Petre Popeangă
Petre Popeangă
Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.12/22-02-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
07-04-2021
06-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 15-02-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of February 15, 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.4 Petre Popeangă - "Câteva considerații asupra primelor acțiuni asupra Guvernului Tăriceanu în domeniul fiscalității";

 

Domnul Corneliu Ciontu:

  ................................................

Îl invit la microfon pe domnul Petre Popeangă. Va urma domnul deputat Becsek-Garda Dezideriu.

Domnul Petre Popeangă:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Mi-am intitulat alocuțiunea mea de astăzi "câteva considerații asupra primelor acțiuni asupra Guvernului Tăriceanu în domeniul fiscalității".

În general, relaxarea fiscală este unul dintre obiectivele pe care toate partidele aflate la guvernare sau în Opoziție îl dețin în portofoliul de politici economice cu care se prezintă în fața electoratului.

Prin efectele sale, relaxarea fiscală asigură realizarea unui obiectiv, poate cel mai important, care ar trebui să stea la baza politicii fiecărei formațiuni politice, acela privind creșterea bunăstării întregului popor, singura unitate de măsură pe baza căreia se apreciază în fond activitatea grupării aflate la putere.

Relaxarea fiscală nu este o acțiune proprie României. Aceasta este realizată de toate țările, indiferent de vechimea în sistemul bazat pe relații de piață liberă, concurențială. Câteva exemple consider că sunt semnificative. Letonia a redus impozitul pe profit de la 22 la 15% menținând cota unică de 25% la impozitul pe venit. Polonia a redus impozitul pe profit de la 27% la 19% și pregătește adoptarea unei cote unice de 18% pentru veniturile persoanelor fizice. Slovacia a renunțat mai întâi la sistemul progresiv de impozitare a veniturilor cu 5 cote cuprinse între 10 și 38% și a adoptat o cotă unică de 19%, impozitul pe profit stabilindu-se la 25%. Austria urmează să reducă impozitul pe profit de la 34% la 25%.

Din analiza proceselor de relaxare fiscală realizată atât de țările membre ale Uniunii Europene cât și de altele, aflate în diferitele faze ale tranziției, a rezultat că, în general, guvernele au trecut la această acțiune doar atunci când economia țărilor pe care le conduc a atins un anumit grad de stabilitate confirmat de legitățile pieței libere și certificat și de primirea în Uniunea Europeană.

O primă concluzie constă în aceea că toate aceste țări au procedat gradual la relaxarea fiscală, ținând seama în primul rând de posibilele efecte macroeconomice pe care aceste măsuri le-ar putea induce în economie.

O altă concluzie este aceea că legislația Uniunii Europene are în prezent reglementate prin prevederi doar accize, taxa pe valoarea adăugată și taxele vamale.

În ceea ce privește impozitele directe, în special impozitarea veniturilor populației și ale entităților economice, nivelul cotelor de impozitare face obiectul politicii fiscale a fiecărui stat membru și se aplică în funcție de condițiile specifice ale fiecăruia.

Pornind de la aceste considerente de ordin general și de la realitățile specifice economiei românești din această perioadă, apreciez că introducerea cotei unice de impozitare, adoptată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 constituie o aventură politică în domeniul economic, poziție motivată de următoarele argumente.

Acțiunea nu îndeplinește condițiile unei relaxări fiscale, așa cum pompos a fost mediatizată, deoarece nu a fost operată pe o stare de expansiune a masei impozabile, pe creșterea logică a volumului acesteia, determinată de creșterea numărului contribuabililor și aportul fiecăruia dintre aceștia la creșterea masei impozabile.

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 pentru modificarea și completarea Legii nr.571/2003 a fost elaborată cu nerespectarea principiului bugetar, conform căruia, nici o cheltuială bugetară nu poate fi înscrisă în buget fără a prezenta și sursa de finanțare, înscris și în Constituția României la art.138 alin.5.

Pentru reducerile impozitelor directe operate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 nu au fost prevăzute concret surse de acoperire, așa cum stabilesc prevederile constituționale și cele ale legii bugetului.

Efectele imediate ale reducerii la 16% a cotei de impozitare creează premisele creșterii inflației prin introducerea pe piață a unei mari cantități de lichidități, contrar programului Băncii Naționale care, pentru anul 2005, are ca obiectiv țintirea inflației, acest important indicator macroeconomic la un nivel de sub 9%. Câștigurile salariale rezultate din această măsură fiscală avantajează în mod semnificativ numai persoanele cu salarii mari și foarte mari. Pentru persoanele cu salarii de până la 5 milioane de lei care formează majoritatea salariaților creșterea va fi doar de câteva zeci de mii de lei.

Expunerea de motive la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 138/2004 nu prezintă elemente de certitudine că adoptarea acestei măsuri fiscale va atrage încasări suplimentare la bugetul de stat, nici din veniturile necontabilizate, rezultate din relațiile de muncă, și nici din veniturile nedeclarate. Iată deci câteva argumente considerate suficiente pentru a reține atenția guvernanților asupra acestei importante acțiuni realizate fără bază științifică, și chiar fără bază legală, așa cum s-a menționat mai sus, ale cărei efecte ar putea atrage în perioada următoare dimensiuni greu de controlat.

Vă mulțumesc.

Domnul Corneliu Ciontu:

Vă mulțumesc și eu.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie lundi, 12 avril 2021, 0:13
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro