Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2004
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.97/03-07-2004

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Query debates
for legislature: 2016-present
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
28-07-2020
27-07-2020
Video archive:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2004 > 28-06-2004 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of June 28, 2004

15. Primirea de raspunsuri la interpelarile adresate primului ministru si membrilor Guvernului de catre deputatii:  

   

Domnul Valer Dorneanu:

    ................................................
 

Întrerupem lucrările la acest punct și trecem la partea a doua a lucrărilor de astăzi destinată răspunsurilor la întrebări și interpelări.

V-aș ruga să lăsați controversele pentru mâine, să putem începe partea a doua a ședinței noastre de astăzi.

 
Ștefan Baban

L-aș ruga pe domnul secretar de stat Gavril Baican să răspundă întrebării domnului deputat Ștefan Baban cu privire la negocieri energetice în favoarea altora.

Rog colegii să păstreze liniștea ca să nu se transmită în direct la radio convorbirile dumneavoastră particulare la telefon.

 

Domnul Gavril Baican:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind contractul de privatizare cu firma italiană "Energo", vă comunicăm următoarele:

Contractul de concesiune este un instrument folosit nu numai în România ci și în alte jurisdicții și care completează capacitatea legală a unui operator de a desfășura într-o anumită zonă un anumit serviciu de interes public. Astfel, în măsura în care vor răspunde condițiilor din caietele de sarcini aprobate de guvern, operatorii de distribuție, adică cele opt filiale ale Societății "Electrica" vor fi îndreptățite să semneze cu Ministerul Economiei și Comerțului un contract de concesiune privind serviciul de distribuție din zona sa de activitate.

În mod normal, și cele două societăți de distribuție "Electrica" Banat și "Electrica" Dobrogea, supuse privatizării și unde s-au încheiat negocierile cu investitorul italian "Enel", vor avea dreptul să încheie astfel de contacte de concesiune. Cele două societăți și după privatizare rămân societăți, respectiv persoane juridice de drept românesc care vor continua să asigure servicii publice de distribuție din zona geografică respectivă.

Conform reglementărilor în vigoare, la activitățile de tip monopol natural, stabilirea tarifelor de distribuție de energie electrică se face de către reglementator pe principiul costuri recunoscute plus profit. În acest fel, toate costurile justificate se reflectă în tarif, inclusiv cele provenite din taxe, redevențe și impozit. Este deci de înțeles că o creștere a acestor costuri va duce în mod direct la creșterea tarifelor la consumatorii finali. O redevență nejustificat de mare ar duce la o creștere artificială a tarifelor, creștere care nu este nici în favoarea și nici în defavoarea operatului sau a companiei "Enel", ci ar fi doar în defavoarea consumatorului.

Să nu uităm că prin contractul de concesiune despre care vorbim, se concesionează doar un drept de operare nu și active, deci o redevență ridicată nu ar avea nici un temei economic.

Cu alte cuvinte, acea redevență, să spunem de 1%, așa cum a fost ea amintită în interpelare, ar duce în mod direct la o creștere a tarifului de distribuție în același procent, fără a oferi nici un beneficiu operatorului sau investitorului.

Referitor la tranzacția de privatizare a celor două filiale ale Societății "Electrica", se poate spune că s-a obținut un preț comparabil cu alte tranzacții din regiune, ținând cont de contextul global și cel specific în aceste afaceri. S-au implementat, de asemenea, împreună cu A.N.R. mecanisme și tarife transparente și stabile conform cu acquis-ul Uniunii Europene și s-a reușit o protecție corespunzătoare contra fenomenului de inflaționare artificială a tarifului la consumator.

Stabilirea tarifelor în acest domeniu este strict reglementată și nu este dictată de un investitor sau altul. Prin sistemul de tarifare supravegheat și controlat de către ANR, ca autoritate independentă în domeniu, posibilitatea ca Enel să aplice majorări este total greșită.

Sistemul de tarifare este un instrument complex care funcționează în toate țările Uniunii Europene și care prevede, printre altele, și un plafon limită sau maximal cu privire la creșterile de tarife. Acest plafon maximal nu este obligatoriu să fie atins dacă costurile nu sunt justificate și acceptate de ANR.

Considerăm că am răspuns la întrebările dumneavoastră și dorim să vă asigurăm de faptul că privatizarea celor două societăți de distribuție a energiei electrice o considerăm un succes, care va duce la îmbunătățirea serviciilor de distribuție pentru consumator și la întărirea celor două companii de distribuție.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă domnul deputat Baban are vreo obiecție și vreun comentariu la ce s-a spus. Vă rog, aveți cuvântul!

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Un minut, domnule președinte!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mai mult nu pot să vă dau, potrivit regulamentului.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Domnule președinte,

Sper să nu fie o privatizare de succes, deja energia electrică s-a scumpit cu 1 iulie, probabil că știți și dumneavoastră, cum de altfel o să simțim toți pe propriul buzunar, când va veni factura la finele lunii. N-am încredere în ce mi-a spus domnul ministru, pentru că noi am mai făcut privatizări de succes, cum ar fi ROMTELECOM-ul, ROMCIM-ul și alte privatizări de succes în care am dat totul pe gratis la alții ca acum să ne rugăm de ei să ne vândă.

Așa că sunt total nemulțumit de ceea ce se întâmplă.

Vă mulțumesc.

 
Ioan Miclea

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ioan Miclea va primi răspunsul de la domnul secretar de stat Grigorescu cu privire la accidentul feroviar din județul Teleorman.

   

Domnul Ioan Miclea (din bancă):

În legătură cu fierul vechi!?

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, v-am anunțat la începutul ședinței că se transmite la radio această ședință. Deci, v-aș ruga să vă abțineți de la comentarii lăturalnice în timpul dezbaterilor.

 
   

Domnul Ioan Miclea (din bancă):

Vorbeam de interpelare, nu vă supărați!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, după ce veți primi răspunsul, o să vă dau cuvântul să veniți civilizat la tribună și să vă spuneți punctul de vedere.

Vă rog, domnule ministru!

 
 

Domnul Andrei Grigorescu (secretar de stat, Ministerul Economiei și Comerțului):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind măsurile luate pentru gestionarea deșeurilor de fier vechi, vă comunicăm următoarele:

Pentru contracararea unor aspecte negative privind gestionarea deșeurilor reciclabile, în ianuarie 2001, Guvernul României a adoptat în regim de urgență Ordonanța 16 care reglementează gestionarea deșeurilor reciclabile și inclusiv a fierului vechi și care a fost aprobată de Parlamentul României prin Legea nr.465 din 2001.

Această reglementare stabilește obligațiile deținătorilor de deșeuri, obligațiile agenților economici care colectează deșeurile de la populație, obligațiile agenților economici care prelucrează deșeurile reciclabile și, în fine, sancțiunile care se aplică pentru nerespectarea prevederilor legale.

Prin această reglementare, s-a instituit un circuit controlat al deșeurilor de la generator la consumator, urmărindu-se ca atât deșeurile colectate de la populație cât și cele generate de agenții economici să fie obligatoriu prelucrate prin societățile de valorificare autorizate de Ministerul Economiei și Comerțului, respectiv de Comisia Națională pentru Reciclarea Materialelor.

În urma prelucrării, deșeurile sunt transformate în materii prime secundare, încadrate în standardele în vigoare și se pot comercializa liber atât pe piața internă, cât și pe piața externă.

Statul nu poate interveni asupra prețului sau condițiilor de livrare din contractele comerciale. Fierul vechi este o marfă care, conform acordurilor internaționale, a fost liberalizată total la export încă din 1997, introducerea de restricții la exportul de fier vechi ar reprezenta o încălcare a acestor acorduri și ar contraveni procesului de aderare a României la Uniunea Europeană, respectiv la capitolul "Libera circulație a mărfurilor".

Exportul de fier vechi se realizează pe licențe statistice de export eliberate de către Departamentul de comerț exterior.

În 2001-2003, spre exemplificare, au fost exportate în 2001, 1,7 milioane tone, în 2002, 2,1 milioane tone și în 2003, 2,4 milioane de tone.

În același timp, metalurgia românească a consumat în perioada 2001-2003 următoarele cantități de fier vechi: 1,7 milioane, 1,9 milioane, respectiv 2,1 milioane.

Prin urmare, exportul de fier vechi se datorează atât excedentului de această materie pe piața internă, respectiv a cantităților consumate la intern față de cantitatea colectată și prelucrată cât și problemelor financiare cu care s-au confruntat unele unități metalurgice în achiziționarea fierului vechi.

Ministerul Economiei și Comerțului a efectuat controale la peste 300 de societăți pe linia gestionării deșeurilor reciclabile, aplicând sancțiunile prevăzute de lege, iar această acțiune continuă permanent, fenomenele negative diminuându-se considerabil.

Problematica respectării legislației în domeniul gestionării deșeurilor industriale reciclabile a fost introdusă în obiectul de activitate permanentă a autorității naționale de control, respectiv Garda Financiară, Garda de mediu, Autoritatea Națională a Vămilor, care desfășoară, de asemenea, acțiuni de control la nivelul întregii țări.

Pentru abaterile constatate au fost aplicate amenzi contravenționale și confiscarea contravalorii deșeurilor derulate cu nerespectarea legii, iar în unele cazuri, s-au întocmit dosare penale pentru acele abateri care au constituit infracțiuni.

În ceea ce privește garnitura de tren încărcată cu fier vechi din gara Oravița cu destinația Portul Constanța, Ministrul Economiei și Comerțului împreună cu Garda Financiară și Inspectoratul General al Poliției întreprind cercetări privind legalitatea operațiunilor derulate de firmele implicate. Și vă vom informa asupra rezultatelor.

Din datele pe care le deținem astăzi, rezultă faptul că proprietarul fierului vechi din respectiva garnitură de tren este Societatea "Domini Trading" SRL, fierul vechi provine de la centrala termică Anina, fiind câștigat prin licitație publică de către această societate.

Fierul vechi este pregătit conform standardului român SR 6058, categoria E 3 de către o societate prestatoare de servicii pentru "Domini Trading". Destinația garniturii era, așa cum ați sesizat și dumneavoastră Portul Constanța pentru export.

Referitor la Societatea chimică Turda și Societatea siderurgică Călan, de fapt "Sidermet" Călan, sigur, nu fac parte din portofoliul societăților din coordonarea Ministerului Economiei, însă din informațiile primite de la AVAS, Societatea chimică Turda a fost privatizată de către fostul FPS în 1997 și de atunci a suferit mai multe vânzări și revânzări, practic nemaiavând activitate astăzi.

În ceea ce privește "Sidermetul" Călan...

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Încercați să sintetizați, stimate coleg, pentru că s-a cerut un răspuns, nu un raport. Vă rog!

 
 

Domnul Andrei Grigorescu:

Da. Societatea "Sidermet" Călan a fost împărțită în 11 societăți, din care "Sidermet" Călan este o societate mixtă astăzi cu un partener german care funcționează și a preluat personalul și utilajele de la celelalte societăți existente.

Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnule deputat, dacă sunteți mulțumit de răspuns.

Poftiți! Domnul deputat Miclea dorește să facă un comentariu la acest răspuns.

 
 

Domnul Ioan Miclea:

Domnule președinte,

Țin să vă fac cunoscut că răspunsul nu mă satisface, deoarece se abate de la întrebările pe care eu le-am pus punctual, prima fiind dacă Guvernul dumneavoastră a avut și are un program concret de gestionare a deșeurilor de fier vechi și reducerea exportului acestora, cum înțelege să aplice acest program și în ce măsură politica Guvernului e în stare să controleze fenomenul exportării în exces a fierului vechi.

A doua era, sigur, s-a răspuns parțial, de unde provin cele 30 de vagoane de fier vechi.

Și, a treia, dacă se vor lua măsuri împotriva acelora care, sigur, în așa măsură purced la exportarea acelei cantități de fier vechi, și dacă cunoașteți faptul că multe societăți comerciale, mai ales cu profil metalurgic - sigur, mai este o interpelare pe linia Călanului -, deci referitor la halul în care arată această societate de referință, și faptul că noi nu avem nici un program de revigorare a industriei siderurgice; cu 297 kg. de fier vechi, alături de pelete sau de minereu de fier, se pot elabora fonte și oțeluri.

Nu ne interesează problema aceasta, vom suporta consecințele care se vor reflecta chiar și în capacitatea de apărare a țării, reducând producția de oțel. Mulțumesc.

 
Costache Mircea

Domnul Valer Dorneanu:

Domnului deputat Mircea Costache. E prezent? Veți primi răspunsul de la domnul Mircea Alexandru, cu privire la primarii unor comune din județul Buzău.

 

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administrației și Internelor):

Stimate domnule deputat,

În referire la interpelarea dumneavoastră, "referitoare la abuzurile la care se pretează primarii unor comune din județul Buzău", și exemplificând situația petiționarilor Bălălău Jenică și Lixăndroiu Aurică, am onoarea să vă aduc la cunoștință următoarele.

Din situația expusă și din documentele anexate rezultă că în speță este vorba de raporturi civile contractuale încheiate între Primăria comunei Scorțoasa, județul Buzău, și unii cetățeni, contracte ce au ca obiect cedarea unei părți din suprafața de teren din proprietatea localnicilor contractanți pentru îndreptarea drumului către Vulcanii Noroioși, primăria obligându-se, în schimbul acestei cedări din dreptul de proprietate, la despăgubirile care sunt consemnate în contract.

Nici suprafața pe care proprietarul o cedează nu este certă, și nici contraprestația primăriei, a acestei obligații corelative, fiind în funcție de proiectul construcției.

Având în vedere că aspectul semnalat se referă la contracte juridice de natură civilă încheiate și semnate de părți, Ministerul Administrației și Internelor nu are competența să intervină în derularea unor asemenea contracte, și nici să le desființeze în substanța sau în efectele lor.

În cazul în care una dintre părți este nemulțumită de modul în care s-a încheiat contractul sau de modul în care cealaltă parte își îndeplinește obligațiile contractuale, se poate adresa instanței de judecată, singura instituție a statului de drept abilitată să se pronunțe.

Faptul că una dintre părțile contractante este primăria, nu îndreptățește Executivul să intervină în acest contract, întrucât, în conformitate cu prevederile art.120 alin.1 din Constituția României, administrația publică din unitățile administrativ teritoriale se întemeiază pe principiul autonomiei locale, iar conform dispozițiilor art.2 alin.1 din Legea nr.215, între Executiv și autoritățile locale nu există raporturi de subordonare.

În concluzie, având în vedere natura actelor încheiate între cetățeni și primari, care sunt convenții civile bazate pe liberul consimțământ al părților, precum și raporturile constituționale care există între Executiv și primării, Ministerul Administrației și Internelor nu are competență să intervină în cazurile semnalate.

Cu stimă, ministru de stat, ministru administrației și internelor, Marian Florian Săniuță. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Mircea Costache, aveți dreptul la un comentariu.

 
 

Domnul Mircea Costache:

Mulțumesc, domnule președinte.

Eu eram gata, gata să apreciez de data aceasta acuratețea răspunsului, dar constat că domnul secretar de stat obișnuiește să se derobeze de anumite răspunderi și să constate de fiecare dată că ministerul pe care îl reprezintă nu se poate amesteca în activitatea primăriilor.

Un minister al administrației, care este în slujba cetățeanului, ca și primăria respectivă, nu cred că se poate exonera de orice răspundere, chiar și atunci când între cetățeni și primărie intervin contracte.

Era de observat în contractul pe care eu l-am anexat - spre exemplificare și spre o mai dreaptă interpretare a legii - era de observat în acel contract că primarul le promite cetățenilor despăgubiri în bani și în natură, pentru suprafața pe care o afectează amenajarea drumului respectiv, dar el nu procedează în temei legal, precizând în convenție că folosește terenul cetățenilor pentru o utilitate publică pe durată de 5 ani. Or, este de la sine înțeles că un drum public nu se face pentru 5 ani. Asta, pe de o parte.

Pe de altă parte, a prejudicia, a priva de foloasele cuvenite unei suprafețe de teren - ziceți dumneavoastră că nu este precizată; se spune în contract că este de 500 mp - fie și pe perioadă limitată, așa cum prevede convenția, și a nu acorda cetățenilor nici un drept, nici o despăgubire bănească, și nici măcar în natură, nu cred că este o treabă de care să ne spălăm cu toții pe mâini. Cineva trebuie să facă lumină, cineva trebuie, în actul de administrație, să introducă legalitatea, cineva trebuie - oricâtă autonomie ar funcționa și de oricât de multe prerogative s-ar bucura un primar ales de cetățeni, el nu are dreptul discreționar de a-i prejudicia pe unii și de a-i leza în drepturile lor.

Contractul pe care vi l-am anexat este pur și simplu o bătaie de joc la adresa cetățenilor, în care li se spune, așa, vag, că li se vor da niște despăgubiri, dar nu se spune care, și până la urmă nu li se acordă nimic.

Eu v-aș ruga pe dumneavoastră să fiți fericitul posesor al unei suprafețe de teren, nu spre Vulcanii Noroioși, domnule secretar de stat, ci spre Borș, să treacă autostrada pe care o va face Bechtel acolo, și dumneavoastră să le-o dați degeaba și să considerați că într-un eventual act care intervine între dumneavoastră și o autoritate publică, nu răspunde nimeni, că-i sistemul autonom și face fiecare ce vrea.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Cam dure remarcile acestea, stimate coleg. Faptul că aveți dreptul la un comentariu, parcă vă obliga la mai multă decență.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule Alexandru.

 
 

Domnul Mircea Alexandru:

Mă simt obligat să răspund domnului deputat și să fac precizarea că suntem într-un stat care se guvernează după Constituție și după legi; ceea ce am precizat anterior a avut în vedere, chiar textele precis și concret citate din Constituție, că în statul de drept convenția este o înțelegere între părți, este "pacta sunt servanta", și dacă Ministerul Administrației și Internelor și-ar permite să intervină în convențiile între părți, legal semnate de fiecare, înseamnă că atunci ar comite un abuz.

Deci, am precizat în lege că statul nu poate interveni în aceste convenții, ci numai instanța de judecată, dacă părțile se consideră lezate în drepturile lor. Orice intervenție a Executivului în această chestiune ar însemna abuz, și abia atunci ar fi un drept, eventual, la o interpelare. Vă mulțumesc foarte mult.

 
Dan Brudașcu

Domnul Valer Dorneanu:

Următoarea întrebare a adresat-o domnul deputat Dan Brudașcu, domnului Adam Crăciunescu, în legătură cu dificultățile în obținerea lemnelor de foc în mai multe localități din județul Cluj.

Aveți cuvântul, domnule ministru.

 

Domnul Adam Crăciunescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale):

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Referitor la interpelarea domnului deputat Dan Brudașcu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr.1530/2004, vă comunicăm următoarele.

Locuitorii județului Cluj din Munții Apuseni beneficiază de facilități privind cumpărarea și transportul masei lemnoase, în conformitate cu prevederile Legii nr.33/1996.

Acordarea reducerilor privind valoarea masei lemnoase pentru locuitorii Munților Apuseni se face prin ocoalele silvice care administrează fondul forestier proprietate publică a statului, pe baza datelor transmise de primarii comunelor din zonă la direcțiile silvice.

Regia Națională a Pădurilor a vândut în anul 2003, cu valoare redusă, respectiv de 50%, 380 mc lemn, locuitorilor care beneficiază de acest drept.

Direcția teritorială de regim silvic și de vânătoare, organismul care aprobă cereri individuale de marcare a arborilor destinați tăierii de fond forestier - proprietate privată - din raza județului Cluj, are, începând cu data de 1 mai 2004, sediul în municipiul Cluj, localizare care avantajează locuitorii județului Cluj.

O dată cu modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr.96/1998 prin Legea nr.120, prestația de servicii privind punerea în valoare a arborilor destinați tăierii din fondul forestier - proprietate privată a persoanelor fizice - poate fi efectuată atât de către ocoalele silvice de stat, cât și de structurile silvice proprii, care administrează suprafața majoritară de fond forestier din raza localității respective.

Mai mult, în cazul în care proprietarii - persoane fizice - încheie contracte de administrare cu structuri silvice autorizate, cantitățile care pot fi recoltate se stabilesc pe baze contractuale și în conformitate cu amenajamentele sau studiile sumare de amenajare.

Materialul lemnos din păduri - proprietate privată a persoanelor fizice - nu se poate recolta decât numai cu respectarea legislației privind regimul silvic.

Aspectele prezentate de numitul Puca Culiță în plângerea sa, atașată interpelării, relevă faptul că el însuși recunoaște comiterea unor fapte contravenționale și infracționale cum sunt: recomercializarea de material lemnos, transportul de material lemnos fără documente legale, tăieri ilegale de arbori.

Direcția silvică Cluj a comunicat că faptele menționate în plângere au fost comise de către petent în cadrul unui grup organizat, de etnie rromă, cu agresarea personalului silvic. Aceste fapte au fost instrumentate și sunt în curs de instrumentare de către organele în drept, și au stat la baza aplicării unor sancțiuni contravenționale și penale.

Sancționarea violențelor invocate în plângere intră în sfera de competență a instituțiilor abilitate. Acestea sunt în cunoștință de cauză și și în măsură să se pronunțe asupra vinovăției părților.

Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale este preocupat să identifice soluții alternative și programe, împreună cu societatea civilă și celelalte instituții ale statului, pentru rezolvarea unor probleme sociale, care necontrolate pot conduce la unele agresiuni asupra fondului forestier național. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

Domnul deputat Dan Brudașcu dorește să facă un comentariu.

 
 

Domnul Dan Brudașcu:

Domnule președinte,

În primul rând, țin să mulțumesc reprezentantului ministerului pentru faptul că s-a grăbit cu acest răspuns.

Aș sesiza, pentru atenția dumneavoastră și a domniei sale, un fapt extrem de relevant. Domnia sa spune că sunt create condiții pentru ca persoanele îndreptățite să beneficieze de masa lemnoasă necesară. Este invocată, evident, și Legea nr.33/1996, și, ca una dintre marile realizări ale momentului, faptul că pe anul 2003 s-a distribuit populației marea cantitate de 380 mc de lemn, pentru ca persoanele din zona Munților Apuseni să se poată încălzi.

Imaginați-vă și dumneavoastră câți au beneficiat de această larghețe, exprimată în răspunsul domnului ministru.

Pe de altă parte, eu cred că modul excesiv birocratic în care s-a găsit soluția pentru eliberarea cantității de masă lemnoasă eliberată, incită și determină populația să ajungă în stare de a comite diverse delicte, inclusiv infracțiuni la legea silvică.

Eu aș dori să se supună atenției, cu toată responsabilitatea, situația creată, pentru că, persoane în vârstă, unele de peste 80 de ani, invocă faptul că n-au ajuns să fie în stare să-și exploateze nici masa lemnoasă de pe propriile loturi, care le-au revenit în baza Legii nr.1, "legii Lupu", din anul 2000.

Eu consider că acest răspuns, chiar dacă este calat pe situația pe care am explicat-o, produsă pe raza comunei Valea Ierii, nu cred că ea trebuie să fie tratată ca o situație singulară, nu consider că cele afirmate aici - și trimiterea spre calitatea de rrom a acelei persoane - reprezintă o motivație pentru atitudinea organelor silvice din zonă, bătăile care i-au fost administrate, faptul că i-au fost luate sculele cu care s-a deplasat în pădure, și celelalte situații care intră nu numai sub incidența Legii penale, ci intră, dacă vreți, și sub incidența moralității, pentru că numai starea de sărăcie în care se găsesc mulți dintre cetățenii zonei Apusenilor îi împing pe unii să ajungă în situația de infractori privind Legea silvică.

Eu aș solicita, totuși, ministerului să abordeze problema sau cazul Puca Culiță cu toată responsabilitatea și să-și asume responsabilitatea și în ce privește atitudinea unor persoane de la Ocolul silvic din zonă. Mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Mulțumesc.

 
Ludovic Mardari

Stimați colegi,

Pentru domnul Ludovic Mardari va răspunde domnul secretar de stat Pavelescu, în legătură cu Spitalul Municipal din Timișoara.

Vreți să dezvoltați puțin interpelarea, domnule deputat? Vă rog.

 

Domnul Ludovic Mardari:

În primul rând, vreau să-mi exprim nemulțumirea că la întrebarea nr.2152 A/15 iunie 2004, adresată domnului Cristian Diaconescu, ministrul justiției, nu am primit răspuns, deși au trecut cele două săptămâni prevăzute în regulament.

Interpelarea adresată domnului Ovidiu Brânzan, ministrul sănătății, la care urmează să primesc răspuns, are următorul conținut.

Mă refer în cele ce urmează la noua clădire a Spitalului Municipal din Timișoara, construcție începută în anul 1994, dar abandonată după 3 ani, în stadiul de structură de rezistență cu 6 nivele.

Din decembrie 2000, cu ocazia dezbaterii bugetelor anuale de stat, am solicitat bani pentru continuarea lucrărilor.

În anul 2003, când s-a dezbătut bugetul de stat pentru 2004, fiind convins că Guvernul nu va putea finaliza această lucrare, am formulat amendamentul în felul următor: investiția a fost demarată acum 9 ani și trebuia să fie finalizată în 1996, în timpul guvernării PDSR.

Din 1997, activitatea de construcție a clădirii a fost abandonată. S-au cheltuit 30 miliarde lei, la valoarea banilor din acea vreme. De-a lungul anilor s-a constatat că statul este incapabil să termine obiectivul. Singura soluție este găsirea unui investitor interesat să preia clădirea în stadiul în care se află.

Prin urmare, solicit 250 milioane lei, care să acopere cheltuielile necesare organizării licitației.

Mi s-a răspuns că, dacă se va pune problema organizării unei astfel de licitații, Ministerul Sănătății va găsi banii necesari, fără a mai fi cuprinși în bugetul de stat.

Acestea se petreceau în noiembrie 2003. La scurtă vreme ați devenit ministru al sănătății. Cu ocazia primei conferințe de presă pe care ați ținut-o la Timișoara, ați declarat: "Noua unitate spitalicească ar trebui să reunească toate secțiile care în prezent funcționează în spații improprii. Voi atrage fonduri prin parteneriat public-privat, dat fiind faptul că necesarul pentru acest spital depășește sumele disponibile în Ministerul Sănătății".

Ați nominalizat și un investitor străin interesat de acest obiectiv, și ați afirmat că lucrările vor începe în mai 2004, urmând ca finalizarea să aibă loc în maximum un an de zile.

Toate ziarele din Timișoara au preluat aceste declarații ale dumneavoastră. V-ați bucurat de simpatia și încrederea tuturor celor care le-au citit. Eu chiar am fost încântat că mi-ați preluat ideea, pe care am susținut-o cu ocazia dezbaterii bugetului de stat pe anul 2004. Oricum, nu este important să ai o idee, important este să o poți materializa.

Iată, domnule ministru, că a trecut luna mai din acest an. Ne aflăm în 21 iunie, acum suntem în 28 iunie, și nu au fost reluate lucrările la Spitalul Municipal Timișoara.

Când vă veți onora promisiunile privind îmbunătățirea condițiilor pentru asigurarea serviciilor medicale în Timișoara, orașul din care proveniți? Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Pavelescu, vă rog să răspundeți la interpelare.

 
 

Domnul George Pavelescu (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Domnule președinte,

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră adresată domnului ministru Brânzan, vă comunic următoarele.

Obiectivul de investiții Spitalul Clinic Municipal Timișoara a început în anul '95, în baza acordului Ministerului Finanțelor nr.228/1994 și aprobării studiului de fezabilitate prin Hotărârea de Guvern nr.155/1994, având o valoare totală de 9.938.000.000 lei, în prețuri aprilie 1994.

Termenul de finalizare nu era 1995. Abia în '95, anul începerii lucrărilor acestui obiectiv, și până în 2001 a fost finanțat, prin bugetul Ministerului Sănătății, fiind alocate credite bugetare în sumă de 30.433.266.000 lei, realizându-se un stadiu fizic de 30%.

Începând cu anul 2002, datorită fondurilor reduse aprobate de Ministerul Sănătății prin legile bugetare anuale, acest obiectiv de investiții nu a mai fost cuprins în programele anuale de investiții ale ministerului, având finanțarea sistată.

La data evaluării nevoilor de investiții în anul 2003 și a solicitărilor pe fonduri de investiții cu destinația cheltuieli de capital, suma a fost diminuată, astfel încât s-a procedat la un studiu de oportunitate privind continuarea investițiilor celor 54 de lucrări de investiții în domeniul sănătății.

S-a avut în vedere nevoia stringentă în unele zone care au deficit în ceea ce privește infrastructura spitalicească; de asemenea, s-a avut în vedere stadiul fizic al investițiilor, astfel încât, prin banii aceia care s-au aprobat prin Legea bugetului, să fie continuate obiective de investiții care puteau fi terminate într-un an sau maximum doi.

Începând cu 2002, așa după cum știți și dumneavoastră, obiectivul de investiții la care facem referire nu a mai fost cuprins în programul anual, având finanțarea sistată.

Creditele bugetare aprobate de Ministerul Sănătății cu destinația de cheltuieli de capital au fost alocate în perioada 2002-2004 prioritar pe zone care aveau deficit în asigurarea îngrijirilor spitalicești.

Valoarea estimată rămasă de finanțat pentru Spitalul Clinic Municipal Timișoara, la 31.12.2003, a obiectivului respectiv, este de 315.415.571.000 lei.

Față de această situație și în condițiile în care finalizarea acestui obiectiv de investiții nu se putea estima, s-au întreprins acțiuni prin care s-au căutat potențiali investitori interesați în finalizarea acestui obiectiv, promovându-se o intenție de parteneriat public-privat cu firma germană "INTERMEDICO GMDH" și Primăria Municipiului Timișoara.

Oferta firmei germane menționate, care a depus documentele de intenție pentru finalizarea lucrărilor de construcție a spitalului, este de actualitate, și după desfășurarea alegerilor și constituirea noului Consiliul Local al municipiului Timișoara vor fi demarate demersurile care se impun pentru derularea unui parteneriat public-privat, potrivit procedurilor legale în vigoare, aplicabile în România. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Mardari, vă rog.

 
 

Domnul Ludovic Mardari:

Mulțumesc, domnule președinte,

Eu regret că domnul ministru Brânzan nu a putut să fie prezent la Camera Deputaților pentru a-mi da răspuns. M-am referit la declarațiile pe care le-a făcut în cadrul unei conferințe de presă, în care a anunțat că anul acesta, în luna mai, vor începe lucrările la Spitalul Municipal Timișoara, la noua clădire aflată în construcție.

Iată că a venit domnul secretar de stat și a dat un răspuns astfel încât să poată bifa că s-a rezolvat și această problemă.

În interpelarea pe care am făcut-o am spus foarte clar: "Când se vor relua lucrările privind investiția Spitalul Municipal Timișoara?".

Ei, bine, răspunsul nu poate să mă mulțumească. În orice caz, toată povestea pe care a prezentat-o în preambul eu o cunosc de ani de zile, de când tot fac amendamente la legile bugetului de stat, dezbătute în Parlament. Așa că, era bine să se fi axat în special pe răspunsul concret care trebuia să-mi fie dat.

În orice caz, sunt nemulțumit. Rezultă clar, domnul ministru al sănătății nu și-a respectat promisiunile. Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Doriți, domnule ministru, să comentați? Nu.

 
 

Nemaifiind de dat alte răspunsuri, față de solicitările de amânare, ale unor reprezentanți ai Guvernului, deci pentru domnul Ștefan Baban, domnul Ioan Giurăscu a cerut amânarea răspunsului; și pentru domnul Gheorghe Dinu, de asemenea, același secretar de stat.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Dar este vorba de coșul zilnic.

Domnule președinte,

Pe afișier, la noi - la P1, aici - eu eram programat să mi se răspundă de către doamna ministru Elena Dumitru. Este vorba de coșul minim ascuns de privirile curioșilor. Așa am citit eu.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg,

S-a transmis din partea ministerului rugămintea de a fi amânat răspunsul.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Dar de ce apare acolo, domnule președinte? Trebuia s-o taie de acolo. Asta-i bătaie de joc!

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

O să primiți răspunsul în ședința următoare.

 
   

Domnul Ștefan Baban:

Erau aspecte foarte importante.

 
 

Domnul Valer Dorneanu:

Totul este important.

Cu acestea, declar închisă ședința de astăzi. Vă mulțumesc pentru prezență.

 
   

Ședința s-a încheiat la ora 18,58.

 
     

Postal address: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucharest, Romania thursday, 6 august 2020, 13:51
Telephone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro