|
Domnul Constantin Anton Călin Popescu-Tăriceanu: Domnule președinte, Doamnelor și domnilor deputați, Au trecut aproximativ 14 săptămâni de când am fost ales împreună cu dumneavoastră ca deputat în Parlamentul României. Cu aproape 10 săptămâni în urmă, am primit în această sală votul de învestitură pentru a conduce noul guvern rezultat după alegeri. De atunci, este prima oară când iau cuvântul în Parlament. Sunt onorat să revin în fața dumneavoastră, chiar dacă o fac ca deputat. Este cel mai autentic mod în care îmi pot arăta respectul pentru instituția legislativului. Poate că unii dintre dumneavoastră sunteți mirați să mă vedeți la această tribună prezentând o declarație politică. Eu n-am uitat că m-am angajat în campania electorală să contribui la consolidarea instituției Parlamentului, ca for de dezbatere politică. M-am angajat în egală măsură să promovez și să întăresc toate instituțiile și valorile democratice, pentru a permite reconstrucția României și aderarea la Uniunea Europeană, prin valorile democratice, mă refer la drepturile și libertățile individului, egalitatea în fața legii, libera inițiativă. Am prezentat aceste aspecte ca să înțelegeți din ce perspectivă abordez problema care constituie tema principală a mesajului meu politic. Cine își imaginează că schimbarea de putere duce automat la rezolvarea problemelor societății este nerealist. Se pot schimba zece guverne și tot atâtea parlamente, fără ca nimic să se schimbe în România dacă nu există voință politică. Agenda reziduală pe care am preluat-o după alegeri are o densitate de plumb. Foarte multe sunt problemele nerezolvate de la începutul anilor `90. Vă supun atenției dumneavoastră una din problemele cheie și anume, relația presei cu instituțiile statului. Am analizat cu atenție în aceste săptămâni situația presei din ultimii ani. Am revăzut rapoartele organizațiilor pentru protecția presei. Am să vă citesc din raportul Agenției pentru monitorizarea presei din anul 2004: "Presa funcționează într-un mediu economic ce nu respectă legile economiei de piață, principala cauză fiind intervenția brutală a reprezentanților puterii centrale sau locale pe piață, folosind abuziv atât instituțiile statului, cât și banii publici, prin intermediul publicității acordate discreționar și netransparent". Raportul Freedom House din 2004 spune, de asemenea, că "publicitatea este uneori folosită ca un instrument pentru a face presiuni asupra organizațiilor media." În aprilie 2004, Organizația "Reporters sans frontieres" a solicitat autorităților să pună imediat capăt controlului economic asupra presei, care duce la autocenzură. Mai mult, astfel de constatări se regăsesc și în rapoartele Comisiei și Parlamentului European și ale Departamentului de Stat ale Statelor Unite. Ele ridică semne de întrebare asupra funcționalității statului de drept în România, iar mie, ca cetățean, îmi dau fiori. Am mai constatat că Guvernul era prins într-un conflict steril cu unele organizații ale societății civile din cauza blocării accesului la informațiile publice, legată de publicitatea de stat. Am să dau exemplul procesului intentat de Centrul de jurnalism independent, fostului guvern. "Un guvern democratic nu se luptă cu societatea civilă, ci construiește împreună cu ea." Prin urmare, am dat Centrului pentru jurnalism independent toate informațiile pe care le-am avut, iar părțile au stins litigiul în instanță. Nu am făcut decât să punem în practică principiul transparenței instituționale, specific unui guvern democratic și responsabil. Un cotidian central a solicitat, în baza Legii nr.544 privind liberul acces la informațiile publice o situație a fondurilor cheltuite de la începutul anului 2000 până la sfârșitul anului 2004 de către ministere și instituțiile din subordine pentru publicitatea de stat. Cancelaria a respectat legea și a furnizat datele cerute. Totalul acestor fonduri depășește 65 de milioane de euro. Sunt preocupat în mod real de modul în care sume atât de mari de bani pot fi utilizate de instituțiile statului în relația cu presa. Câtă vreme nu există o reglementare clară, corectitudinea utilizării banilor publici depinde prea mult de absența sau de prezența voinței politice. Guvernul actual are voința politică de a nu folosi banii publici pentru a controla presa. Este o decizie pe care am luat-o de la bun început și nu ne-am abătut de la ea. Consider că o presă liberă, profesionistă și responsabilă este semnul de sănătate al unei democrații. A da publicitate de stat pe criterii discreționare, înseamnă să folosești banii publici împotriva cetățenilor, și eu nu voi accepta așa ceva. M-am angajat ca om politic să consolidez libertatea presei și liberul acces la informații al cetățenilor. Pentru aceasta, eu, deputatul liberal, Călin Popescu - Tăriceanu, și totodată prim-ministru al României, vin în fața Parlamentului țării cu următorul mesaj politic: România are nevoie de un sistem transparent și controlabil pentru publicitatea de stat. Vom colabora pentru transpunerea în practică a acestui proiect cu societatea civilă. Vom crea un grup de lucru format dintr-un reprezentant al Guvernului și reprezentanții societății civile și a organizațiilor de media care să construiască rapid un sistem eficient de utilizare a banilor publici. Centrul de Jurnalism Independent a avut o inițiativă lăudabilă în acest sens și va juca un rol central în proiectul la care mă refer. Sper ca, în câteva săptămâni, Parlamentul să voteze proiectul de lege pe care-l vom înainta și care să asigure gestiunea corectă a fondurilor pentru publicitatea de stat. Contăm în acest sens pe sprijinul Parlamentului. Până la crearea noului sistem, Guvernul va prezenta public, în mod regulat, cum a utilizat fondurile publice date de stat. Am solicitat deja ministerelor datele pe care le au pentru primele luni ale anului în curs. Mai sunt și alte probleme legate de presă, cum ar fi agresiunile împotriva jurnaliștilor. Dacă un jurnalist este bătut ca să fie jefuit, este un atac, desigur, la siguranța personală. Dar dacă un jurnalist este bătut din cauză că este jurnalist, atunci este un atac la siguranța democrației. Nici una din situații nu este tolerabilă, dar cea din urmă, cu atât mai puțin. Ministerul Administrației și Internelor ia măsuri pentru rezolvarea acestui gen de probleme. Am venit cu această declarație politică în fața dumneavoastră, pentru că normalizarea relațiilor dintre instituțiile statului și presă este o chestiune de interes național. Într-o democrație reală, astfel de chestiuni nu se rezolvă cu ignorarea Parlamentului. În încheiere, vreau să subliniez că schimbarea atitudinii clasei politice și a instituțiilor statului față de presă va duce la profesionalizarea relației cu mass-media, va fi semnalul că democrația românească funcționează. Este ceea ce trebuie să facem ca țară care aspiră să primească pașaportul european în 2007. Altfel, vom rămâne mereu la periferia Europei și a istoriei. Vă mulțumesc. (Aplauze.)
|
