Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2004
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.92/25-06-2004

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
09-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2004 > 21-06-2004 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 iunie 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 18,35.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Tudor Mohora și Gheorghe Albu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Dați-mi voie să declar deschisă ședința Camerei Deputaților de astăzi. Ea este destinată în special răspunsurilor la întrebări și interpelări.

Înainte de a parcurge această procedură, dați-mi voie să vă prezint inițiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul Permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente:

Proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951, și la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaționale, înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952, primit de la Guvern.

Cu acest proiect a fost sesizată în fond Comisia pentru apărare, iar pentru avize, Comisia pentru politică externă și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termen pentru depunerea raportului: 24 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției dintre România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă, semnată la București la 12 noiembrie 2003, primit de la Guvern.

A fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități, iar pentru aviz, Comisia pentru politică externă.

Termen pentru depunerea raportului: 28 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

Propunerea legislativă pentru modificarea art.15 al Legii Concurenței nr.21/1996, inițiată de doamna deputat Amalia Bălășoiu, membră a Grupului parlamentar al P.S.D.

Această propunere a fost trimisă Comisiei pentru industrii și servicii să întocmească raportul în fond, iar pentru aviz, Comisiei juridice, de disciplină și imunități.

Termen pentru depunerea raportului: 28 iunie 2004.

Cameră decizională: Senatul.

 
Aprobarea componenței comisiilor de mediere pentru soluționarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere la: Proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte;

Vă rog să fiți de acord să aprobăm și constituirea câtorva comisii se mediere: prima vizează Proiectul de Lege privind instituțiile publice de spectacole și concerte. Sunt propuși domnii: Adrian Mălaimare, Mădălin Voicu, Alexandru Sassu, Mitică Bălăeț, Lia Olguța Vasilescu, Arpad Francisc Marton, Ileana Stana Ionescu.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

  Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Și ultima comisie de mediere, cea privind Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice.

Sunt propuși următorii deputați: Smaranda Dobrescu, Marian Motoc, Gheorghe Suditu, Maria Apostolescu, Adrian Mărăcineanu, Gheorghe Barbu, Ghervase Longhen.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  

Trecem la parcurgerea procedurii răspunsurilor orale la întrebări.

  Florin Iordache

Prima întrebare o adresează domnul Florin Iordache Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopției. Ce s-a făcut pentru copiii instituționalizați în cadrul unității pe care o conduceți.

Doamna vicepreședintă Sonia Botezatu.

   

Doamna Sonia Botezatu (vicepreședinte, Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului și Adopție):

Având ca elemente principale de reper pentru intervenție, programul de guvernare și strategia guvernamentală în domeniul protecției copilului în dificultate în perioada 2001-2004, Guvernul României a demonstrat prin măsurile legislative, administrative și financiare întreprinse pe tot parcursul, angajamentul politic ferm de a rezolva problema copiilor instituționalizați.

În acest sens, raportul periodic pe anul 2003 al Comisiei europene afirmă că în domeniul protecției copilului, România a continuat să înregistreze progrese semnificative. Aceste rezultate sunt consecința concentrării intervențiilor în domeniu pe următoarele arii prioritare: prevenirea instituționalizării și abandonului și, respectiv, dezinstituționalizarea copiilor aflați în sistemul rezidențial de îngrijire, întărirea capacității instituționale la nivel local pentru asigurarea unei aplicări unitare a cadrului legislativ existent, informarea asupra sistemului de protecția copilului, trecerea de la o rezolvare punctuală a problemelor, la o abordare sistemică în domeniul protecției copilului, schimbarea regimului juridic al adopției pentru eliminarea practicilor identificate ca piedică în procesul de reformă, asigurarea calității serviciilor de protecție a copilului prin introducerea unui mecanism de reglare a modului în care funcționează sistemul de protecție a copilului și extinderea ariei de intervenție de la protecția copilului aflat în dificultate, la protecția drepturilor copilului.

Dezinstituționalizarea copiilor a reprezentat un proces continuu inițiat în perioada 1997-1998 și care a câștigat în amploare începând cu anul 2001.

Activitățile desfășurate pentru atingerea acestui obiectiv au vizat, în principal, reducerea numărului de copii protejați în instituții de tip vechi, închiderea instituțiilor de tip vechi, inclusiv a căminelor-spital, dezvoltarea rețelei de asistență maternală, dezvoltarea și diversificarea gamei de servicii alternative pentru a răspunde nevoilor beneficiarilor, case de tip familial, apartamente pentru adolescenți și tineri, centre maternale, centre de zi, integrarea unor copii care frecventau învățământul special în învățământul de masă, integrarea socio-profesională a tinerilor care părăsesc sistemul de protecție și reducerea numărului de copii care trăiesc în stradă.

Rezultatele concrete obținute pot fi cuantificate astfel: numărul de copii instituționalizați a scăzut de la 57.181 la 37.000, a crescut numărul de servicii alternative de la 131 la 559, a crescut numărul de asistenți maternali profesioniști de la 3228 la 11226 și totodată a crescut numărul de copii protejați în familii substitutive, asistenți maternali, rude de gradul patru, de la 30.572 la 47.406.

Totodată, din punct de vedere al instituțiilor de tip vechi, la sfârșitul lunii martie 2004, erau deja închise un număr de 160 de instituții: 36 foste internate ale școlilor speciale, 11 foste cămine spital și 6 instituții transferate de la Ministerul Sănătății și 107 centre de plasament preluate în perioada 1997-1998. Astfel, numărul instituțiilor cu peste 100 de copii protejați a scăzut de la 205 instituții, la începutul anului 2001, la 85 de instituții la sfârșitul lunii martie 2004, urmând ca și acestea să fie închise sau restructurate în perioada următoare.

Soluțiile identificate și dezvoltate pentru închiderea instituțiilor de tip vechi au fost: reintegrarea copiilor în familiile naturale, protecția copiilor prin alternativă de tip familial. Totodată, în funcție de nevoile copilului și ale familiei, aceștia au beneficiat și de servicii de suport, consiliere, îngrijire de zi, servicii de recuperare pentru copiii cu handicap.

Ca urmare a eforturilor depuse, pentru asigurarea unui nivel corespunzător de îngrijire, dintre cei 37.000 de copii care mai sunt protejați astăzi în sistem rezidențial, 4500 se află în unitățile de tip familial, și mă refer la căsuțe, apartamente, dintre care o parte sunt dezvoltate și de organizațiile private autorizate care desfășoară activitate în domeniul protecției copilului.

Referitor la câteva direcții, intervenții specifice, am să menționez: în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării, au fost aprobate standarde minime obligatorii pentru anumite tipuri de servicii și mă refer la Centrul de consiliere pentru copiii abuzați, neglijați, exploatați, Centrul de resurse comunitare pentru prevenirea abuzurilor, neglijării și exploatării copilului și, totodată, a fost aprobat planul de acțiuni prioritare în domeniul protecției copilului împotriva abuzului, neglijării și exploatării, prin hotărâre de Guvern.

În ceea ce privește protecția copilului împotriva exploatării prin muncă, a fost oficializat, prin Hotărâre de Guvern, Comitetul Național Director pentru eliminarea muncii copilului și totodată a fost elaborat proiectul planului național de acțiune pentru eliminarea muncii copilului.

În vederea prevenirii emigrației copiilor, protecției și repatrierii acestora, suntem direct implicați în realizarea obiectivelor, acordurilor bilaterale încheiate cu Franța și Italia, precum și în desfășurarea unor proiecte specifice vizând evaluarea fenomenului de migrație a copiilor neacompaniați.

Alte inițiative ale autorității referitoare la protecția copilului repatriați, s-au concretizat în aprobarea desfășurării unui program de interes național, reintegrarea și sprijinirea minorilor repatriați.

Activitatea în domeniul prevenirii și combaterii traficului de copii și a reintegrării sociale a victimelor, s-a concretizat până în prezent prin participarea la lucrările Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea și evaluarea activității de prevenire și combatere a traficului de persoane, constituit în baza regulamentului de aplicare a Legii nr.778/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane.

Totodată, a fost elaborat planul național de acțiune pentru prevenirea și combaterea traficului de copii și reintegrarea socială a victimelor prezentat în cadrului Reuniunii Pactului de stabilitate de la Belgrad.

Un rol important în obținerea acestor rezultate în domeniul protecției copilului a revenit programelor de interes național finanțate de la bugetul de stat și a celor cu finanțare externă implementată de autoritate în toată această perioadă.

Referitor la programele de interes național, am să le menționez pe cele mai importante, și anume: închiderea instituțiilor...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimată doamnă vicepreședinte, e adevărat că întrebarea este destul de generică, dar, totuși, nu faceți chiar un raport detaliat. O să-l dați domnului deputat. Încercați să sintetizați pentru a da posibilitate și celorlalți colegi să ia cuvântul.

 
   

Doamna Sonia Botezatu:

Da. Am înțeles. Am să închei atunci prin a face o foarte scurtă referire la pachetul legislativ pe care îl considerăm deosebit de important. Astfel, au fost elaborate patru legi: Legea privind promovarea și protecția drepturilor copilului, Legea privind regimul juridic al adopției, a reorganizării Autorității Naționale pentru protecția drepturilor copilului și înființarea Oficiului Român pentru Adopții.

Aceste patru legi au fost deja aprobate în plenul Camerei Deputaților și se află în prezent la promulgare. Ele vor reprezenta baza unui sistem european model de abordare a drepturilor tuturor copiilor pe deplin armonizat cu toate tratatele internaționale la care România este parte.

În momentul de față, a fost elaborată și legislația secundară pentru implementarea acestui pachet legislativ.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

Dacă domnul deputat dorește să comenteze. Poftiți, domnule Iordache!

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Mulțumesc doamnei vicepreședinte a Autorității Naționale pentru această expunere. Vreau decât să spun că numai comparând aceste date, reiese foarte clar că pentru Guvernul Adrian Năstase problema copilului a reprezentat o prioritate. Prin toate măsurile legislative și prin tot ceea ce s-a întreprins din 2000 încoace, vedem că de fapt în România problema copilului nu mai este o problemă, prin tot ceea ce s-a făcut și prin ce este în derulare, se demonstrează că atât Guvernul, cât și celelalte instituții și mă refer la Autoritatea Națională pentru Protecția Copilului a rezolvat problematica complexă și iată că una din problemele pentru care eram criticați la instituțiile europene s-a rezolvat și s-a rezolvat cu succes grație Guvernului Adrian Năstase cât și Parlamentului care a votat pachetul de legi privind problematica copilului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Doamna Rodica Constantinovici, secretar de stat în Ministrul Justiției, este invitată să răspundă domnului Paul Magheru.

Domnul Paul Magheru este? Nu este. Vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

Domnul deputat Ion Bozgă este? Vă rog, domnule Dogaru să-i răspundeți în scris.

Domnul Tiberiu Sbârcea. Nu este. Și dumnealui vă rog să-i transmiteți răspunsul în scris.

De asemenea, de la Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale, să-i transmiteți răspunsul, în scris, domnului Tiberiu Sbârcea, cu privire la Asociația utilizatorilor de apă pentru irigații Coșereni, Ialomița.

Domnul Mircea Alexandru, secretar de stat din partea Ministerului Administrației și Internelor, să răspundă în scris domnului Ion Bozgă cu privire la dezvoltarea poliției românești, strategia Ministerului Administrației și Internelor privind dezvoltarea poliției române.

Cu aceasta, prima parte a ședinței de astăzi s-a încheiat.

 
Prezentarea pe scurt a interpelărilor adresate membrilor Guvernului:  

În continuare, urmează prezentarea unor interpelări pe scurt adresate de câțiva deputați unor ministere.

Domnul Florin Iordache a depus scris.

  Ștefan Baban Domnul Ștefan Baban, una din cele trei interpelări, vă rog să le prezentați, restul le depuneți în scris. E vorba și de regulament care dă dreptul unui grup parlamentar să depună o interpelare.
   

Domnul Ștefan Baban:

Având în vedere că suntem... sunt îngăduitor, domnule președinte! Nu ne-am mai întâlnit de mult pe aici.

"Coșul minim ascuns de privirile curioșilor?!" este întrebarea adresată doamnei ministru de la Ministerul Muncii, Solidaritate Socială și Familiei, doamna Elena Dumitru.

Cea de-a doua, este vorba despre negocierile energetice în favoarea altora pe care le face domnul ministru Dan Ioan Popescu și cer niște explicații.

Și, în sfârșit, întrebarea despre care vă vorbeam înainte, și am cerut îngăduința să o prezint, "Cui lăsați sectorul privat?", și este adresată domnului Eugen Ovidiu Chirovici, președintele Agenției Naționale pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperației.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ludovic Mardari

Domnule Ludovic Mardari, vă rog să vă prezentați pe scurt interpelarea.

   

Domnul Ludovic Mardari:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătății. Se referă la promisiunile făcute și neonorate de către domnul ministru privind continuarea investiției Spitalul municipal Timișoara.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
   

Domnul Mircea Costache. Le depuneți în scris.

 
  Ioan Sonea

Domnul Ioan Sonea, din partea Partidului România Mare.

   

Domnul Ioan Sonea:

Vă mulțumesc.

Prima, se adresează domnului ministru Marian Florian Săniuță. Este vorba de restabilirea dreptului de proprietate asupra unor păduri într-o localitate din județul Cluj.

A doua, se adresează domnului ministru Ioan Mircea Pașcu, este vorba de restabilirea dreptului asupra unui veteran, ale unui veteran de război.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Și eu vă mulțumesc.

 
  Ioan Miclea

Domnul deputat Miclea doriți să comentați pe scurt interpelarea sau o depuneți în scris, cum ați anunțat? Vă rog!

   

Domnul Ioan Miclea:

Mulțumesc, domnule președinte.

Interpelarea mea se adresează domnului Dan Ioan Popescu, ministrul economiei și comerțului.

Interpelarea conține patru puncte referitoare la gestionarea fierului vechi. Se știe că și actualmente o cantitate tot mai mare de fier vechi ia calea exportului, bazat pe acea reducere de circa 5% a taxelor de export.

Întrebarea conține mai multe puncte printre care modul în care Guvernul are un program concret de gestionare a deșeurilor din fier vechi și reducerea exportului acestora, cunoscând fiind faptul că cu numai 297 de kg de fier vechi, alături de peletele pe care le putem recupera în scurt timp din Ucraina, putem elabora o tonă de fontă. Dacă domnul ministru binevoiește să îmi răspundă în scris și oral de la tribuna acestei Camere referitor la această problemă majoră a siderurgiei românești.

Deci, cer în mod imperios să îmi răspundă personal dumnealui, să nu trimită vreun șef de serviciu care probabil că nu are nici cunoștințele elementare despre siderurgie.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
   

Dacă mai sunt colegi care doresc să depună interpelările sau să le prezinte pe scurt în plen. Nu.

Rog stafful tehnic să transmită Guvernului toate aceste interpelări și să fixeze termenul pentru a primi răspunsul cuvenit.

Cu aceasta închei ședința noastră de astăzi. Vă mulțumesc.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,55.

 
       

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București sâmbătă, 11 iulie 2020, 9:49
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro