general: "Principiile pe baza cărora se desfășoară procesul de descentralizare în România sunt următoarele ..." și urmează a), b), c); la d) se enumeră: "exercitarea competențelor de către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean ..." - și acum urmează trei cuvinte pe care eu propun să le discutăm puțin: "potrivit principiului subsidiarității". Deci, enunțăm de la început că înregistrăm o enumerare de principii - și, aici, separat, o propoziție foarte lungă și, în final, "potrivit principiului subsidiarității".

Eu propun fie să scoatem din finalul acestui paragraf d) "potrivit principiului subsidiarității", acest text, sau să-l menținem separat, ca un principiu; iar în ce privește înșiruirea de principii, nu sunt unele mai principii decât altele.

Și, dacă tot sunt la microfon, v-aș ruga să-mi permiteți, domnule președinte, să mă refer și la alin.g) de la acest art.4, unde se menționează: "asigurarea descentralizării financiare, bazată pe reguli clare și transparente".

Eu propun eliminarea acestor trei cuvinte - "clare și transparente" -, pentru că nu am văzut reguli neclare. Înseamnă că cel care le-a redactat, el n-a avut clar în minte ce voia să spună.

De aceea, îmi mențin propunerea, să eliminăm "clare și transparente" și să rămână simplu: "reguli".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Întreb inițiatorul, dacă la lit. d), sunteți de acord să se elimine "principiul subsidiarității"?

Vă rog să veniți la microfon și să spuneți. Deci, inclusiv cu varianta de menționare a lui separată, ca principiul independenței.

Domnul Marius Profiroiu:

Dacă-mi permiteți, domnul președinte, pentru că colegii mei au făcut anumite remarci, textul de lege nu este redundant și, în fapt, este o lege-cadru. Ce înseamnă o lege-cadru? Înseamnă că reprezintă un cadru la baza căruia se va face, în continuare, descentralizarea în România, un cadru coerent. Și, cum spunea colegul de la Partidul Național Liberal, este o inițiativă bine venită și, în același timp, pot să vă mai spun că nu face parte din acquis-ul comunitar administrația publică locală, dar avem nevoie de o lege-cadru.

Și vreau să mai fac un comentariu: în acest proces de elaborare a legii-cadru privind descentralizarea, am lucrat cot la cot cu experții români și experții străini, au fost organizate forumuri regionale și locale în care au participat toți membrii partidelor politice și eu cred că este bine venită.

În ceea ce privește renunțarea la "potrivit principiului subsidiarității", în fapt, exercitarea competențelor la nivelul cel mai apropiat de cetățean înseamnă subsidiaritate. Și, atunci, putem să renunțăm la sintagma "potrivit principiului subsidiarității".

Deci, putem renunța la "potrivit principiului subsidiarității".

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să ne spuneți clar, dacă sunteți de acord cu eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarității".

Domnul Marius Profiroiu:

"... potrivit principiului subsidiarității", pentru că înainte se spune exact că este "principiul subsidiarității". Deci, suntem de acord cu aceasta.

Iar la lit.g): "asigurarea descentralizării financiare bazate pe reguli", sunt de acord cu "reguli". Aceeași discuție am avut-o cu juriștii. Unii dintre ei au spus că aceste reguli trebuie să fie transparente, pentru că pot fi reguli, dar, în același timp, dacă nu se întărește această transparență, care înseamnă un principiu al spațiului administrativ-european, nu are acea vizibilitate de care este nevoie în cazul unei legi-cadru, "transparente" să rămână.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți să interveniți la problema descentralizării? Vă rog.

Doamna Puwak.

