Plen
Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 1996
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 1996 > 18-09-1996 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of September 18, 1996

2. Dezbateri: proiectul Legii locuinței

Domnul Adrian Năstase:

................................................

În aceste condiții, vom trece la următorul punct de pe ordinea de zi, proiectul Legii locuinței.

Aș vrea, însă, să vă anunț că la ora 11,00 vom încerca să realizăm votul final asupra următoarelor proiecte de legi. Rog membrii comisiei să ia loc în baza rezervată în acest sens și vă anunț că vom supune votului următoarele proiecte de legi: proiectul de Lege privind declarara și controlul averii demnitarilor, magistraților, funcționarilor publici, ale unor persoane cu funcții de conducere, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului penal, proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală.

La proiectul Legii locuinței, dacă din partea inițiatorului dorește cineva să ia cuvântul? Domnul ministru Marin Cristea?

Aveți cuvântul, domnule ministru.

Domnul Marin Cristea:

Doamnelor și domnilor deputați,

Proiectul de lege propune cadrul de realizare, exploatare și administrare a locuințelor în noua structură de proprietate, a accesului liber și neîngrădit la o locuință, ca drept al fiecărui cetățean, pecum și de reglementare a aspectelor sociale, economice, tehnice și juridice, a construcției și folosinței locuințelor.

Proiectul prevede că realizarea locuințelor constituie un obiectiv major, de interes național, pe termen lung al administrației publice centrale și locale. De asemenea, se prevăde definirea locuințelor sociale, de necesitate, de intervenție, de serviciu, de protocol și chiar a caselor de vacanța, care se realizează din fonduri publice, ale agenților economici, ale persoanelor juridice sau persoanelor fizice române.

Se prevăd eficiențele minimale ale locuinței, aliniate la standardele europene, ca suprafață, echipare și dotare, condițiile, stimulentele și sprijinul pentru dezvoltarea construcției de locuințe proprietate personală, pentru vânzare sau închiriere; Stimulente pentru oricare persoană juridică și fizică română, pentru construcția, consolidarea și reabilitarea de locuințe, prin reducerea cu 75% a impozitului pe profitul sau venitul global investit în locuințe, destinate utilizării proprii, vânzării sau închirierii; Stimulente și sprijin pentru construcția de locuințe proprietate personală, prin grija consiliilor locale, finanțate din depozite special constituite pentru unele categorii de persoane cu posibilități materiale mai reduse, și anume: tinerilor căsătoriți care au vârsta, fiecare dintre ei, până la 35 de ani, beneficiarii prevederilor Legii nr. 42 din 1990, persoanelor specializate din învățământ, sănătate, cultură, agricultură și culte, care se stabilesc în mediul rural, acordându-li-se un ajutor de până la 30%, cu obligația avansării a 10% din credit, iar diferența de la costul locuinței la acest avans și ajutor se restituie în 20 de ani cu 5% dobândă; de asemenea, pentru alte categorii stabilite de consiliile locale, cu avans de până la 30% la credit și cu dobânda la diferență tot de 5% și cu restituire în 20 de ani.Pentru aceste categorii de familii sunt asigurate de către consiliile locale terenurile și viabilizate pentru construcția de locuințe.

De asemenea, sunt stimulente și facilități pentru construcția de locuințe, efectuate de persoanele juridice și fizice române pe terenul acestora sau concesionarea terenurilor, fără licitație, cu reducerea cu până la 95% a taxei de concesiune.

Se prevăde constituirea instituțiilor, mecanismelor și instrumentelor necesare dezvoltării pieței locuințelor, se definesc principiile de calcul al chiriilor, obligațiilor și răspunderilor părților; se definește atribuțiunea administrației publice privind realizarea, finanțarea, acordarea și administrarea locuințelor sociale și de necesitate, precum și pentru cele de intervenție, de serviciu și de protocol ale agenților economici și instituțiilor publice interesate; se definesc condițiile de administrare a clădirilor de locuit și implicit regulamentul-cadru al asociației de proprietari cu care, sperăm, să se facă ordine în noile condiții de proprietate asupra locuințelor.

Informez Camera Deputaților că această lege a fost elaborată în parteneriat cu Administrația publică locală, cu asociațiile profesionale, asociațiile primarilor, arhitecților, a patronatelor din serviciile comunale, a sindicatelor, a uniunii naționale, asociațiilor de locatari, principiile legii fiind, de asemenea, prezentate și forurilor O.N.U. pentru habitat.

Doresc să vă transmit mulțumirile cele mai sincere pentru modul profesional în care s-a analizat în fond de către membrii Comisiei pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic, de celelalte comisii sesizate, și nu numai, și vă rog să fiți de acord cu unele corecturi de formă la unele articole, 33, 52, 65 și 72, pe care le vom prezenta pe parcursul dezbaterii, numai de formă sau de corelare, față de raportul prezentat, neavând nici un fel de altă observație.

În final, vă rog să-mi îngăduiți să vă prezint o propunere nouă, însușită de Guvern, o propunere făcută de Casa de Economii și Consemnațiuni, ca urmare a legii proprii, aprobată de Parlamentul României, prin care se propune reasigurarea unei noi surse pentru finanțarea dezvoltării construcției de locuințe și dotării acestora cu bunuri de folosință îndelungată și prin credite, respectiv acordate de către C.E.C.

Îl prezint ca un articol nou, după art. 19: "Casa de Economii și Consemnațiuni va acorda credite persoanelor fizice române pentru construirea, cumpărarea, reabilitarea și repararea capitală a locuințelor proprietate personală, pe maximum 20 de ani, precum și pentru dotarea locuințelor cu mobilă și obiecte de uz gospodăresc de folosință îndelungată, din producție autohtonă pe 2 ani.

Dobânda convenită prin contract nu va fi mai mare decât cea practicată pe piața financiară și se va suporta 15% de beneficiarul creditului, diferența până la nivelul dobânzii practicate pe piața financiară, stabilită prin convenție între Ministerul Finanțelor și Casa de Economii și Consemnațiuni, prin subvenții de la bugetul de stat.

Casa de Economii și Consemnațiuni nu va percepe nici un comision pentru creditele acordate.

Creditele se acordă o singură dată persoanelor fizice române care îndeplinesc condițiile stabilite de la art. 10 (adică nu au avut și nu au locuință, pentru construirea) pentru cumpărarea, reabilitatea sau repararea capitală a locuinței proprietate personală, precum și pentru cumpărarea de mobilier și obiecte de uz gospodăresc de folosință îndelungată din producția autohtonă, pentru dotarea acestor locuințe și a celor deținute cu chirie, a căror suprafață contruită nu depășește prevederile din anexa I la prezenta lege. Deci, pentru locuințe contruite cu intervenția sau ajutorul statului, în limitele suprafeței prevăzute ca eficiență minimală.

La primirea creditului, beneficiarul trebuie să aibă constituit la Casa de Economii și Consemnațiuni un depozit reprezentând până la 30% din valoarea creditului solicitat.

La depozitul constituit, Casa de Economii și Consemnațiuni va bonifica o dobândă egală cu cea suportată direct de către beneficiar. Depozitul nu va putea fi restituit înainte de rambursarea integrală a creditului și poate fi utilizat pentru restituirea ultimelor tranșe ale creditului, în limita cuantumului depozitului constituit.

Neplata a 6 rate consecutiv, atrage executarea silită asupra bunului dobândit. Bunul dobândit prin astfel de credite nu poate fi înstrăinat decât după restituirea creditului.

Modul de plată și cuantumul subvențiilor se stabilesc prin convenție între Casa de Economii și Consemnațiuni și Ministerul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor va prevedea în anualul bugetului statului sumele aferente subvențiilor la dobândă, atât pentru creditele acordate, cât și pentru cele care urmează a fi acordate în anul respectiv de către Casa de Economii și Consemnațiuni".

Vă rog să fiți de acord ca această propunere să fie inclusă în corpul legii așa cum m- am exprimat, după art. 19.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Domnule vicepreședinte, aveți cuvântul.

Domnul Radu-Liviu Bara:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Stimați colegi,

În conformitate cu prevederile art. 86 din Regulamentul Camerei Deputaților, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a fost sesizată în fond în vederea examinării și dezbaterii proiectului Legii locuinței, adoptat de Senat.

Legat de problematica realizări, închirierii și administrării clădirilor de locuit, Comisia pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic a mai primit de la Biroul Permanent al Camerei Deputaților următoarele propuneri legislative: propunerea legislativă privind unele măsuri referitoare la construirea și închirierea locuințelor sociale; propunerea legislativă privind constituirea fondului municipal de locuințe pentru familiile tinere; propunerea legislativă privind reglementarea fondului locativ de protocol.

Comisia a examinat proiectul Legii locuinței, precum și cele trei propuneri legislative menționate, având în vedere și avizele Comisiei juridice, de disciplină și imunități, avizele Guvernului României, avizul Comisei pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale, notele departamentului tehnic legislativ, precum și amendamentele prezentate de Grupul parlamentar al P.U.N.R. la proiectul legii.

Comisia a hotărât, urmare dezbaterilor avute în ședințele menționate, admiterea cu modificare a proiectului Legii locuinței și propune plenului Camerei Deputaților dezbaterea și adoptarea acestei cu modificările cuprinse la anexa a) în prezentul raport.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

La dezbateri generale s-au înscris domnii Ghilea Sabin de la P.D.S.R., Mircea Mihai Munteanu - P.N.Ț.C.D și domnul deputat Furo.

Domnul Sabin Ghilea. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Sabin Ghilea:

Vă mulțumesc.

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor colegi,

Stimați invitați,

Vă rog să-mi permiteți să fac câteva referiri pe marginea proiectului Legii locuinței, din partea Grupului P.D.S.R.

Proiectul de lege prezentat urmărește crearea unui cadru juridic unitar pentru a satisface una dintre cele mai importante cerințe, dar și drepturi ale omului la locuință decentă corespunzătoare.

Dreptul la locuință convenabilă este universal recunoscut de toate națiunile lumii și, ca urmare, fiecare își asumă într-o măsură mai mică sau mai mare, în funcție de dezvoltarea economică a țării, obligațiile care le revin în acest domeniu, creând structuri organizatorice, corespunzătoare satisfacerii acestora, dar în același timp asigurând și sursele de finanțare.

Prezentul proiect de lege reglementează modul de realizare a locuințelor, de închiriere, de administrare a clădirilor de locuit, dar în primul rând determină posibilitățile de acces ale membrilor societății la o locuință decentă, corespunzătoare.

Proiectul de lege are un substanțial caracter de protecție socială pentru categoriile dezavantajate ale populației, urmărind totodată și respectarea următoarelor principii: stimularea realizării de locuințe prin pârghii economice, facilități acordate categoriilor defavorizate ale populației, evidențierea surselor de finanțare a construcției de locuințe, alinierea la practicile europene în domeniu privind standardele minime de realizare a locuințelor, legate de suprafață, dotare, echipare minimă; asigurarea condițiilor pentru o creștere a numărului locuințelor de serviciu, realizarea unui cadru juridic corespunzător relațiilor dintre proprietari și chiriași, precum și de funcționare a asociațiilor de proprietari.

Comisia noastră pentru administrație publică, amenajarea teritoriului și echilibru ecologic și-a însușit proiectul de lege adoptat de Senat, cu unele amendamente, sigur, care v-au fost prezentate și de domnul Bara, și, bineînțeles, dacă vor mai fi, vom interveni, care au în vedere îmbunătățirea redacțională, introducerea unor articole privind realizarea caselor de vacanță, cum ar fi art. 1, art. 6 și altele, crearea unor condiții noi de stimulare a investițiilor în construcția de locuințe, cum ar fi: art. 5, 6, 7 și 10, asigurarea unui cadru legal pentru schimburile de locuințe, cum este art. 29.

P.D.S.R.-ul susține proiectul de lege și va vota pentru aprobarea lui.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Munteanu, va urma domnul deputat Furo.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

Domnule președinte,

Domnule ministru,

Doamnelor și domnilor deputați,

Deși nu este înscris în mod explicit în Constituția României ca atare, dreptul la locuință este, de fapt, un drept fundamental la fel de important ca dreptul la viața intimă, familială și privată, dreptul la ocrotirea sănătății și dreptul la învățătură.

De fapt, exercitarea acestor drepturi pe care le-am menționat nu poate fi asigurată sau garantată dacă cetățeanul nu are o locuință decentă, civilizată, care să-i asigure un minim confort.

Viața omului este influențată esențial și nemijlocit de modul în care locuiește. De altfel, pornind de la acest adevăr, Organizația Națiunilor Unite a elaborat strategia mondială a locuirii pe care adunarea generală a adoptat-o în anul 1987.

La noi ca și la celelalte țări nefericite care au trăit această experiență istorică, au avut acest ghinion istoric, regimul totalitar comunist a plecat de la aceeași premisă, când a intervenit cu brutalitate în domeniul locuirii, urmărind, de fapt, să-l facă și pe această cale pe cetățean, dependent de stat, adică de pătura îngustă care acaparase statul.

Din păcate, cei 7 ani care s-au scurs de la Revoluția din decembrie nu au adus rezolvarea logică, nu zic deplină, măcar parțială, la nivelul normelor din țările civilizate a acestei probleme atât de importantă pentru societate și pentru fiecare cetățean.

Stagnarea economică generală pe care a cunoscut-o țara a lipsit de fondurile necesare activitatea de realizare a locuințelor.

Încercarea făcută prin vestita Ordonanță nr. 19 din 1994 nu a dat roadele așteptate datorită împotmolirii în hățișul birocratic, dar mai ales datorită lipsei de resurse financiare.

Din păcate, nevoia de locuințe este o realitate din ce în ce mai amplă. Ca să vă dau un singur exemplu, care mi-e mie la îndemână, vă semnalez că numai în municipiul Ploiești sunt 18.000 de cereri de locuință, din care admit că cel puțin jumătate sunt justificate, iar putința de satisfacere este de ordinul a câteva sute pe an și aceasta pe seama celor care disponibilizează spațiile prin moarte sau prin schimbarea domiciliului.

În consecință, este evident că era nevoie de un act legislativ care să reglementeze atât de complicata problemă a locuirii, care are și fațete multe, deci reprezintă un act legislativ foarte complex.

Proiectul de lege care vă este supus spre examinare încearcă să rezolve această problemă într-o manieră complexă. Poate că i se poate reproșa acestui proiect că este prea ambițios, pentru că așa cum, dacă ați fost atenți la ceea ce ne-a expus inițiatorul sau dacă ați avut disponibilitatea de a frunzări dumneavoastră înșivă expunerea de motive, ați constatat că se încearcă prin această lege să se soluționeze nu numai problema dezvoltării construcției de locuințe, la nivelul standardelor europene în domeniu, dar se încearcă să se asigure și participarea autorităților publice locale la rezolvarea mai justă a acestor probleme, se încearcă realizarea echilibrului între drepturile proprietarilor și drepturile chiriașilor, se încearcă crearea cadrului juridic al funcționării asociațiilor de proprietari, se încearcă crearea instituțiilor pentru dezvoltarea pieței locuințelor.

Datorită acestei complexități, acestei vastități a sferei pe care și-a propus-o proiectul de lege, comisia de specialitate juridică a și făcut unele juste observații de care va fi nevoie să ținem seama în timpul dezbaterilor.

Desigur, un act legislativ, cum ziceam, atât de amplu, atât de ambițios, presupune și mari dificultăți în realizare.

Este evident că punerea în operă a prevederilor acestui proiect de lege va rămâne pe seama viitorului Guvern, a viitorului Parlament. Dar, noi trebuie să facem începutul și să ne spunem punctul de vedere în legătură cu el, trebuie să înarmăm pe cei ce vor veni cu cadrul legislativ care să permită rezolvarea, măcar începerea rezolvării acestei complexe probleme sociale. Și chiar dacă nu toate aspectele vor putea fi soluționate, oricum, problema asigurării în mod realist a finanțării dezvoltării de locuințe trebuie asigurată.

Aici va trebui, doamnelor și domnilor, să ne concentrăm atenția și acea adăugire pe care a menționat-o domnul ministru, referitoare la împrumuturile realizate prin C.E.C., poate să însemne o soluționare cât de cât realistă. Pentru că, așa cum încercam să vă comunic, nu este un proiect de lege strict tehnic, ci are implicații sociale deosebit de importante, vă rog să-i dați atenția cuvenită, să nu o lăsați numai pe seama comisiei noastre, să nu o lăsați numai pe seama specialiștilor, ci vă rog să interveniți cu ideile dumneavoastră pentru a găsi cele mai bune soluții în legatură cu problema locuirii.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Furo, apoi domnul deputat Emil Roman.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iuliu Ioan Furo:

Mulțumesc, domnule președinte.

Stimați colegi,

Analizând proiectul de lege care ne este supus atenției, aș dori să exprim aprecierea asupra activității comisiei, asupra activității specialiștilor din ministerul de resort, care s-a străduit să ne prezinte un proiect care, desigur, amendat cu unele observații pertinente, ca răspuns și la invitația distinsului antevorbitor, poate fi introdus în proiect și îmbunătățit, noi apreciem că această lege este un pas înainte și din punct de vedere al integrării noastre în structurile europene, având în vedere că proiectul de lege vizează ridicarea standardului de trai, a standardului de viață, oferirea unui confort sporit populației României, prin prevederile sale.

În ceea ce ne privește, ne-am pus și noi problemele complexe care necesită a fi luate în vederea aplicării legii, mai ales cele din punct de vedere financiar.

Din acest punct de vedere, noi socotim că va fi necesar ca această lege să fie aplicată cu termene imediate, pe termen scurt, pe baza unui program elaborat, având în vedere și termenul mediu și vizând, de asemenea, termenul lung.Deci, în aceste 3 etape considerăm, că în următorii ani vor putea fi aduse serioase ameliorări din punct de vedere social al fiecărui cetățean al României.

Aș sublinia și eu, de asemenea, faptul că se respectă drepturile omului în ceea ce privește dreptula o locuință confortabilă și apreciem că suprafețele prezentate în anexe sunt corespunzătoare și satisfac cerințele unei vieți decente.

Credem că va trebui să chibzuim și, la momentul respectiv, vom face amendamentele respective, poate pentru a contura mai precis condițiile în care pot fi conferite locuințele sociale și să ne aplecăm cu mai multă atenție asupra accestor probleme.

De asemenea, susținem amendamentul prezentat de domnul ministru Cristea în legătură cu implicarea C.E.C.-ului, acel articol nou propus pentru proiectul de lege, care este benefic și în același timp contribuie cu surse financiare, cu credite cu dobânzi avantajoase, mai ales în ajutorul tinerelor familii. Termenele propuse pentru rambursarea creditelor considerăm că sunt optime și sunt soluționabile.

De asemenea, suntem de părere că este binevenit faptul că prin această lege se reglementează, în sfârșit, și mult discutata problemă în legătură cu atribuțiile asociației proprietarilor și are în vedere și acele blocuri de locuințe, mai ales, în care locuiesc atât proprietari, cât și chiriași ai statului.

Poate, va necesita, și dacă va fi nevoie, vom veni cu amendamente în legătură cu situațiile în care, în unele imobile funcționeazăși unele firme particulare, pentru a stabili cât mai exact și cât mai precis atribuțiile, obligațiile care le revin acestor firme, în ceea ce privește, mai ales, contribuția lor la buna funcționare a acestei comunități care locuiește într-un bloc de locuințe, mai ales din punct de vedere al contribuției lor la cheltuielile de întreținere.

Ca ultimă chestiune pe care doresc să o ridic, salutăm, de asemenea, intenția de a stabili un regim unitar al chiriilor. La stabilirea lor vom avea în vedere veniturile reale ale oamenilor, în așa fel încât să țină seama de salariile pe care le au - și aceste salarii, din păcate, nu sunt încă la nivelul cerințelor, datorită deficiențelor mari existente în economie. La stabilirea acestor chirii, Guvernul va trebui să aibe în vedere corelarea cuantumului chiriei cu salariile pe care le realizează diverse categorii de oameni: salarii mai mici, salarii medii sau salarii mai mari.

În concluzie, grupul nostru parlamentar va susține acest proiect de lege pe care începem să-l dezbatem astăzi.

Vă mulțumesc pentru atenție.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Emil Roman. Va urma domnul deputat Stancov.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Emil Roman:

Domnul președinte,

Doamnelor și domnilor invitați,

Doamnelor și domnilor colegi deputați,

Era normal ca, după schimbările intervenite în decembrie 1989, și în acest domeniu să intervină o schimbare, schimbare care o reprezintă proiectul de lege și amendamentele și îmbunătățirile pe care comisia și ceilalți colegi le-au adus acestei viitoare legi, care va purta numele de "Legea locuinței".

Grupul parlamentar PUNR își exprimă satisfacția că, în sfârșit, după 7, ani ceea ce părea să dureze la infinit, adică măsuri impuse din afară, decizii luate de altcineva în numele comunității, în numele colectivității, în numele individului, în sfârșit, își găsesc finalul fericit, nefericit, și vor fi înlocuite cu o lege care să pună pe baze noi relațiile noi din societatea românească.

Menționăm și remarcăm în cuprinsul legii mecanisme noi privind construirea locuințelor, folosirea lor, și în primul rând faptul că se prevăd și pe mai departe a se construi locuințe cu caracter social.

Ceea ce ne bucură în mod deosebit este faptul că, în sfârșit, viitorul locatar sau proprietar al locuinței poate să-și exprime dorința, poate să-și exprime în mod normal ceea ce el ar vrea, sau cum el ar vrea să-i fie locuința, deci să se termine cu acel dirigism îngust, strict, care ne era impus nouă, tuturora.

Bineânțeles, va trebui să se opereze și la nivelul mentalității viitorilor proprietari și locatari, dar mai ales chiriași, acelora care nu-și pot permite să-și cumpere pentru moment sau într-un viitor apropiat o locuință, să-și schimbe mentalitatea pe care am moștenit-o și pe care o avem, din nefericire, încă, destul de mulți dintre noi și cu care venim din vechiul regim, așteptând să ni se dea, să ni se ofere și noi să ne instalăm doar într-o locuință mai mult sau mai puțin corespunzătoare.

De aceea, găsim că acest proiect este bun și nădăjduim că prin acceptarea amendamentelor pe care și alte grupuri parlamentare le-au adus, le-au propus, va fi în sfârșit, o lege cu un caracter superior, cu un caracter potrivit momentului pe care România, societatea noastră îl trăiește.

Sunt convins că, în baza acestei legi, se va putea redacta și un nou regulament al asociațiilor de locatari, care sunt confruntate astăzi cu o seamă întreagă de neajunsuri, urmare existenței unui regulament vechi, depășit, îngust.

De aceea, noi, Grupul parlamentar PUNR, vom vota acest proiect, bineânțeles, cu îmbunătățirile care au fost aduse acestuia.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Stancov. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul George Iulian Stancov:

Stimați colegi,

Discursurile anterioare mă obligă și chiar mă motivează să ies din texte emoționale și, pentru început, constat că această problemă, oricât am încerca s-o apropiem, s-o politizăm, nu are decât o singură culoare - culoarea interesului național.

Fac această precizare de la început, pentru a nu intra într-un alt discurs, care să comprimită ideea, și anume că unii au făcut și alții n-au făcut.

Important este că, la momentul la care dezbatem proiectul, nu atât de târziu pe cât s-ar părea, avem de-a face cu o situație politică discutabilă, într-un context bine definit, în care se pune problema chiar cinstit, chiar cu toată onestitatea, să apelăm la ceea ce se cheamă consensul cu bună-credință, și nu de dragul demonstrației. Pentru că altfel, oricât ar încerca o majoritate deja discutabilă să susțină că are meritul și are forța să treacă acest proiect de lege, răspunsul este cel pe care cred că vi l-am dat, împreună vom reuși să înțelegem necesitatea adoptării acestui proiect și acest "împreună" trebuie să aibă nuanța lui de seriozitate, și nu de "la grămadă". Și această proiectare pe care noi ne-o propunem, pentru viitorul măcar apropiat, nu trebuie să ne ducă cu gândul la mecanismele trecutului, nu suntem adepții lăsării în derivă a problemei locuinței, cu atât mai mult a categoriei locuințelor sociale.

Ne propunem, deci, ca acest proiect să nu omită, ci chiar să comită onorabila înțelepciune de a implica puterea statului, a Guvernului în această gravă problemă, care nu este numai de sistem, ci chiar este de rezonanță globală. Criza locuinței nu este o criză numai de sistem, poate este o defecțiune între sisteme, dar ceea ce este important pentru noi - și cred că nu greșesc când spun "noi" fără să politizez - este un alt aspect: acela de a nu ne îmbăta cu diferite parfumuri.

Este evident că acest proiect oferă generos, în litera lui, diferite soluții care, probabil în practică, vor da satisfacții. El, însă, este parte dintr-un mecanism care preponderent trebuie să fie născător de efecte, pe care acest proiect să le preia.

Cu alte cuvinte, oricât ne-am imagina noi că proiectul va funcționa acolo, undeva, înspre cetățean, dacă economicul, cu alte proiecte care să dea efect economic, benefic României nu va funcționa, vom constata că tot triumfalismul unora dintre cei care-și permit astăzi să vadă orizontul foarte învăpăiat se prăbușește. Poate că asta ne costă cel mai mult. Ne încântăm și ne încântă textul de astăzi.

Este o rugăminte, deci, să urgentăm, sunt totuși suficiente aspecte de dezbătut, încât în această legislatură și la acest sfârșit de mandat să nu dăm sentimentul că ne jucăm de-a campania electorală și să înțelegem că acest proiect are și deficiențe, dar că, așa cum este el, născut din deficiențele noastre de înțelegere a lucrurilor, este absolut necesar. Nu pentru a veni și a face din legea asta legea tuturor problemelor locative, ci pentru a încerca să punem, nu pe baze noi, pe baze normale, gândite, problema fundamentală a asigurării, să zicem, a unei locuințe decente. Ca o dovadă că noi am înțeles ce înseamnă traiul decent, așa cum este definit, ca un concept constituțional, ca o garanție constituțională.

Problema locuințelor pentru tineret nu este o problemă numai pentru tineret; este o problemă pentru ceea ce se cheamă societatea românească, în general.

Problema locuințelor sociale nu este o problemă pentru săraci, ci este o problemă care să-i preocupe pe cei mai bogați și nu cred eu că statul este cel care e bogătașul național, ci acolo, undeva, trebuie să găsim resorturile și determinările și stimulii care să-i determine pe cei înstăriți să stimuleze politica de construcție a locuințelor sociale, nu a locuințelor precare calitativ și a acelora care să fie până la urma urmei făcute cu iz electoral, dar care să ne coste mai mult decât ceea ce ne propunem.

Sub aspectul acesta, noi vom susține acest proiect de lege. El este atât de firesc, încât ar fi nefiresc să auzim pe cineva că se opune categoric, după cum este firesc să nu combatem un anumit tip de control la nivel național. Este vorba aici și de arhitectură, de urbanism și până la urma urmei de respectul pentru cei cărora li se adresează efectul acestei legi. Controlul, nu în sensul dirigist, dar în sensul, să zicem, al unei politici care să nu transforme România într-un fel de Românie post-belică, în care se construia la grămadă, discutabil calitativ, dar de dragul de a asigura un acoperiș. Să ieșim din conceptul construcției sărace, să construim măcar pentru 100 de ani. Cam cum s-a construit într-o vreme, de vreme ce astăzi mai există locuințele de atunci. Măcar pentru atât.

Vă mulțumim și vom susține acest proiect.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Ciumara, pentru două întrebări adresate domnului ministru Marin Cristea.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Îl rog pe domnul ministru să dea niște explicații tehnice. Probabil că a calculat la minister cât va costa chiria dacă se aplică această lege, pentru că după calculele rudimentare ale mele, la art.30, chiria la un apartament cu 3 camere va ajunge la 130-140 de mii de lei pe lună?

Și dacă poate să ne spună, și cât va costa să-ți construiești un apartament pe viitor, dacă se aplică această lege? Ca să știm exact ce votăm.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul ministru Marin Cristea. Dacă vreți să răspundeți?

Domnul Marin Cristea:

Domnule președinte,

La această întrebare de valoare, în lege nu am exprimat decât, să zic, principiile în care se vor determina chiriile pentru locuințe, în general chiriile comerciale și pentru locuințele sociale.

În mod normal, chiria de la locuința socială nu va depăși 10 la sută din venitul net al întregii familii care va ocupa această locuință cu chirie socială, respectiv subvenționată, diferența fiind subvenționată. Chiria comercială estimată de noi la un apartament de 3 camere în structura asta se ridică la circa 80-90 de mii, dar vorbesc acum, și nu determinat pe elementele etapei în care ea va fi definită, pentru că nu se propune schimbarea chiriilor comerciale la această oră, prin această lege, ci atunci când se va hotărâ de către Parlament, atunci se vor determina chiriile.

În legătură cu costul, să zic al locuinței, cu exigențele minimale care sunt exprimate aici, se situează în jur de 800-900 de mii de lei m.p. util, asta înseamnă în jur de 56-60 de milioane de lei o astfel de locuință.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul Marin Cristea:

Am mai făcut un calcul și poate că acesta ar fi trebuit: o rată maximă la o astfel de locuință, pe 20 de ani, cu 5 la sută, vorbesc integral creditul, fără avans, dat tinerilor sau celor cu venituri modeste, s-ar situa la maximum în jur de 200-260 de mii; iar dacă avansurile sunt până la 30 la sută, atunci coboară.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc, domnule ministru.

Stimați colegi,

Vă propun să începem examinarea pe articole a proiectului de lege.

Să începem cu titlul legii. Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Cu unanimitate de voturi, titlul legii a fost aprobat.

În ceea ce privește preambulul. Nu știu cum să-l calific altfel; deci este un text introductiv.

Dacă sunt observații în legătură cu acest text?

Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul I - "Dispoziții generale". Dacă sunteți de acord cu titlul?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.1. Vă rog să observați că comisia a pregătit un raport, în care aveți, pe articol, succesiune de texte și voi supune votului dumneavoastră, de fiecare dată, acolo unde este cazul, varianta comisiei. De exemplu, la art.1, există o modificare propusă de către comisie.

Dacă sunt observații?

Dacă nu, supun votului dumneavoastră art.1, în varianta comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Voi pune în discuție articolele în ansamblu. Dacă există observații la vreunul dintre alineate sau la unul dintre paragrafe, vă rog să interveniți atunci când anunț numărul articolului.

La art.2, dacă sunt observații?

Da. Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Aveți cuvântul.

Domnul Ștefan Cazimir:

În cuprinsul art.2, sunt formulate o seamă de definiții. În general, o definiție se dă în formă nearticulată, regula fiind respectată la lit.a): "construcție alcătuită din una sau mai multe camere". La celelalte litere - de la b) până la h) -, definițiile sunt date în formă articulată și cred că ar trebui să trecem la nearticulat. Deci, peste tot unde apare "locuința" să scriem "locuință".

A doua observație, tot la lit.a). Nu mi se pare potrivită formularea "care să satisfacă cerințele de locuire". Este ca și cum nu le satisface cu adevărat, ci doar ar trebui să le satisfacă. Și vă propun să reformulăm: "care satisface cerințele de locuire ale unei persoane sau familii".

La lit.b), pentru consecvență cu redactarea tuturor celorlalte litere, propun eliminarea celor trei cuvinte de la început: "se consideră convenabilă", că așa ar fi trebuit la toate - "se consideră construcție... se consideră ..." și așa mai departe; "locuință care, prin gradul de satisfacere, ..." și așa mai departe.

Și, în sfârșit, la lit.h), o simplă corectare de o literă, dar este o formă care circulă în mod nejustificat: "destinată odihnei și recreării" - și nu "recreerii"; verbul "a crea", "a recrea"; infinitivul lung - recreare, recreării.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Supun votului dumneavoastră amendamentele domnului deputat Ștefan Cazimir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art.2, cu aceste modificări.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.3. Dacă sunt observații?

Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul II - "Dezvoltarea construcției de locuințe".

Titlul acestui capitol.

Dacă sunteți de acord cu el?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.4. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.5. Dacă sunt observații?

Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Ținând seama că alin.3 începe cu "Aceste locuințe ...", mi se pare preferabil să unificăm alin.2 și 3. Deci, 3 să fie înglobat în 2 și să fie în total două alineate.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul Bara.

Domnul Liviu Bara:

Domnule președinte, așa cum observați, alin.2 are o anumită idee, în legătură cu suprafețele, și alin.3 are o altă idee. Deci, sunt separate complet două idei diferite. Din cauza aceea am și făcut noi două alineate. Deci, nu suntem de acord.

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Ștefan Cazimir avea dreptate sub un anumit aspect. Când spui "aceste locuințe", sigur, faci o anumită definire, continui o anumită idee. Dar, pentru fond, cred că domnul Bara are dreptate. Și atunci, chiar dacă sub aspect strict formal observația este corectă, poate să ținem seama, de această dată, de rațiunile de fond; "aceste locuințe", ca să fie identificate, pentru că este vorba de cele de la alineatul anterior.

Domnul Marțian Dan (din sală):

"Locuințele prevăzute la alin.1..."

Domnul Adrian Năstase:

"Locuințele prevăzute la alin.1 .."

Domnule Bara, sunteți de acord? Ca să nu apară acest ...

Domnul Liviu Bara (din sală):

Da, de acord.

Domnul Adrian Năstase:

Da? Deci, "Locuințele prevăzute la alin.1 ..."

Supun votului acest amendament pentru alin.3.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.5 în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.6. Dacă sunt observații?

Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

N-aș vrea să se creadă că sunt un om ranchiunos, dar art.6 îmi permite să-mi iau revanșa, pentru că este vorba din nou de folosirea nepotrivită a unui adjectiv demonstrativ, pronume demonstrativ: "acestora".

În varianta de la Senat: "locuințe avariate de seisme, aflate în proprietatea acestora", deci locuințe aflate în proprietatea seismelor. Dincoace, hotărârile: HCM 1650, 69 și așa mai departe, din nou "aflate în proprietatea acestora", deci aflate în proprietatea hotărârilor.

Soluția pe care v-o propun este să luăm întregul grup de cuvinte "aflate în proprietatea acestora", înlocuind pe "acestora" cu "lor", și să transferăm aceste cuvinte după "locuințelor" menționate în rândul 2: "Persoanele juridice române care investesc din profit pentru punerea în siguranță a locuințelor, aflate în proprietatea lor, avariate de seisme, precum și ...." textul mergând mai departe.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al comisiei? De acord, da?

Supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Nestor Călin.

Domnul Nestor Călin:

Domnilor colegi,

Și la art.6 este vorba de scutiri de impzite. Și, sigur, când este vorba de cifre, trebuie să fim foarte exacți.

De aceea, cred eu că s-ar putea adăuga un nou alineat, și anume, să rezulte din textul de lege că scutirea aceasta importantă de impozit cu 75 la sută să se întindă pe perioada edificării construcției, ca să nu existe nici un fel de confuzii, să nu existe nici vreo cale de eludare a Legii fiscale de către unii întreprinzători, care pot să înceapă să edifice construcții, să le abandoneze, să .... Deci, trebuie să existe ceva precis.

Aș ruga să fiți de acord să se adauge la finalul art.6 "pe perioada edificării construcției".

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere comisiei?

Domnul Liviu Bara:

Domnule președinte, noi așa am înțeles. În legătură cu "edificarea construcției", așa cum observați, conform HCM-urilor din 1969, acestea sunt niște clădiri care erau de confort 3 și 4 deci, construcția numai se reamenajează. După cum spune dânsul, ar trebui să luăm o construcție de la început până se termină.

Deci, din acest punct de vedere, eu cred că nu mai trebuie această completare, fiindcă construcțiile, conform acestor HCM, deja există; li se îmbunătățește confortul, numai.

Dacă domnul coleg, prin "edificarea construcției" a înțeles o construcție nouă, care începe de la fundație și până se termină, mare parte din acestea, sau 90 la sută din clădirile la care se referă acest articol nu sunt în această situație.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, cred că domnul deputat se gândește la soluția de principiu pentru alte locuințe. Aici, este vorba, însă, de o situație specială, în care este vorba de locuințe afectate de seisme. Deci construcțiile există.

Domnul Liviu Bara:

Și cele care sunt de confort 3 și 4, conform HCM-urilor.

Domnul Adrian Năstase:

Exact. Aici trebuie doar reparate. Deci, nu cred că aici era justificată intervenția dumneavoastră. Poate la un alt articol, unde vom discuta chestiunea de principiu pentru construcții de locuințe.

Domnule deputat, mențineți amendamentul?

Domnul Nestor Călin (din sală):

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Dacă îl mențineți, îl pun la vot.

Vreți să interveniți la această chestiune?

Domnul deputat Dejeu. Atunci, voi da cuvântul și domnului deputat Ana; și domnul Olteanu, dacă dorește. Chestiunea este atât de evidentă, încât nu cred că ....

Domnul Gavril Dejeu:

Potrivit prevederilor de la art.5, la care se face trimitere, nu are importanță perioada de timp la care se referă plata, ci are importanță dacă plata este afectată investițiilor prevăzute de text. Și atunci, investitorul sau proprietarul va trebui să facă dovada că a plătit o sumă de bani din profitul său, în scopul cutare. Nu are interes atât data la care s-a făcut plata, ci scopul ei.

Și atunci, amendamentul rămâne fără obiect.

Domnul Adrian Năstase:

Da, sigur, așa este.

Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule președinte,

Stimați colegi,

Evident că amendamentul nu poate fi luat în considerare, pentru că textul art.5, rândul al treilea, arată clar perioada: anul fiscal respectiv.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Domnule deputat, mențineți amendamentul?

Domnul Nestor Călin:

Da.

Domnul Adrian Năstase:

Îl mențineți.

Îl supun la vot.

Cine este pentru? Un vot pentru. Vă mulțumesc.

Insuficient pentru aprobare.

Supun votului dumneavoastră art.6, cu amendamentul acceptat anterior, din partea domnului deputat Ștefan Cazimir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.7. Dacă sunt observații?

Da. Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Ștefan Cazimir:

Textul de la sfârșit, după lit.d), "persoanele din categoriile nominalizate": de acest verb și adjectiv se abuzează în ultima vreme și este foarte adesea folosit impropriu, uitându-se faptul că "nominalizat" este altceva decât "numit", sau "desemnat", sau "menționat".

În contextul de aici, vă propun să înlocuim "nominalizate" cu "menționate".

Domnul Adrian Năstase:

Cum anume? Iertați-mă. Deci ...

Domnul Ștefan Cazimir:

Am propus ca la ultima frază, "persoanele din categoriile nominalizate", să înlocuim "nominalizate" cu "menționate"; ultima frază din pagina pe care o avem sub ochi.

Domnul Adrian Năstase:

Da, da. Vă mulțumesc.

Dacă sunt observații față de acest amendament?

Dacă nu, supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Domnul deputat Bălan.

Domnul Corneliu Bălan:

Domnule președinte,

Domnilor colegi,

Cred că ar fi o discriminare ca tinerii necăsătoriți, până la vârsta de 35 de ani, să nu poată beneficia de această lege. Pentru că legea spune: "tinerii căsătoriți care, la data contractării locuinței, au fiecare vârsta de până la 35 de ani".

Propun "tinerii căsătoriți sau necăsătoriți"; pentru că unii nu sunt căsătoriți. Să poată beneficia și dânșii să-și facă o garsonieră. Deci, la art.7, pct.a).

Și mai am ceva. Tot la acest articol, domnilor colegi, mai am două amendamente. La alin.2, "persoanele din categoriile nominalizate la lit.a)-c) beneficiază de o subvenție de la bugetul de stat în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport de venit, de până la 30 la sută". Or, această limită, subiectiv, va crea mari nemulțumiri și propun să fie de 20 până la 30 la sută. Și în acest caz nu vor fi prea multe subiectivisme și prea multe reclamații în acest sens și atunci, cred că este o limită convenabilă și corectă, după părerea mea.

De asemenea, după alineatul 2, de care vă vorbeam, propun un al treilea, un alineat 2 bis, dacă vreți, având în vedere că tinerii căsătoriți până la 5 ani nu pot să facă acumulări bănești pentru a plăti acest avans de 10 la sută, pentru că știți și dumneavoastră, pornesc de la lingură, cearceaf și așa mai departe, dacă totuși statul de la buget asigură subvenția de 20 la 30 la sută propun ca avansul minim de 10 la sută, pentru că până la urmă tot de la el vine, să se deducă din subvenția de la buget. Adică dacă are dreptul de 30 la sută să beneficieze de 20 la sută subvenția de la buget, iar 10 la sută să se constituie în avans.

Ar fi un avantaj deosebit pentru tinerii care nu au putut să facă o rezervă, o acumulare bănească pentru plata acestui 10 la sută. Deci, lor nu li se dă absolut nimic, atât că subvenția se diminuează cu 10 la sută, avansul pe care trebuie să-l primească tinerii.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? Sunt 3 amendamente, le cunoașteți, le-ați reținut, vă rog să le luați, să le comentați.

Domnul Liviu Bara:

In legătură cu primul amendament, domnule președinte, tinerii căsătoriți și necăsătoriți, sigur, unul din punctele de bază al legii este tocmai ajutorarea tinerilor căsătoriți, deci la întemeierea noilor familii. In momentul când am introdus și acești "tineri căsătoriți și tineri necăsătoriți", deci intră absolut toți cei care au probabil între 18 și 35 de ani și nu șțiu ce buget ar trebui să aibă această țară, încât să poată să realizeze asemenea locuințe. Noi, efectiv, am vrut prin lege sau prin acest articol, și inițiatorul și noi, am gândit ca această lege să faciliteze și să ajute pe cei care își întemeiază o familie. Măsura în care există anumiți tineri, cum au mai fost și anumite întrebări, care într-adevăr nu se pot căsători, din anumite motive, să spunem chiar și pentru ca sunt handicapați, tocmai din acest punct de vedere, numind această categorie, noi am introdus la punctul d), așa cum vedeți, "stabilite de consiliile locale, dacă sunt cazuri speciale".

Din acest punct de vedere, eu cred că primul amendament nu poate fi acceptat.

In legătură cu limitele prevăzute de bugetul de stat pentru dobândă, 20 la sută - 30 la sută, e o situație..., noi oricum am acordat niște facilități, ați văzut, începând cu 5 la sută din dobândă cu asigurarea unor..., de 75 la sută - vorbesc de creditele respective - măsura în care această propunere de 20 la sută până la 30 la sută, eventual, trebuie s-o discutăm, eu nu pot să hotărăsc singur în legătură cu aceasta. Facilitățile pe care le-am discutat noi, împreună și cu inițiatorul, eventual dacă își spune și dânsul părerea, dar consider că este o situație pe care eventual putem s-o discutăm, dacă ne-o dați la comisie s-o discutăm mai pe îndelete puțin, fiindcă deja este o problemă de fond.

Aceeași situație este și cu cea de 10 la sută până la 5 ani avansul minim, este o situație care, în primii 5 ani de la căsătorie acest avans minim să fie... Noi, aceste propuneri, ați văzut domnule președinte, să ne înțelegeți,toate aceste propuneri au fost cuprinse în amendamentele propuse de către PUNR, însăși în inițiativa lor și chiar și în amendamentele propuse la comisie, în afară de aceste 3, cel puțin în cadrul comisiei nu au fost prezentate.

În mare, am ținut cont de ele, dar aceste două propun, dacă considerați și dacă ascultăm și părerea inițiatorului, eventual să le putem discuta după prima pauză în comisie, dacă nu să..., noi nu suntem de acord cu ele ca și comisie, fiindcă implicațiile sunt destul de mari, iar eu, cel puțin acum, în acest moment nu pot să le cuantific.

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da, domnul deputat Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Vă mulțumesc, domnule președinte.

În ceea ce privește amendamentele 2 și 3 propuse de domnul deputat, hotărârea cea mai înțeleaptă este cea sugerată de vicepreședintele comisiei, domnul Bara, să ni se permită ca în următoarea pauză să avem o scurtă discuție, atât cu propunătorul amendamentului, cât și cu inițiatorul proiectului de lege.

În ceea ce privește primul amendament, care evident se referă la o discriminare care în fond nu are justificare, nu se poate argumenta împotriva ei decât lipsa momentană, să spunem, de resurse financiare, dar parcă textul de lege nu ar trebui să conțină această diferențiere în cadrul aceleiași categorii. Este vorba de tinerii care au nevoie de aceste facilități și în consecință îmi permit să vă rog să-l supuneți la vot.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul, domnule vicepreședinte.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Chestiunea pe care o discutăm și pe care a ridicat-o colegul nostru, domnul deputat Corneliu Bălan, este foarte importantă. Numai că dacă noi nu vom înțelege mai profund filozofia acestei legi și anumite premise pe care ea vrea să le așeze la temelia procesului de relansare a construcției de locuințe și de a veni mai ales în sprijinul tinerelor familii, riscăm, după părerea mea, să adoptăm niște soluții care vor fi foarte atrăgătoare, dar care nu vor putea produce efecte benefice, în sensul unei efective relansări a construcției de locuințe, pentru că mijloacele acordate pentru această relansare vor fi limitate. Or, dacă noi nu luăm în considerare cel puțin două exigențe, una - acordarea unor facilități pentru tinerii căsătoriți, -putem discuta și în legătură cu cei necăsătoriți-, care au ambii până la vâsta de 35 de ani, din partea statului, și acest articol prevede aceste facilități, dacă nu îmbinăm această exigență cu a stimula economisirea în vederea construirii de locuințe, chiar de către acești tineri căsătoriți și cu resurse totuși mai limitate, riscul mare care este va fi următorul.

Vom avea de la bugetul statului surse limitate, și în loc să beneficieze un număr mai mare de tineri căsătoriți va beneficia un număr mai mic. Din acest punct de vedere, eu rog foarte mult să nu ne facem iluzii.

În acest an mi se pare că sunt prevăzute în jur de 300 și ceva de miliarde de lei pentru susținerea construcției de locuințe în bugetul statului, în anii viitori probabil vor crește, îmi vine greu să spun care va fi ritmul acestei creșteri, dar dacă nu stimulăm economisirea în vederea construirii de locuințe și mergem pe formula pe care o propune domnul Bălan, vom ajunge în această situație: dăm niște facilități în plus față de cele care există, și vreau să spun că sunt foarte consistente, puteți compara legislațiile din alte țări europene, cu situație economică mult mai bună decât a noastră, și nu veți găsi facilități atât de întinse. Iar dacă la acestea mai adăugăm unele și nu stimulăm economisirea, rezultatul va fi reducerea numărului de tineri care beneficiază, reducerea resurselor consacrate din fonduri publice și din economisire în vederea construcției de locuințe. Or, putem face acest lucru, dar atunci să anticipăm foarte exact care sunt consecințele. La ora actuală sunt în țară peste un milion de cereri de locuințe. La ritmul pe care îl avem noi de 300, hai să spunem, 350-400 de miliarde, la costurile pe care le-a anunțat, ați văzut 800 de mii, 900 de mii de lei pe metrul pătrat, posibilitatea de a satisface aceste cereri de peste un milion este foarte redusă și se va întinde foarte mult. Și atunci, eu cred că este echitabil ca societatea să dea sprijin tinerelor familii să dea acest ajutor foarte consistent, dar în același timp trebuie o anumită angajare și a tinerilor și a familiilor lor, în vederea economisirii, pentru a rezolva una din problemele cardinale ale vieții și existenței- obținerea unei locuințe.

De aceea, eu am rezerve față de propunerea domnului Bălan, numai pornind de la considerentele pe care le-am enunțat mai sus. Și-l rog în această privință să-și spună părerea și inițiatorul.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Eu vă propun ca acest articol să fie discutat în prima pauză, la ora 11, de către comisie, inițiator și cel care a propus amendamentele. Și vă rog să îl lăsăm deocamdată în suspensie, vom reveni la el atunci când vom discuta imediat după pauză aceste amendamente, dar, evident, vă atrag atenția asupra unor aspecte regulamentare, fiind vorba de amendamente de fond, care au implicații importante, ele trebuie văzute și prin prisma efectelor și implicațiilor financiare.

De aceea..., nu, domnule ministru, veți discuta la comisie, este foarte clar. Dacă sunt bani nu va fi nici o problemă și sigur că este foarte bine. Dacă nu, să nu ne prefacem că dăm niște facilităti și apoi să nu ne putem onora promisiunile. Asta este chestiunea, chiar dacă... Sigur, ar fi foarte bine să rezolvăm toate aceste probleme. Trebuie să vedem care sunt prioritățile. Dar, veți decide lucrurile la ora 11, în cadrul comisiei.

Trecem la art.8. Dacă sunt observații la art. 8? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.9. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 10. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.11

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 12 în noua numerotare.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art. 13. Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

În enunțul propus de comisie avem două subiecte - "deschiderea finanțării și începerea lucrărilor", iar predicatul este la singular - "se face". Pentru a evita dezacordul vă propun înlocuirea cu verbul "se efectuează", care prezintă avantajul de a avea aceeași formă și la la persoana a III-a singular și la persoana a III-a plural.

Domnul Adrian Năstase:

Comisia este de acord? Da.

Supun votului acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului art.13 în numerotarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.14. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.15. Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

De data asta intervin cu sfială și rog să fiu iertat pentru eventuala probă de ignoranță pe care o voi da. Verbul "se fundamentează" mie personal îmi evocă limba de lemn și mi se pare că este lipsit atât de încărcătură juridică, cât și de încărcătură tehnică. Dacă lucrurile stau altminteri sunt gata să retrag orice obiecții.

Domnul Adrian Năstase:

Aveți o propunere?

Domnul Stefan Cazimir:

Nu. Altceva -"se definitivează", "se aloca", "se atribuie" Orice altceva.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al comisiei.

Da, domnule Bara?

Domnul Liviu Bara:

Domnule președinte,

Cei de la Comisie de finanțe știu, este un termen consacrat, deci "Bugetul anual se fundamentează pe baza propunerilor..." Este un termen consacrat, deci nu ...

Domnul Adrian Năstase:

Da. Deci, îl mențineți, da?

Domnul Liviu Bara:

Sigur.

Domnul Adrian Năstase:

Bun.

Domnule deputat...era de fapt doar o întrebare.

În aceste condiții supun votului dumneavoastră art. 15 în formularea comisiei. Nu, 15 în numerotarea comisiei, deci mergem acum pe numerotarea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.16. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Art.17. Aveți o observație, domnule deputat? Da, vă rog.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Stimați colegi,

La art.17 în numerotarea comisiei se formulează definiția familiei și ca termeni componenți ai definiției se arată că prin familie se înțelege - urmează o enumerare - "copiii, precum și părinții soților care gospodăresc împreună". O să mai găsim o referire la familie și termenii ce compun familia mai departe, în art.26 lit.b). Dacă comparăm aceste două texte ale aceleeași legi constatăm că între ele se ivește o neconcordanță și atunci apare necesitatea ca în cuprinsul aceleiași legi cel puțin să stabilim concordanța...

Domnul Adrian Năstase:

La care dintre texte? Iertați-mă.

Deci,

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Art.26 lit. b).

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Domnul Daniel Mircea Diaconescui:

Este acolo. La art. 26 lit.b), în loc de "copii" o să găsim "descendenții", iar în loc de "părinți" o să găsim "ascendenții". Pentru că în mod organic se întâmplă, în realitate, ca în cadrul familiei să trăiască și bunicii, uneori și străbunicii, sau nepoții și uneori și strănepoții, sunt de părere că formularea de la art.26 lit.b) este mai realistă și în concordanță chiar cu Codul civil, legea de bază, și să optăm pentru enumerarea întâlnită în art.26 lit b), adică în loc de "copii" să folosim formularea "descendenții", iar în loc de "părinți" - "ascendenții".

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei?

Dar ca formulare, domnule deputat Ștefan Cazimir. "Prin familie în sensul prezentei legi se înțelege soțul, soția, copiii" sau "se înțeleg"? Care este formularea corectă. Sună puțin cam... Este vorba de familie.

Domnul Ștefan Cazimir:

"Se înțelege" . Așa este corect.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, v-am întrebat, pentru că... Bun, haideți să vedem deocamdată pe fond care este soluția și de ce articolul figurează aici și nu între articolele de la începutul legii?

Domnul Liviu Bara:

Da. Am să vă răspund întâi dumneavoastră, domnule președinte.

La începutul legii am considerat definițiile pe care le-am dat pentru locuințe, exact ce înseamnă locuințe. Sigur că noi aici, nu știu dacă este chiar o definiție. Noi mai mult am specificat, în cadrul acestei legi, ce am considerat noi că este o familie. Probabil că în Codul civil este dată altă definiție, în Codul familiei este dată alta, noi am considerat că în cadrul acestei legi familia este formată din soț, soție, copii și părinții acestora. Acum, sigur dacă domnul coleg propune și bunicii și străbunicii și nepoții și strănepoții, dar familie noi am considerat că aceasta este, cum să spun, familia este formată numai din copii, soț, soție și părinți. În măsura în care se consideră strănepoți și nepoți sau bunici, consider că deja, atât de largă este această definiție, încât până la urmă..., sigur că, aș dori totuși și în acest caz și în celălalt caz, domnule președinte, să își spună părerea și inițiatorul. Noi așa am considerat, în măsura în care se consideră ca să mai introducem și alți membri...

Domnul Adrian Năstase:

Am înțeles. Punctul de vedere al domnului ministru. Înainte însă îi dau cuvântul domnului deputat Dan Marțian.

Aveți cuvântul.

Imediat, domnule Diaconescu.

Domnul Marțian Dan:

Doamnelor și domnilor deputați,

Dacă noi cercetăm cu atenție legislația noastră, cel puțin de când s-a creat Parlamentul, în 1990, vom vedea că în ceea ce privește definirea familiei, avem mai multe definiții. Pe fond, ele sunt convergente. Dar în funcție de specificul de reglementare dintr-o lege sau alta intervin unele nuanțe și adecvări.

Avem, de exemplu, dacă vă veți uita la Legea nr.18, o definiție a familiei potrivit materiei care este supusă reglementarii în acea lege. Mi se pare că avem, de asemenea, la ajutorul social, nu sunt foarte sigur, nu am cercetat, acum m-am gândit, când s-a ridicat această problemă, acolo avem definită, de asemenea, noțiunea de familie pornind de la procesele și problemele pe care vrea să le reglementeze acea lege. Aici avem o definiție a familiei pornind de la exigențele care țin de rezolvarea unor probleme privind locuința. Și, din punctul acesta de vedere, mie mi se pare că definiția pe care o avem aici este corespunzătoare. Are forță operațională, concretizează foarte exact care este noțiunea, accepțiunea de familie pentru acele probleme pe care trebuie să le reglementăm prin această lege.

Dar, în această privință, domnule președinte, vă rog să fiți de acord, de fapt dumneavoastră ați anticipat, să ascultăm mai în detaliu și punctul de vedere al inițiatorului. Dar, eu am ridicat această chestiune. Una este definiția din Codul civil, care este, ca să spunem, o definiție generică, în raport cu care, în funcție de specificul unor raporturi pe care le reglementăm prin alte legi, se pot aduce anumite precizări și mi se pare că suntem în prezența unei atari situații.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al ...

Doar o clipă, domnule ministru, să-l lăsăm o clipă pe domnul Diaconescu să ne explice până la capăt argumentele sale.

Vă rog să așteptați o clipă.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Domnilor deputați,

Respect toate opiniile care s-au formulat aici, ca întotdeauna și ca și pe viitor. Dar trebuie observat că în ceea ce s-a explicat până acum s-a făcut referire numai la art.17, și domnul deputat Dan Marțian are perfectă dreptate că în funcție de obiectivul fiecărei legi organice găsim definiții. Dar niciodată în cuprinsul aceleași legi nu vom găsi, și aici nu s-a răspuns, niciodată în cuprinsul aceleeași legi nu vom găsi termeni care să nu concorde. Or, atunci ce facem, dacă la art.17 găsim definiția pe care, hai să spunem că o acceptăm, dar ce facem și ce vor face practicienii, ce vor face părțile contractante, când se vor izbi mai departe de art. 26 lit. b), atunci ce sens și ce înțeles, ce cuprins, ce extindere îi vor da definiției de la 17?

Observați dumneavoastră? Asta nu este permis. Adică în cuprinsul aceleeași legi nu se poate.

Dacă vreți să păstrați definiția, păstrați-o, dar atunci modificați și dați aceeași extensie și art.26 lit.b) și o să vedeți că nu va mai fi tot atât de convenabil.

Domnul Adrian Năstase:

Da, vă mulțumesc.

Domnul deputat Vintilescu.

Domnul Teodor Vintilescu:

Mulțumesc, domnule președinte.

Domnilor colegi,

Dacă acest articol sună "părinții și copiii", el nu duce la excluderea bunicilor? Mai fac parte din familie ceilalți? Nu. "Părinții, soții și copiii"- clar.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Domnul deputat Munteanu.

Aveți cuvântul, domnule.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

V-am cerut permisiunea, domnule președinte, doamnelor și domnilor colegi, ca să semnalez un aspect, tocmai pentru ca domnul ministru să poată să susțină punctul de vedere în cunoștință de cauză. Vedeți, în virtutea faptului că fiecare lege specială poate să definească într-un mod specific înțelesul unei noțuni cu care se operează în corpul legii respective, vă rog să rețineți faptul că la acest articol - definiție, nr. 17, ceea ce este caracteristic este: "cei care gospodăresc împreună". Din acest punct de vedere, observația pe care domnul deputat Diaconescu a făcut-o poate fi luată în considerare, la urma urmelor sunt situații, sunt destule situații când bunica gospodărește împreună cu nepotul care este titularul, să zicem, beneficiarul unui contract de închiriere, pentru că mai departe este vorba de așa ceva. Deci, în acest sens, de fapt, vă rog să aveți în vedere modul în care este definită familia, pentru că aceasta este nota caracteristică: "gospodăresc împreună".

Mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al inițiatorului?

Domnul Marin Cristea:

Domnule președinte,

Doamnelor și domnilor deputați,

Eu nu am decât să mă înscriu exact în explicația dată de domnul Marțian și domnul Munteanu, de ultimă oră, aici este vorba de cei care astăzi locuiesc împreună într-o familie și doresc să-și construiască o nouă locuință în spiritul și în litera art. 7, care determină, să zic, dimensiunile sau exigențele locuinței pe care doresc să o construiască împreună. Aceasta este noțiunea.

Deci, este exact explicația, fără alte amendamente, pe care a dat-o domnul Munteanu în ultima intervenție, și anterior și ceilalți inclusiv domnul ... Deci, nu definesc familia ca, eu știu, în Codul civil sau de altă natură, ci cei care gospodăresc, trăiesc împreună din familia asta și doresc să-și facă o locuință nouă.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Deci, "locuiesc și gospodăresc".

Domnul Marin Cristea:

Da, acesta este unul dintre lucruri.

Al doilea, legat de art.26, acela se referă de fapt la cei care au închiriat împreună în familie și unii părăsesc sau dispar din viață și rămân beneficiari ai contractului de închiriere ori ascendenții, ori descendenții care au locuit împreună, și nu alții. Deci, nu dau noțiunea familiei, că s-ar putea ca până atunci să mai dispară cineva din familie; dacă cineva părăsește..., chiria rămâne în favoarea celui cu care a locuit împreună, fie că este ascendent sau descendent. Deci nu are legătură cu ...

Domnul Adrian Năstase:

Deci, propuneți menținerea textului, da?

Supun votului dumneavoastră textul art.17 în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri? Sunt 5 abțineri. Cu 5 abțineri, textul a fost aprobat.

Articolul 18 îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Dacă este cineva împotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 19. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

S-a propus introducerea unui articol nou, art. 20. Este vorba de amendamentul care a fost menționat și de către domnul ministru și de către domnul deputat Bara. Dacă sunt observații în legătură cu acest amendament?

Domnul deputat Teculescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Constantin Teculescu:

Vă mulțumesc.

Aș avea un amendament.

Intr-adevăr, susțin articolul, dar nu pentru asta am ieșit la microfon. Deci, la alineatul care comentează neplata...

Domnul Adrian Năstase:

Da, deci, " ... neplata a 6 rate".

Domnul Constantin Teculescu:

... "Neplata a 6 rate consecutive..." - nu este destul de clar, este adevărat, îmi însușesc critica dacă mi-o face cineva. Aș propune următorul text: " ... Neplata consecutiv a 6 rate lunare de credit și dobânda aferentă... "

Menționând " ... neplata a 6 rate" nu se înțelege la ce rate se referă.

Pentru preciziune... Da?

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Punctul de vedere al comisiei? De acord.

Inițiatorul? De acord?

Deci, dacă mai sunt observații la acest articol?

Domnul deputat Diaconescu.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Articolul 20 cuprinde o enumerare pe litere, făcută pe litere: a), b, c) și așa mai departe. O serie.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, iertați-mă.

Este vorba de un amendament introdus de către...

Am să vă dau cuvântul după aceea.

Supun votului dumneavoastră amendamentul propus de către domnul Teculescu, mai întâi.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră acum art. 20, propus de către comisie, cu modificarea acceptată deja. Să-i spunem 19 bis, ca să putem merge mai departe, după aceea. Da? Se face renumerotarea în final.

Supun votului dumneavoastră art. 19 bis, cu amendamentul acceptat anterior.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Trecem la art. ... 20.

Domnule Diaconescu, voiați să interveniți?

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Am favoarea ca pe aceeași chestiune pe care voiam să o ridic eu, să fi observat același lucru domnul profesor...

Domnul Adrian Năstase:

Stefan Cazimir.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Stefan Cazimir, căruia îi cedez microfonul, cu mulțumiri și cu bucurie.

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Domnul deputat Stefan Cazimir.

Domnul Stefan Cazimir:

Politețea domnului Diaconescu începe să rivalizeze cu cea a mandarinilor chinezi.

Lucrurile sunt simple: în tehnica juridică, din câte am învățat în activitatea de mai mulți în comisia cu acest profil (Comisia juridică, de disciplină și imunități), nu se practică formulele și/sau, iar logica acestui context mă face să cred că o formulă perfect acoperitoare ar fi aceasta: " ... Suprafața curților și a grădinilor folosite, în exclusivitate sau în comun". În felul acesta, nu este pierdută din vedere nici una din ipotezele care s-ar putea imagina.

O altă intervenție, este la h). Aici trebuie adăugat un articol genitival: " ... inventarul obiectelor și al dotărilor aferente".

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Punctul de vedere al comisiei? De acord?

Supun votului dumneavoastră aceste amendamente ale domnului deputat Domnul Stefan Cazimir:

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 20.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Da. Vă rog. Aveți dreptate.

Deci, cu unanimitate de voturi, art. 20 a fost acceptat, dar trebuia să supun votului dumneavoastră și titlul Cap. III - "Închirierea locuințelor". Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 21. Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 22. Dacă sunt observații?

Domnul deputat Diaconescu.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Articolul 22 stipulează că " ... în cazul în care părțile nu convin asupra reînnoirii contractului, chiriașul este obligat să părăsească locuința, la expirarea termenului contractului". Aici trebuia spus " ... termenului"...

Domnul Adrian Năstase:

... "Contractual".

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

"Contractual", da.

Îmi permit să memorez, pentru cei care sunt, mai ales juriști, iar pentru cei care nu sunt juriști, să atrag atenția, în limita posibilităților mele, că în sistemul de drept există o instituție - tacita recondictiune. Asta înseamnă că atunci când toate părțile găsesc oportun, găsesc că este folositor pentru părțile contractante - 2, 3, 4, 5, câte or fi - găsesc că este bine să scape de formularistica și de obligațiile încheierii unui nou contract, care să reproducă aceleași clauze, ei în mod tacit, lasă contractul, deși a expirat, și nu mai încheie un contract nou și, prin efectul acestei instituții, contractul se consideră de la sine prelungit.

Mi se pare că textul art. 22, în redactarea pe care am oferit-o în lectura mea, nu ține seama de această instituție, care mie mi se pare că este foarte folositoare, este veche, este verificată și și-a adus foloase.

Rog pe cei interesați, și inițiatorul, și comisia, să reflecteze asupra celor spuse de mine, și, dacă nu cumva față de aceasta găsesc potrivit să pună în funcție și această instituție civilă și să dea altă formulare textului, cu alte efecte.

Vă mulțumesc.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Da.

Stimați colegi,

Intrăm în chestiuni de tehnică...

Aici, sigur că aveți dreptate, dar sub un alt aspect: dacă ei n-au reușit, sau nu au clauza respectivă, ea nu operează în afara înțelegerii părților.

Da. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Răsvan Dobrescu:

Doamnelor și domnilor deputați,

Această lege este o lege specială. În raport cu Codul civil, care are o parte întreagă, mai multe capitole, care se referă la contractul de închiriere.

Este de principiu, că întotdeauna, legea specială derogă de la legea generală.

Prin urmare, dacă există contradicții între Codul civil și această lege specială, operează dispozițiile legii speciale.

Dacă textul va rămâne așa, atunci înseamnă că el îl dezavantajează foarte rău pe chiriaș.

În raport de prevederile Codului civil, care prevede posibilitatea tacitei relocațiuni, sau reconducțiuni a contractului de închiriere, care-i permite chiriașului să continue să ocupe acea locuință și eu cred că nu aceasta este voința dumneavoastră politică, ca să-i creați o situație mai rea chiriașului, prin această lege, decât situația de care el se bucură prin dispozițiile Codului civil.

De aceea, eu cred că acest text trebuie să rămână, însă să i se adauge o completare a frazei, prin care să se prevadă posibilitatea tacitei relocatiuni, așa cum ea este prevăzută în Codul civil.

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Eu vă rog următorul lucru: și acestă chestiune s-o rezolvăm în pauza de la orele 11,00, să lăsăm acest text în suspensie. Vă rog să-l vedeți, luați de acolo un formular și vă rog să vedeți împreună cu inițiatorul și cu comisia care ar fi soluția în această chestiune, da?

Să lăsăm art. 22 și să trecem la următorul articol, art. 23. Dacă sunt observții? Dacă nu sunt, îl supun...

Da. Domnul Diaconescu. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Stimați colegi,

Îmi cer scuze pentru apariția mea prea frecventă aici, pentru că, de la o vreme, tot ce este prea des și abundă, nu mai place. Vă rog să mă scuzați. Credeam că vor mai fi și alții, care se vor interpune, dar am văzut că lanțul este neîntrerupt.

La art. 23 lit. b), sunt enumerate niște ipoteze. Una dintre ele zice: " ... La cererea proprietarului..." Este vorba despre rezilierea contractului... Are loc una dintre situații, " ... atunci când chiriașul nu a achitat chiria cel puțin 3 luni consecutiv".

Mi se pare mie că acest text ascunde un mare risc pentru proprietar, și trebuie apărate și interesele proprietarului, nu numai ale chiriașului. Imaginați-vă următoarea situație, creată la adăpostul acestui text: un chiriaș de rea-credință, care înainte de expirarea celor 3 luni, deci, la 2 luni și jumătate plătește chiria, după aceea, încă 2 luni și jumătate nu mai plătește, și, ca să nu se împlinească 3 luni de zile, la 2 luni și jumătate mai plătește încă pe o lună chiria, și tot așa mereu, în așa fel încât el niciodată nu va realiza în dauna sa 3 luni de zile de neplată consecutivă, dar, din punct de vedere al proprietarului, vă închipuiți câtă chirie neplătită se adună, dar el, proprietarul nu poate să facă un protest, pentru că nu sunt 3 luni consecutive. (Clopoțel).

Mi se pare că acest text mai trebuie ajustat, gândit.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Punctul de vedere al comisiei?

Domnul Liviu Bara:

Domnule președinte,

În legătură cu propunerea făcută de către domnul coleg, dacă se observă, la sfârșit, în contract, probabil că dânsul cunoaște cum arată un contract de închiriere, chiriașul nu a respectat clauzele contractuale. Clauzele contractuale, în contract scrie clar: plătești în fiecare lună chiria. Se scrie clar.

Deci, nu îndeplinește condiția... la alin. 4 de la pct. b)... Deci, dacă nu plătește în fiecare lună chiria, atunci sigur, că pe urmă se trece la alin. 3, unde se prevede că se plătește de 3 ori. Dacă propune dânsul că, tot la 2 luni și jumătate plătește chiria, în prima lună când nu a plătit chiria, proprietarul poate, sau să-l acționeze în judecată, sau să ia măsuri asupra lui.

Deci, propun să rămână așa, domnule președinte.

Asta este părerea mea.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Vă mulțumesc.

Da.

Domnul deputat Diaconescu a ridicat, sigur, o problemă, care, sub un anumit aspect are un temei, pentru că pot să apară, sigur, aceste întârzieri repetate, dar domnul Bara a subliniat că există un cadru suplimentar, care poate, până la urmă să fie pus în funcțiune, dacă apar astfel de acțiuni șicanatorii, sau de întârzieri repetate.

Supun votului dumneavoastră art. 23, în formula existentă.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Cu unanimitate de voturi, art. 23 a fost aprobat.

Articolul 24. Dacă sunt observații?

Domnul deputat Stefan Cazimir.

Domnul Stefan Cazimir:

Nu vreau să vă rețin atenția cu un comentariu, pe care l-aș putea face în afara subiectului, pe tema unei improprietăți devenite tradiționale. De fapt, ceea ce se evacuează nu este chiriașul, ci locuința. Ceea ce se evacueză nu este apa, ci recipientul. Dar formula fiind acreditată, nu putem face altceva decât s-o menținem.

Am venit la microfon pentru un alt motiv, și anume pentru a spune că prefer formularea afirmativă, și nu negativă. Nu ce nu se face, sau cum nu se face evacuarea. " ... Evacuarea chiriașului se face numai pe baza unei hotărâri judecătorești definitive".

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Punctul de vedere al comisiei? De acord.

Inițiatorul? De acord.

Supun votului dumneavoastră amendamentul domnului deputat Stefan Cazimir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 25. Dacă sunt observații?

Da. Domnul deputat Stefan Cazimir. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Stefan Cazimir:

La alin. 2, pentru mai multă eleganță în formulare: " ...nu poate să se prevaleze", ci " ... nu se poate prevala".

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 25.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 26.

Domnul deputat Stefan Cazimir.

Domnul Stefan Cazimir:

Tot din motive de fluență a formulării: în loc de " ... sau de deces al acestuia", să scriem " ... sau al decesului acestuia". Dealtfel, nici nu se poate acorda " ... în cazul" de la rândul 1, cu "... de deces". Trebuie să păstrăm genitivul și în al doilea moment.

Domnul Adrian Năstase:

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 26... A, nu. Tot la 26, da?

Domnul deputat Diaconescu.

Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

N-aș vrea să pășesc pe teritorii care-mi sunt străine, pentru că s-ar putea, scuzați-mă, să fiu mai popular și mai vulgar, s-ar putea să-mi rup picioarele, dar îndrăznesc, totuși, s-o fac astăzi.

Am cerut și părerea domnului profesor deputat...

Domnul Adrian Năstase:

Stefan Cazimir...

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

... și dânsul nu m-a contrazis, ceea ce pentru mine a fost o încurajare.

Găsim în formularea de la art. 26 alin. l: " ... în cazul părăsirii definitive a domiciliului".

Domnilor,

Dar se poate o părăsire "nedefinitivă"?

Adică, această asociere de termeni este pleonastică.

Este suficient enunțul: " ... în cazul părăsirii domiciliului".

Domnul Adrian Năstase:

Dar dacă cineva pleacă la serviciu, de exemplu, părăsește domiciliul, nu?

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Raționând juridic, nu ca omul obișnuit, fără discuție că această noțiune de părăsire a domiciliului are sensul pe care îl vizionez eu, nu pe care-l vizionează domnul președinte Adrian Năstase.

Domnul Adrian Năstase:

Nu, dar aici cred că lucrurile sunt destul de simple: "...părăsirea domiciliului" o face și cel care merge zilnic la serviciu..., spre exemplu, și înseamnă că am putea să-l scoatem din casă? Da. Sau este detașat undeva...

Bănuiesc că aici veți fi de acord, și va fi de acord și domnul profesor deputat Stefan Cazimir, ca textul să rămână așa cum este.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Mai departe, chestiuni de fond. (Clopoțel). Zice așa: "...în cazul părăsirii definitive a domiciliului de către titularul contractului sau de deces al acestuia, închirierea continuă, după caz". Adică, cine continuă închirierea: cel care este defunct? Nu este posibil, pentru că un mort nu poate fi subiect de obligațiuni și de contracte. Așadar, nu este bună formularea.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am înțeles.

Vă mulțumesc foarte mult.

Domnul deputat Bara.

Domnul Liviu Bara:

La prima observație, cred că s-a lămurit domnul coleg, cu " ... părăsirea definitivă", în al doilea caz, sigur, și " ... în cazul părăsirii domiciliului de către titular, închirierea continuă". Este vorba de închirierea locuinței respective, care este obiectul contractului. Deci, a locuinței unde a stat chiriașul respectiv. În sensul aceste este - închirierea locuinței.

Domnul Adrian Năstase:

Da. Am înțeles. Vă mulțumesc foarte mult.

Supun votului dumneavoastră art. 26, în formula comisiei, cu amendamentul acceptat înainte, din partea domnului deputat Stefan Cazimir.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 27. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 28. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 29.

Domnul deputat Stefan Cazimir.

Domnul Stefan Cazimir:

Apare o formulare cam frustă: " ... obligațiilor pe care le are". Aș prefera " ... obligațiilor care îi revin". În rândul 1.

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Supun votului dumneavoastră art. 29, cu acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 30. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 31. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 32. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul IV: "Administrarea clădirilor de locuit". Dacă sunt observații? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 33. Dacă sunt observții?

Domnul deputat Stefan Cazimir.

Domnul Stefan Cazimir:

O simplă greșeală de acord: " ... în administrarea unei persoane fizice sau juridice", nu " ... persoană fizică sau juridică".

Domnul Adrian Năstase:

Sigur. Corect. Rog să fie efectuată această operațiune, n-o mai pun la vot și supun la vot art. 33, în ansamblu, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 34. Dacă sunt observații? Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 35. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 36.

Vă rog, aveți cuvântul, domnule deputat. Vă rog, domnule deputt.

Domnul Daniel Mircea Diaconescu:

Vă mulțumesc.

Îmi cer scuze. Permiteți-mi, este în interesul legii, nu în interesul meu, eu personal n-aș fi ținut să apar, dar art. 35:" ...în cazurile în care în clădirile de locuințe unul dintre proprietari împiedică cu bună știință ... ", se dictează niște măsuri, și se merge până acolo, se spune: " ... mergând, după caz, până la evacuarea din imobil a vinovatului".

Adică, ce înseamnă? Cum putem pe proprietar să-l evacuăm din propria proprietate? Ce conținut juridic și social are această măsură, strecurată în art. 35? Proprietarul se vede expropriat...

Eu aduc chestiunea în discuție. Soluția... (Discuții în sala de ședință).

Domnul Adrian Năstase:

Domnul deputat Dinu... Da, este într-adevăr o problemă interesantă.

Domnule deputat Bara, Ne puteți prezenta un răspuns?... Bun.

Stimați colegi,

Deși am votat acest articol, supun aprobării dumneavoastră ca și acest articol să fie examinat de către comisie.

Cine este de acord cu această propunere? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 36. Dacă sunt observații?

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

La Cap. V - "Locuința socială", dacă sunt observații privind titlul? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 37. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 38. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 39. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 40. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 41.

Domnul deputat Ștefan Cazimir.

Domnul Ștefan Cazimir:

Pentru evitarea repetării verbului "au", "au acces" și "familiile care au", propun " ... familiile cu un venit mediu net lunar".

Domnul Adrian Năstase:

Comisia, de acord? Da.

Supun votului dumneavoastră acest amendament.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 42. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 43. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Nu?

Domnul deputat Stefan Cazimir. La art. 43, da? Vă rog să poftiți...

Domnul Stefan Cazimir:

Nu, la art. 42

Este evidentă o omisiune în enunțul art. 42: "...locuințele sociale se repartizează de către consiliile locale pe baza criteriilor... " etc., " ... și pot beneficia", " ... de ele pot beneficia". Altfel nu se poate.

Domnul Adrian Năstase:

Rog să se efectueze această modificare redacțională în art. 42.

Articolul 43. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 44. Dacă sunt observții? Dacă nu sunt, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 45. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 46. Îl supun votului dumneavoastră .

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 47. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 48. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 49. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VI - "Locuința de serviciu și locuința de intervenție". Dacă sunt observații privind titlul? Dacă nu, supun votului titlul acestui capitol.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 50. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 51. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 52. Îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 53. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Capitolul VII - "Locuința de necesitate". Dacă sunt observații privind titlul capitolului? Da. Vă rog, domnule ministru. Nu este vorba de titlu, deocamdată "locuința de necesitate". Da. Vă rog să veniți la microfon.

Domnul Marin Cristea:

La art. 52 b), când vorbim: " ... pe terenurile aparținând agenților economici pentru locuințele și lucrările", am scris "cheltuielile" propun "și lucrările".

Domnul Adrian Năstase:

Deci, în loc de "cheltuieli" - " lucrări". Da. Rog să se facă, să se opereze această modificare: să fie menționată în stenogramă și să fie operată în textul art. 52, la lit. b).

Deci, titlul Cap. VII, dacă sunteți de acord cu titlul: "Locuința de necesitate".

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 54. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 55. Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. VIII - " Locuința de protocol". Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 56. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 57. Dacă sunt observații? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulțumesc.

Impotrivă?

Abțineri?

Unanimitate.

Articolul 58. Dacă sunt observații? Îl supun votului.

Cine este pentru?

Da. Vă rog, la art. 58.

Domnul deputat Dan Marțian. Aveți cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marțian Dan:

Domnule președinte,

Datorită vitezei, eu nu am putut interveni la art. 57 și formulez o întrebare: dacă sunt prevăzute persoanele care beneficiază de locuință de protocol? Președintele Curții Constituționale are această legitimitate sau nu?

Din sală:

Da, dar nu este trecut!

Domnul Adrian Năstase:

Da.

Punctul de vedere al comisiei?

Din sală:

La o altă categorie, la plata chiriei!

Domnul Radu Liviu Bara:

Noi am considerat că, după cum observați, vicepreședinții Senatului și Camerei Deputaților, președintele Curții Constituționale, așa cum spunea și domnul deputat Dan Marțian, pot beneficia de locuințe de protocol la cerere, cu plata chiriei. Deci i-am considerat la enumerarea de la art. 58. Am făcut o departajare între aceste două categorii.

Domnul Adrian Năstase:

E vorba așadar de o anumită concepție care a fost utilizată. Da. Domnul deputat Dan Marțian.

Domnul Marțian Dan:

Sigur, din punct de vedere al corelării dintre art. 57 și 58, domnul Bara ne-a dat niște explicații, dar văd că și inițiatorul și comisia au făcut aici niște judecăți de valoare, pentru că tratamentul care se aplică este unul marcat valoric și, plecând de aici, mie mi se pare că nu este bine faptul că de la art. 57 lipsește menționarea președintelui Curții Constituționale. Comisia și inițiatorul stabilesc prin aceste chestiuni o anumită ierarhizare între elementele care țin de puterea juridică, legislativă. Este adevărat, Curtea Constituțională are un anumit specific, are anumite competențe, este și motivul pentru care această instituție, care s-a răspândit mult după al doilea război mondial, este atât de greu asimilată în mentalitatea și în stările de spirit ale oamenilor și ale unor instituții.

Mie mi se pare că din punctul acesta de vedere nu este jusitificată excluderea de la art. 57 a prevederii de acordare a locuinței de protocol pentru președintele Curții Constituționale.

Domnul Adrian Năstase:

Punctul de vedere al comisiei, domnul deputat Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Nu exprim punctul de vedere al comisiei, pentru că nu am apucat să ne consultăm, dar, ca punct de vedere personal, mi se pare că pentru argumentele pe care le-a expus foarte corect domnul Marțian Dan este de luat în considerare amendamentul ca președintele Curții Constituționale să treacă de la art. 58 la art. 57, în rând cu celelalte funcții cu care apreciez că este de rang egal.

Domnul Adrian Năstase:

Mulțumesc.

Stimați colegi,

Chestiunea aceasta este destul de importantă acum și mi-e teamă că stabilim niște precedente pentru judecăți viitoare. Eu am avut impresia că în acest text sunt vizate, de fapt, cele trei puteri ale statului: legislativă, executivă și judecătorească. Nu cred că nu este corect argumentul în legătură cu importanța Curții Constituționale, dar în momentul în care includem un criteriu combinat, care ține nu numai de reprezentarea celor trei puteri ale statului în text, ci introducem și importanța activității unora dintre structurile statului, intrăm deja într-o discuție fără sfârșit. Pentru că, știu eu, la un moment dat, Avocatul Poporului va invoca aceeași chestiune...

Nu știu, nu îmi dau seama, poate comisia să mai analizeze încă o dată această chestiune...

Domnul deputat Olteanu și apoi domnul deputat Dinu.

Domnul Mihail Olteanu:

Domnule președinte,

Dacă ne amintim, eu și un grup de 7-8 colegi deputați și 1 senator am întocmit o inițiativă legislativă care se regăsește în acest proiect de lege, privind reședintele oficiale și locuințele de protocol. În momentul când am abordat problema reședințelor oficiale, vă rog să mă credeți, a fost foarte greu să facem această departajare pe care o spuneau și domnul președinte Năstase, și domnul profesor Dan Marțian.

De ce? Pentru că în momentul respectiv, la comisie la noi, au început să vină tot felul de telefoane. Inclusiv domnul președinte Bogdan de la Curtea de Conturi, care a zis: "Păi bine, domnule, și noi, suntem Curte la nivel național, noi care controlăm bugetul și execuția și ne considerați mai nu știu cum!"

Din aceste motive, justificate în parte unele sau poate nejustificate, am mers pe ideea că este nevoie sau necesar să beneficieze de reședință oficială demnitarii statului care au funcții de reprezentare, deci care reprezintă realmente statul și poporul român. Și pe acest considerent am ales demnitățile care sunt prevăzute. Pentru că dacă includem o curte, va trebui să o includem și pe cealaltă. Vom intra într-un cerc din care nu vom ieși foarte ușor.

Din aceste rațiuni, am considerat necesar ca demnitățile care au funcție de reprezentare a statului român să beneficieze de reședință oficială, ceilalți beneficiază tot de o locuință confortabilă, dar cu plata chiriei și a cheltuielilor de întreținere. Acesta a fost singurul argument care a departajat și a hotărât în împărțirea celor două categorii de locuințe care sunt în proiectul de lege.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Domnul deputat Dinu.

Domnul Ion Dinu:

În alcătuirea acestor două texte se creează, să zic așa, ca și un regim discriminatoriu,: unii au reședința de protocol gratuită, alții contra cost. Reamintesc că noi avem trei puteri în stat: legislativă, care, după opinia mea, este puterea puterea cea mai importantă, pentru că ea realizează acel cadru obligatoriu de viață socială în toate compartimentele de trăire; avem puterea executivă și puterea judecătorească.

Dar Curtea Supremă de Justiție nu este puterea judecătorească. Ea este una din componentele puterii judecătorești. La urma urmei, dacă facem această neegalitate, să spunem așa, înseamnă că vom privilegia, și anume Curtea Supremă de Justiție, și dovada că lucrurile stau așa este că antevorbitorul meu vorbea de o intervenție a președintelui Curții de Conturi.

Sigur că și Curtea Constituțională are... și Avocatul Poporului, și Curtea de Conturi, toate au semnificația lor deosebită socială. Dar nu putem să conferim aceeași forță de reprezentare în stat - de putere, nu sunt puteri.

Și atunci, opinia mea este, dumneavoastră veți aprecia: președintele României, președintele Senatului, președintele Camerei Deputaților - puterea legislativă; primul ministru al Guvernului - puterea executivă, pot să beneficieze de această locuință de protocol, fără să mai spunem fără plată. Și luăm de aici, din categoria aceasta, președintele Curții Supreme de Justiție, care, mă repet, necesarmente, nu e puterea judecătorească și îl trecem în cealaltă categorie. Pentru că în ceea ce s-a aspus până acum s-a plecat de la: "De ce președintele Curții Supreme să aibă locuința gratuită și eu,președintele Curții Constituționale să nu o am?" Pe rațiunea pe care v-am spus-o, cred eu cu onestitate că e mai bine să avem respectul pe care se impune să-l avem pentru aceste puteri ale statului care fac viața țării, atunci când Curtea Supremă de Justiție nu face viața țării. Ea face realizarea unui atribut, potrivit competențelor pe care legile adoptate de noi i le conferă.

Deci, pe această modificare, vă rog să binevoiți să apreciați.

Domnul Adrian Năstase:

Vă mulțumesc.

Stimați colegi,

Intrăm într-o discuție de ordin constituțional extrem de complicată și mi-e teamă că vor fi aduse multe argumente într-un sens sau în altul. Eu vă rog să acceptați ca și aceste două texte să fie revăzute acum de către comisie, care să ne prezinte un punct de vedere unitar pe care să mergem în continuare. De asemenea, să țină seama membrii comisiei și inițiatorul de discuțiile care s-au făcut în cadrul acestei ședințe, iar după pauza de un sfert de oră pe care o vom lua imediat să votăm cele trei legi, după care să continuăm, eventual, cu punctele care au rămas nerezolvate și apoi să mergem mai departe, până la epuizarea textelor din lege.

Rog comisia, în această pauză, să se întrunească pentru a discuta cele patru articole care au rămas în suspensie și după aceea ne vom revedea, după15 minute,pentru a supune votului final cele trei legi.

Ora 11,05.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie jeudi, 15 avril 2021, 10:58
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro