Mircia Giurgiu
Mircia Giurgiu
Sittings of the Chamber of Deputies of March 15, 2005
Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.31/22-03-2005

Parliamentary debates
Calendar
- Chamber of Deputies:
2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003 2002 2001
2000 1999 1998
1997 1996
Query debates
for legislature: 2020-present
2016-2020
2012-2016
2008-2012
2004-2008
2000-2004
1996-2000
1992-1996

Meetings broadcast

format Real Media
Last meetings
21-04-2021
20-04-2021
19-04-2021
14-04-2021
13-04-2021
Video archive:2021 2020 2019
2018 2017 2016
2015 2014 2013
2012 2011 2010
2009 2008 2007
2006 2005 2004
2003
You are here: Home page > Parliamentary Business > Debates > Calendar 2005 > 15-03-2005 Printable version

Sittings of the Chamber of Deputies of March 15, 2005

  1. Intervenții ale deputaților:
  1.16 Mircia Giurgiu - declarație politică "11 martie 2005 - un an de la atentatul terorist de la Madrid";

Domnul Mircia Giurgiu:

"11 martie 2005 - un an de la atentatul terorist de la Madrid"

Astăzi se împlinește un an de la atentatele sângeroase de la Madrid. Imaginile cu cele peste 2.000 de victime din 11 martie 2004 sunt încă vii în memoria noastră. Lumea nu mai este aceeași din 11 septembrie 2001, iar noul val al atentatelor la siguranța noastră, a tuturor, a schimbat definitiv istoria și fața lumii democratice.

Dacă oamenii cu obiective divergente, dar cu atentate teroriste ca scop comun, își acordă reciproc asistență prin cunoștințe, tehnică și material, este un semn că în lume se înființează o inernațională a teroriștilor? Nu ar fi prima oară, dacă ținem seama că, în anii '70, Grupul Baader-Meinhof din Germania, Brigăzile Roșii din Italia și Septembrie Negru din München au comis acte de violență în cooperare, prin contacte personale, și cu serviciile secrete din așa-numitele "state nemernice".

Mulți au spus, pe bună dreptate, că atentatele de la Madrid au reprezentat "un asasinat în masă plănuit la rece, fără obiectiv politic sau religios apt a justifica un asemenea atentat monstruos" Actele teroriste, oriunde ar avea ele loc, sunt un veritabil atentat la adresa democrației, indiferent dacă autorul se numește al Qaeda sau ETA.

Atentatele de la Madrid reprezintă o crimă monstruoasă asupra umanității și, totodată, o dovadă că terorismul este o amenințare globală, că lupta împotriva sa nu este doar problema unei singure națiuni. Teroriștii nu respectă frontiere naționale, sisteme politice, ideologii sau religii, prin urmare, combaterea lor trebuie să fie pe măsura amenințării.

Primele măsuri de combatere a terorismului datează de la jumătatea sec. al XIX-lea. Belgia a fost prima țară, care, în 1856, a introdus în legislația sa penală "clauza atentatului", ce făcea posibilă extrădarea persoanelor implicate în asasinate politice. Noțiunea de "terorism" a fost folosită pentru prima dată la cea de-a doua Conferință de unificare a dreptului penal de la Bruxelles, din 1930, și era definită astfel: "Folosirea intenționată a unor mijloace capabile să producă un pericol comun reprezintă acte de terorism ce constau în crime împotriva vieții, libertății și integrității fizice a unor persoane sau care sunt îndreptate contra proprietății private sau de stat".

A doua fază în dezvoltarea reglementărilor "privind terorismul s-a desfășurat între cele două războaie mondiale. Punctul culminant al actelor de terorism cu implicații internaționale l-a constituit asasinarea la Marsilia, în 1934, a regelui Alexandru al Iugoslaviei și a ministrului de externe francez, Louis Barthou. Reacția statelor față de aceste crime a condus la aducerea problematicii terorismului în fața Ligii Națiunilor și adoptarea convențiilor din 1937.

Convenția pentru prevenirea și combaterea terorismului din 1937, primul instrument juridic internațional în materie, prevedea în art. 1 că: "Înaltele părți contractante, reafirmând principiul dreptului internațional potrivit căruia este de datoria oricărui stat de a se abține de la orice fapt destinat să favorizeze activitățile teroriste îndreptate împotriva altui stat și să împiedice actele prin care acestea se manifestă, se angajează să prevină și să-și acorde în mod reciproc concursul".

În România, activitatea de prevenire și combatere a terorismului se organizează și se realizează în conformitate cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 51/1991 privind siguranța națională a României, ale Legii nr. 14/1992 privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații, precum și a altor acte normative cu aplicabilitate în domeniul antiterorismului, conform obligațiilor asumate de țara noastră prin convenții și tratate internaționale.

Potrivit Strategiei de Securitate Națională a României (adoptată la 18 decembrie 2001 de către Parlament), combaterea factorilor de risc generați de evoluția fenomenului terorist internațional și de influențele acestuia asupra stării de securitate a țării noastre constituie una dintre preocupările majore ale statului român. Acordurile încheiate de România privind cooperarea în prevenirea și combaterea terorismului confirmă preocuparea țării noastre de a crea un cadru legal și unitar, menit să satisfacă cerințele impuse de amplificarea fenomenului terorist la nivel mondial.

În aceste condiții, avertismentul la adresa societăților democratice este clar: stacheta acțiunilor teroriste e ridicată dramatic și se poate afirma că, într-adevăr, la 11 septembrie 2001 și 11 martie 2004, lumea s-a schimbat și acum nu mai suntem siguri decât în măsura în care suntem și vigilenți.

Aducem un pios omagiu celor 16 familii de români care i-au pierdut pe cei dragi în 11 martie 2004 la Madrid.

Adresse postale: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucarest, Roumanie mercredi, 21 avril 2021, 23:16
Téléphone: +40213160300, +40214141111
E-mail: webmaster@cdep.ro