Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of February 14, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.10/21-02-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 14-02-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 14, 2005

12. Primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului ministru și membrilor Guvernului:  

   

Domnul Adrian Năstase:

    ................................................
 

Stimați colegi,

Vă mulțumesc foarte mult. Trecem la următorul segment al programului nostru, este vorba de primirea de răspunsuri la interpelările adresate primului-ministru și membrilor Guvernului și o rog pe doamna vicepreședinte Daniela Popa să continue această procedură, la prezidiul Camerei.

 
   

(In continuare, ședința a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților.)

 
 

Doamna Daniela Popa:

Bună seara, stimați colegi.

Începem al doilea tronson al ședinței de astăzi, ședință consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Ștefan Baban

Domnul deputat Ștefan Baban, aparținând Grupului parlamentar al P.R.M., dacă este în sală? A avut o întrebare referitoare la operațiunea pentru recalcularea pensiilor. Doriți să mai citiți o dată...

   

Domnul Ștefan Baban(din sală):

Răspunsul!

 
 

Doamna Daniela Popa:

Răspunsul.

Atunci îl rog pe domnul secretar de stat Mihai Șeitan să dea răspunsul la întrebare.

 
 

Domnul Mihai Șeitan (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei):

Doamna președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Permiteți-mi să-i mulțumesc domnului Baban pentru interpelarea făcută și să încerc să răspund la aceasta, afirmând că am făcut-o și în scris.

Vreau să vă spun că prin programul de guvernare pentru 2005 - 2008 Guvernul României și-a propus adoptarea și aplicarea unui set de măsuri care să asigure reforma sistemului public de pensii, în mod special în scopul eliminării inechităților existente între categoriile de pensionari, în funcție de data pensionării.

Măsurile aplicate în acest scop și în perioada 2002 - 2004, constând în recorelări, indexări diferențiate a pensiilor nu au reușit total să înlăture aceste inechități, motiv pentru care s-a pus problema acestei măsuri puternice de recalculare a pensiilor.

Recalcularea are în vedere tocmai eliminarea acestor inechități și se bazează pe urgentarea recalculării tuturor pensiilor aflate în plată până la 1 ianuarie 2001, când a apărut noua lege a pensiilor.

Pentru aceasta, conducerea ministerului, potrivit Ordinului nr. 19/2005, a hotărât ca până la aprobarea unui act normativ de reglementare a acestei activități de recalculare a pensiilor să detașeze, în condițiile legii, la un număr de 9 case județene de pensii, deci nu la toate, care aveau un număr mai mic de personal, personal din structura Ministerului Muncii, adică din inspectoratele teritoriale de muncă și agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, reprezentând un număr de 125 de persoane, adică între 3 și 9 persoane pe județ. Aceste persoane au fost fie funcționari contractuali sau personal contractual din aceste sisteme, fie funcții publice.

De asemenea, s-a stabilit ca acest personal să fie suplimentat cu un număr de oameni, care să fie angajați prin intermediul Institutului Național de Cercetare Științifică în Domeniul Muncii și Protecției sociale, un număr de 15-20 de persoane pentru fiecare casă județeană.

Acestea, toate, au fost bazate pe prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1550/2004 privind operațiunile, numai de evaluare a pensiilor.

Conform Ordonanței de urgență nr. 9/2005, la art. 14, privind creșterile salariale ș.a.m.d., un număr întreg de acte normative care au fost în vigoare, s-a aprobat ca ulterior să se majoreze numărul de posturi care urmează să facă exclusiv operații de recalculare anul acesta, cu un număr de 3.100 de posturi, dintre care 3.000 vor fi destinate exclusiv activității de recalculare.