Doamna Hildegard-Carola Puwak:

Domnule președinte,

Stimate și stimați colegi,

Eu aș propune reprezentantului Guvernului să înceapă acest punct tocmai prin enunțarea principiului subsidiarității, explicând, apoi, că aceasta înseamnă apropierea de cetățean. Pentru că o lege în care nu regăsim acest principiu al subsidiarității, mi s-ar părea chiar că nu corespunde.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Îmi pare rău că trebuie să revin și să atrag atenția asupra redundanței despre care vorbeam, și pe care distinsul reprezentant al Guvernului a contestat-o, dar, acum, dacă mergem și pe ideea promovată de doamna ministru Puwak, atunci, chiar avem o redundanță și mai inadmisibilă. Explicăm principiile pe baza principiilor. Este normal: nivelul administrativ cel mai apropiat definește subsidiaritatea. Eliminând partea finală a acestei formulări, ajungem la claritatea necesară. Nu putem vorbi: "principiile pe baza cărora (...) se bazează pe principiul cutare..." Păi, definim aceste principii, tocmai prin ce semnificație au.

În ceea ce privește lit.g), eu aș merge puțin mai în adâncime și aș sublinia necesitatea nu numai a asigurării descentralizării financiare, ci și asigurarea transparenței repartizării acestor resurse financiare către unitățile administrativ-teritoriale. Aceasta constituie, de fapt, transparența efectivă pe care probabil că a avut-o în vedere inițiatorul atunci când a gândit acest text.

Domnul Valer Dorneanu:

Ați avut un amendament, stimate coleg?

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Mi-am dat cu părerea.

Domnul Valer Dorneanu:

La faza asta, nu ne dăm cu părerea cum ar fi mai bine să sune principiul.

Acum putem face cel puțin observații redacționale, discuții pe fond - numai pe baza amendamentelor respinse.

Domnule Coifan, doreați și dumneavoastră? (Domnul deputat Viorel-Gheorghe Coifan face comentarii din bancă.)

Vă rog.

Domnul Alexandru Țibulcă:

Domnule președinte,

La art.4 lit.d), comisia este de acord cu punctul de vedere pe care l-a exprimat doamna ministru Puwak aici. Să începem cu "Potrivit principiului subsidiarității" și să meargă mai departe "exercitarea competenței de către autoritățile administrației publice locale situate pe nivelul administrativ cel mai apropiat de cetățean".

La lit.g), suntem de acord să dispară cuvântul "clare". Deci, să rămână: "asigurarea descentralizării financiare bazată pe reguli transparente cu privire la calculul resurselor financiare alocate unităților administrativ-teritoriale".

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

V-aș ruga, stimați colegi, să-mi permiteți să sintetizez propunerile dumneavoastră.

Deci, prima propunere care rezultă din aceste dezbateri la cele două puncte este de a face din principiul subsidiarității o literă separată - prima, lit.a).

De acord?

Deci, "principiul subsidiarității". Așa am înțeles?

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Este amendament de fond!

Domnul Valer Dorneanu:

S-au făcut propuneri de către doi colegi din sală.

Poftiți la microfon, dacă doriți să ne certăm împreună.

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Este amendament de fond, și nu se poate face în plen, ci la comisie. Este valabil pentru toată lumea!

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, după cum puteți citi foarte clar și transparent, după cum spunea aici un coleg de-al dumneavoastră, la lit.d) sunt două amendamente și s-a propus despărțirea lor, s-a propus de către doi colegi de-ai noștri. Dacă sunteți împotriva acestei propuneri care există în text, atunci sunt de acord să mă criticați.

Deci, s-a propus eliminarea sintagmei "potrivit principiului subsidiarității" și înscrierea principiului subsidiarității la lit.a), nu prin precizarea principiului, pentru că atunci ar fi o tautologie, într-adevăr.

Deci, "...sunt următoarele principii:", iar primul este "subsidiaritatea".

Cine este pentru?

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Nu mai are rost lit.d); trebuie să eliminăm lit.d).

Domnul Valer Dorneanu:

Cine vrea să-i răspundă domnului Dan Brudașcu? Care spune că, dacă eliminăm "principiul subsidiarității", restul precizărilor din lit.d) ar fi inutile. Litera d) nu explică numai principiul subsidiarității, stimate coleg.

 

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Dar se bazează pe principiul subsidiarității.

Domnul Valer Dorneanu:

Cine este pentru înscrierea subsidiarității, ca primul principiu la art.4?

Vă mulțumesc. 55 de voturi pentru.

Împotrivă? 15 voturi împotrivă.

Abțineri, dacă sunt? Bun.

Deci, primul principiu de la lit.a) este subsidiaritatea.

La lit.b), dacă sunteți de acord cu textul care rămâne, oprindu-se la "apropiat de cetățean", care va fi renumerotat, bineînțeles, ca și celelalte.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă? Două voturi contra.

Abțineri?

La lit.e) și la lit.f) nu au fost obiecțiuni.

Votat în unanimitate, în formularea inițiatorului.

La lit.g), s-a propus eliminarea cuvântului "clare", deci "reguli transparente".

Cine este de acord cu eliminarea cuvântului "clare" din sintagma "reguli clare"?

Vă mulțumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.5, vă rog să urmăriți amendamentul nr.3.

Domnul Dan Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Și în formularea din textul inițial, și în amendament, se menține o situație din care ar putea rezulta că unitățile administrativ-teritoriale se administrează atât de către consiliile locale, consiliile județene, cât și de Consiliul General al municipiului București.

Iată de ce, pentru a elimina această posibilitate de interpretare eronată, vă propun să înlocuim cu "sau" - nu cu "și" -, după "consiliile județene", tocmai pentru a rezulta posibilitatea ca aceste unități să intre separat sub incidența sau controlul consiliilor locale, al consiliilor județene sau Consiliului General al municipiului București.

Voi propune, dacă veți fi de acord, comisiei tehnice și câteva alte formulări de punctuație, pe care nu doresc să le folosesc acum, pentru a vă reține atenția, dacă, evident, sunteți de acord.

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorii sunt de acord cu mențiunea dumneavoastră în ceea ce privește enumerarea consiliilor județene și a Consiliului General al municipiului București și eu sunt de acord ca să depuneți la aparatul tehnic toate celelalte propuneri cu privire la semnele de punctuație.

Cu aceste observații, amendamentul nr.3, care modifică art.5, a fost adoptat în unanimitate.

Art.6, art.7, art.8 și art.9.

La art.6 și art.7 nu sunt obiecțiuni.

Adoptate în formularea inițiatorului.

La art.8 are domnul Dan Brudașcu o observație.

Domnul Dan Brudașcu:

Având în vedere că ați acceptat propunerea de la art.5, se impune ca, în finalul acestui art.8, să înlocuim cuvântul "acestora" cu "acestuia", tot pe principiul că este vorba individual de consiliul local, consiliul județean, sau de Consiliul General al municipiului București.

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul, dacă este de acord cu propunerea formulată? De acord.

Deci, art.8 a fost adoptat, cu această propunere a domnului Dan Brudașcu.

Deși am trecut de art.6, domnul secretar Leonăchescu adresează o întrebare inițiatorului. Vă rog să explicați exact ce înseamnă: "Autoritățile administrației publice locale beneficiază de dreptul la experiment".

Vă rog.

Domnul Marius Profiroiu:

Domnule președinte,

Această sintagmă este folosită deja în țări occidentale. Înainte de a începe un proces la nivel național, este nevoie de procese de tip pilot, deci de experiment la nivelul unor județe sau localități, pentru a vedea efectele acestui proces. Asta nu afectează cu nimic, pentru că descentralizarea se bazează pe reguli precise, cu respectarea normelor legale în vigoare, inclusiv a Constituției, în cadrul unui stat unitar, cum este România. Dar, pentru a evita luarea unor decizii la nivel național, fără să se cunoască efectele acestor decizii în planul unor județe sau localități, este această inovare pe care noi o aducem în lege, care este folosită pe scară largă în unele țări din Uniunea Europeană, inclusiv în Franța.

Domnul Valer Dorneanu:

La art.9, dacă sunt obiecțiuni?

Votat în formularea inițiatorului.

Titlul Capit.II.

Votat în unanimitate.

Art.10, art.11, art.12 și art.13.

Domnul Dan Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În ce privește redactarea art.2, mi se pare că este mai corectă formularea următoare a părții finale a acestuia, și anume: "... soluționând operativ probleme curente ale colectivității care l-a ales", nu "în cadrul căreia este ales". Colectivitatea l-a ales; nu "în cadrul ei", ci ea l-a ales.

În ceea ce privește art.13 alin.1 și alin.2, insist pe observația făcută de către distinsul meu coleg de la Partidul Național Liberal privind această inadvertență între competențele conferite primarului și posibilitatea efectivă de control a activității poliției comunitare. Cred că, din acest punct de vedere, această lege este imperfectă. Chiar dacă ea pornește cu bune intenții, nu rezolvă o problemă fundamentală a raporturilor exacte între șeful executivului local și conducerea poliției.

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să răspundă la a doua obiecțiune.

În ceea ce privește prima propunere sunteți de acord, este mai clară; deci, "în cadrul colectivității care l-a ales".

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Da. Este mai corectă și din punct de vedere lingvistic formularea domnului deputat Brudașcu.

În ceea ce privește faptul că "Primarul îndrumă, supraveghează și controlează activitatea poliției comunitare, în condițiile legii", vă propun să fiți de acord cu textul Guvernului, deci cu textul inițiatorului, așa cum a fost admis și de către comisie, pentru că poliția comunitară se preconizează a fi o unitate care este condusă de un șef al poliției locale. În prerogativele sale, primarul va numi, va avea dreptul de decizie în ceea ce privește poliția respectivă, dar nu primarul va fi cel care merge să efectueze activitățile sau să dispună activitățile care se impun în plan operativ. Orice unitate de poliție, fie că este comunitară, sau de alt fel, este condusă de un șef al poliției, nu de primar.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Coifan, și apoi domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Viorel-Gheorghe Coifan:

Stimați colegi,

Punctul acesta este un punct nevralgic, care trebuie discutat serios.

În Legea nr.215, lege organică, o competență expresă conferită primarului este aceea de a asigura ordinea publică. Pe de altă parte, în această lege organică, care este legea-cadru, i se dă primarului posibilitatea de a îndruma. Păi, "a îndruma" înseamnă că eu știu atât de bine, că pot să dau sfaturi celui care se ocupă. Or, primarul poate să fie orice om ales prin vot democratic. Aici, noi trebuie să spunem foarte clar: "Primarul conduce poliția comunitară", cu toate atributele care provin din verbul "a conduce", care înseamnă "a controla" și "a supraveghea".

Haideți să terminăm odată cu această dihotomie, că poliția se face că este sub autoritatea civilă, dar ea, de fapt, are un chestor care se pricepe să-și facă treaba. Eu cred că dacă facem o reformă autentică a poliției și separăm poliția comunitară de poliția națională, ca în Franța, apropo de experți, atunci, poliția comunitară, cu sarcini precise, este în subordinea primarului, nu sub îndrumarea primarului. Și Legea poliției comunitare va trebui să urmărească legea-cadru, că de aceea este lege-cadru, ca din ea să derive celelalte legi, nu să fie o lege paralelă cu alte legi.

Prin urmare, susțin amendamentul care se referă la faptul că primarul conduce poliția comunitară.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Nu asistați, stimați colegi, doar la o dezbatere teoretică în această privință. Asistați la ultimele manifestări ale acestei duplicități. Pe de o parte, ni s-a spus de mai multă vreme că poliția s-a demilitarizat și că ea se conduce după principiile statului de drept, iar, pe de altă parte, există aceste zvâcniri de scoatere a poliției de sub controlul puterilor alese.

Eu aș dori ca în această lege, ca și în toate legile care urmează, să existe această exprimare cât se poate de clară, eliminându-se orice tendință duplicitară de interpretare și de stabilire a unor competențe în afara celor care sunt stabilite printr-un stat de drept.

Dacă este adevărat că poliția este demilitarizată, atunci, nu văd de ce un primar ales să aibă posibilitatea să exercite efectiv controlul asupra activității poliției, pentru că el este responsabil față de tot ce se întâmplă în perimetrul unității administrativ-teritoriale respective. Și, în perspectivă, eu consider că va trebui ca aceste unități de poliție să fie chiar finanțate de comunitatea locală, care-și cunoaște cu exactitate necesitățile și, prin urmare, își stabilește și efectivele necesare pentru activitățile de poliție.

Prin urmare, susțin acest punct de vedere privind necesitatea efectuării corecției necesare, de unde să rezulte, indubitabil, posibilitatea ca primarii, indiferent de culoarea lor politică, să fie cei care controlează activitatea poliției de vreme ce ...

Domnul Valer Dorneanu:

Asta scrie expres în text, domnule coleg, că "supraveghează și controlează activitatea poliției".

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, formularea din text este destul de vagă, să știți. Nu asigură aplicarea principiului la care s-a făcut trimitere în intervențiile anterioare.

Domnul Valer Dorneanu:

Păi, citiți la alin.2: "Primarul îndrumă, supraveghează și controlează ..."

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, atâta vreme cât primarul nu are nici un fel de cuvânt de spus, nu este consultat atunci când este numit un șef al unei unități de poliție, activitatea de control este o activitate pe hârtie. Nu are cum să controleze alt fel, dacă nu are putere de decizie la numirea celor care conduc organele de poliție.

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul Ministerului Administrației și Internelor.

Domnul Mircea Alexandru:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Ne menținem în mod categoric punctul de vedere pe care l-am formulat în propunerea legislativă și vreau să fac această precizare, că această chestiune nu are nici o legătură cu faptul că în continuare poliția ar fi militarizată și așa mai departe. Deci, primarul este cel care, prin prerogativele sale, îndrumă, controlează și supraveghează activitatea poliției comunitare, așa cum face de exemplu și cu alte domenii ale vieții sociale din localitatea respectivă. Primarul nu conduce activitatea sanitară dintr-o localitate, ci își are atributele lui legate de activitatea respectivă. Primarul nu poate fi cel care conduce operațiunile poliției, ci asta este treaba celui care este desemnat, de primar, până la urmă, să conducă activitatea poliției, dar nu primarul însuși. Și, cu aceasta, cred că am lămurit problema.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Luăm pe rând, în primul rând art.12, unde vă propun votarea acestuia, prin eliminarea sintagmei "în cadrul căreia este ales".

Vă rog. Mai există o intervenție, a domnului secretar Leonăchescu. (Domnul deputat Nicolae Leonăchescu coboară de la prezidiu la tribună.)

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte, pentru răbdare și înțelegere. Sunt elemente-cheie în obținerea unei redactări mai bune a acestei legi.

Art.12 are o formulare pe care merită să o aprofundăm. "Primarul aplică hotărârile consiliului local și îndeplinește atribuțiile ce-i revin potrivit legii". N-am spus nimic nou în această formulare. În Legea administrației publice locale nr.215/2001 precizăm acest lucru: "potrivit legii, își îndeplinește atribuțiile ..." și aplică hotărârile consiliului local, evident.

Partea a doua este absolut inutilă: "...soluționând operativ problemele curente ale colectivității în cadrul căreia este ales" - frază în plus, text în plus, absolut inutil.

Deci, dacă vreți, mențineți textul, dacă vreți, adoptați și propunerea făcută de domnul Dan Brudașcu. Tot art.12 este inutil, până la urmă. Oricum, ar merita să ne oprim măcar la virgulă, să punem punct după "legi". Restul, este o explicație a ceea ce trebuie și cum să facă primarul.

De altfel, repet, art.12, în redactarea aceasta, este inutil. Sunt foarte multe elemente de îmbunătățit în acest proiect de lege. Chiar la nivelul acestei discuții, eu constat, iertați-mă, la art. 16 alin. 4, "Legea Capitalei și a marilor aglomerări urbane", care n-a venit până acum. Facem raportare la o lege care nu știm ce titlu va purta și ce conținut va avea.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Cred că ați venit cu un surplus de încărcătură electorală și, fiind vorba de primari pe care-i alegem acum, disecați firul în patru, chiar dacă nu este nevoie.

La art.12, s-au ridicat aceste întrebări de către domnul Leonăchescu. În afară de acestea, este acea propunere de redactare. Eu aș zice să luăm întâi textul pe fond și, dacă el va fi adoptat, atunci vom lua în discuție și corectura de exprimare.

Dacă sunteți de acord cu textul art.12 al Guvernului, în gândirea sa inițială - vorbesc de fondul soluției.

Cine este pentru?

Vă rog să îmi permiteți să supun din nou textul votului dumneavoastră, pentru a nu exista dubii.

Cine este pentru art.12, în formularea Guvernului? (Domnul deputat Raduly Robert Kalman comentează în bancă.)

Domnule Raduly, campanie electorală, la Miercurea-Ciuc. Aici, dezbatem un proiect de lege. Vedeți să nu pierdeți acolo, că aveți probleme serioase, că dumneavoastră vorbiți aici inutil și acolo lumea votează împotriva dumneavoastră.

37 de voturi pentru.

Împotrivă? 31 de voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Textul art.12 a fost votat cu 37 de voturi pentru, 31 de voturi împotrivă.

Vă supun, totuși, aprobării dumneavoastră propunerea de redactare, în sensul de a se înlocui sintagma "în cadrul căruia este ales" cu "ale colectivității care l-a ales..."

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La art.13, supun votului dumneavoastră textul Guvernului.

Cine este pentru? 43 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 23 de voturi împotrivă.

Abțineri? O abținere.

Adoptat textul Guvernului cu 43 de voturi pentru și 23 împotrivă, o abținere.

Art.14 și 15 din Secțiunea a II-a. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.16 din Secțiunea a III-a. Votat în unanimitate.

Art.17 și 18 din Capitolul III.

La art.16, domnul Leonăchescu are o observație. Art.16 alin.4, până acolo a fost adoptat în unanimitate.

Întreb inițiatorul, la art.16 alin.4 ce a avut în vedere când a spus că atribuțiile consiliilor locale ale sectoarelor și ale municipiilor vor fi revizuite prin Legea capitalei și a marilor aglomerări urbane.

Domnul Alexandru Mircea:

Experții europeni, inclusiv cei de la congresul puterilor locale și regionale, de vreo 4 ani au atras atenția că noi suntem singura capitală europeană care nu avem o lege a capitalei și a marilor aglomerări urbane, pentru că, capitala unei țări este foarte importantă în sensul că reprezintă un punct de interes major pentru orice înseamnă administrația la nivel local. Și, atunci în ceea ce am gândit noi în strategia de reformă în administrația publică locală, un element important în constituie și Legea privind capitala și marile aglomerări urbane.

Domnul Valer Dorneanu:

Care nu există.

Domnul Alexandru Mircea:

Care nu există, dar, conform planului de acțiune pe care l-am gândit, va trebui să o realizăm până în 2007.

Domnul Valer Dorneanu:

Este un fel de delegare legislativă viitoare. O lege a capitalei, dacă va fi adoptată, va stabili alte atribuții cu privire la cele actuale.

Domnul Alexandru Sassu are o propunere cu privire la alin.4.

Domnul Alexandru Sassu:

Este evident faptul că o lege nu se poate referi la o lege care nu există. Eu propun eliminarea acestei chestiuni. legea, când va apare, va face modificările respective fără nici un fel de problemă. Nu trebuie să spunem acum că ele vor fi modificate. Se vor modifica atunci când legea va apare. Nu putem face o astfel de referire la ceva ce nu există.

Vă mulțumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

Domnul Dan Brudașcu:

Este perfect logic ceea ce spune domnul deputat Sassu, dar, în aceste condiții, va mai trebui să mai eliminăm niște articole, pentru că eu nu știu să existe nici Legea descentralizării privind responsabilitățile locale. Și aici, și în acest caz ne referim la ceva ce va fi. Deci, ceea ce spuneam anterior, că este o lege insuficient gândită și redundantă în marea ei majoritate, iată că se confirmă și rezultă și din punctul de vedere al majorității.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, am rugămintea să nu ne creați greutăți în dezbatere și când vorbim de un text, dumneavoastră să vă aduceți aminte că ați propus ceva care se va regăsi în alt undeva. Când vom ajunge la acel text o să-l discutăm. Deocamdată s-a propus eliminarea alin.4.

 

Domnul Dan Brudașcu:

Uitați am aici materialul clientului, eu pe el urmăresc.

Domnul Valer Dorneanu:

Lăsați materialul clientului și spuneți-mi dacă la alin.4 aveți vreo problemă. Bun. Când veți avea în altă parte, atunci vă rog să interveniți și vă rog să nu ne mai conturbați cu trimiteri inutile la texte pe care nu le discutăm acum...

Domnul Dan Brudașcu:

Nu vă supărați, înseamnă că dumneavoastră nu urmăriți atent ce se întâmplă. Este vorba de Secțiunea a II-a, art.14, este vorba apoi de Secțiunea I, art.10 alin.3, unde se vorbește despre Legea descentralizării privind responsabilitățile locale. Adică vindem pielea lupului din pădure! Asta este. (Aplauze din partea Grupului parlamentar al PRM.)

Domnul Valer Dorneanu:

Trebuia să-l aplaudați în momentul în care am trecut peste aceste texte și n-ați spus nimic, domnule coleg. Deci textele au fost votate și veți putea să atacați legea.

Cine este pentru eliminarea alin.4 din art.16? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri? Nu sunt.

Unanimitate.

Am rugămintea, de principiu, pe care o adresez colegilor mei, noi suntem prima Cameră sesizată, dacă mai aveți alte idei, foarte multe, pe care nu le-ați prezentat comisiei sub forma unor amendamente, prin colegii dumneavoastră de la Senat, să semnalați eventualele imperfecțiuni.

La art.17 și 18 întreb dacă aveți obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.19 din Capitolul IV? Votat în unanimitate.

Art.20.

Vă rog. Mă uitam îngrijorat la dumneavoastră că nu mai aveți observații.

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte, ca să vă spulber această îngrijorare care nu stă bine unui președinte de Cameră, iată că m-am prezentat. Este vorba de alin.c) unde este din nou o formulare din aceasta care mie mi se pare mai puțin fericită: "Comitetul tehnic județean pentru descentralizare, constituit la nivelul fiecărui județ... eu aș zice "comitetul tehnic județean pentru descentralizarea, (ar trebui să fie o virgulă,) constituit la nivelul fiecărui județ, care va efectua ".."

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor colegi, mi-ați promis că virgulele le depuneți direct la comisia tehnică.

Domnul Dan Brudașcu:

Am înțeles, dar am vrut să atrag atenția că ele există. "Care va efectua analiză de impact și propuneri". Nu prea se pot efectua propuneri, se pot înainta propuneri, domnule președinte. Deci, eu aș ruga pe distinșii membri ai Guvernului, inițiatorii acestui text, să gândească o formulă, care pe mine mă depășește în acest moment, care să fie mai fericit înțeleasă de către beneficiari.

Domnul Valer Dorneanu:

Aș ruga sectorul tehnic ca, în afara virgulelor furnizate de domnul Brudașcu, să înlocuiască și termenii aceștia care îi sunt destinați. A înțeles compartimentul tehnic.

Alte observații, dacă mai sunt? La art.20, dacă mai aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Art.21, 22, 23. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate.

Art.24,25, 26 din Capitolul V. Votate în unanimitate.

La art.27 urmăriți amendamentul 4. Dacă la amendamentul 4 aveți obiecțiuni? Nu sunt. Votat amendamentul, modificat textul.

Art.28, 29. Votate în unanimitate.

Art.30, 31. Votate în unanimitate.

Titlul Capitolului VII și art.32? Domnul Dan Brudașcu mi-a făcut o concesie și n-a mai avut observații la articolul ultim.

Vă mulțumesc.

Dacă la nr.12 a mers așa încet, înseamnă că la nr.13, care e cu ghinion, ne vom împotmoli.

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 11 august 2020, 6:02
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro