Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.97/03-07-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 28-06-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2004

  Informare cu privire la inițiativele legislative înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaților și care urmează să fie avizate de comisiile permanente în termenele stabilite.  

Ședința a început la ora 16.30.

Lucrările au fost conduse de domnul Valer Dorneanu, președintele Camerei Deputaților, asistat de domnii Puiu Hașotti și Nicolae Leonăchescu, secretari.

   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Vă rog să vă luați locurile și să-mi permiteți să declar deschisă ședința de astăzi a Camerei Deputaților în plenul acesteia, anunțându-vă că sunt prezenți 269 de deputați, mai exact, atâția și-au înregistrat prezența, din cei 345, absenți 76, 17 participă la alte proceduri parlamentare.

Înainte de a începe dezbaterea proiectelor înscrise pe ordinea de zi o să vă prezint informarea obișnuită cu privire la inițiativele legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent Camerei Deputaților și care au fost trimise comisiilor permanente spre avizare.

1. Propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii învățământului nr.84/1995, inițiată de domnii deputați Minică Boajă, Pavel Todoran, Dumitru Chiriță, membri ai Grupului parlamentar al PSD.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 10 septembrie 2004

Cameră decizională: Senatul.

2. Proiectul de Lege privind instituția prefectului, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru muncă și protecție socială; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2004, procedură de urgență.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

3.Proiectul de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției comunitare pentru ordine publică, la nivelul unităților administrativ-teritoriale, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond:Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; pentru avize: Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 1 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

4. Reexaminare, la cererea Președintelui României, a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.96/2000 privind organizarea și funcționarea Băncii de Export - Import a României EXIMBANK - S.A. și instrumentele specifice de susținere a comerțului exterior, examinată de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii în vederea reexaminării: în fond, urmând a elabora un raport comun, Comisia pentru politică economică, reformă și privatizare; Comisia pentru buget, finanțe și bănci.

Termenul de depunere a raportului: 28 iunie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

5.Proiectul de Lege privind marca temporală, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru tehnologia informației și comunicațiilor, iar pentru avize: Comisia pentru industrii și servicii; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 13 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

6.Proiectul de Lege privind instituirea Zilei Marinei Române și a Zilei Aviației Române, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională; pentru avize: Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

7.Proiectul de Lege privind prevenirea și combaterea dopajului în sport, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport; pentru aviz: Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

8.Proiectul de Lege privind Ordinul Meritul Industrial și Comercial și Medalia Meritul Industrial și Comercial, inițiat de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României.

Conform prevederilor art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile de la anunțarea în plen, după care Comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

9.Proiectul de Lege privind Semnul onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public, inițiat de Comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, comisia specială pentru elaborarea propunerilor legislative privind sistemul național de decorații al României și se aplică și în acest caz prevederile art.93 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, adică amendamentele se vor depune la această comisie în termen de 5 zile de la anunțarea în plen, după care Comisia urmează să întocmească în următoarele 5 zile un raport asupra amendamentelor.

Termenul de depunere a raportului: 9 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

10.Proiectul de Lege privind autorizarea instituțiilor publice din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională de a vinde personalului propriu locuințele de serviciu pe care acestea le au în administrare, inițiat de domnii senatori Sergiu Nicolaescu, Marius-Tudor Munteanu, Ilie Plătică-Vidovici, Constantin Nicolescu, membri ai Grupului parlamentar al PSD, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru apărare, ordine publică și siguranță națională, iar pentru avize: Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

11.Propunerea legislativă privind asigurările speciale de sănătate, inițiată de domnul deputat Petre Naidin, fără apartenență la grup parlamentar, respinsă de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu această propunere legislativă au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru sănătate și familie; pentru avize: Comisia pentru muncă și protecție socială; Comisia pentru buget, finanțe și bănci; Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 17 septembrie 2004.

Cameră decizională: Camera Deputaților.

12.Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.138/2000 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată, în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 1 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art.107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

13.Proiectul de Lege pentru respingerea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.59/2001 pentru modificarea și completarea Codului de procedură civilă, adoptat de Senat în ședința din data de 24 iunie 2004.

Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină și imunități.

Termenul de depunere a raportului: 1 septembrie 2004.

În conformitate cu prevederile art. 107 alin.2 din Regulamentul Camerei Deputaților, acest proiect de lege urmează a fi dezbătut în procedură de urgență.

Vă informez, de asemenea, că astăzi vom primi și în scris ceea ce vă comunic eu acum verbal, respectiv sesizarea Camerei Deputaților cu Legea alegerilor parlamentare care acum se dezbate în Senat. Această lege va fi transmisă dumneavoastră și urmează un termen pentru depunerea de amendamente la Comisia specială de elaborare a legilor electorale.

Termenul pentru depunerea amendamentelor, până la 1 august acest an.

De asemenea, vă reamintesc că și Legea alegerilor prezidențiale se află transmisă la dumneavoastră și vă rog să o examinați pentru a depune amendamentele cei care nu ați depus încă.

 
Informare privind depunerea la secretarul general al Camerei Deputaților, în vederea exercitării de către deputați a dreptului de a sesiza Curtea Constituțională, a următoarelor legi:  

O să vă prezint în continuare o notă cu privire la legile care se află în depozit la secretarul general al Camerei Deputaților în vederea exercitării de către dumneavoastră a dreptului de sesizare a Curții Constituționale:

  • Legea pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.33/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea ARISN, respectiv Agenția Română de Intervenții și Salvare Navală - ARISN;
  • Legea cadru privind descentralizarea;
  • Legea pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.168/2001 privind punerea în valoare a construcțiilor zootehnice dezafectate, îngrășării și exploatării animalelor, precum și a fabricilor de nutrețuri combinate dezafectate.
Informare privind demisia din calitatea de deputat a domnilor Andrei Ioan Chiliman, Circumscripția electorală nr. 42 București; Liviu Gheorghe Negoiță, Circumscripția electorală nr. 42 București; Sorin Frunzăverde, Circumscripția electorală nr. 11 Caraș - Severin.  

În continuare v-aș ruga să ascultați câteva cereri de demisii din partea unor colegi deputați care au fost aleși în autoritățile locale. Prima este a domnului deputat Andrei Ioan Chiliman, ales primar al sectorului 1 din municipiul București, care își dă demisia începând cu data de 24 iunie. Îl întreb dacă își menține actul scris pe care l-a depus la Biroul permanent.

     

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă-mi dați cuvântul, da.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

dacă v-am întrebat înseamnă că v-am dat cuvântul.

 
   

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule președinte,

Onorați colegi,

Am venit să vă spun că îmi dau demisia astăzi din demnitatea de deputat pe care am ocupat-o aproape 8 ani în acest Parlament al României. Sper că am ocupat-o cu cinste și că am reușit să nu pătez imaginea Parlamentului prin tot ceea ce am făcut în acești ani.

Cu părere de rău îmi dau această demisie, am candidat pentru Primăria sectorului 1, am câștigat-o și voi fi în continuare primarul sectorului 1. Demisia mea a fost înregistrată în ziua de 24 iunie 2004, zi în care am fost validat oficial în calitate de primar al sectorului 1.

Vă mulțumesc și vă rog să continuați să faceți legi bune pentru noi, pentru țară, în așa fel ca să putem să ajungem în 2007 în Uniunea Europeană. Vă mulțumesc. (Aplauze.)

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg, am luat act de demisia dumneavoastră, vă mulțumim pentru activitatea pe care ați prestat-o în Parlamentul României atâția ani și vă dorim succes în noua demnitate în care ați fost ales.

În aceeași situație este domnul deputat Liviu Gheorghe Negoiță, deputat în Circumscripția electorală nr.42 București, care își prezintă demisia începând cu data de 28 iunie, având în vedere că a fost ales primar al sectorului 3. Întreb pe domnul Negoiță, dacă este prezent, dacă își menține această manifestare de voință, acest act unilateral. Nefiind, înseamnă că își menține demisia, luăm act de ea.

Domnul deputat Sorin Frunzăverde din Circumscripția electorală nr.11 Caraș-Severin își prezintă demisia începând cu data de 28.06.2004, având în vedere că a fost numit președinte al Consiliului județean Caraș-Severin, funcție incompatibilă cu cea de deputat. Dacă domnul deputat Sorin Frunzăverde este prezent? Nu. Luăm act de demisia domniei sale.

 
Informare privind demisia domnului deputat Szilagyi Zsolt din UDMR și din Grupul parlamentar al UDMR și a domnului deputat Ioan Sonea din PRM și din Grupul parlamentar al PRM.  

Am înțeles că domnul deputat Márton Árpad din partea Grupului UDMR dorește să facă o precizare organizatorică.

   

Domnul Márton Árpád Ferenc:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor,

În conformitate cu art.112 din Statutul UDMR, din Grupul parlamentar fac parte deputații și senatorii UDMR. Astăzi, domnul deputat Szilágyi Zsolt a informat grupul nostru că a demisionat din UDMR.

Grupul parlamentar a luat act cu regret de decizia colegului nostru, care, ca o consecință a actului său unilateral, nu mai face parte nici din grupul nostru parlamentar. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această demisie și de această informare și cu aceasta trecem la dezbateri. Mai există o intervenție de aceeași natură? Vă rog.

 
   

Domnul Ioan Sonea:

Domnule președinte, permiteți-mi să anunț că, întrucât mi-am dat demisia din Partidul România Mare, vă rog să consemnați că voi activa în continuare ca și deputat independent. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am luat act de această decizie a dumneavoastră, sper să nu mai existe asemenea intervenții.

Mi-am exprimat o speranță din partea celor două grupuri parlamentare.

 
Dezbaterea raportului Comisiei de mediere la Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice (amânarea votului final).  

Începem dezbaterea Raportului Comisiei de mediere la proiectul Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.105/99, de la pct.6. Vă rog să urmăriți raportul comisiei.

La pct.1 - Comisia de mediere ne propune textul Senatului. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

La pct.2, tot textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.3 - textul Senatului. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La pct.4 - text comun ne propune comisia. Dacă aveți obiecțiuni? Nu aveți. Votat în unanimitate.

Vom supune votului final acest raport mâine, la ora când vor fi încheiate dezbaterile la proiectele înscrise pe ordinea de zi.

Dezbaterea Proiectului de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951 și la Protocolul privind statutul comandamentelor militare internaționale, înființate în temeiul Tratatului Atlanticului de Nord, semnat la Paris la 28 august 1952 (amânarea votului final).  

La pct.7, proiectul de Lege pentru aderarea României la Acordul între statele părți la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forțelor lor, semnat la Londra la 19 iunie 1951. Suntem în procedură de urgență. Comisia pentru apărare, domnul deputat Virgil Popescu era de serviciu. Este cineva din Comisia de apărare? Poftiți. Vă rog să propuneți timpii de dezbatere și rog și reprezentantul ministerului să fie atent la dezbateri.

   

Domnul Dorel Zăvoianu:

Domnule președinte, vă propun pentru dezbateri generale 3 minute și câte 1 minut pentru fiecare capitol.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord? Mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

În unanimitate s-a adoptat modalitatea de dezbatere. Vă rog să priviți proiectul de lege. Comisia a propus adoptarea în formula prezentată de către inițiator.

Dacă la titlul legii aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Art.1 care cuprinde dispoziția de aderare la Acord, Acord pe care-l aveți anexat. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

La art.2 nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă, semnată la București la 12 noiembrie 2003 (amânarea votului final).  

La pct.8, proiectul de Lege pentru ratificarea Convenției între România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă. Rog inițiatorul să-l prezinte. Domnul ministru Bobiș din partea Guvernului.

   

Domnul Teodor Bobiș (secretar de stat, Departamentul pentru Relația cu Parlamentul):

Mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor deputați,

În vederea reglementării cooperării judiciare între România și Republica Macedonia în cursul anului 1997 au fost inițiate negocieri pentru încheierea a trei instrumente juridice bilaterale.

La 12 noiembrie 2003, în contextul vizitei la București a primului ministru al Republicii Macedonia a fost semnată Convenția dintre România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă. Convenția este structurată pe 3 capitole: Dispoziții generale, Recunoașterea și executarea hotărârilor judecătorești și Dispoziții finale cu privire la raporturile cu alte tratate și acorduri internaționale, soluționarea diferendelor, intrarea în vigoare a convenției, precum și valabilitatea acesteia.

Prin ratificarea acestei Convenții, între România și Republica Macedonia, asistența juridică în materie civilă va contribui la dezvoltarea colaborării în domeniul justiției și va asigura o protecție juridică adecvată cetățenilor și persoanelor juridice române și macedonene în raporturile juridice de drept privat în fața autorităților judiciare dintre cele două state.

Vă rugăm să aprobați proiectul de lege în forma recomandată de comisia de specialitate fără amendamente. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Din partea Comisiei juridice, raportul? Domnul secretar Florin Iordache nu este? Domnul deputat Bădoiu. Acceptați să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Cornel Bădoiu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare ratificarea Convenției între România și Republica Macedonia privind asistența juridică în materie civilă.

În urma examinării proiectului de lege și a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu unanimitate de voturi, să supună spre dezbatere și adoptare acest proiect de lege. Drept urmare, vă rog să vă exprimați punctul de vedere. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule deputat.

Dacă cineva dintre dumneavoastră dorește să intervină la dezbateri generale? Nu sunt doritori. Domnul Damian Brudașcu. Colegii dumneavoastră nu mi-au sesizat dorința dumneavoastră la timp și îmi cer scuze că nu v-am observat.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Da, dar au sesizat colegii dumneavoastră de la prezidiu, domnule președinte.

Vă mulțumesc pentru amabilitate.

Acest proiect de lege a fost dezbătut și avizat favorabil și în Comisia de politică externă și cu acel prilej, dar și de la acest microfon, aș dori și în nume personal și în numele grupului parlamentar pe care-l reprezint să îmi exprim acordul pentru dezbaterea și aprobarea acestui proiect de lege, având în vedere conotațiile de politică externă pe care această lege le presupune pentru îmbunătățirea și adâncirea relațiilor de colaborare cu Republica Macedonia, inclusiv pe linia acordării asistenței juridice în materie civilă.

Ceea ce însă mă deranjează acum și aș dori acest lucru să-l aveți în vedere pentru viitor, este absența totală la dezbateri a reprezentantului Ministerului Afacerilor Externe. Nu am înțeles de ce Ministerul Afacerilor Externe nu consideră că este de demnitatea sa să-și trimită, cel puțin, secretarul de stat pentru Relația cu Parlamentul pentru a fi prezent la dezbaterea proiectelor de lege pe care acest minister le înaintează sau care reprezintă activitatea acestui minister și sunt supuse dezbaterii Camerei Deputaților.

Aș dori, domnule președinte, în calitatea pe care o aveți să atenționați ministerul respectiv să-și trimită reprezentantul legal, nu să fie susținute proiectele de lege..., am tot respectul față de domnul Bobiș, de reprezentanții altor departamente decât ale celor direct implicate.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, sunt nevoit să vă dau o explicație. Acordurile și tratatele de același obiect cu acesta sunt în portofoliul de preocupări ale Ministerului Justiției. Ministerul Justiției este reprezentat de domnul ministru Ciocan. Deocamdată discutam de acesta și la acest proiect v-am dat această explicație.

Dacă sunt obiecțiuni la titlul legii? Nu sunt. Adoptat în unanimitate.

Articolul unic care conține dispoziția de ratificare a Convenției, convenție pe care o aveți anexată. Nu sunt obiecțiuni. Votat articolul unic în unanimitate. Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989 (amânarea votului final).  

Următorul proiect, proiectul de Lege pentru modificarea art.2 la Legea 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională. Rog inițiatorul să prezinte acest proiect.

   

Domnul Enache Jiru (secretar de stat, Ministerul Finanțelor Publice):

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Doamnelor și domnilor,

Prezenta modificare este determinată de reconsiderarea mandatului reprezentantului Băncii Naționale a României în Comisia interdepartamentală pentru avizarea modalităților de încasare a creanțelor României din activitatea de comerț exterior și alte activități. Comisia funcționează în baza Hotărârii de Guvern nr.362/94 dată în aplicarea Legii nr.9/94, ea este condusă de un secretar de stat din Ministerul de Finanțe, are în componență 8 membri și este reprezentanta Ministerului de Finanțe Publice, Ministerului Economiei Comerțului, Ministerului Afacerilor Externe și Banca Națională a României.

Armonizarea statutului BNR la cerințele europene, cât și principiul independenței Băncii Centrale, reprezentarea Băncii Centrale în Comisia interministerială nu mai este compatibilă. Ca urmare, s-a acționat la amendarea corespunzătoare a Legii 29/1994. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva din partea Comisiei pentru buget? Nu este nimeni din partea Comisiei pentru buget? Comisia pentru buget, finanțe și bănci nu este nimeni prezent?

V-aș ruga, sunați la domnul președinte, la cine vreți, să coboare în sală.

 
Dezbaterea Proiectului Legii Muntelui (amânarea votului final).  

Legea muntelui. Până când vine un reprezentant al Comisiei pentru buget, finanțe și bănci, să luăm Legea muntelui. Din partea inițiatorului cine prezintă? Domnul secretar de stat Predilă. Poftiți.

   

Domnul Gheorghe Predilă (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte, această lege este absolut necesară, întrucât vine să reglementeze viața și activitatea a 33% din populația țării, precum și un ținut care reprezintă tot 33% din suprafața României, un ținut foarte bine mobilat din punct de vedere al bogățiilor, al tradițiilor și care, dacă nu intervenim, ușor, ușor ele se vor diminua, au început deja oamenii să părăsească zona, să renunțe la unele activități cu tradiții îndelungate și a fost nevoie să scoatem această lege.

În același timp, legea este inspirată din ce se întâmplă în zona montană din Europa și din alte țări, dar în mod deosebit din Uniunea Europeană și ea conține foarte multe idei din ceea ce fac cei de acolo pentru oamenii care locuiesc în această zonă montană.

Toate aceste măsuri care sunt prevăzute în lege nu fac altceva decât să vină cu un ajutor, cu o intervenție din partea Guvernului, a statului român pentru a stimula activități noi, pentru a păstra pe cele vechi și a dezvolta activități specifice acestei zone pornind chiar de la învățământul gimnazial.

Legea este structurată pe 5 capitole și conține foarte multe prevederi care vin să fixeze tinerii și oamenii în această zonă și să creeze posibilități cât mai mari, inclusiv prin turismul montan și agroturismul care trebuie dezvoltat, ca pe lângă faptul că ei vor găsi multe activități să-și asigure câștiguri care să le ofere un trai mai bun decât au avut până acum.

Produsele care se obțin în această zonă sunt de bună calitate, sunt foarte curate și ele pot fi foarte ușor desfăcute pe piețele externe, întrucât ecologizarea lor este la cel mai înalt grad. De aceea, această lege a durat cam mult, 4 ani, până am scos-o, au fost multe discuții, ea are avizul de la toate ministerele, este discutată și cu experți ai Uniunii Europene și întrunește condițiile ca eu să adresez rugămintea plenului ca ea să fie votată în forma aprobată și de comisie și de Senat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc. Din partea Comisiei pentru agricultură, domnule profesor, aveți cuvântul.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimate și stimați colegi,

Stimați invitați,

Comisia pentru agricultură, silvicultură, industria alimentară și servicii specifice a fost sesizată spre dezbatere și avizare în fond cu proiectul Legii muntelui. La întocmirea raportului, comisia a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ, avizul Consiliului Economic și Social și avizul Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibrului ecologic.

Proiectul de lege are ca obiectiv de reglementare stabilirea principiilor și modalităților de dezvoltare și protecție a zonei montane prin punerea în valoare a resurselor și are ca scop stabilizarea populației și creșterea puterii economice la nivel local și național în condițiile păstrării echilibrului ecologic și protecției mediului natural montan.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare. La lucrările comisiei au fost prezenți 33 de deputați, membri ai comisiei. Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate în ședința din 22.VI.2004. Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 13 iunie 2004. Proiectul de lege este de competența decizională a Camerei Deputaților.

Vă rugăm să fiți de acord și să votăm proiectul de lege cu modificările și completările care s-au formulat. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc, domnule profesor.

La dezbateri generale, domnul Dan Brudașcu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

La începutul acestei legislaturi, mai precis în februarie 2001, am depus un proiect de lege care viza soluționarea problemelor extrem de complexe și grave ale locuitorilor din Munții Apuseni.

Am semnalat, cu acel prilej, această situație critică în care s-a ajuns; proiectul de lege fusese gândit și el cu experți europeni. A fost, însă, respins la data respectivă, pe considerentul că Guvernul are în portofoliul de proiecte un asemenea proiect al Legii muntelui. L-am așteptat, ca deputat al unei zone în care muntele reprezintă o proporție însemnată și în care populația aferentă acestei zone suferă de pe urma lipsei de atenție și preocupare a autorităților. Iată de ce, acum, chiar dacă vine în ceasul al 12-lea, eu, personal, salut acest proiect de lege și-l consider bine venit.

Din păcate, însă, în acest proiect de lege se operează numai cu principii generale. Este cunoscut faptul că nu toată zona montană a României are același specific, are aceleași categorii de probleme cu care se confruntă locuitorii, că are același potențial economic și aceeași forță și nivel de pregătire al persoanelor care locuiesc în zonele respective.

Am certitudinea că, chiar dacă se va adopta acest proiect de lege - și nu mă îndoiesc că se va adopta -, în scurtă vreme vom fi nevoiți să venim cu particularizări, pentru a îmbunătăți conținutul acestuia, întrucât, din păcate, nu s-a ținut cont tocmai de acest element fundamental și definitoriu, care este specificul fiecăreia dintre zonele montane spre care se îndreaptă atenția acestui proiect de lege. Oricum, îi felicit pe cei care au avut inspirația și, cum spuneam, chiar în ceasul al 12-lea, de a găsi o soluție legislativă pentru o problemă deosebită a unei categorii de populații aflată la marginea societății românești, ca urmare a crizelor de toate felurile care au zguduit societatea românească în ultima perioadă.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai dorește cineva să intervină?

Domnul profesor Nicolescu. Vă rog. Vorbiți în numele Grupului parlamentar al PSD?

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc.

Într-adevăr, este o lege mult așteptată. Este o zonă care merită atenție. Guvernul, prin acest proiect de lege, s-a aplecat în mod deosebit pentru a da funcționalitate zonelor respective. Chiar dacă în anumite situații lucrurile au caracter general, însă, prin unele propuneri care s-au făcut și prin anumite hotărâri care vor veni în continuare, legea va fi completată. Spre exemplu, prin amendamentele formulate, s-au avut în vedere asociațiile producătorilor agricoli din zona montană, care vor beneficia de scutiri de taxe și impozite pentru primii 5 ani de la constituire. Pensiunile agroturistice montane care dezvoltă capacități de cazare până la 20 de locuri beneficiază, de asemenea, de scutiri la plata impozitului pe profit pe timp de 5 ani de la constituire.

Consider că legea este bine venită, muntele reprezintă loc de echilibru, reprezintă în egală măsură o rezervă extraordinar de mare din punct de vedere economic și, de aceea, într-adevăr, în continuare va trebui să milităm să se aplice legea respectivă și aceasta chiar să fie perfecționată în timp.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc, domnule profesor.

Dacă mai dorește cineva?

Trecem la dezbaterea textului proiectului de lege.

Vă rog să urmăriți în paralel proiectul adoptat de Senat și raportul comisiei de mediere.

La titlu, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

Art.1 și art.2.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Titlul Cap.II.

Votat în unanimitate.

La art.3, urmăriți amendamentul nr.1, care se referă la alin.2.

Domnul deputat Leonăchescu dorește să intervină.

(Domnul deputat Nicolae Leonăchescu, secretar al Camerei Deputaților, coboară de la prezidiu la tribună.)

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

La art.3 alin.2 lit.a), este enunțat un principiu, și anume: "valorificarea optimă, echilibrată și simultană a resurselor agricole ..."

Când am zis "valorificarea optimă", am zis totul. Cele două adjective care urmează - "echilibrată și simultană" - sunt de rangul al doilea, secundar și nici măcar complete. Și, de aceea, eu aș propune ca definiția acestui principiu să fie următoarea: "valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole ..." etc., conform propunerii din lista amendamentelor admise cu nr.1.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Reprezentantul inițiatorului, vă rog să vă consultați cu comisia, care este de acord cu această propunere.

Domnule Nicolescu, sunteți de acord cu propunerea? Da, bun. Este în regulă.

La alin.1 de la art.3 n-au fost obiecțiuni.

Dacă aveți obiecțiuni dumneavoastră?

Votat în unanimitate în formula inițiatorului.

La alin.2, cu privire la lit.a), vă rog să fiți atenți la amendamentul nr.1, care a fost reformulat de către comisie și inițiator, la propunerea domnului Leonăchescu. Deci: "valorificarea optimă a resurselor agricole, piscicole", fără sintagma "echilibrată și simultană".

Supun votului dumneavoastră această formularea a lit.a) de la art.2.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Dacă mai sunt obiecțiuni la celelalte litere de la alin.2?

Votate, în unanimitate, în formularea inițiatorului.

Art. 3. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.III.

Votat în unanimitate.

La art.4.

Dacă la alin.1 și 2 aveți obiecțiuni?

Comisia n-a avut amendamente.

Votate în formularea inițiatorului.

După alin.2, comisia propune un alineat nou, prin amendamentul nr.2; vă rog să urmăriți amendamentul nr.2.

Admis amendamentul nr.2, se introduce noul alineat.

Alin.3, actual.

Comisia n-a avut amendamente la fondul acestuia; propune doar renumerotarea, ca urmare a introducerii alineatului nou.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Votat alin.3 în formularea actuală, renumerotată.

Art.5. Votat în unanimitate.

La art.5, comisia propune, prin amendamentul nr.4, două alineate noi - alin.3 și alin.4. Bun.

La alin.3, propus prin amendamentul nr.4, domnul Dan Brudașcu are o observație.

Vă rog.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Ca să fie credibilă afirmația făcută de comisia de specialitate privind beneficiile asigurate prin această lege asociațiilor de producători agricoli din zona montană, eu aș sugera să exprimăm acest lucru cât se poate de clar. Folosind sintagma "pot beneficia", lăsăm la latitudinea cine știe cărei instituții sau persoane beneficiul sau nonbeneficiul în materie.

De aceea, cred că trebuie să modificăm redacțional acest alineat și să spunem clar: "Asociațiile producătorilor agricoli din zona montană beneficiază de scutiri de taxe și impozite pentru primii 5 ani de la constituire"; lucru clar, fără nici un fel de complicație și se vine, într-adevăr, în sprijinul activităților acestor asociații din zona respectivă.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, inițiatorul și comisia să se pronunțe, pentru că lucrurile nu sunt chiar așa de simple. Nu există beneficiere de drept; orice asociație beneficiază ...

Vă rog.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Este bine "pot", pentru că, într-adevăr, lucrul acesta îl stabilește Guvernul și este în funcție de banii pe care-i avem la dispoziție, adică nu se poate obliga de la început; se caută soluții ca, într-adevăr, să se realizeze acest deziderat și, indiferent ce Guvern funcționează, trebuie să-și ia această gardă, pentru că este clar, dimensiunea efortului financiar nu se știe de la început și, pentru credibilitate, așa cum este bine, propun să rămânem pe varianta și pe amendamentele formulate în comisie.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Domnule președinte, o singură precizare: nu mai suntem în campanie electorală!

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Dar cred că niciodată, de la această tribună, nu mi-am permis să prezint lucrurile pentru campanie electorală. De aceea, cred că problemele țării, acum, trebuie să le tratăm cu multă responsabilitate și cu mult tact.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

Era campanie, dacă spuneam cum spuneți dumneavoastră: că beneficiază toți.

Și Ministerul Agriculturii și Ministerul Finanțelor, care este aici prezent, susțin păstrarea sintagmei inițiale.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 
   

Domnul Enache Jiru:

Vă mulțumesc.

Și noi susținem sintagma "pot", deoarece acest proiect de lege de aprobare a ordonanței trebuie coroborat cu Codul fiscal, care trasează cadrul unitar de impunere.

Vă mulțumesc.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

Domnule președinte, dați-mi voie să pun o întrebare, că eu sunt venit de la țară și nu pricep totul.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

N-am să repet cererea dumneavoastră, ci o să vă dau cuvântul.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Vă rog respectuos.

Domnule președinte,

Eu, cum spuneam, sunt venit de la țară și nu știu foarte multe.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Am vrut să vă spun că veniți de la Cluj, totuși.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Mă rog.

Deci, eu nu înțeleg, atunci ce aduce nou această lege față de alte acte normative, dacă există această condiționare sau această posibilitate de a se da sau a nu se da. Care sunt criteriile de dat sau de nu dat. Cui dăm? Când dăm? Cât dăm? Aici este problema.

Eu i-aș ruga respectuos pe cei care se opun eliminării acestei sintagme "pot", care reprezintă un obstacol real în corpusul legii, pentru ca legea să producă efectiv rezultatele favorabile stimulării activității asociațiilor de producători montani.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi, numai puțin, să reglăm o problemă regulamentară.

Aș ruga postul de televiziune din spate să nu confunde sala de ședință cu un platou de filmare. Rog televiziunea din spate să nu confunde sala de ședință cu un platou de filmare. Și-mi pare rău că și colegul nostru ...

Există un regulament, stimați redactori, pe care l-am adoptat împreună cu dumneavoastră. Și nu vă lăsați tentați de colegii noștri care-și fac publicitate aici, în ședință. (Echipa de filmare părăsește sala de ședință.)

Vă rog să urmăriți lucrările plenului, respectiv actul normativ pe care-l dezbatem.

La alin.3 de la art.5, propus de comisie prin amendamentul nr.4, au existat obiecții. Îl supun votului dumneavoastră, în forma prezentată de către comisie.

Cine este pentru?

Dacă sunt voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Abțineri? Nu sunt.

Cu 4 voturi împotrivă, mare majoritate pentru, s-a adoptat alin.3, în alcătuirea propusă de comisie.

La alin.4, prin același amendament propus.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

La art.6 alin.1, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut.

Votat în unanimitate.

La alin.2, urmăriți amendamentul nr.5.

Admis amendamentul nr.5, modificat alin.2.

Alin.3 și alin.4, de la art.6.

Votate în formularea Senatului.

Art.7. Votat în unanimitate.

Titlul Cap.V. Votat în unanimitate.

Art.8, art.9, art.10, art.11 și art.12.

Votate în unanimitate.

 
   

Domnul Petre Moldovan:

Vă rog să-mi permiteți, domnule președinte, și vă mulțumesc că mi-ați dat cuvântul. La art.12, am depus, în timpul dezbaterilor pentru aviz de la Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport, un amendament care, din nefericire, văd că nu a ajuns la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice. Așa că vă întreb dacă-mi permiteți să-l prezint acum.

Deci, amendamentul a fost depus în timp util, în timpul dezbaterilor.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog.

 
   

Domnul Petre Moldovan:

Da. Art.12 se referă la diverse modalități, efectuări de studii și așa mai departe, pentru utilizarea rațională a terenurilor agricole. Eu m-am gândit, ținând cont de lucrurile văzute în teritoriu, că s-ar putea pune, pentru unele terenuri agricole degradate, care nu mai sunt utilizate, să se pună și problema posibilității împăduririi, a efectuării de studii pentru împăduriri. Și, în consecință, aș propune la art.12 un alineat - alin.2 -, care ar suna în felul următor: "În vederea utilizării raționale și evitării degradării terenurilor a căror cultivare a fost abandonată sau nu mai este rentabilă, structurile agricole de specialitate, în colaborare cu structurile silvice, întocmesc variante de comasare a terenurilor menționate, în vederea împăduririi acestora, cu acordul proprietarilor, cu specii silvice adecvate zonei, astfel încât proprietarii terenurilor respective să devină în perspectivă proprietari de terenuri silvice".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Rog inițiatorul să se pronunțe și apoi comisia.

Aveți nevoie de textul propus? Vă rog.

 
   

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule președinte, în timpul dezbaterilor, amendamentul domnului deputat n-a fost la comisie prezent. Deci, noi n-am avut de unde să-l știm, dar, în același timp, și dacă era, nu putea să fie acceptat, pentru că ceea ce a propus dânsul este reglementat prin legi specifice în silvicultură, precum și prin Legea nr.1 și prin celelalte legi. Deci, există și regimul juridic stabilit și măsuri coercitive pentru cei care ar abandona aceste terenuri.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Din partea comisiei, domnul profesor Nicolescu.

 
   

Domnul Mihai Nicolescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Într-adevăr, este la prima vedere amendamentul, acum, și informez pe distinsul coleg că există o lege privind împădurirea terenurilor degradate, care este o lege ce cuprinde acest aspect de la A la Z. Și, atunci, nu-și are locul aici, pentru că se regăsește inclusiv prin programul care este formulat la nivelul acesta, la nivelul Guvernului.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai insistați să îl supun votului? Nu.

Vă mulțumesc.

Art.12 a fost votat, în aceste condiții, nemaifiind alte obiecții, în formularea Senatului.

La art.13 alin.1 și alin.2, dacă sunt obiecțiuni?

Votat în formularea Senatului.

La alin.3, urmăriți amendamentul nr.6.

Admis amendamentul nr.6, modificat alin.3.

Art.14, art.15, art.16, art.17 și art.18.

Nu sunt amendamente.

Nici dumneavoastră nu aveți obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

La art.19 alin.1, alin.2, alin.3 și alin.4.

Dacă aveți obiecțiuni?

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

După alin.4, comisia propune, prin amendamentul nr.7, un alineat nou - alin.5.

Dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Admis alineatul, introdus în cuprinsul art.19.

Art.20 și art.21, care este și ultimul.

Nu sunt obiecțiuni.

Votate în unanimitate.

Vom supune proiectul de lege votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989 (amânarea votului final).  

Următorul proiect înscris pe ordinea de zi - cel pe care l-am amânat din cauza absenței unui reprezentant de la Comisia pentru buget, finanțe și bănci: Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională.

Vă rog, domnule Grigoraș. Prezentați raportul. A fost prezentat de către minister proiectul.

   

Domnul Neculai Grigoraș:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Comisia pentru buget, finanțe și bănci a examinat Proiectul de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994 privind autorizarea Guvernului de a aproba negocierea în vederea recuperării creanțelor României provenite din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, și a hotărât, cu unanimitate de voturi, ca ea să fie supusă spre dezbatere și aprobare plenului Camerei Deputaților, în forma adoptată de Senat.

Proiectul de lege a fost avizat favorabil de Consiliul Legislativ, Comisia juridică, de disciplină și imunități. Face parte din categoria de legi care intră în competența decizională a Camerei Deputaților.

În aceste condiții, vă rugăm să aprobați proiectul în forma prezentată.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulțumesc.

Dacă sunt colegi care doresc să intervină la dezbateri generale? Nu.

Trecem la dezbaterea textelor acestui proiect de lege.

La titlul lui, dacă aveți obiecțiuni? Nu.

Deci, la titlul Proiectului de Lege pentru modificarea art.2 din Legea nr.29/1994.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic.

Nu sunt obiecțiuni.

Votat în unanimitate.

Vom supune legea votului final de mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentare cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005 (amânarea votului final).  

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 pentru aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale.

Suntem în procedură de urgență.

Domnule Antal, propuneți timpii de dezbatere.

   

Domnul Antal István:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Propunem pentru dezbateri generale 5 minute și un minut pentru intervenții, dacă sunt.

Domnule președinte, permiteți-mi să vă atrag atenția că acest raport este un raport înlocuitor. Și am trecut pe raport amendamentele admise, practic o completare la anexa respectivă, după cum urmează, și v-aș ruga ca, înainte de aceste amendamente, să reformulăm și titlul legii, cu o mică completare, pentru că așa este procedura corectă și am această rugăminte, să procedăm așa.

Deci titlul legii: "... pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.33/2004 privind aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004 - noiembrie 2005".

Și, înainte de acest amendament, va trebui să trecem articolul unic, așa cum s-a aprobat de către Senat, dar, la fel, cu o mică completare, și anume articolul unic va avea următorul conținut: "Se aprobă Ordonanța de urgență a Guvernului nr.33 din 19 mai 2004 privind aprobarea ..." (în loc de "pentru aprobarea") "... Programului de dezvoltare a Sistemului național de transport al gazelor naturale pentru alimentarea cu gaze naturale a unor localități, în perioada mai 2004-noiembrie 2005, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.474, din 26 mai 2004, cu următoarea completare ..." - și, atunci, urmează raportul nostru, așa, cu aceste amendamente admise, care se referă la anexa respectivă.

Vă mulțumesc pentru posibilitatea pe care am avut-o, de a da aceste explicații de rigoare, pentru că acest act a trecut prin semnătura mea și a avut această scăpare.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă sunteți de acord cu timpii de dezbatere propuși?

Este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La titlul proiectului, dorește să intervină domnul Dan Brudașcu. Dar să nu-mi propuneți modificarea titlului ordonanței de urgență, pentru că acesta este titlul adoptat de Guvern.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Nu, domnule președinte, nu vă propun treaba aceasta. Vă semnalez aceste dubluri: "aprobarea" "aprobării". De aceea, eu aș dori totuși să fiți de acord cu: "Proiectul de Lege privind adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. ... pentru aprobarea Programului ..." și să se elimine apoi de la "alimentare" și să fie "pentru alimentarea unor localități". De vreme ce transportăm gaze naturale, nu facem alimentarea cu gaz lampant; se subînțelege.

De aceea, consider că, pentru eliminarea redundanței în exprimare sunt necesare operările de modificări pe care vi le-am supus atenției.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Inițiatorul să se pronunțe. În orice caz, stimate domnule coleg, termenul constituțional în ceea ce privește ordonanța de urgență este "aprobare" - "pentru aprobarea ordonanței de urgență".

Vă rog.

 
     

Domnul Dan Brudașcu (din sală):

"... pentru aprobarea aprobării"? În al doilea caz trebuie "adoptarea".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Este adevărat, dar sunt unele repetiții inevitabile; că și programul "se aprobă".

Vă rog. Domnule ministru, vă rog să vă pronunțați, și comisia, de asemenea, ca să nu iau eu singur decizii.

 
   

Domnul Gavril Baican (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Corect este "aprobarea ordonanței de urgență a Guvernului pentru ..."

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, nu, vorbesc de "aprobarea Programului"; "aprobarea ordonanței" este clar că-i aprobare. Cu "Programul de dezvoltare" ce trebuie făcut, potrivit legii? "aprobat", "adoptat"?

 
   

Domnul Gavril Baican:

"... adoptat Programul de dezvoltare a Sistemului național de transport ..."

(Discuții, comentarii în sală)

De fapt, corect este și "aprobarea Programului de dezvoltare a Sistemului național ...".

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog să observați, totuși, că suntem ușor exagerați și chițibușari.

Suntem Camera a doua, e adevărat, suntem Cameră decizională. Modificăm titlul ordonanței. E o repetiție supărătoare, dar inevitabilă. Ordonanța se aprobă de lege. Nu avem altceva de făcut și programul îl putem lua în discuție dacă se adoptă sau se aprobă. Care e diferența? Să lăsăm lingviștilor dreptul de a ne critica și să adoptăm textul în formula pe care ne-a prezentat-o.

Cine este pentru? Da, mă scuzați, vă rog. Un comentariu are și domnul Leonăchescu.

 
   

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Nu doresc să fac un amendament, nu doresc să fac o propunere, în faza aceasta poate este și tardiv. Vreau să fac un singur comentariu. Obiectul acestei legi sunt gazele naturale. Sunt nenumărate tipuri de gaze naturale; cred că ne referim și înțelegem, fără să fie scris în lege, gaze combustibile naturale. Noi pierdem până la urmă un concept gaz combustibil și vorbim de gaze naturale. Dacă ar trebui să aplicăm stricto sensu, am da libertate oricărui inițiator, oricărui om care are o inițiativă să folosească orice tip de gaze, pe baza acestei legi. Și amoniac și vapori de apă, ce doriți. Și mă bucur că domnul deputat Constantin Niculescu a început să râdă, fiindcă înseamnă că m-a aprobat.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul președinte Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Este deja în toate legile existente, uite mâine o să dezbatem Legea gazelor naturale. Sistemul național de transport al gazelor naturale. Această sintagmă este utilizată peste tot. Orice document, puteți să verificați dumneavoastră, nu se poate schimba în "gaze comestibile" să zicem, "gaze naturale", "sistemul național de transport al gazelor naturale". Nu putem fi de acord cu modificarea acestei sintagme.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Am și eu o mare rugăminte, apropo de felul cum suntem mediatizați în privința dezbaterilor, lumea ne critică că nu intervenim pentru soluții, pentru corectarea unor soluții și noi ne batem pentru cuvinte. Cu ce schimbă în fond soluțiile care sunt cuprinse în acest program despre care nu am discutat nimic?

Supun votului dumneavoastră cuprinsul articolului unic în formularea prezentată.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă? 5 voturi împotrivă.

Abțineri? 4 abțineri.

Cu 5 voturi împotrivă și 4 abțineri și majoritatea celor prezenți pentru, a fost adoptat cuprinsul articolului unic.

Vom supune votului final acest text mâine, acest proiect.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale (amânarea votului final).  

Pct.12. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2004. Suntem în procedură de urgență,

Comisia pentru industrii și servicii, domnule președinte Antal, propuneți timpii de dezbatere.

Inițiatorul dacă este prezent? Este.

   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Propunem pentru dezbatere 3 minute și un minut pentru intervenții, dacă sunt. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimați colegi,

Revenim totuși la proiectul anterior, cel cu Ordonanța de urgență nr.33/2004, pentru că eu am omis faptul că s-a propus un amendament, pe care îl aveți în raportul comisiei. În atare situație, amendamentul presupune și modificarea articolului unic. Nu, eu de fapt, am pus în dezbatere articolul unic și nu am pus în dezbatere ordonanța.

La articolul unic e nevoie de modificarea lui, în sensul că se aprobă cu modificarea anexei, privind introducerea pct.6. O să dea comisia și cu aparatul tehnic formularea exactă a cuprinsului articolului unic. Și când vom ajunge la anexă, v-o supun dezbaterii.

La titlul ordonanței de urgență, dacă aveți obiecțiuni? E vorba de ordonanța Guvernului nr.33/2004. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Art.1. La art.1 cel cu privire la aprobarea programului, urmează să introducem pct.6, propus prin raport.

Dacă sunt observații la pct.6? Nu aveți. Se introduce pct.6 și, în consecință, se modifică în mod corespunzător art.1.

Art.2, votat în unanimitate.

Restul anexei, în afară de introducerea pct.6, pct.1, 2, 3, 4, 5. Nu sunt obiecțiuni. Votate în unanimitate. Vă mulțumesc.

Revenim la Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantități de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice și termice Termoelectrica - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activități Nucleare - Sucursala ROMAG - TERMO și centralele termice și electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor județene și locale. Tot în procedură de urgență?

Cine este pentru timpii propuși de către comisie? Vă mulțumesc.

Voturi împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Vă rog să urmăriți proiectul de lege și cuprinsul ordonanței. Comisia a propus adoptarea în formula votată de către Senat.

La titlul proiectului de lege, dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic care conține dispoziția de aprobare a Ordonanței Guvernului nr.39. Votat în unanimitate.

Titlul ordonanței de urgență? Votat în unanimitate.

Cuprinsul articolului unic? Votat în unanimitate.

Vom supune proiectul votului final mâine.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001 - 2004 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat (amânarea votului final).  

La pct.13, Proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001. Comisia pentru industrii și servicii să se pregătească pentru raport și rog inițiatorul să-l prezinte. Nu suntem în procedură de urgență.

   

Domnul Gavril Baican:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001-2004 RAAN și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat. Prin Ordonanța de urgență nr.45/2001 s-a aprobat continuarea activității de producere a apei grele de către sucursala ROMAG din cadrul RAAN, destinată punerii în funcțiune a obiectivului de investiție Unitatea 2 - Cernavodă, precum și pentru completarea necesarului tehnologic pe durata de viață a unităților 1 și 2.

În cursul semestrului I al anului 2004, se finalizează acumularea celor 500 de tone de apă grea, necesare pentru punerea în funcțiune a Unității 2 de la Cernavodă. Pe lângă cantitatea de apă grea de 500 de tone, necesară pentru punerea în funcțiune a Unității 2 mai sunt necesare încă 400 de tone pentru acoperirea pierderilor tehnologice la Unitățile 1 și 2 pe toată durata de viață a acestora, respectiv un total necesar de producție de 900 de tone.

Pentru finanțarea producției de apă grea în perioada 2001-2004, conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001 s-a utilizat și se utilizează sistemul de finanțare prin compensare, care a contribuit la diminuarea arieratelor Regiei Autonome pentru Activități Nucleare și ale furnizorilor săi către bugetul de stat. Modificările aduse Ordonanței de urgență nr.45 din 2001 vizează următoarele obiective: asigurarea continuității fabricației de apă grea în cadrul RAAN - sucursala Romag în intervalul 2004-2006, asigurarea necesarului de apă grea de siguranță pentru funcționarea continuă a Unităților 1 și 2 de la Cernavodă.

Menționăm că prin natura reglementărilor sale, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Față de cele de mai sus, propunem plenului Camerei Deputaților adoptarea proiectului de Lege privind modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45/2001 privind producția de apă grea în perioada 2001-2004 la RAAM și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat în forma prezentată.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Informez plenul Camerei că Senatul a adoptat acest proiect de lege în ședința din 14 iunie 2004, cu respectarea prevederilor art.76 alin.2 din Constituția României, republicată, iar Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege cu avizul nr.825 din 12 aprilie 2004.

După examinarea proiectului de lege, membrii Comisiei pentru industrii și servicii au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și adoptare proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 45 din 2001 privind producția de apă grea în perioada 2001-2004 la Regia Autonomă pentru Activități Nucleare și acumularea acesteia de către Administrația Națională a Rezervelor de Stat, în forma adoptată de Senat.

La lucrările comisiei au fost prezenți 20 de deputați din totalul de 25 membri ai comisiei.

În raport de obiectul și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă dorește cineva să intervină la dezbateri generale? La dezbaterea proiectului, vă rog să urmăriți forma proiectului de lege adoptat de către Senat.

La titlul acestuia dacă aveți obiecțiuni? Votat în unanimitate.

Preambulul articolului unic? Votat în unanimitate.

Pct.1 și 2. Votate în unanimitate.

Pct.3 și 4. Domnul deputat Stanciu.

Rog pe cei care totuși sunt prezenți la lucrări, cel puțin să nu ne deranjeze.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Onorat prezidiu,

Stimați colegi,

Îmi cer scuze că în ultima perioadă nu am observat că s-a schimbat regulamentul, deoarece eu știam că problema privind existența sau inexistența unor obiecțiuni se referă la text prin prisma existenței unui amendament aprobat sau respins, eventual prin prisma unor chestiuni formale: o virgulă, un punct.

Constat astăzi că regulamentul, în fapt, a fost schimbat și prin această întrebare, dacă există obiecțiuni, automat se consideră că acel articol a fost votat, în unanimitate, prin inexistența unor obiecțiuni.

Cred, domnule președinte, că această modificare, pentru că nu cred că dumneavoastră nu aplicați regulamentul în spiritul și în litera sa, nu presupune automat existența sau inexistența unei obiecțiuni cu votul. Votul este o decizie. Poți să nu ai nici o obiecțiune la articolul respectiv, dar să votezi pentru sau să votezi contra.

De aceea, v-aș ruga, stimate domnule președinte, să mă informați și pe mine ca umil deputat cu același număr de voturi în circumscripția electorală din Iași, dacă, între timp, cât am fost eu în campanie, s-a modificat regulamentul și prevede că inexistența unor obiecțiuni atrage automat și votul în unanimitate.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, mie îmi pare rău că dumneavoastră veniți în fața colegilor dumneavoastră să le semnalați absența dumneavoastră fizică de la lucrări timp îndelungat, dar, dacă băgați de seamă și veneați mai des pe aici, ați fi văzut că și regulamentul spune exact așa cum procedez eu și așa am procedat de foarte mult timp.

Vă promit cu acest prilej și faptul că o să aprob cererea dumneavoastră, pentru care v-ați supărat în Biroul permanent, în legătură cu o anumită problemă, fără să mă supăr pe dumneavoastră că veniți aici supărat și ridicați asemenea probleme.

Vă rog.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulțumesc pentru eleganța cu care ați tratat intervenția mea și vă promit că atunci când voi fi pe același scaun nu vă voi întoarce un răspuns în genul acesta.

Referitor la o anumită cerere la care faceți referire, luați act că am retras-o.

Vă mulțumesc.

Totuși, indicați-mi articolul și alineatul din regulament care confundă cele două chestiuni, existența și inexistența unei obiecțiuni la articol cu votul în unanimitate pentru acela. Ar fi foarte interesant să-l cunosc și eu, în umila mea postură de deputat.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Pe ordinea de zi de astăzi n-au figurat explicații și consultații cu privire la Regulamentul Camerei. În consecință, eu vă propun să facem acest punct separat într-o discuție particulară.

Dacă sunt obiecțiuni la titlul proiectului de lege, întreb încă o dată. Nu sunt. Votat în unanimitate, potrivit Regulamentului Camerei Deputaților.

Cuprinsul articolului unic. Dacă sunt observații? Nu sunt. Votat în unanimitate.

Pct.1 și 2. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

Pct.3 și 4. Nu sunt obiecțiuni. Votat în unanimitate.

 
Dezbaterea Proiectului de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime - S.A. Constanța (amânarea votului final).  

La pct.14, proiectul de Lege privind trecerea Regiei Autonome Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi la Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța. Comisia pentru industrii și servicii să fie prezentă și pe inițiator îl rog să prezinte pe scurt acest proiect.

   

Domnul Dan Banciu (consilier, Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului):

Doamnelor și domnilor deputați,

Două problematici necesare ar fi rezolvate au stat la baza inițierii acestui proiect de lege. Pe de o parte, alinierea României la Codul ISPS, pe de altă parte, aprobarea prin Ordonanța de urgență nr.153/2001 a rezoluției Consiliului de securitate 1373 din 2001 impuneau aplicarea uniformă a prevederilor atât a codului cât și a rezoluției, atât asupra teritoriului portului Constanța cât și a zonelor libere Constanța sud și Basarabi.

Din alt punct de vedere, considerând măsurile pentru facilitarea exploatării porturilor prevăzute de Ordonanța Guvernului nr. 131/2000, aprobată prin Legea nr.99/2002, portul Constanța s-a organizat ca port liber, iar măsurile de facilitare urmează să se extindă asupra întregului teritoriu portuar și drept consecință, se impune înglobarea în cadrul teritoriului portului și a teritoriului aflat în prezent în administrarea Regiei Autonome - Administrația Zonei Libere Constanța Sud și a Zonei Libere Basarabi.

Prezentul proiect de lege prevede că toate contractele de concesiune încheiate în temeiul Legii nr.84/1992 vor fi preluate de Compania Națională APMC Constanța, iar bunurile din domeniul privat al Regiei Autonome - Administrația Zonei Libere Constanța Sud și Zonei Libere Basarabi trec la Compania Națională - Administrația Porturilor Maritime Constanța împreună cu toate contractele economice care au fost încheiate pentru aceste bunuri. La fel, personalul regiei trece la Compania Națională - Administrația Porturilor Maritime Constanța, urmând ca fosta companie națională Regia Autonomă - Administrația Zonei Libere Constanța Sud și Zonei Libere Basarabi să se reorganizeze ca subunitate a Companiei Naționale - Administrația Porturilor Maritime - Constanța.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule președinte Antal, vă rog să prezentați raportul comisiei.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Așa cum vi s-a prezentat, acest proiect de lege a fost întocmit în vederea implementării unitare pe întreg teritoriul portuar a prevederilor Codului internațional pentru securitatea navelor și facilităților portuare, acceptat de România prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80 din 2003, aprobată prin Legea nr.484 din 2003 privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80 din 2003 pentru acceptarea de către România a amendamentelor la Anexa Convenției internaționale pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, amendată, și a Codului internațional pentru securitatea navelor și facilităților portuare, adoptate la Conferința Organizației Maritime Internaționale de la Londra, în perioada 9-13 decembrie 2002.

În raport cu obiectul de reglementare și conținutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor ordinare și a primit aviz favorabil din partea Consiliului Legislativ cu nr.845 din 14 mai 2004. A fost avizat favorabil de Consiliul Economic și Social cu nr.1106 din 26 mai 2004 și a fost adoptat acest proiect de lege de Senat în ședința din 14 iunie 2004.

Comisia noastră a analizat proiectul de lege în ședința comisiei din data de 23 iunie 2004, la lucrări au participat 20 de deputați din totalul de 25 de deputați, membri ai comisiei, iar la dezbateri au participat specialiști din cadrul Ministerului Transporturilor, Construcțiilor și Turismului.

Raportul comisiei a fost adoptat în unanimitate, cu unele amendamente care au fost însușite de toți membrii comisiei.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dezbateri generale. Dorește cineva să intervină?

Trecem la dezbaterea textelor proiectului. Vă rog să urmăriți raportul comisiei și proiectul.

La titlul proiectului, dacă aveți obiecțiuni? Comisia n-a avut. Votat în unanimitate.

La art.1 urmăriți amendamentul 2 al comisiei pentru alin.2... de fapt, alin.2 vizează întregul articol. Dacă sunt observații la amendament? Nu sunt. Votat amendamentul în unanimitate. Modificat articolul 1.

La art.2, alin.l nu a fost amendat de către comisie. Dacă aveți obiecțiuni dumneavoastră? Votat în unanimitate, în formularea existentă.

Prin amendamentul 3, comisia propune introducerea alin.2 și 3. Dacă sunt observații? Le găsiți în raport la pag. 3 și 4. Admis amendamentul 3, introduse alin. 2 și 3.

La actualul alin.2 comisia propune modificarea și renumerotarea acestuia în 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Admis amendamentul comisiei, modificat și renumerotat alin.2.

Pentru alin.3, de asemenea, comisia prin același amendament 3, de la pag.5 propune modificarea acestuia și renumerotarea în 5. Dacă aveți obiecțiuni? Admis amendamentul.

Poftiți, domnule. Aveți obiecțiuni? Am înțeles. Aveți obiecțiuni la amendamentul comisiei? Există obiecțiuni la amendamentul comisiei? Vă rog să o explicați, domnule.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Este posibil ca, într-adevăr, eu să nu mai înțeleg nimic. Aveți un raport, iar la un anumit articol comisia a venit cu un amendament. La acel amendament al comisiei nimeni nu e posibil să nu aibă obiecțiuni. Înțeleg în ceea ce spuneți dumneavoastră și din practica pe care o aplicați că dacă nimeni nu are obiecțiuni acel amendament se supune la vot. Eu nu am pomenit treaba asta din 1992 până acum. Deci eu știu că acel amendament al comisiei se supune la vot, indiferent că sunt obiecțiuni sau nu sunt obiecțiuni. Decizia de vot aparține fiecărui deputat. Poate să voteze contra sau pentru. Așa am înțeles din 1992 până în prezent. Dacă, într-adevăr, se merge pe această situație, ar fi posibil să nu mai fie nevoie de noi în sală.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-aș ruga să luați dumneavoastră regulamentul, că aveți o dicție foarte bună. Uitați regulamentul, pe care vi-l ofer aici și să citiți singur articolul 113, dacă aveți această putere colegială, sau vi-l citesc eu?

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Vă rog să-l citiți, dar până "..

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bine, vă rog să mă ascultați.

"Orice amendament, alt text legislativ sau cerere ce urmează să fie aprobată se consideră adoptată, la solicitarea președintelui, dacă nu există obiecție". Deci eu am întrebat dacă există obiecție. Nimeni n-a spus că există obiecție. Deci se consideră adoptat.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, în situația aceasta eu cer eliminarea textului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, dar asta este altceva.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Și atunci supuneți la vot.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Bun, bun. Stați un pic, deci dumneavoastră puteți să vă opuneți. Am obiecții, supuneți votului. Dacă nu ați avut obiecții, înseamnă că s-a adoptat textul. Eliminarea nu o puteți propune, pentru că tot regulamentul acesta, pe care l-ați uitat, că noi nu lucrăm după regulamentul din 1992, pe care vi-l amintiți dumneavoastră bine, că de atunci n-ați prea fost prin sală. Noi lucrăm după regulamentul din 2001, deci nu puteți propune eliminarea, că nu ați avut amendament de fond.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte, vedeți că mai există un articol acolo, în care se precizează că dacă dumneavoastră jigniți deputații, puteți să coborâți de pe piedestalul acela, din care și așa veți pleca peste 6 luni în mod sigur, așa cum este trendul și să coborâți aici jos la microfon, că nu sunteți mai deputat ca mine. Ca să vă fie clar!

Dumneavoastră sunteți mediator și respectați regulamentul. Nu sunteți îndreptățit să jigniți pe cineva că așa doriți dumneavoastră. Deci v-aș ruga să coborâți de acolo și să intrați în dialog cu mine.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă vreți un dialog cu dumneavoastră, mergeți pe sală, nu la ca la duel, o să cobor de aici peste 6 luni și fiți sigur că n-o să fie unul ca mine care să facă ceea ce faceți dumneavoastră acum, ca să enervez și colegii din sală și pe toată lumea pentru a-mi da eu importanță.

Deci aveți obiecțiuni la alin.5? Nu sunt.

Trecem la art.3 cu privire la amendamentul 4. Dacă sunt observații? Nu sunt. Admis amendamentul, modificat art.3.

La art.4 urmăriți amendamentul 5. Dacă sunt obiecții. Nu sunt obiecții la amendamentul 5. Admis. Modificat art.4.

La art.5 urmăriți amendamentul 6. Admis amendamentul 6, modificat art.5.

La art.6 urmăriți amendamentul 7. Admis amendamentul 7, modificat art.6.

La art.7 urmăriți amendamentul 8. Dacă sunt obiecțiuni. Nu sunt obiecțiuni. Votat amendamentul, modificat art.7.

La art.8, urmăriți amendamentul 9. Domnul președinte Antal.

 
   

Domnul Antal Istvan:

Domnule președinte,

E o problemă de redactare. Vă rog să urmăriți. "Operațiunile de predare-preluare a bunurilor se fac...", nu "se face", "...pe bază de protocol", iar la ultima frază "Administrația porturilor maritime S.A. Constanța, în termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi - s-a scăpat această sintagmă în Monitorul Oficial al României, Partea I. Vă rog să se facă aceste completări.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Nu e nevoie să supun votului acest lucru și parafrazându-vă pe dumneavoastră, o să spun să se facă aceste corecturi, materiale care trebuiau făcute în comisie. Mulțumesc.

Dacă sunt alte obiecții la amendamentul 9. Nu. Adoptat amendamentul cu mențiunea de a se face corecturile necesare.

La art.9 dacă aveți obiecțiuni. Comisia n-a avut. Votat art. 9 în unanimitate.

La art.10 propus de comisie prin amendamentul 1 dacă aveți obiecțiuni. Nu sunt obiecțiuni, introdus art.10.

La anexa 1 dacă sunt obiecțiuni. Nu. Votată în unanimitate.

Anexa 2. Nu sunt obiecțiuni. Votată în unanimitate.

Vom supune acest proiect votului final mâine.

 
Dezbateri asupra Propunerii legislative pentru modificarea art.11 lit. a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic, nr.514/2003 (retrimitere la comisie)  

La pct.15, Propunerea legislativă pentru modificarea art.11 lit.a) din Legea privind organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic nr. 514/2003.

Autorul propunerii, domnul deputat Niculescu.

   

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

E o propunere foarte simplă, respectiv propunerea legislativă de modificare a acestui articol vorbește de organizarea și exercitarea profesiei de consilier juridic care, în acest articol, avea atribuțiuni numai activitatea didactică universitară. Astfel încât exercitarea acestei profesiuni nu era compatibilă cu activitatea desfășurată în învățământul preuniversitar.

În conformitate cu metodologia privind încadrarea personalului didactic din învățământul preuniversitar, există posibilitatea ca licențiații unei facultăți de drept să poată preda în acest învățământ educație civică, cultură civică, iar la alte grupuri școlare, licee sau colegii, elemente de legislație și economia întreprinderii.

Din acest motiv s-a născut anularea acestei sintagme universitare ca să poată să predea și în învățământul gimnazial.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia juridică.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Potrivit art.75 din Constituție, Camera Deputaților este Cameră decizională în cazul acestei inițiative legislative. Consiliul Legislativ, cu avizul nr. 543 a avizat favorabil această propunere legislativă.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină și imunități au hotărât cu majoritate de voturi să supună plenului Camerei Deputaților spre dezbatere și aprobare prezenta propunere legislativă cu amendamentele admise, așa cum rezultă din anexa prezentă la raport.

Proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Bobiș. Cu privire la conținutul propunerii legislative.

 
   

Domnul Teodor Bobiș:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

La această inițiativă legislativă, Guvernul a formulat un punct de vedere negativ, întrucât prin modificarea solicitată s-ar crea un regim discriminatoriu în defavoarea consilierilor juridici, cel puțin în raport cu celelalte profesii juridice.

Astfel, prin Legea nr.51 din 1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, incompatibilitatea se referă numai la acele îndeletniciri, cu excepția activității didactice în învățământul universitar.

Art.35 din Legea notarilor publici și a activității notariale, 36/1995, prevede că exercitarea profesiei de notari publici este incompatibilă cu desfășurarea unei activități salarizate, cu excepția activității didactice universitare. Dacă s-ar elimina această sintagmă, ar însemna că pentru consilierii juridici se acceptă orice funcție didactică, începând cu învățământul gimnazial, până la învățământul superior, ceea ce creează o discriminare în raport cu celelalte categorii din profesia respectivă.

Pentru aceste motive, Guvernul își menține punctul de vedere negativ.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Florin Iordache.

 
   

Domnul Florin Iordache:

Domnule președinte,

Cu prilejul examinării, membrii comisiei au constatat că inițiativa legislativă permite desfășurarea activității didactice nu numai în învățământul superior, ci și în cel preuniversitar. De aceea, noi, în momentul în care am analizat-o, am considerat că un jurisconsult poate să susțină și în învățământul preuniversitar.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Niculescu.

 
   

Domnul Constantin Niculescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

N-am să citesc decât din punctul de vedere al Guvernului: "Dacă sub ultimul aspect (respectiv perspectiva locurilor de muncă pe care absolvenții cu studii juridice le-ar putea ocupa în învățământul preuniversitar), asupra oportunității modificării propuse urmează a se aprecia, nu se poate vorbi de un regim discriminatoriu".

Așa spune Guvernul. Deci, a lăsat la aprecierea Parlamentului.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul secretar Mohora are o intervenție. Poftiți!

 
   

Domnul Tudor Mohora:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Întrucât constatăm cu toții că sunt puncte de vedere evident divergente între poziția Guvernului și comisie, propun retrimiterea la comisie în vederea examinării acestei probleme.

Mulțumesc foarte mult.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Stanciu.

 
   

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Stimate domnule inițiator,

Sunt într-adevăr mai multe situații în care cadrul didactic universitar poate desfășura și alte activități. Este și cazul unora dintre noi, care poate să fie și senatori și deputați și pot să și rămână cadre didactice.

Problema care se pune aici este într-un fel interesantă. Dacă am înțeles bine, deci un consilier juridic să poată preda în învățământul preuniversitar și să fie în același timp și consilier juridic. Aici cred că trebuie într-adevăr gândit foarte atent, nu atât prin prisma discriminării pozitive care s-ar face pentru consilierii juridici, ci prin prisma atribuțiunilor pe care le are un cadru didactic din preuniversitar.

Pentru că în statutul personalului didactic, la atribuțiunile unui cadru didactic, practic, este vorba de 8 ore pe zi și nu este vorba numai de norma de predare. Norma unui cadru didactic se compune din norma de predare care este în medie de 18 ore pe săptămână, dar are alte activități conexe care fac ca, practic, el să fie ocupat 8 ore pe zi.

În această situație, mă întreb dacă consilierul juridic respectiv care are un program foarte concret pe parcursul unei zile, în școală și sub atenta supraveghere a directorului, poate să plece când dorește sau când nu dorește pentru a apăra interesele unei firme sau alteia.

Personal, cu tot respectul care-l am pentru colegul meu, cred că la nivel de învățământ preuniversitar, a accepta să fie titular în învățământul preuniversitar și să aibă și alt doilea post, este practic imposibil.

De aceea, sunt de acord cu ceea ce a spus colegul, să se returneze la comisie, dar cred, domnule președinte, că ar fi util ca această dezbatere s-o avem și în cadrul Comisiei de învățământ, cel puțin în aviz. Și poate prin discuții se va găsi o soluție sau se vor clarifica anumite lucruri.

Deci, sunt de acord cu propunerea colegului, domnul deputat Mohora, să fie retrimisă la comisia de fond, dar și cu un aviz de la Comisia de învățământ.

Vă mulțumesc frumos.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dan Brudașcu.

Stimați colegi, la ora 18, 19 începeau răspunsurile la întrebări și interpelări care se transmit la radio. V-aș ruga să scurtăm dezbaterile pentru a ne putea încadra în timp.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

Foarte pe scurt o să încerc să mă refer la acest proiect de lege foarte interesant, foarte util în alte condiții, dar care nu ține cont de necesitatea asigurării calității actului instructiv-educativ în școala românească.

În ultima perioadă, datorită faptului că s-a admis cu o larghețe și cu o generozitate adeseori culpabile, s-au admis să funcționeze în cadrul învățământului tot felul de persoane cu pregătiri din diverse domenii dar fără elementul fundamental, acela care ține de metodica predării materiei în cauză, școala românească de la performanțele pe care le-a înregistrat într-o anumită perioadă cade încetul cu încetul.

Nu cred că este absolut obligatorie admiterea acestui proiect de lege, pentru că oricât de bine pregătit ar fi teoretic, din punct de vedere juridic, din punct de vedere constituțional, un consilier juridic, el n-a făcut pe parcursul pregătirii sale universitare nici o oră de metodica predării științei respective în învățământul preuniversitar, gimnazial sau general.

Prin urmare, cred că nu este cazul să adoptăm o asemenea lege, cu tot respectul pe care și eu îl nutresc față de inițiator, s-ar crea un dezechilibru între celelalte profesii juridice, s-ar crea o discriminare pozitivă care nu-și găsește absolut nici un fel de modificare și nu s-ar aduce nici un fel de servicii de natură profesională calității actului de învățământ în România.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Stimați colegi, am vrut să supun votului această propunere, dar sunt nevoit să amân, să întrerup dezbaterile și v-aș ruga ca, mâine, să vă prezentați împreună cu Comisia juridică cu un raport suplimentar, ținând cont de tot ce s-a spus aici pertinent, inclusiv de către Comisia de învățământ.

 
Primirea de raspunsuri la interpelarile adresate primului ministru si membrilor Guvernului de catre deputatii:  

Întrerupem lucrările la acest punct și trecem la partea a doua a lucrărilor de astăzi destinată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

V-aș ruga să lăsați controversele pentru mâine, să putem începe partea a doua a ședinței noastre de astăzi.

  Ștefan Baban

L-aș ruga pe domnul secretar de stat Gavril Baican să răspundă întrebării domnului deputat Ștefan Baban cu privire la negocieri energetice în favoarea altora.

Rog colegii să păstreze liniștea ca să nu se transmită în direct la radio convorbirile dumneavoastră particulare la telefon.

   

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind contractul de privatizare cu firma italiană "Energo", vă comunicăm următoarele:

Contractul de concesiune este un instrument folosit nu numai în România ci și în alte jurisdicții și care completează capacitatea legală a unui operator de a desfășura într-o anumită zonă un anumit serviciu de interes public. Astfel, în măsura în care vor răspunde condițiilor din caietele de sarcini aprobate de guvern, operatorii de distribuție, adică cele opt filiale ale Societății "Electrica" vor fi îndreptățite să semneze cu Ministerul Economiei și Comerțului un contract de concesiune privind serviciul de distribuție din zona sa de activitate.

În mod normal, și cele două societăți de distribuție "Electrica" Banat și "Electrica" Dobrogea, supuse privatizării și unde s-au încheiat negocierile cu investitorul italian "Enel", vor avea dreptul să încheie astfel de contacte de concesiune. Cele două societăți și după privatizare rămân societăți, respectiv persoane juridice de drept românesc care vor continua să asigure servicii publice de distribuție din zona geografică respectivă.

Conform reglementărilor în vigoare, la activitățile de tip monopol natural, stabilirea tarifelor de distribuție de energie electrică se face de către reglementator pe principiul costuri recunoscute plus profit. În acest fel, toate costurile justificate se reflectă în tarif, inclusiv cele provenite din taxe, redevențe și impozit. Este deci de înțeles că o creștere a acestor costuri va duce în mod direct la creșterea tarifelor la consumatorii finali. O redevență nejustificat de mare ar duce la o creștere artificială a tarifelor, creștere care nu este nici în favoarea și nici în defavoarea operatului sau a companiei "Enel", ci ar fi doar în defavoarea consumatorului.

Să nu uităm că prin contractul de concesiune despre care vorbim, se concesionează doar un drept de operare nu și active, deci o redevență ridicată nu ar avea nici un temei economic.

Cu alte cuvinte, acea redevență, să spunem de 1%, așa cum a fost ea amintită în interpelare, ar duce în mod direct la o creștere a tarifului de distribuție în același procent, fără a oferi nici un beneficiu operatorului sau investitorului.

Referitor la tranzacția de privatizare a celor două filiale ale Societății "Electrica", se poate spune că s-a obținut un preț comparabil cu alte tranzacții din regiune, ținând cont de contextul global și cel specific în aceste afaceri. S-au implementat, de asemenea, împreună cu A.N.R. mecanisme și tarife transparente și stabile conform cu acquis-ul Uniunii Europene și s-a reușit o protecție corespunzătoare contra fenomenului de inflaționare artificială a tarifului la consumator.

Stabilirea tarifelor în acest domeniu este strict reglementată și nu este dictată de un investitor sau altul. Prin sistemul de tarifare supravegheat și controlat de către ANR, ca autoritate independentă în domeniu, posibilitatea ca Enel să aplice majorări este total greșită.

Sistemul de tarifare este un instrument complex care funcționează în toate țările Uniunii Europene și care prevede, printre altele, și un plafon limită sau maximal cu privire la creșterile de tarife. Acest plafon maximal nu este obligatoriu să fie atins dacă costurile nu sunt justificate și acceptate de ANR.

Considerăm că am răspuns la întrebările dumneavoastră și dorim să vă asigurăm de faptul că privatizarea celor două societăți de distribuție a energiei electrice o considerăm un succes, care va duce la îmbunătățirea serviciilor de distribuție pentru consumator și la întărirea celor două companii de distribuție.

Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul deputat Baban are vreo obiecție și vreun comentariu la ce s-a spus. Vă rog, aveți cuvântul!

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Un minut, domnule președinte!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mai mult nu pot să vă dau, potrivit regulamentului.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Sper să nu fie o privatizare de succes, deja energia electrică s-a scumpit cu 1 iulie, probabil că știți și dumneavoastră, cum de altfel o să simțim toți pe propriul buzunar, când va veni factura la finele lunii. N-am încredere în ce mi-a spus domnul ministru, pentru că noi am mai făcut privatizări de succes, cum ar fi ROMTELECOM-ul, ROMCIM-ul și alte privatizări de succes în care am dat totul pe gratis la alții ca acum să ne rugăm de ei să ne vândă.

Așa că sunt total nemulțumit de ceea ce se întâmplă.

Vă mulțumesc.

 
  Ioan Miclea

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Miclea va primi răspunsul de la domnul secretar de stat Grigorescu cu privire la accidentul feroviar din județul Teleorman.

     

Domnul Ioan Miclea (din bancă):

În legătură cu fierul vechi!?

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am anunțat la începutul ședinței că se transmite la radio această ședință. Deci, v-aș ruga să vă abțineți de la comentarii lăturalnice în timpul dezbaterilor.

 
     

Domnul Ioan Miclea (din bancă):

Vorbeam de interpelare, nu vă supărați!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, după ce veți primi răspunsul, o să vă dau cuvântul să veniți civilizat la tribună și să vă spuneți punctul de vedere.

Vă rog, domnule ministru!

 
   

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind măsurile luate pentru gestionarea deșeurilor de fier vechi, vă comunicăm următoarele:

Pentru contracararea unor aspecte negative privind gestionarea deșeurilor reciclabile, în ianuarie 2001, Guvernul României a adoptat în regim de urgență Ordonanța 16 care reglementează gestionarea deșeurilor reciclabile și inclusiv a fierului vechi și care a fost aprobată de Parlamentul României prin Legea nr.465 din 2001.

Această reglementare stabilește obligațiile deținătorilor de deșeuri, obligațiile agenților economici care colectează deșeurile de la populație, obligațiile agenților economici care prelucrează deșeurile reciclabile și, în fine, sancțiunile care se aplică pentru nerespectarea prevederilor legale.

Prin această reglementare, s-a instituit un circuit controlat al deșeurilor de la generator la consumator, urmărindu-se ca atât deșeurile colectate de la populație cât și cele generate de agenții economici să fie obligatoriu prelucrate prin societățile de valorificare autorizate de Ministerul Economiei și Comerțului, respectiv de Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor.

În urma prelucrării, deșeurile sunt transformate în materii prime secundare, încadrate în standardele în vigoare și se pot comercializa liber atât pe piața internă, cât și pe piața externă.

Statul nu poate interveni asupra prețului sau condițiilor de livrare din contractele comerciale. Fierul vechi este o marfă care, conform acordurilor internaționale, a fost liberalizată total la export încă din 1997, introducerea de restricții la exportul de fier vechi ar reprezenta o încălcare a acestor acorduri și ar contraveni procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, respectiv la capitolul "Libera circulație a mărfurilor".

Exportul de fier vechi se realizează pe licențe statistice de export eliberate de către Departamentul de comerț exterior.

În 2001-2003, spre exemplificare, au fost exportate în 2001, 1,7 milioane tone, în 2002, 2,1 milioane tone și în 2003, 2,4 milioane de tone.

În același timp, metalurgia românească a consumat în perioada 2001-2003 următoarele cantități de fier vechi: 1,7 milioane, 1,9 milioane, respectiv 2,1 milioane.

Prin urmare, exportul de fier vechi se datorează atât excedentului de această materie pe piața internă, respectiv a cantităților consumate la intern față de cantitatea colectată și prelucrată cât și problemelor financiare cu care s-au confruntat unele unități metalurgice în achiziționarea fierului vechi.

Ministerul Economiei și Comerțului a efectuat controale la peste 300 de societăți pe linia gestionării deșeurilor reciclabile, aplicând sancțiunile prevăzute de lege, iar această acțiune continuă permanent, fenomenele negative diminuându-se considerabil.

Problematica respectării legislației în domeniul gestionării deșeurilor industriale reciclabile a fost introdusă în obiectul de activitate permanentă a autorității naționale de control, respectiv Garda Financiară, Garda de mediu, Autoritatea Națională a Vămilor, care desfășoară, de asemenea, acțiuni de control la nivelul întregii țări.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale și confiscarea contravalorii deșeurilor derulate cu nerespectarea legii, iar în unele cazuri, s-au întocmit dosare penale pentru acele abateri care au constituit infracțiuni.

În ceea ce privește garnitura de tren încărcată cu fier vechi din gara Oravița cu destinația Portul Constanța, Ministrul Economiei și Comerțului împreună cu Garda Financiară și Inspectoratul General al Poliției întreprind cercetări privind legalitatea operațiunilor derulate de firmele implicate. Și vă vom informa asupra rezultatelor.

Din datele pe care le deținem astăzi, rezultă faptul că proprietarul fierului vechi din respectiva garnitură de tren este Societatea "Domini Trading" SRL, fierul vechi provine de la centrala termică Anina, fiind câștigat prin licitație publică de către această societate.

Fierul vechi este pregătit conform standardului român SR 6058, categoria E 3 de către o societate prestatoare de servicii pentru "Domini Trading". Destinația garniturii era, așa cum ați sesizat și dumneavoastră Portul Constanța pentru export.

Referitor la Societatea chimică Turda și Societatea siderurgică Călan, de fapt "Sidermet" Călan, sigur, nu fac parte din portofoliul societăților din coordonarea Ministerului Economiei, însă din informațiile primite de la AVAS, Societatea chimică Turda a fost privatizată de către fostul FPS în 1997 și de atunci a suferit mai multe vânzări și revânzări, practic nemaiavând activitate astăzi.

În ceea ce privește "Sidermetul" Călan...

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Încercați să sintetizați, stimate coleg, pentru că s-a cerut un răspuns, nu un raport. Vă rog!

 
   

Domnul Andrei Grigorescu:

Da. Societatea "Sidermet" Călan a fost împărțită în 11 societăți, din care "Sidermet" Călan este o societate mixtă astăzi cu un partener german care funcționează și a preluat personalul și utilajele de la celelalte societăți existente.

Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat, dacă sunteți mulțumit de răspuns.

Poftiți! Domnul deputat Miclea dorește să facă un comentariu la acest răspuns.

 
   

Domnul Ioan Miclea:

Domnule președinte,

Țin să vă fac cunoscut că răspunsul nu mă satisface, deoarece se abate de la întrebările pe care eu le-am pus punctual, prima fiind dacă Guvernul dumneavoastră a avut și are un program concret de gestionare a deșeurilor de fier vechi și reducerea exportului acestora, cum înțelege să aplice acest program și în ce măsură politica Guvernului e în stare să controleze fenomenul exportării în exces a fierului vechi.

A doua era, sigur, s-a răspuns parțial, de unde provin cele 30 de vagoane de fier vechi.

Și, a treia, dacă se vor lua măsuri împotriva acelora care, sigur, în așa măsură purced la exportarea acelei cantități de fier vechi, și dacă cunoașteți faptul că multe societăți comerciale, mai ales cu profil metalurgic - sigur, mai este o interpelare pe linia Călanului -, deci referitor la halul în care arată această societate de referință, și faptul că noi nu avem nici un program de revigorare a industriei siderurgice; cu 297 kg. de fier vechi, alături de pelete sau de minereu de fier, se pot elabora fonte și oțeluri.

Nu ne interesează problema aceasta, vom suporta consecințele care se vor reflecta chiar și în capacitatea de apărare a țării, reducând producția de oțel. Mulțumesc.

 
  Costache Mircea

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Mircea Costache. E prezent? Veți primi răspunsul de la domnul Mircea Alexandru, cu privire la primarii unor comune din județul Buzău.

   

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În referire la interpelarea dumneavoastră, "referitoare la abuzurile la care se pretează primarii unor comune din județul Buzău", și exemplificând situația petiționarilor Bălălău Jenică și Lixăndroiu Aurică, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele.

Din situația expusă și din documentele anexate rezultă că în speță este vorba de raporturi civile contractuale încheiate între Primăria comunei Scorțoasa, județul Buzău, și unii cetățeni, contracte ce au ca obiect cedarea unei părți din suprafața de teren din proprietatea localnicilor contractanți pentru îndreptarea drumului către Vulcanii Noroioși, primăria obligându-se, în schimbul acestei cedări din dreptul de proprietate, la despăgubirile care sunt consemnate în contract.

Nici suprafața pe care proprietarul o cedează nu este certă, și nici contraprestația primăriei, a acestei obligații corelative, fiind în funcție de proiectul construcției.

Având în vedere că aspectul semnalat se referă la contracte juridice de natură civilă încheiate și semnate de părți, Ministerul Administrației și Internelor nu are competența să intervină în derularea unor asemenea contracte, și nici să le desființeze în substanța sau în efectele lor.

În cazul în care una dintre părți este nemulțumită de modul în care s-a încheiat contractul sau de modul în care cealaltă parte își îndeplinește obligațiile contractuale, se poate adresa instanței de judecată, singura instituție a statului de drept abilitată să se pronunțe.

Faptul că una dintre părțile contractante este primăria, nu îndreptățește Executivul să intervină în acest contract, întrucât, în conformitate cu prevederile art.120 alin.1 din Constituția României, administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale, iar conform dispozițiilor art.2 alin.1 din Legea nr.215, între Executiv și autoritățile locale nu există raporturi de subordonare.

În concluzie, având în vedere natura actelor încheiate între cetățeni și primari, care sunt convenții civile bazate pe liberul consimțământ al părților, precum și raporturile constituționale care există între Executiv și primării, Ministerul Administrației și Internelor nu are competență să intervină în cazurile semnalate.

Cu stimă, ministru de stat, ministru administrației și internelor, Marian Florian Săniuță. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, aveți dreptul la un comentariu.

 
   

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu eram gata, gata să apreciez de data aceasta acuratețea răspunsului, dar constat că domnul secretar de stat obișnuiește să se derobeze de anumite răspunderi și să constate de fiecare dată că ministerul pe care îl reprezintă nu se poate amesteca în activitatea primăriilor.

Un minister al administrației, care este în slujba cetățeanului, ca și primăria respectivă, nu cred că se poate exonera de orice răspundere, chiar și atunci când între cetățeni și primărie intervin contracte.

Era de observat în contractul pe care eu l-am anexat - spre exemplificare și spre o mai dreaptă interpretare a legii - era de observat în acel contract că primarul le promite cetățenilor despăgubiri în bani și în natură, pentru suprafața pe care o afectează amenajarea drumului respectiv, dar el nu procedează în temei legal, precizând în convenție că folosește terenul cetățenilor pentru o utilitate publică pe durată de 5 ani. Or, este de la sine înțeles că un drum public nu se face pentru 5 ani. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, a prejudicia, a priva de foloasele cuvenite unei suprafețe de teren - ziceți dumneavoastră că nu este precizată; se spune în contract că este de 500 mp - fie și pe perioadă limitată, așa cum prevede convenția, și a nu acorda cetățenilor nici un drept, nici o despăgubire bănească, și nici măcar în natură, nu cred că este o treabă de care să ne spălăm cu toții pe mâini. Cineva trebuie să facă lumină, cineva trebuie, în actul de administrație, să introducă legalitatea, cineva trebuie - oricâtă autonomie ar funcționa și de oricât de multe prerogative s-ar bucura un primar ales de cetățeni, el nu are dreptul discreționar de a-i prejudicia pe unii și de a-i leza în drepturile lor.

Contractul pe care vi l-am anexat este pur și simplu o bătaie de joc la adresa cetățenilor, în care li se spune, așa, vag, că li se vor da niște despăgubiri, dar nu se spune care, și până la urmă nu li se acordă nimic.

Eu v-aș ruga pe dumneavoastră să fiți fericitul posesor al unei suprafețe de teren, nu spre Vulcanii Noroioși, domnule secretar de stat, ci spre Borș, să treacă autostrada pe care o va face Bechtel acolo, și dumneavoastră să le-o dați degeaba și să considerați că într-un eventual act care intervine între dumneavoastră și o autoritate publică, nu răspunde nimeni, că-i sistemul autonom și face fiecare ce vrea.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Cam dure remarcile acestea, stimate coleg. Faptul că aveți dreptul la un comentariu, parcă vă obliga la mai multă decență.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Alexandru.

 
   

Domnul Mircea Alexandru:

Mă simt obligat să răspund domnului deputat și să fac precizarea că suntem într-un stat care se guvernează după Constituție și după legi; ceea ce am precizat anterior a avut în vedere, chiar textele precis și concret citate din Constituție, că în statul de drept convenția este o înțelegere între părți, este "pacta sunt servanta", și dacă Ministerul Administrației și Internelor și-ar permite să intervină în convențiile între părți, legal semnate de fiecare, înseamnă că atunci ar comite un abuz.

Deci, am precizat în lege că statul nu poate interveni în aceste convenții, ci numai instanța de judecată, dacă părțile se consideră lezate în drepturile lor. Orice intervenție a Executivului în această chestiune ar însemna abuz, și abia atunci ar fi un drept, eventual, la o interpelare. Vă mulțumesc foarte mult.

 
  Dan Brudașcu

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare a adresat-o domnul deputat Dan Brudașcu, domnului Adam Crăciunescu, în legătură cu dificultățile în obținerea lemnelor de foc în mai multe localități din județul Cluj.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

   

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Brudașcu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1530/2004, vă comunicăm următoarele.

Locuitorii județului Cluj din Munții Apuseni beneficiază de facilități privind cumpărarea și transportul masei lemnoase, în conformitate cu prevederile Legii nr.33/1996.

Acordarea reducerilor privind valoarea masei lemnoase pentru locuitorii Munților Apuseni se face prin ocoalele silvice care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, pe baza datelor transmise de primarii comunelor din zonă la direcțiile silvice.

Regia Națională a Pădurilor a vândut în anul 2003, cu valoare redusă, respectiv de 50%, 380 mc lemn, locuitorilor care beneficiază de acest drept.

Direcția teritorială de regim silvic și de vânătoare, organismul care aprobă cereri individuale de marcare a arborilor destinați tăierii de fond forestier - proprietate privată - din raza județului Cluj, are, începând cu data de 1 mai 2004, sediul în municipiul Cluj, localizare care avantajează locuitorii județului Cluj.

O dată cu modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 prin Legea nr.120, prestația de servicii privind punerea în valoare a arborilor destinați tăierii din fondul forestier - proprietate privată a persoanelor fizice - poate fi efectuată atât de către ocoalele silvice de stat, cât și de structurile silvice proprii, care administrează suprafața majoritară de fond forestier din raza localității respective.

Mai mult, în cazul în care proprietarii - persoane fizice - încheie contracte de administrare cu structuri silvice autorizate, cantitățile care pot fi recoltate se stabilesc pe baze contractuale și în conformitate cu amenajamentele sau studiile sumare de amenajare.

Materialul lemnos din păduri - proprietate privată a persoanelor fizice - nu se poate recolta decât numai cu respectarea legislației privind regimul silvic.

Aspectele prezentate de numitul Puca Culiță în plângerea sa, atașată interpelării, relevă faptul că el însuși recunoaște comiterea unor fapte contravenționale și infracționale cum sunt: recomercializarea de material lemnos, transportul de material lemnos fără documente legale, tăieri ilegale de arbori.

Direcția silvică Cluj a comunicat că faptele menționate în plângere au fost comise de către petent în cadrul unui grup organizat, de etnie rromă, cu agresarea personalului silvic. Aceste fapte au fost instrumentate și sunt în curs de instrumentare de către organele în drept, și au stat la baza aplicării unor sancțiuni contravenționale și penale.

Sancționarea violențelor invocate în plângere intră în sfera de competență a instituțiilor abilitate. Acestea sunt în cunoștință de cauză și și în măsură să se pronunțe asupra vinovăției părților.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este preocupat să identifice soluții alternative și programe, împreună cu societatea civilă și celelalte instituții ale statului, pentru rezolvarea unor probleme sociale, care necontrolate pot conduce la unele agresiuni asupra fondului forestier național. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dan Brudașcu dorește să facă un comentariu.

 
   

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În primul rând, țin să mulțumesc reprezentantului ministerului pentru faptul că s-a grăbit cu acest răspuns.

Aș sesiza, pentru atenția dumneavoastră și a domniei sale, un fapt extrem de relevant. Domnia sa spune că sunt create condiții pentru ca persoanele îndreptățite să beneficieze de masa lemnoasă necesară. Este invocată, evident, și Legea nr.33/1996, și, ca una dintre marile realizări ale momentului, faptul că pe anul 2003 s-a distribuit populației marea cantitate de 380 mc de lemn, pentru ca persoanele din zona Munților Apuseni să se poată încălzi.

Imaginați-vă și dumneavoastră câți au beneficiat de această larghețe, exprimată în răspunsul domnului ministru.

Pe de altă parte, eu cred că modul excesiv birocratic în care s-a găsit soluția pentru eliberarea cantității de masă lemnoasă eliberată, incită și determină populația să ajungă în stare de a comite diverse delicte, inclusiv infracțiuni la legea silvică.

Eu aș dori să se supună atenției, cu toată responsabilitatea, situația creată, pentru că, persoane în vârstă, unele de peste 80 de ani, invocă faptul că n-au ajuns să fie în stare să-și exploateze nici masa lemnoasă de pe propriile loturi, care le-au revenit în baza Legii nr.1, "legii Lupu", din anul 2000.

Eu consider că acest răspuns, chiar dacă este calat pe situația pe care am explicat-o, produsă pe raza comunei Valea Ierii, nu cred că ea trebuie să fie tratată ca o situație singulară, nu consider că cele afirmate aici - și trimiterea spre calitatea de rrom a acelei persoane - reprezintă o motivație pentru atitudinea organelor silvice din zonă, bătăile care i-au fost administrate, faptul că i-au fost luate sculele cu care s-a deplasat în pădure, și celelalte situații care intră nu numai sub incidența Legii penale, ci intră, dacă vreți, și sub incidența moralității, pentru că numai starea de sărăcie în care se găsesc mulți dintre cetățenii zonei Apusenilor îi împing pe unii să ajungă în situația de infractori privind Legea silvică.

Eu aș solicita, totuși, ministerului să abordeze problema sau cazul Puca Culiță cu toată responsabilitatea și să-și asume responsabilitatea și în ce privește atitudinea unor persoane de la Ocolul silvic din zonă. Mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
  Ludovic Mardari

Stimați colegi,

Pentru domnul Ludovic Mardari va răspunde domnul secretar de stat Pavelescu, în legătură cu Spitalul Municipal din Timișoara.

Vreți să dezvoltați puțin interpelarea, domnule deputat? Vă rog.

   

Domnul Ludovic Mardari:

În primul rând, vreau să-mi exprim nemulțumirea că la întrebarea nr.2152 A/15 iunie 2004, adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiției, nu am primit răspuns, deși au trecut cele două săptămâni prevăzute în regulament.

Interpelarea adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătății, la care urmează să primesc răspuns, are următorul conținut.

Mă refer în cele ce urmează la noua clădire a Spitalului Municipal din Timișoara, construcție începută în anul 1994, dar abandonată după 3 ani, în stadiul de structură de rezistență cu 6 nivele.

Din decembrie 2000, cu ocazia dezbaterii bugetelor anuale de stat, am solicitat bani pentru continuarea lucrărilor.

În anul 2003, când s-a dezbătut bugetul de stat pentru 2004, fiind convins că Guvernul nu va putea finaliza această lucrare, am formulat amendamentul în felul următor: investiția a fost demarată acum 9 ani și trebuia să fie finalizată în 1996, în timpul guvernării PDSR.

Din 1997, activitatea de construcție a clădirii a fost abandonată. S-au cheltuit 30 miliarde lei, la valoarea banilor din acea vreme. De-a lungul anilor s-a constatat că statul este incapabil să termine obiectivul. Singura soluție este găsirea unui investitor interesat să preia clădirea în stadiul în care se află.

Prin urmare, solicit 250 milioane lei, care să acopere cheltuielile necesare organizării licitației.

Mi s-a răspuns că, dacă se va pune problema organizării unei astfel de licitații, Ministerul Sănătății va găsi banii necesari, fără a mai fi cuprinși în bugetul de stat.

Acestea se petreceau în noiembrie 2003. La scurtă vreme ați devenit ministru al sănătății. Cu ocazia primei conferințe de presă pe care ați ținut-o la Timișoara, ați declarat: "Noua unitate spitalicească ar trebui să reunească toate secțiile care în prezent funcționează în spații improprii. Voi atrage fonduri prin parteneriat public-privat, dat fiind faptul că necesarul pentru acest spital depășește sumele disponibile în Ministerul Sănătății".

Ați nominalizat și un investitor străin interesat de acest obiectiv, și ați afirmat că lucrările vor începe în mai 2004, urmând ca finalizarea să aibă loc în maximum un an de zile.

Toate ziarele din Timișoara au preluat aceste declarații ale dumneavoastră. V-ați bucurat de simpatia și încrederea tuturor celor care le-au citit. Eu chiar am fost încântat că mi-ați preluat ideea, pe care am susținut-o cu ocazia dezbaterii bugetului de stat pe anul 2004. Oricum, nu este important să ai o idee, important este să o poți materializa.

Iată, domnule ministru, că a trecut luna mai din acest an. Ne aflăm în 21 iunie, acum suntem în 28 iunie, și nu au fost reluate lucrările la Spitalul Municipal Timișoara.

Când vă veți onora promisiunile privind îmbunătățirea condițiilor pentru asigurarea serviciilor medicale în Timișoara, orașul din care proveniți? Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pavelescu, vă rog să răspundeți la interpelare.

 
   

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Brânzan, vă comunic următoarele.

Obiectivul de investiții Spitalul Clinic Municipal Timișoara a început în anul '95, în baza acordului Ministerului Finanțelor nr.228/1994 și aprobării studiului de fezabilitate prin Hotărârea de Guvern nr.155/1994, având o valoare totală de 9.938.000.000 lei, în prețuri aprilie 1994.

Termenul de finalizare nu era 1995. Abia în '95, anul începerii lucrărilor acestui obiectiv, și până în 2001 a fost finanțat, prin bugetul Ministerului Sănătății, fiind alocate credite bugetare în sumă de 30.433.266.000 lei, realizându-se un stadiu fizic de 30%.

Începând cu anul 2002, datorită fondurilor reduse aprobate de Ministerul Sănătății prin legile bugetare anuale, acest obiectiv de investiții nu a mai fost cuprins în programele anuale de investiții ale ministerului, având finanțarea sistată.

La data evaluării nevoilor de investiții în anul 2003 și a solicitărilor pe fonduri de investiții cu destinația cheltuieli de capital, suma a fost diminuată, astfel încât s-a procedat la un studiu de oportunitate privind continuarea investițiilor celor 54 de lucrări de investiții în domeniul sănătății.

S-a avut în vedere nevoia stringentă în unele zone care au deficit în ceea ce privește infrastructura spitalicească; de asemenea, s-a avut în vedere stadiul fizic al investițiilor, astfel încât, prin banii aceia care s-au aprobat prin Legea bugetului, să fie continuate obiective de investiții care puteau fi terminate într-un an sau maximum doi.

Începând cu 2002, așa după cum știți și dumneavoastră, obiectivul de investiții la care facem referire nu a mai fost cuprins în programul anual, având finanțarea sistată.

Creditele bugetare aprobate de Ministerul Sănătății cu destinația de cheltuieli de capital au fost alocate în perioada 2002-2004 prioritar pe zone care aveau deficit în asigurarea îngrijirilor spitalicești.

Valoarea estimată rămasă de finanțat pentru Spitalul Clinic Municipal Timișoara, la 31.12.2003, a obiectivului respectiv, este de 315.415.571.000 lei.

Față de această situație și în condițiile în care finalizarea acestui obiectiv de investiții nu se putea estima, s-au întreprins acțiuni prin care s-au căutat potențiali investitori interesați în finalizarea acestui obiectiv, promovându-se o intenție de parteneriat public-privat cu firma germană "INTERMEDICO GMDH" și Primăria Municipiului Timișoara.

Oferta firmei germane menționate, care a depus documentele de intenție pentru finalizarea lucrărilor de construcție a spitalului, este de actualitate, și după desfășurarea alegerilor și constituirea noului Consiliul Local al municipiului Timișoara vor fi demarate demersurile care se impun pentru derularea unui parteneriat public-privat, potrivit procedurilor legale în vigoare, aplicabile în România. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mardari, vă rog.

 
   

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte,

Eu regret că domnul ministru Brânzan nu a putut să fie prezent la Camera Deputaților pentru a-mi da răspuns. M-am referit la declarațiile pe care le-a făcut în cadrul unei conferințe de presă, în care a anunțat că anul acesta, în luna mai, vor începe lucrările la Spitalul Municipal Timișoara, la noua clădire aflată în construcție.

Iată că a venit domnul secretar de stat și a dat un răspuns astfel încât să poată bifa că s-a rezolvat și această problemă.

În interpelarea pe care am făcut-o am spus foarte clar: "Când se vor relua lucrările privind investiția Spitalul Municipal Timișoara?".

Ei, bine, răspunsul nu poate să mă mulțumească. În orice caz, toată povestea pe care a prezentat-o în preambul eu o cunosc de ani de zile, de când tot fac amendamente la legile bugetului de stat, dezbătute în Parlament. Așa că, era bine să se fi axat în special pe răspunsul concret care trebuia să-mi fie dat.

În orice caz, sunt nemulțumit. Rezultă clar, domnul ministru al sănătății nu și-a respectat promisiunile. Vă mulțumesc.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți, domnule ministru, să comentați? Nu.

 
   

Nemaifiind de dat alte răspunsuri, față de solicitările de amânare, ale unor reprezentanți ai Guvernului, deci pentru domnul Ștefan Baban, domnul Ioan Giurăscu a cerut amânarea răspunsului; și pentru domnul Gheorghe Dinu, de asemenea, același secretar de stat.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Dar este vorba de coșul zilnic.

Domnule președinte,

Pe afișier, la noi - la P1, aici - eu eram programat să mi se răspundă de către doamna ministru Elena Dumitru. Este vorba de coșul minim ascuns de privirile curioșilor. Așa am citit eu.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

S-a transmis din partea ministerului rugămintea de a fi amânat răspunsul.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Dar de ce apare acolo, domnule președinte? Trebuia s-o taie de acolo. Asta-i bătaie de joc!

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

O să primiți răspunsul în ședința următoare.

 
     

Domnul Ștefan Baban:

Erau aspecte foarte importante.

 
   

Domnul Valer Dorneanu:

Totul este important.

Cu acestea, declar închisă ședința de astăzi. Vă mulțumesc pentru prezență.

 
     

Ședința s-a încheiat la ora 18,58.

 
       

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 6 august 2020, 14:19
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro