Plen
Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2005
Sumarul ședinței
Stenograma completă
publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.14/28-02-2005

Dezbateri parlamentare
Calendarul ședințelor
- Camerei Deputaților:
2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002 2001 2000
1999 1998 1997
1996
Interoghează dezbaterile
din legislatura: 2016-prezent
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996
Monitorul Oficial
Partea a II-a:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
2002

Transmisii video

format Real Media
Ultimele ședințe (fără stenograme încărcate):
13-07-2020
Arhiva video:2020 2019 2018
2017 2016 2015
2014 2013 2012
2011 2010 2009
2008 2007 2006
2005 2004 2003
Pentru a vizualiza înregistrările video trebuie să instalați programul Real Player
Sunteți în secțiunea: Prima pagină > Proceduri parlamentare > Dezbateri > Calendar 2005 > 21-02-2005 Versiunea pentru printare

Ședința Camerei Deputaților din 21 februarie 2005

9. Primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului de către deputații:

   

Domnul Adrian Năstase:

    ................................................
 

De asemenea, vă propun să întrerupem aici dezbaterile pentru astăzi. La ora 18,30 urmează primirea de răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului, iar de la ora 19,30 prezentarea pe scurt a interpelărilor ce urmează a fi adresate membrilor Guvernului.

Facem o scurtă pauză. Vă mulțumesc.

 
   

(După pauză, ședința a fost condusă de doamna Daniela Popa, vicepreședinte al Camerei Deputaților).

 
 

Doamna Daniela Popa:

Stimați colegi,

Vă propun să începem, chiar dacă cu două minute mai devreme, partea a doua a ședinței de astăzi, ședință consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

 
Florin Iordache

Dacă domnul deputat Florin Iordache de la Grupul parlamentar al P.S.D. este în sală? Vreți să vă dezvoltați interpelarea sau așteptați direct cuvântul?

Atunci are cuvântul doamna ministru al justiției, doamna Monica Macovei. Vă rog, doamna ministru. Răspunsul pentru domnul deputat Florin Iordache. Vorbiți aici la tribună, vă rog.

 

Doamna Monica Luisa Macovei (ministrul justiției):

Bună seara!

Interpelarea se referă la măsurile care urmează a fi luate de către Administrația Națională a penitenciarelor, care este o unitate aflată în subordinea Ministerului Justiției, cu privire la îmbunătățirea condițiilor de viață din penitenciare și la finanțarea sistemului penitenciar. La interpelare s-a răspuns și în scris, nu am să vă rețin cu foarte multe detalii, sunt patru pagini. Este clar că această întrebare este justificată de faptul că în prezent condițiile de detenție din penitenciare nu sunt dintre cele mai bune și datorită finanțării scăzute și datorită unor alte elemente care țin de comportamentul celor din penitenciare sau de lipsa de educație și de pregătire a celor care lucrează cu deținuții.

Ca să răspund direct cu măsurile care vor fi luate, vă informez că există un plan de acțiune pentru perioada 2005 - 2008, al Ministerului Justiției, împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, cu obiective concrete pe care dorim să le realizăm pentru a obține în final îmbunătățirea vieții celor din penitenciare.

Măsurile vizează mai multe aspecte. În primul rând, îmbunătățirea cadrului normativ necesar pentru a pune în aplicare statutul funcționarilor publici din Administrația Națională a Penitenciarelor, elaborarea de legislație secundară pentru a se aplica Legea privind executarea pedepselor, care a fost adoptată. Apoi măsuri care privesc condițiile și materialele necesare deținuților, în vederea exercitării dreptului la apărare și corespondență, evident, măsuri care privesc îmbunătățirea vieții lor sub aspect material, sub aspect referitor la hrană, la condiții de recreație, la condiții de lectură, deci toate acele elemente care alcătuiesc și trebuie să alcătuiască viața privată a deținuților.

De asemenea, administrația națională a penitenciarelor are în vedere și alte obiective care sunt incluse într-un program Phare 2003 - 2005, numit "Asistență pentru consolidarea activităților din sistemul penitenciar românesc". Acesta este derulat în colaborare cu administrația penitenciară din Spania.

se are în vedere construirea a patru noi penitenciare, cu o capacitate de 1000 de locuri fiecare, ceea ce, evident, va determina scăderea gradului de aglomerare în penitenciarele astăzi existente și, implicit, îmbunătățirea vieții deținuților.

Strategia pe 2005 - 2008, referitoare la viața în penitenciar și deci la reformarea sistemului penitenciar este o parte componentă - și lucrăm la ea acum - din strategia de reformă judiciară pe care trebuie să o prezentăm Comisiei europene ca o parte, ca o clauză de salvgardare, până la sfârșitul lunii martie 2005.

Există grupe de lucru la minister, împreună cu Administrația Națională a Penitenciarelor, care lucrează la această strategie.

Am să mă opresc aici și dacă aveți întrebări concrete, pe anumite chestiuni, vă răspund. După cum am spus, am răspuns la interpelare în scris, destul de amănunțit.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Domnule deputat, conform Regulamentului, aveți dreptul la două minute, vă rog.

 
 

Domnul Florin Iordache:

Mulțumesc, doamnă președinte.

Stimați colegi,

Doamna ministru,

Mulțumesc pentru răspunsul detaliat. Întrebarea mea viza, pentru că știm foarte clar, am fost criticați în dese rânduri că în penitenciare la această dată condițiile nu sunt cele satisfăcătoare. Mă bucură faptul că în strategia de guvernare o prioritate o au aceste măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor din penitenciar. Și ținând cont că doamna ministru a prezentat un răspuns detaliat, în răspunsul scris sunt date referiri mai multe.

Mulțumesc mult pentru răspuns.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

 
Marian Sorin Paveliu

Domnul deputat Marian Sorin Paveliu, de la Grupul parlamentar al P.N.L. este în sală? Da. Răspunde domnul secretar de stat Ervin Zoltan Szekely de la Ministerul Sănătății. Vă rog, domnule secretar de stat.

 

Domnul Szekely Ervin-Zoltan (secretar de stat, Ministerul Sănătății):

Referitor la întrebarea formulată de domnul deputat Sorin Paveliu, înregistrată la Camera Deputaților cu nr. 2A din 2005 privind menținerea cadrului juridic ce reglementează înființarea centrelor de referință de diagnostic imagistic vă comunicăm următoarele.

1. Ministerul Sănătății a analizat cadrul juridic care a permis înființarea centrelor de referință de diagnostic imagistic. Ministerul Sănătății va iniția demersurile prin care actele normative ce ofereau avantaje financiare acestor tipuri de unități sanitare să fie anulate, în condițiile în care acestea se constituie în discriminări față de celelalte componente ale sistemului sanitar, prin sumele disproporționate alocate.

În acest an, prin măsurile adoptate, suma fixă negociată pentru aceste unități va fi drastic redusă, față de anii anteriori, având în vedere atât restricțiile financiare curente, cât și dezechilibrul generat de furnizarea de servicii paraclinice generale în zonele în care acestea funcționează: București, Arad, Hunedoara, Constanța.

2. Documentul prin care s-au acordat garanții cu privire la contractarea de servicii pe termen lung centrelor de referință de diagnostic imagistic a fost semnat de reprezentanți ai Ministerului Sănătății și Familiei, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și ai S.C. Euromedic Internațional S.A. Documentul s-a prezentat prin anexă.

3. Având în vedere faptul că Ministerul Sănătății nu a încheiat analiza documentelor aflate la baza acestei relații contractuale, nu a stabilit eventualele daune aduse Fondului Unic de Asigurări de Sănătate și nu a identificat persoanele ce pot fi acuzate de corupție instituționalizată până în prezent, nu a sesizat organele de anchetă penală.

4. În scopul limitării efectelor negative generate de alocarea disproporționată a resurselor financiare pentru aceste unități Ministerul Sănătății a dispus încheierea de contracte de prestări servicii pe indicatori și tarife cu centrele de referință de diagnostic imagistic, prețul serviciilor prestate fiind calculat la 1,7 ori valoarea prețului pentru tarifele practicate în celelalte instituții sanitare.

S-a menținut sistemul de finanțare pe sumă fixă negociată corelată, pe indicatori și tarife, condiționat de îndeplinirea fermă a următoarelor cerințe: dotarea unităților cu aparatură de înaltă performanță, funcționarea neîntreruptă a aparaturii, prestarea de servicii în folosul asiguraților 24 de ore din 24, în tot cursul săptămânii.

Cu stimă, semnează ministrul sănătății, profesor doctor Mircea Cinteză.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, domnule secretar de stat.

Poftiți, vă rog.

 
 

Domnul Marian Sorin Paveliu:

Domnule secretar de stat,

Stimați colegi,

Acest act pe care l-am solicitat, în opinia mea este un act cu totul și cu totul particular, este vorba de o convenție care pe ici, pe colo este denumită contract, încheiată între Casa Națională de Asigurări și o firmă privată care la momentul semnării nu oferea nici un fel de prestări servicii medicale și care se bazează pe un memorandum semnat anterior acestei convenții, în care se prevede în mare faptul că Ministerul Sănătății va închiria acestei firme un număr de spații în spitale și policlinici, fără licitație. De asemenea, că Ministerul Sănătății se obligă să facă rost de pacienți pentru acești furnizori de servicii, că acest contract se va încheia pe un număr de 5 ani de zile, eventual cu dreptul de prelungire până la 10 ani. Acestea sunt elemente pe care eu le-am extras dintr-un raport al Curții de Conturi prezentat Comisiei pentru sănătate.

În fapt, la data respectivă, în 2002, Casa Națională de Asigurări, prin președintele său, nu avea dreptul să încheie nici un fel de astfel de convenții-contract, conform legii nu avea dreptul decât să încheie convenții cu furnizori de servicii, în limita legii. Iar acest act este, din punctul meu de vedere, un abuz în serviciu, care, pe lângă ceea ce a făcut pozitiv pentru pacienții care au putut să folosească serviciile acestei firme, a făcut și foarte mult rău, respectiv sumele de 3 milioane de dolari pentru fiecare centru medical euromedic, atât cât era prevăzut în fiecare contract, au fost luate dintr-o sumă acordată ambulatoriului de specialitate, care a dus la micșorarea sumelor alocate pentru medici și pentru alte servicii care se alimentau din acest buget.

În opinia mea cred că acest abuz în serviciu trebuie semnalat Parchetului. De altfel, se și află pe acest contract, în numele ministerului este o semnătură neidentificată, cel puțin așa am văzut pe materialul care mi-a fost dat ca răspuns, și ministrul Daniela Bartoș, la acea vreme, a infirmat că ar fi semnat, or, nici o altă persoană nu ar fi avut dreptul să semneze în numele domniei sale fără un mandat expres, care în mod clar nu există.

De asemenea, decizia domnului ministru Cinteză de a plăti serviciile acestei firme cu 70% mai mult decât cele ale firmelor similare, și vorbim de aceleași servicii, cred că trebuie semnalată, și voi face acest lucru, Consiliului concurenței, pentru că este vorba de o încălcare a ceea ce înseamnă concurența echitabilă, loială.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Domnule secretar de stat, replică, nu este cazul.

Mulțumesc mult.

Tot pentru domnul deputat Marian Sorin Paveliu, domnul Miron Dumitru, secretar de stat de la Ministerul Educației și Cercetării. Aveți cuvântul, domnule secretar de stat.

 
 

Domnul Dumitru Miron (secretar de stat, Ministerul Educației și Cercetării):

Doamnelor și domnilor,

Interpelarea se referă la modul de desfășurare a concursurilor didactice pentru posturile de conferențiar și profesor și cu speță punctuală la aplicarea sau non-aplicarea unor ordine ale ministrului învățământului, nr. 4822 și 4823.

Vreau să fac precizarea că schimbarea regulilor jocului, în timpul desfășurării acestuia, nu face parte din filosofia managerială de la nivelul echipei de conducere a ministerului și nu face nici bine.

În al doilea rând, problema concursurilor didactice și cea a doctoratelor ridică de mai multă vreme probleme și trebuie puse pe baze sustenabile autentice și de durată. O mare parte din răspunsul la această interpelare se găsește în mod autentic chiar în maniera comprehensivă în care interpelarea a fost formulată, deci multe din răspunsuri sunt cuprinse acolo, dar aș vrea să punctez următoarele: Ordinele ministrului nr. 4822 și 4823 din ianuarie 2004 nu au produs efecte juridice, ci doar au complicat un pic și au accentuat entropia din sistem, datorită faptului că ele nu pot să producă efecte retroactiv. Concursurile profesionale aflate în derulate demaraseră înainte de edictarea acestor ordine, pentru că potrivit legii, cum cunoașteți dumneavoastră foarte bine, concursurile de promovare trebuie să se deruleze în termen de 45 de zile de la începerea anului universitar, respectiv a semestrului.

Deci, dosarele de concurs care sunt în faza lor finală și sunt în drum spre Comisia națională de titluri au debutat și am luat toate măsurile pentru ca ele să se finalizeze conform reglementărilor în vigoare la data demarării concursurilor, chiar printr-o notă, adresă emisă de către domnul director general Ioan Ianoș, în exercițiu.

La momentul ianuarie se aducea la cunoștința tuturor universităților că se desfășoară concursurile strict în conformitate cu reglementările în vigoare la demararea lor.

Concursurile aferente semestrului II vor urma, de asemenea, procedura care este în vigoare.

Și, în încheiere, aș vrea să spun că, răspunzând punctual, poziția noastră, pentru că unul dintre elemente era: "Vă rugăm să precizați poziția dumneavoastră personală cu privire la păstrarea acestor reglementări...". Domnul ministru mă mandatează să formulez următorul răspuns, și anume că lucrăm la un pachet congruent și clar de reglementări cu privire la concursurile profesionale de promovare, vom remite zilele acestea spre toate universitățile și spre toți actorii care desenează tabloul educațional un pachet de reglementări în această speță, cuprinzând inclusiv acele ordine, pentru a se emite puncte de vedere cu privire la ele și, în baza acestor colectări de puncte de vedere, se va elabora, printr-un ordin al ministrului care să aibă o armonie internă mai clară, un set de norme care să actualizeze și să atenueze incongruențele legislative și aplicabil de la începutul următorului an universitar.

Practic, răspunsul în integralitatea lui se va îndrepta spre dumneavoastră în forma scrisă. La acea formă scrisă vom anexa și celelalte elemente care sunt cuprinse în interpelare, respectiv procesul-verbal al Consiliului național de acreditare, cu privire la regulamente. Deci, răspunsul scris la interpelare va fi mai cuprinzător, mai exact și mai conform cu întrebările puse.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Mulțumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, aveți cuvântul.

 
 

Domnul Marian Sorin Paveliu:

În primul rând, vreau să fac o precizare. Nu este vorba de o interpelare, este vorba de o întrebare.

În al doilea rând, vreau să fac o a doua precizare. Rolul acestei întrebări era de a atrage atenția ministrului educației și cercetării că până în prezent, de la apariția Legii învățământului, în 1995, și a Legii privind statutul personalului didactic din 1997 ne-am aflat într-un vid legislativ, iar cele două ordine pe care le-ați menționat au fost emise, îmi place să spun, și sub presiunea pe care o fac de vreun an și jumătate asupra Ministerului Educației.

Pe fond, problema este că toate promovările pentru posturile de conferențiar și profesor universitar, în opinia mea, se fac prin încălcarea legii. Inclusiv în acest ultim examen care se derulează, în sensul că Ministerul Educației și Cercetării nu a emis niște criterii de evaluare a dosarelor de conferențiari și profesori. În așa fel încât, în momentul în care dosarele au plecat de la universități cu concursul încheiat, ajung la minister, unde se apreciază într-un mod subiectiv, după cum vrea fiecare membru al comisiei.

Și eu, în felul acesta, încerc să-i atrag, și pe această cale, atenția domnului ministru că CNADTC-ul, Comisia Superioară de Evaluare a Titlurilor, a refuzat cu obstinație de a emite aceste standarde, criterii, prevăzute în lege și tare mi-e frică că o să opună rezistență și în viitor, pentru că, în felul acesta, lucrurile devin mult mai clare și mai puțin subiective.

Sper din toată inima ca domnul ministru să aibă fermitatea de a se opune acestui curent, de a lăsa totul la ordinea subiectivă.

Vă rog?

 
   

Domnul Lucian Augustin Bolcaș (din sală):

Vedeți vreun ministru aici?

 
 

Domnul Marin Sorin Paveliu:

Eu mă adresez ministrului. Aveți dreptate și să știți că subscriu la punctul dumneavoastră de vedere, legea prevede că unde spunem ministru trebuie să fie ministru și... asta este.

Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc.

Mai răspundeți acum, domnule secretar de stat, aveți replică? Nu mai dați replică. Bun.

Mai sunt doi domni deputați care așteaptă răspuns la întrebări, este vorba de domnul Florin Iordache, de la Grupul parlamentar al PSD (din păcate, domnul secretar de stat Istvan Jakab, de la Ministerul Finanțelor Publice, nu este prezent), și domnul deputat Mircia Giurgiu, așteaptă un răspuns din partea doamnei ministru Mona Muscă, care am înțeles că este pe drum, trebuie să sosească la Cameră.

 
    ................................................
   

Doamna Daniela Popa:

    ................................................
Mircia Giurgiu

Domnul deputat Mircia Giurgiu așteaptă răspuns la întrebarea din partea doamnei ministru Mona Muscă, pe care o invităm să ia cuvântul. Vă rog, doamnă ministru.

 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulțumesc frumos, doamnă președintă de ședință.

Cu cine vorbesc, din sală? (Domnul deputat Mircia Giurgiu se ridică în picioare.)

Bună seara!

Stimate domnule deputat Mircia Giurgiu,

Față de problemele ridicate de dumneavoastră, Ministerul Culturii și Cultelor formulează următorul punct de vedere:

1. Referitor la contractele de vânzări de active ale Companiei Naționale a Imprimeriilor "Coresi" S.A. pe ultimii patru ani. În conformitate cu prevederile Hotărârii de Guvern nr. 563/1999 privind aprobarea Strategiei naționale de privatizare pe anul 1999, în cap. 3.2.12 - "Cultură" alin. 2 - "Politici de dezvoltare", se prevede: "În cadrul procesului de organizare, Regia Autonomă a Imprimeriilor "Coresi" a fost transformată în Compania Națională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., prin Hotărârea de Guvern nr. 96/1999".

Într-o primă etapă, pe baza programului de restructurare a companiei, aprobat prin Ordinul Ministerului Culturii și Cultelor nr. 2013/1999, s-a avut în vedere desființarea sectoarelor cu tehnologii depășite: tipar înalt, tipar adânc, zincografie etc., care au generat pierderi, iar în etapa următoare s-a trecut la un program etapizat privind privatizarea unui număr de 15 subunități, sens în care AGA a aprobat, ca metodă de privatizare accelerată, vânzarea acestora (anexa nr. 1) și o să primiți anexa.

Vânzarea celor 15 subunități s-a făcut cu respectarea reglementărilor legale în vigoare și cu parcurgerea procedurilor: rapoarte de evaluare, documentația privind vânzarea potrivit Legii nr. 99/1999 și a normelor metodologice de aplicare a legii, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 450/1999, materiale discutate în consiliul de administrație și aprobate de AGA.

În anul 2003, prin Hotărârea de Guvern nr. 692, emisă în baza Legii nr. 137/2002, a fost aprobată strategia de privatizare a companiei, ca o ultimă etapă, prin următoarele metode: pentru sucursale, vânzarea acestora ca active nete, în conformitate cu art. 24 alin. 1 cap. IV din Legea nr. 99/1999; pentru companie, metoda de privatizare aprobată constă în majorarea capitalului social, prin aport de capital privat - art. 191-195 din Hotărârea de Guvern nr. 577/2002 și art. 14 din Legea nr. 137/2002.

Prin Hotărârea de Guvern nr. 692/2003 s-a aprobat constituirea procedurii de administrare specială și supraveghere financiară la Compania Națională a Imprimeriilor "Coresi" S.A., sens în care Ministerul Culturii și Cultelor, ca instituție implicată în privatizare, a emis Ordinul nr. 2745/2003 pentru toată perioada de privatizare.

Pe baza strategiei aprobate și conform perioadelor de privatizare rezultate din strategie, până în prezent, s-a privatizat Sucursala Imprimeria "Bacovia" Bacău, în condițiile Legii nr. 137/2002 și ale Hotărârii de Guvern nr. 577/2002, respectiv: raport de evaluare, dosar de prezentare, ofertă de vânzare și organizarea propriu-zisă a licitației deschise cu strigare, discutate în consiliul de administrație și aprobată de AGA.

La data de 23 iulie 2004, la solicitarea domnului Mircia Giurgiu, lider sindical la Imprimeria "Ardealul" Cluj-Napoca și a domnului Matei Brătianu, vicepreședinte al BNS, adresată ministrului culturii și cultelor, domnului Răsvan Theodorescu, Guvernului României și altor instituții centrale și locale, AGA a hotărât suspendarea procesului de privatizare. Toate contractele de vânzare referitoare la activele ce au făcut obiectul privatizării până în prezent au respectat în totalitate termenele de plată stabilite. Sumele rezultate din vânzarea activelor au fost utilizate în conformitate cu destinațiile stabilite prin Legea nr. 99/1999 art. 26 alin. 2.

2. La punctul doi al întrebării dumneavoastră, am să-l citesc, ca să știți la ce ne referim: "Rapoartele de evaluare ale activelor vândute". Toate rapoartele de evaluare privind vânzarea activelor au fost întocmite de societăți autorizate de ANEVAR, soluționarea acestora făcându-se prin parcurgerea procedurilor reglementate legal. Prețurile rezultate și recomandate de evaluatori au stat la baza dosarelor de prezentare și a ofertelor de vânzare aprobate de AGA.

3. Procesele verbale de adjudecare a activelor vândute în cadrul licitațiilor. Pentru toate negocierile și licitațiile organizate privind vânzarea de active în derularea proceselor de privatizare s-au întocmit procese-verbale de adjudecare în condițiile legii, ele găsindu-se la sediul companiei. Precizăm că toate documentele ce au stat la baza vânzării de active în procesul de privatizare au făcut obiectul verificărilor și controalelor Curții de Conturi, ale Ministerul Finanțelor Publice și ale Corpului de control al ministrului culturii și cultelor, instituții abilitate să verifice înstrăinarea de active.

4. Referitor la contractele de închirieri de spații și documentele ce au stat la baza acestora. Pentru o valorificare cât mai eficientă a spațiilor rămase disponibile, în anumite perioade de timp, potrivit Legii nr. 133/1999, respectiv Legii nr. 346/2004, consiliul de administrație a aprobat caietele de sarcini și prețurile de pornire ale licitațiilor cu strigare, diferențiate în funcție de destinația acestora, respectiv: birouri, spații de depozitare sau spații de producție. Toate licitațiile au fost organizate și s-au desfășurat în prezența comisiei de licitație desemnate prin decizia directorului general, cu anunțarea prealabilă în două cotidiene centrale: "Adevărul" și "România liberă". Spațiile disponibile și închiriate la nivel de sucursale au fost organizate și au intrat sub responsabilitatea conducerilor sucursalelor.

Ca și în cazul vânzării de active, și închirierile de spații au făcut obiectul controalelor instituțiilor abilitate menționate mai sus.

5. Bilanțurile contabile pe ultimii 3 ani. Pentru o imagine cât mai fidelă și clară asupra modului de organizare, administrare, conducere și gestionare a activității Companiei Naționale a Imprimeriilor "Coresi" S.A., în anexele nr. 2 și 3 la prezenta se redau, în dinamică, principalii indicatorii economico-financiari realizați. Și aveți anexa respectivă. Anexele au fost întocmite pe baza datelor din bilanțurile contabile anuale.

După cum rezultă din anexele nr. 2 și 3, întreaga activitate economică și financiară a companiei s-a soldat anual cu profit, gradul de profitabilitate fiind diferit de la an la an, ceea ce infirmă total aprecierea că unitatea s-a aflat sau se află cu pierderi sau în stare de faliment. Sintetic, prezentând profitul realizat de companie în ultimii 5 ani, urmează: în 2000 - 6,142 de miliarde lei; în 2001 - 8,846 de miliarde lei; în 2002 - 14,955 de miliarde lei; în 2003 - 6,362 de miliarde lei; în 2004 - 15,449 de miliarde lei.

Un alt element care infirmă total aprecierea neconformă cu realitatea a falimentului companiei este și faptul că aceasta nu înregistrează arierate restante la bugetul general consolidat al statului și nici alte obligații restante.

Față de cele prezentate în anexele nr. 2 și 3, se poate conchide că activitatea companiei este consolidată din punct de vedere economico-financiar.

6. Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate. Prin bugetele de venituri și cheltuieli anuale aprobate prin hotărâri de Guvern, au fost stabilite și fondurile cu această destinație, compania încadrându-se în limitele legale. Și acest capitol de cheltuieli a făcut obiectul controlului organelor abilitate.

În ceea ce privește achizițiile de telefoane mobile și autoturisme, precizăm că aceste dotări s-au făcut în baza programelor anuale aprobate de consiliul de administrație.

Acordarea telefoanelor mobile unor salariați cu funcții de conducere și execuție - 7 telefoane la sediul central și 6 telefoane la sucursale - a fost impusă de asigurarea operativității în realizarea sarcinilor de serviciu. Fiecare beneficiar de telefon mobil are o cotă valorică lunară aprobată de consiliul de administrație, orice depășire fiind suportată de deținător.

În legătură cu mijloacele de transport achiziționate de-a lungul anilor, precizăm că ele au fost procurate corespunzător planurilor de investiții aprobate de AGA, în număr total de 3 autoturisme la nivelul companiei, pentru transport de mărfuri și persoane.

7. Achiziții de utilaje, materii prime și materiale. Toate achizițiile de utilaje, materii prime și materiale s-au realizat cu respectarea strictă a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 60/2001 privind achizițiile publice și a normelor standard în domeniu. În funcție de natura achizițiilor și valoare, au fost organizate licitații publice sau, după caz, selecții de oferte, documentele aflându-se la fiecare unitate în parte, sediul central sau sucursale. Ținem să precizăm că în ultimii patru ani, la nivelul sediului central, nu au fost realizate achiziții de utilaje, ci doar de componente, piese de schimb și obiecte de birotică.

Documentele privind achizițiile au făcut obiectul controalelor organelor abilitate.

În legătură cu arhiva fototecii, constituită anterior anului 1989, precizăm că aceasta nu a făcut obiectul înregistrării ca activ necorporal în patrimoniul companiei, deoarece în structura ei se regăseau diapozitive alb-negru și color de formate diferite, fără valoare contabilă, având doar valoare documentară și artistică. Această arhivă a fost transferată Oficiului național pentru documentare și expoziții de artă, în baza Ordinului ministrului culturii nr. 3070/8 octombrie 1998.

Față de cele prezentate și pentru a elimina orice suspiciune, mai arătăm: ocuparea postului de director general s-a făcut prin concurs, în condițiile legii, prin încheierea contractului de management și, ulterior, a contractului de performanță, care conține obiective, criterii și indicatori de performanță analizați anual.

În final, ținem să remarcăm faptul că demersul actual al domnului Mircia Giurgiu, deputat, nu este singular și se desfășoară de peste doi ani, mai precis, de la declanșarea procesului de privatizare, căruia domnul Mircia Giurgiu i s-a opus cu vehemență. De altfel, domnul Mircia Giurgiu a încercat, în anul 2004, să impună, cu sprijinul BNS, al domnului Matei Brătianu, o hotărâre de Guvern de trecere cu titlu gratuit a Imprimeriei "Ardealul", la care era lider sindical, în patrimoniul Regiei Autonome "Monitorul Oficial", obținând în acest sens acordul fostului Guvern al României, demers care nu s-a mai finalizat.

Domnule deputat, țin să menționez că orice alte informații pe care dumneavoastră le doriți în legătură cu întrebările pe care le-ați pus și eventuale insatisfacții privind răspunsul pe care l-ați primit, deci, orice alte informații, orice alte documente vă stau la dispoziție, ori prin intermediul Ministerului Culturii, dacă le cereți acolo, ori direct de la Imprimeria "Coresi", cu toată transparența. Aveți dreptul la absolut orice informație.

Vă mulțumesc foarte mult.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Și eu vă mulțumesc, doamnă ministru, pentru răspunsul extrem de detaliat, care a depășit cu mult cele 5 minute regulamentare.

Dacă domnul deputat dorește să intervină după răspunsul doamnei ministru?

 
 

Domnul Mircia Giurgiu:

Doamnă ministru,

Vă mulțumesc pentru acuratețea răspunsului. O singură corectură, profitul este în miliarde, nu în mii de miliarde.

Probabil că, o dată, o să reușesc să vin în audiență (bineînțeles, trebuie să mă înscriu) și o să discutăm mai mult. Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Daniela Popa:

În replică, doamna ministru.

 
 

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi cer scuze dacă am spus mii de miliarde, dar, sinceră să fiu, tare bine ar fi dacă ar fi fost mii de miliarde și nu numai miliarde. Repet, îmi cer scuze, dacă, cumva, am pronunțat greșit.

În al doilea rând, vă mulțumesc foarte mult, sunteți binevenit oricând și orice alte observații pe care le aveți eu le primesc cu mare plăcere, cu atât mai mult cu cât, practic, de orice nereguli care au fost nu sunt răspunzătoare, eu preluând de abia, după cum bine știți, de o lună și jumătate ministerul. Dar, dacă dumneavoastră mai aveți unele suspiciuni, unele probleme în legătură cu ceea ce m-ați întrebat și dacă cumva, încă o dată spun, răspunsul nu a fost suficient, sunteți nu numai binevenit, ci și așteptat. Vă mulțumesc frumos.

 
 

Doamna Daniela Popa:

Vă mulțumesc, doamnă ministru.

 
     

Adresa poștală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, București marți, 14 iulie 2020, 7:51
Telefoane (centrala): (021)3160300, (021)4141111
E-mail: webmaster@cdep.ro