De curând, în 10 februarie, în ședința Guvernului, a fost aprobată o Hotărâre de Guvern, nr. 86, prin care s-a stabilit ca această redistribuire de posturi, necesare în plus, desfășurării acestei activități de recalculare să se facă prin preluarea din posturile vacante, ca număr și ca fond de salarii, a unui număr care să permită începerea acestei operațiuni, pentru care s-au alocat, conform acestei hotărâri, un număr de 1.672 de posturi, care nu acoperă tot nivelul de 3.000 și urmează să mai găsim încă structuri care să ne permită acest lucru.

Detașarea care a fost făcută până la momentul în care aceste acte normative au intrat în vigoare s-a realizat prin înțelegerea între organismele componente ale Ministerului Muncii și probabil că, așa cum ați sesizat și dumneavoastră, au existat câteva cazuri în are persoanele detașate au fost mai rapid transmise în sistem, ca să înceapă recalcularea, și nu s-a urmărit exact procedura legală, dată de Codul Muncii, pentru a cere și avizul lor în scris. Acele persoane care nu au fost mulțumite de acest lucru, cărora li se termină acum această detașare (pentru că avem noul sistem de a prelua personalul în mod legal), se vor întoarce în sistemele lor și își vor continua activitatea fără nici un fel de problemă. Dar, din semnalele pe care le avem, numărul celor care au ridicat problema aceasta a fost foarte mic, una sau două persoane.

Vă mulțumesc pentru atenție.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, puteți interveni.

 
 

Domnul Ștefan Baban:

Mulțumesc pentru răspuns, domnule ministru.

Am aflat, și din presă, și din alte surse, că deja s-au luat măsuri, nu știu dacă nu și datorită intervenției mele. Rugămintea mea este ca această acțiune să fie una responsabilă și să nu ne trezim cu mari greșeli în recalcularea pensiilor.

Și încă o chestiune asupra căreia vreau vă atrag atenția este arhivarea, spațiile de arhivare pentru dosarele de pensii.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc.

 
Ioan Cindrea

Domnul deputat Ioan Cindrea, de la PSD, întrebare referitoare la indexarea pensiilor în anul 2005, răspunde tot domnul secretar de stat Mihai Șeitan, de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

 

Domnul Mihai Șeitan:

Vă mulțumesc, doamnă președintă.

Vreau să mulțumesc domnului deputat Cindrea pentru întrebarea pertinentă pusă și, mai mult, pentru faptul că în interpelarea făcută susține procedura de recalculare, care este o procedură necesară și urgentă, dânsul, însă, ridicând problema indexării în acest an a pensiilor.

Aș vrea să scot în evidență faptul că, până în 2005, reglementările în vigoare prevedeau acoperirea creșterii indicelui prognozat al prețurilor de consum în luna decembrie a anului anterior (deci, decembrie pe decembrie), prin aplicarea, în ultima lună a fiecărui trimestru, a unei indexări egale cu produsul tuturor indicilor prețurilor din lunile trimestrului respectiv (deci, indexări trimestriale). Ținând seama că inflația a scăzut substanțial în ultimii ani, începând cu 2005, s-a stabilit ca acoperirea acestui indice prognozat să se facă o dată pe an, la începutul anului. Această măsură nu conduce la diminuarea sumei de bani cuvenite pensionarului. Și putem arăta cum.

În cazul în care creșterea indicelui prognozat, care este cunoscută - decembrie 2005, raportat la decembrie 2004 (prognozat, de fapt, pentru anul 2005), fiind de 7%, dacă s-ar fi aplicat metoda indexării trimestriale (cea practicată până în 2005), ar fi rezultat niște indexări trimestriale: în martie, de 1,61%; în iunie, de 1,51%; în septembrie, de 1,81% și în decembrie de 1,91%. Și se poate arăta, pentru fiecare din aceste indexări, ce sumă, la 1 milion de lei pensie, ar fi reprezentat această creștere. Pe total, această creștere, făcută sub formă de indexare semestrială, ar fi reprezentat, în anul 2005, o sumă, la 1 milion de lei pensie, de 362.840 de lei. În timp ce, prin indexarea cu 3% a punctului de pensie începând cu luna ianuarie 2005, pentru fiecare milion de lei se câștigă 30 de mii de lei pe lună în fiecare din cele 12 luni, deci, în total, 360 de mii de lei. Ca atare, diferența este infimă între cele două sume.

Mai mizăm pe un lucru, și anume faptul că nu trebuie uitat că indexarea din 2004 și stabilirea punctului de pensie pentru anul acesta la 2.955.592, care include această creștere de 3%, a fost prevăzută ca o precondiție în relația cu Fondul Monetar, pentru acceptarea măsurii de majorare a pensiilor din luna septembrie 2004, ca și indexarea de 4%, din septembrie 2004, în locul celei de 2%, cât era normal. Această diferențiere, care s-a practicat, a condus ca pensionarii să câștige, începând din august 2004, o sumă care se referă, pe intervalul septembrie 2004-decembrie 2005, la încă 51 de mii de lei peste. Deci, cu cei 360.000, chiar se sare peste indexarea cu 7%.

Acest calcul scoate în evidență faptul că indexarea cu 3% la început de an nu duce la sume în pierdere pentru pensionari, față de cea trimestrială.

Vă mulțumesc, domnule deputat.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat, dacă dorește să intervină două minute?

 
 

Domnul Ioan Cindrea:

Eu îi mulțumesc mult domnului secretar de stat. Cred că o problemă nu este rezolvată: în cazul în care indicele prognozat de inflație, de 7%, va fi depășit, mecanismul și fondurile necesare pentru acoperirea inflației.

 
   

Domnul Mihai Șeitan:

Pot răspunde?

 
 

Doamna Daniela Popa:

Sigur.

 
 

Domnul Mihai Șeitan:

Foarte succint, aș vrea să vă răspund, domnule deputat, că, sigur, dacă inflația realizată, față de inflația prognozată se va schimba, categoric, procedura care obligă să indexezi pensiile sută la sută cu inflația o să oblige corecția indexării finale, cu surplusul sau cu diferența dintre cele două procente. Și, în orice caz, pentru treaba aceasta trebuie găsiți bani, pentru că este o lege și indexarea trebuie să fie sută la sută cu inflația. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc mult, domnule ministru.

 
Eduard Stelian Martin

Al treilea răspuns este pentru domnul deputat Eduard Stelian Martin, de la PSD. Răspunde secretarul de stat Eugen Țapu Nazare, de la Ministerul Economiei și Comerțului.

 

Domnul Eugen Țapu Nazare:

Bună seara.

Doamnă președintă,

Doamnelor și domnilor deputați,

Mă numesc Eugen Țapu, sunt secretar de stat la Ministerul Economiei și Comerțulului, sunt mandatat să răspund la interpelarea domnului deputat Eduard Stelian Martin, de către domnul ministru al economiei și comerțului, Ioan Codruț Sereș.

Domnule deputat Eduard Stelian Martin,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind declarațiile domnului ministru al economiei și comerțului, Ioan Codruț Sereș, cu privire la furtul a aproximativ 100 de mii de tone de combustibil din conductele Compet Petrotrans, vă comunicăm următoarele:

Ca ministru al economiei și comerțului, ca senator și ca om politic, am obligația de a continua mandatul preluat în spiritul legii, al moralei și al responsabilității. La preluarea mandatului de ministru, am cerut să fiu foarte bine informat cu privire la ceea ce se întâmplă în minister.

Dincolo de aspectele vizibile, am anunțat de la început că nu voi tolera încălcarea legii și, pentru cei care nu m-au crezut atunci, întăresc această afirmație. Nu sunt dispus să prelungesc acceptarea actelor de ilegalitate, care afectează economia țării și riscă să afecteze chiar interesul și siguranța națională.

Corpul de control al ministrului, care este abilitat să organizeze controale în companiile, societățile naționale, regiile autonome și societățile comerciale de sub autoritatea Ministerului Economiei și Comerțului cu privire la respectarea reglementărilor legale a constatat dispariția a 100 de mii de tone de produse petroliere din conductele Petrotrans. Cu siguranță, mulți ar fi dorit să tăcem asupra acestui subiect și să-l ascundem de ochii opiniei publice.

Stimați colegi,

Sunteți dintre aceia care ați blamat, ca și mine, în campania electorală, corupția, hoția, furtul din banul public. Nu cred că, acum, cineva din această sală se dezice de aceste declarații. Concluziile principale ale raportului întocmit de corpul de control au fost aduse la cunoștința opiniei publice într-o conferință de presă și au fost transmise la PNA și IGP.

În cadrul conferinței de presă, am menționat că, din declarațiile pe care le avem la dispoziție, se desprinde ideea unei posibile filiere responsabile de sustragerea produselor petroliere din conducte. În acest context, am menționat numele unor persoane la care s-a făcut referire în declarațiile martorilor. Dintr-o eroare regretabilă, pentru care îmi cer scuze în mod public, am menționat numele domnului Eduard Martin, ca frate al fostului prefect de Constanța. Am precizat imediat, pentru opinia publică, faptul că este vorba despre domnul Dumitru Martin. Practic, această precizare am făcut-o în aceeași zi și mă îndoiesc că domnul deputat Eduard Martin află acum de această retractare.

Recunosc că nu înțeleg motivele de supărare ale colegului deputat, pentru faptul că am pus în atenția opiniei publice o problemă atât de importantă și a cărei clarificare o considerăm cu toții necesară. Ar fi preferat domnia sa să ascund această situație? Sau ar fi preferat ca opinia publică și mass-media să nu fie informate despre neregulile cu bani publici?

Personal, consider că noua conducere a Ministerului Economiei și Comerțului și-a făcut datoria, de a semnala un eventual caz de fraudă și de a-l supune spre anchetă instituțiilor abilitate. Acestea sunt singurele în măsură să stabilească vinovății. Ministerul Economiei nu a dat verdicte.

Menționez că domnul deputat Eduard Martin face o afirmație incorectă în interpelarea sa, furtul a peste 100 de mii de tone de produse petroliere nu este asociat cu numele domnilor Eduard Stelian Martin, Nicușor Constantinescu, Dumitru Martin și Ion Draica. Conform declarației făcute în cadrul conferinței de presă, domnii Nicușor Constantinescu, Ion Draica și fratele fostului prefect de Constanța au fost citați în legătură cu deținere sau fosta deținere a unor stații de distribuție a produselor petroliere, precum și cu prestarea serviciilor de pază a conductelor. Această afirmație nu înseamnă incriminarea domnilor menționați mai sus în eventuale sustrageri de combustibil din conducte.

Stimați colegi,

Vă rog să priviți demersul meu și al echipei din Ministerul Economiei și Comerțului ca un demers responsabil, în care neregulile cu banii publici nu sunt tolerate, ci, dimpotrivă, sunt aduse la cunoștința opiniei publice, iar datele sunt puse la dispoziția organelor de anchetă. Nu este vorba despre nici un fel de luptă politică sau de vendetă politică și resping acreditarea unei astfel de idei.

După cum am spus la începutul intervenției mele, este vorba de asumarea a două principii: intoleranța față de corupție și transparența actului administrativ.

Sperând că informațiile furnizate aduc lămuriri necesare, referitoare la problema ridicată de dumneavoastră, vă asigurăm, domnule deputat, de disponibilitatea Ministerului Economiei și Comerțului de a vă comunica în termen orice alt răspuns va fi solicitat de către dumneavoastră.

Semnat, ministru, Ioan Codruț Sereș.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, dacă vreți să interveniți?

 
 

Domnul Eduard Stelian Martin:

Răspunsul meu o să fie foarte scurt. Vă mulțumesc pentru că ați venit aici și mi-ați adus răspunsul domnului ministru Codruț Sereș, consider că dânsul își asumă responsabilitatea pentru afirmațiile sale și-i doresc să fie mult mai convingător în instanțele judecătorești, unde se va întâlni cu cei pe care i-a acuzat de furt. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
 

Domnul deputat Bolcaș, pe procedură.

 
 

Domnul Lucian Augustin Bolcaș:

Am de făcut o declarație, spre consemnare formală.

Am adresat o interpelare doamnei ministru Monica Macovei și s-a fixat termenul de răspuns astăzi. Conform art. 112 din Constituția României, Guvernul și fiecare dintre membrii săi au obligația să răspundă în fața Parlamentului. La această oră, constat o încălcare flagrantă a unei obligații constituționale, un dispreț și o sfidare a Parlamentului României. O sfidare și datorită faptului că doamna ministru, din înălțimea funcției domniei sale, care crede că este mai importantă decât a reprezentanților aleși, nu a binevoit să ne trimită nici măcar o scuză, care să-i permită amânarea răspunsului, conform regulamentului nostru.

În aceste condiții, având în vedere că îmi rezerv dreptul de a cere formal domnului prim-ministru demiterea doamnei Monica Macovei, pentru sfidarea adusă Parlamentului, vă rog, doamnă președintă, să reprogramați acest răspuns. Așteptând și explicațiile de rigoare, pentru un act neconstituțional și lipsit de totală bunăcuviință! Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, domnule deputat. Aveți dreptate, din păcate, ne confruntăm cu o situație regretabilă, cu care, cel puțin personal, nu credeam că o să ne confruntăm și în această legislatură: lipsa reprezentantului ministerului, ministru sau secretar de stat, care trebuie să vină și să dea răspunsuri la solicitările deputaților.

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Cred că ne confruntăm cu un ministru regretabil!

 
 

Doamna Daniela Popa:

De aceea, rugăm ministrul justiției să-și reconsidere poziția referitoare la această stare de fapt.

 
Cornelia Ardelean

Și trecem la următorul răspuns: pentru doamna deputat Cornelia Ardelean, de la Grupul parlamentar PUR, răspunde secretarul de stat Szekely Ervin Zoltan, de la Ministerul Sănătății.

 

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Referitor la interpelarea doamnei deputat Cornelia Ardelean, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 210/2005, privind acordul Ministerului Sănătății în vederea înființării unui centru de sănătate multifuncțional în localitatea Săvârșin, județul Arad, vă comunicăm următoarele:

În localitatea Săvârșin, județul Arad, se află în reabilitare și reamenajare clădirea fostului centru de sănătate, care a fost deteriorată aproape în întregime într-un incendiu. Deoarece, pentru această localitate, s-a propus și s-a avizat înființarea unei unități de asistență medico-socială, aceasta a fost organizată inițial cu un număr mai mic de paturi funcționale, într-un spațiu pus la dispoziție provizoriu de către primărie, urmând ca în momentul finalizării-reabilitării clădirii să fie mutate în noua clădire.

În luna octombrie 2004, din dispoziția conducerii Ministerului Sănătății, din partea Direcției strategie și structuri sanitare, s-a făcut o deplasare la fața locului, constatându-se următoarele:

Unitatea a primit fonduri pentru reabilitare din partea Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, însă, finalizarea acesteia necesita, la acel moment, încă aproximativ 2 miliarde de lei, pe care consiliul local urma să le solicite de la Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei. Spațiul fiind generos, s-a discutat posibilitatea organizării unui centru de sănătate multifuncțional, deoarece localitatea se află la 90 de km de județul Arad, iar pentru populație va fi benefică oferirea și a altor tipuri de servicii, discuție transmisă Ministerului Sănătății și agreată de către acesta.

S-a convenit, de comun acord, ca, odată cu finalizarea lucrărilor la această construcție, în funcție de spațiul disponibil și ulterior unui studiu de necesitate și oportunitate, efectuat de către direcția de sănătate publică, în colaborare cu autoritățile locale, care pot oferi date referitoare la morbiditate, solicitări de diverse servicii etc., să se revină cu propuneri concrete de structură pentru această unitate.

De asemenea, la momentul discuției, nu erau elaborate normele privind organizarea și funcționarea centrelor de sănătate multifuncționale. În prezent, aceste norme au fost elaborate, urmând ca după aprobarea acestora, în funcție de reglementări, de existența și necesarul de servicii medicale și de situația concretă din comunitatea respectivă, să fie analizate propunerile care vor fi înaintate de către Direcția de sănătate publică a județului Arad la Ministerul Sănătății.

Semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Doamnă deputat, doriți să interveniți? Regulamentar, aveți dreptul la 2 minute.

 
 

Doamna Cornelia Ardelean:

Doamnă președintă,

Stimați colegi,

Doresc să-i mulțumesc domnului secretar de stat și vreau doar să-l informez că aveam cunoștință de toată această situație, dar, în urma vizitelor făcute în zonă și a necesității acestui centru multifuncțional, am dorit să mă implic în a încerca să urgentăm aceste demersuri. Vreau să spun că este o zonă în care este o populație îmbătrânită, sunt peste 15 mii de locuitori, și, așa cum ați menționat, distanța până la Arad este de 90 de km.

De aceea, am dorit să încerc să ajut la obținerea acestui acord de principiu. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, doamnă deputat Cornelia Ardelean.

 
Mircea Giurgiu

Urmează răspunsul la întrebarea domnului Mircea Giurgiu tot din partea secretarului de stat din Ministerul Sănătății, Szekely Zoltan.

 

Domnul Szekely Ervin Zoltan:

Referitor la interpelarea domnului deputat Mircea Giurgiu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 8/2005, privind dotarea Centrului de diagnostic și tratament Cluj cu trei aparate de radiodiagnostic, prevăzute cu două posturi, vă comunicăm următoarele:

În prezent, nu există un cadru legal care să stabilească regimul juridic privind dotarea cu aparatură medicală de înaltă performanță a centrelor de diagnostic și tratament, care sunt unități sanitare fără paturi.

De asemenea, vă informăm că s-a luat act de cererea Centrului de diagnostic și tratament Cluj, iar Ministerul Sănătății va găsi soluțiile legale ce se impun pentru rezolvarea acestei situații.

Semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Dacă domnul deputat vrea să intervină? Are dreptul, conform regulamentului, la două minute. Poftiți, domnule deputat.

 
 

Domnul Mircea Giurgiu:

Vă mulțumesc pentru răspuns și, având în vedere necesitatea urgentării rezolvării acestei probleme, fiindcă este un centru care se adresează tuturor cetățenilor din zona Transilvaniei, vă rog să faceți în așa fel încât să se rezolve cât mai repede această problemă. Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Adrian Moisoiu

Urmează răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Adrian Moisoiu, de la Grupul parlamentar PRM, referitoare la situația Poștei Române. Răspunde secretarul de stat Florin Bejan, de la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației. Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Florin Bejan:

Doamnă președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

În primul rând îmi cer scuze în numele domnului ministru Nagy, pentru că domnia sa reprezintă în momentul de față România în cadrul "Uni troica" a cepT, Comisia Europeană pentru Poștă și Telecomunicații, la care am participat și eu. Nu am dorit să amânăm răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu și atunci m-am prezentat în calitate de secretar de stat pentru comunicații și relația cu Parlamentul să răspund la această interpelare.

Stimate domnule deputat,

Cu privire la interpelarea nr.5B/2005, vă comunicăm următoarele. Referitor la privatizarea Poștei Române, preconizăm ca în acești 4 ani ai Guvernului Tăriceanu să perfectăm și această privatizare. Am avut deja primele discuții cu managementul Societății naționale "Poșta Română" și urmează să demarăm procesul de analiză și consultanță în vederea pregătirii pentru privatizare.

În conformitate cu Programul de guvernare, în Capitolul XX privind politica în domeniul tehnologiei informației și comunicației, se stipulează ca obiectiv privatizarea totală a Romtelecom, Posttelecom, a Societății Naționale de Radiocomunicații, până în 2006 și privatizarea Poștei Române până în 2008.

Având în vedere aranjamentele stand-by încheiate cu Fondul Monetar Internațional prin care Guvernul se obligă la o politică salarială prudențială, precum și faptul că Poșta Română este o companie cu un număr mare de salariați, peste 36 de mii, la momentul actual, din păcate, nu vă putem furniza o dată exactă cu privire la scoaterea acesteia de sub monitorizare. Compania Națională "Poșta Română" funcționează deja conform Legii nr.31/1990, fiind societate comercială pe acțiuni cu capital integral de stat, având același regim juridic ca și celelalte societăți comerciale pe acțiuni. Semnează ministrul pentru comunicații și tehnologia informației, Szolt Nagy.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule deputat, dacă doriți să interveniți?

Aveți cuvântul.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulțumesc, doamna președinte.

În primul rând, vreau totuși să mulțumesc domnului secretar de stat că a binevoit să vină încoace. Credeam că nu o să mai vină, mai ales că se trecuse peste punctul meu și, în același timp, ca surpriză, e că s-a adresat la toată lumea, mai puțin celui care a pus întrebarea.

Ce aș dori să specific? În Programul de guvernare sau de legislație pe care l-am primit din partea Guvernului se spune că privatizarea Poștei Române va fi până în anul 2006. Adineauri, domnul secretar de stat a rostit cuvântul 2008. Asta e ca o întrebare, pentru că se naște, bineînțeles, un semn de întrebare asupra seriozității acestei privatizări.

Al doilea aspect la care vreau să mă refer este faptul că această monitorizare a Poștei Române are ca efect faptul că, pe de o parte, sarcinile poștei sunt din ce în ce mai mari, veniturile Poștei Române sunt din ce în ce mai mari, volumul de muncă al salariaților Poștei Române este din ce în ce mai mare, iar salariile bat pasul pe loc. În felul acesta, la poștă se plătește gazul metan, se plătește lumina electrică, se plătește telefonul etc. toate acestea, care nu fac distinct parte din sfera de activitate a Poștei Române, le realizează oamenii care au un venit minim pe economie, acele oficiante care sunt încadrate cu 2.800.000 lei salariul minim pe economie sau acum o să intre la 3.100.000 lei...

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mă scuzați, domnule deputat, dați un pic microfoanele mai jos ca să se poată auzi și să se poată scrie și în stenogramă.

Vă mulțumesc.

 
 

Domnul Adrian Moisoiu:

Da. Vă mulțumesc. Nu am observat, mă scuzați.

Și, din păcate, cu motivația că este monitorizată Poșta Română prin acordul cu FMI, nu se pot ridica salariile, nu se poate ridica valoarea acestor bani care să fie plătiți celor care muncesc mai mult, să nu trăiască cu un salariu foarte scăzut sau măcar să se majoreze numărul de angajați, pentru că și acesta este limitat la cifra de 35 de mii de angajați.

Alt aspect la care vreau să mă refer este chiar și al șefilor de ghișeu sau oficiantelor din mediul rural, care, în aceeași măsură, nu primesc niște drepturi, deși Poșta Română lucrează în profit și cred că domnul secretar de stat știe că în anul 2003 Poșta Română a avut un profit de 890 de miliarde, iar în anul 2004 a avut un profit de 570 de miliarde, ceea ce înseamnă profit net, iarăși de ordinul a zecilor de miliarde, totuși aceste oficiante sau șefe de ghișeu din mediul rural lucrează pe un program de 6 ore, reducându-se și salariul de la 8 ore la 6 ore. Știți acest lucru, domnule secretar de stat?

Ei, și atunci întrebarea este: așa cum toată lumea are pretenție să fie plătit pentru cât muncește, oare acești oameni care lucrează în poștă nu au dreptul să fie și ei plătiți după cât muncesc? Oare aceste femei, pentru că marea majoritate sunt femei care lucrează acolo și care nu lucrează de plăcere, ci lucrează pentru ca să poată să reușească să întrețină o familie. Multe dintre ele sunt divorțate, au copii, cresc acești copii și-i cresc cu foarte multe greutăți.

Această monitorizare, această blocare datorită Legii nr.31, dumneavoastră spuneți că acționează, dar nu acționează, domnule secretar de stat, pentru că nu poate să acționeze în clipa de față și pentru că Guvernul are niște obligații. Aș dori ca să revedeți puțin acest răspuns.

Rugăminte, dacă s-ar putea, haideți să amânăm răspunsul pentru încă o săptămână, în care să veniți cu niște treburi mai concrete și mai exacte ca să putem să facem ceva, pentru că eu vreau să cred că Guvernul actual vrea, într-adevăr, să se țină de promisiunile electorale, așa cum spunea domnul Băsescu, "Să trăiți bine!" sau poate "Să supraviețuiți cu bine!" Vreau să văd și eu aceasta că se manifestă acum și nu până în anul 2008, cum ați spus dumneavoastră adineauri.

Vă mulțumesc.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnule secretar de stat, doriți să interveniți? Da. Poftiți, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Florin Bejan:

Vă mulțumesc pentru răspunsul dumneavoastră. Încerc să vă răspund la câteva dintre probleme.

Stimate domnule deputat, în primul rând precizez încă o dată că perioada, Orizontul 2006 se referă la privatizarea celorlalte, deci vorbim de SNR și de vânzarea participațiilor statului de la Romtelecom, Posttelecom și că privatizarea Poștei Române este prevăzută până la finalul mandatului.

Pe de altă parte, în ceea ce spuneți dumneavoastră referitor la problemele pe care le generează relativ la salariile oamenilor monitorizarea FMI, suntem întru totul de acord că oamenii de acolo muncesc din greu, cunoaștem foarte bine situația.

Din nefericire, o săptămână nu va fi suficientă ca să rezolvăm această problemă, strategia de privatizare încă nu este pusă la punct, deci ea va fi inițial precedată de o analiză foarte atentă și de un program de restructurare a acesteia de așa natură încât să se poată ulterior încerca o scoatere de sub monitorizare.

Pe de altă parte, în ceea ce privește serviciile pe care domnia voastră spune că le fac cei de la ghișee, servicii suplimentare de tipul unor anumite plăți și așa mai departe, este adevărat, dar acelea sunt generatoare de venituri pentru poștă, nu sunt niște servicii fără valoare adăugată.

Deci, avem în vedere foarte atent problema socială pe care o implică poșta și bineînțeles că vom trata cu toată seriozitatea acest lucru și vă mulțumesc pentru sugestiile dumneavoastră.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Trebuie să vă anunț că răspunsurile la interpelările orale adresate de domnul deputat Adrian Moisoiu - Grupul parlamentar al PRM - referitor la cazul Bartha Ioan din Tg.Mureș, precum și răspunsul la interpelarea adresată de domnul deputat Lucian Augustin Bolcaș, același grup parlamentar, referitor la realizarea auditului independent privind strategia anticorupție, le amânăm pentru ședința viitoare din lipsa reprezentantului Ministerului Justiției.

 
 

Cu aceasta declar ședința de astăzi închisă. Vă mulțumesc tuturor pentru participare. O seară bună!

Ședința s-a încheiat la ora 18.45.

 
     

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie dimanche, 18 avril 2021, 6:11
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro